ALCOOLISMUL – DEFINIŢIE• Este o boală primară, cronică.• Manifestările şi dezvoltarea ei sunt influenţate de factori:

» Genetici» Psihosociali» De mediu

• Adesea progresivă şi fatală• Se caracterizează prin:

» Scăderea controlului asupra băutului» Interesul pentru alcool» Consumul de alcool în ciuda consecinţelor

adverse» Distorsiuni în gândire – NEGAREA

• Simptomele alcoolismului pot fi continue sau periodice.

EPIDEMIOLOGIA ALCOOLISMULUI

• Problemele legate de alcool încep de obicei la vârsta de 16-30 ani.

• Prevalenţa abuzului/consumului de alcool – 13,6% în populaţia generală

• Probleme medicale induse de alcool – 7,4% • Doar 22% dintre aceştia apelează la servicii de

specialitate. Adresabilitatea acestor pacienţi se împarte în mod egal între medici generalişti şi medici psihiatri.

• 53% dintre persoanele cu alcoolism au o boală psihică în relaţie de comorbiditate.

• 25% dintre pacienţii unui spital general şi 20% din pacienţii policlinicilor au diverse tulburări legate de alcool.

COMPLICAŢII ALE ALCOOLISMULUICOMPLICAŢII MEDICALE ALTE COMPLICAŢII–Gastrită–Pnumonie–Insuficienţă hepatică–Ulcer–Pancreatită–Hematom subdural–Cardiomiopatie–Anemie–Neuropatie periferică–Sdr. Alcoolic fetal–Psihoza Korsakoff–Demenţă alcoolică–Creşterea riscului apariţiei cancerului de limbă, laringe, esofag, stomac, ficat, pancreas

– Creşterea criminalităţii globale (violuri, molestarea copiilor, tentative de crimă, crime)

– Creşterea numărului de accidente rutiere

– Creşte numărul tentativelor de suicid

– (o rată a suicidului de 60-120 de ori mai mare cu un risc suicidar de 2%-3,4% în timpul vieţii)

PREDISPOZIŢIE ŞI FACTORI DE RISCÎN ALCOOLISM

• Interacţiune complexă între: VUNERABILITATE, FAMILIE, MEDIU, CULTURĂ

• FACTORII GENETICI influenţează în mare măsură prevalenţa alcoolismului.

• FACTORII EREDITARI au influenţă prin transmiterea unor deficienţe în: serotonină, endorfine, prostaglandine

• Nu s-au găsit dovezi pentru existenţa unui anumit tip de personalitate care să fie predictivă pentru alcoolism. Există însă, tulburări de personalitate (borderline, antisocială) care se asociază cu alcoolismul.

• Se asociază cu: TULBURĂRILE DE SOMATIZARE, ANXIETATEA, DEPRESIA

• (2/3 din alcoolici au cel puţin un episod depresiv major în ti,mpul vieţii)

• Un consum îndelungat poate preceda apariţia ATACURILOR DE PANICĂ sau TULBURĂRII ANXIOASE GENERALIZATE şi poate urma după un istoric de AGORAFOBIE şi FOBIE SOCIALĂ

INTOXICAŢIA ALCOOLICĂ • Variază de la ebrietate uşoară la insuficienţă respiratori,

comă şi moarte.• În efectele fiziologice sunt implicaţi: acidul aminobutiric

(GABA)în transmisia activă, receptorii pentru N metil-D-aspartat (NMDA) şi mesageri secunzi.

• ALCOOLUL– Activează canalele ionice GABA– Inhibă canalele ionice NMDA– Potenţează canalele ionice de 5HT3

• Se combină cu substanţe endogene şi exogene precum dopamina şi cocaina rezultând metaboliţi toxici.

• Organismul poate metaboliza 100 mg/Kgc/oră• Cei care nu au dezvoltat toleranţă la alcool dezvoltă la:

• 0,03 mg% - disforie• 0,05 mg% - incoordonare motorie• 0,1 mg% - ataxie• 0,4 mg% - anestezie, comă, moarte

DELIRIUM TREMENS • Se caracterizează prin confuzie, dezorientare,

întunecarea conştienţei, tulburări de percepţie. Sunt frecvent întâlnite ideile delirante, halucinaţiile terifiante, vii (ex. micropsii, zoopsii), agitaţie, insomnii, febră, hiperactivitate neurovegetativă

• Simptomele apar la 2-3 zile după încetarea unui consum important de acool, cu intensitate maximă în ziua 4-5.

• La consumatorii cronici de alcool există un pattern repetitiv de Delirium Tremens de-a lungul vieţii.

• Netratat, durează aproximativ 4-5 săptămâni• Cu tratament adecvat, simptomele se ameliorează

după 3 zile.

TULBURAREA PSIHOTICĂINDUSĂ DE ALCOOL

• Halucinaţii auditive marcate pentru cel puţin 1 săptămână, care apar puţin după reducerea sau sistarea consumului abuziv de alcool.

• Persoana răspunde la aceste halucinaţii prin teamă, anxietate, agitaţie.

• Diagnosticul pozitiv se bazeavă pe istoricul de consum recent de alcool în doze mari şi absenţa schizofreniei sau maniei

TRATAMENTUL ÎN ALCOOLISM

• Tratamentul implică în egală măsură pacientul şi personalul medical şi cuprinde câteva etape:– Educaţia– Motivarea pacientului să accepte planul terapeutic– Încurajarea personalului să lucreze cu pacientul– Sugerarea tratamentului farmacologic– Integrarea tratamentului pentru abuz de alcool în

schema generală de tratament– Facilitarea transferului în alte secţii pentru

tratament specific

CIRCUMSTANŢE PATOLOGICEINDUSE DE ALCOOL

• INTOXICAŢIA ALCOOLICĂ• SEVRAJUL NECOMPLICAT• SEVRAJUL COMPLICAT CU CONVULSII• DELIRIUM TREMENS• TULBURAREA PSIHOTICĂ INDUSĂ DE

ALCOOL• TULBURAREA AMNEZICĂ PERSISTENTĂ

INDUSĂ DE ALCOOL• BOLI NEUROLOGICE• BOLI HEPATICE

PROBLEME ÎN CONSULTAREA PACIENŢILOR CU ABUZ DE SAU MEDICAMENTE ALCOOL

• În suspiciunea pentru abuzul de droguri, de câte ori este posibil, obţineţi nivelurile toxice urinare

• Cunoaşterea principiilor generale de detoxifiere• Ajustarea procesului de dezintoxicaţie la pacienţii cu boli

somatice• În tratamentul polidependenţei, prima detoxifiere este faţă de

sedative• Folosiţi teste de provocare sau estimaţi conservativ dacă

sunteţi nesigur de doza iniţială de detoxifiere• Cunoaşterea dozelor echivalente de sedative şi opiacee• Recunoaşterea interacţiunilor medicamentoase• Recunoaşterea unei psihopatologii majore, a bolilor

metabolice şi neurologice, precum şi a intoxicaţiei vs. sevraj

ELEMENTE DE BAZĂ ÎN ANAMNEZA UNUI PACIENT CU CONSUM DE SUBSTANŢE

• Acuze principale• Istoricul bolii actuale• Semne şi simptome prezente• Simptome pentru toate substanţele psihoactive• Data la care a început consumul, folosirea regulată, perioade

de consum maxim, cea mai lungă perioadă fără consum, cantităţi folosite, frecvenţă, modul de administrare, circumstanţe de folosire, reacţii

• Antecedente medicale, medicaţie, statut hiv• Istoric de tratament împotriva abuzului de substanţe, răspuns

la tratament• Istoric familial (incluzând folosirea de substanţe)• Antecedente psihiatrice• Antecedente penale• Istoric personal• Istoricul relaţiilor

ADICŢIA–“Addiction” • defineşte comportamente sau procese• noţiune descriptivă• un câmp: cel al comportamentelor caracterizate de acte repetate

în care predomină dependenţa faţă de o situaţie sau un obiect material care este căutat şi consumat cu aviditate

• în comportamentul adictiv persoanele deviază toate celelalte centre de interes, cu incapacitatea de a alege să nu realizeze gestul adictiv, care nu constituie, de altfel, o experienţă agreabilă (Peele)

• într-o manieră mai largă, sfera sa de aplicare nu poate fi limitată numai la alcoolism sau toxicomanie făcând, de asemenea, parte din aceasta: bulimia, toxicofilia, jocul patologic (gambling), autoagresiunea, comportamente sexuale

• termenul de comportament adictiv corespunde extensiei termenului care serveşte a desemna toxicomanii cu alte comportamente pe care Fenichel (1945) i-a numit “toxicomanii fără drog”

O PERSPECTIVĂ DINAMICĂ ÎN ADICŢIE• Actele adictive pot fi descrise (Pedinielli, Bertagne, Mille,

1987) plecând de la un model «experienţa primară a satisfacţiei» (Freud, 1900) care instituie un model originar al raporturilor dintre corp şi dorinţă.

• Actul adictiv produce un scurt circuit în secvenţa: nevoie, halucinaţia satisfacţiei, dorinţă, absenţa satisfacţiei, apariţia principiului realităţii.

• Între nevoia psihologică şi halucinaţia satisfacţiei, comportamentul adictiv determină o acţiune specifică ce suprimă toată lipsa satisfacţiei, adică toată putinţa de a dori.

• Comportamentul adictiv realizează un “surogat” al experienţei primare a satisfacţiei

• Diferenţele comportamentale, subsumate sub termenul de comportament adictiv, trebuie să fie situate nu într-un registru oedipian, ci într-o patologie ce evocă axa narcisistă.

FACTORI IMPLICAŢI ÎN CONSUMUL DE DROGURI

• Dizarmonii ale structurii personalităţii• Pasiv-dependentă• Borderline• Dissocială

• Insuficienţa controlului vieţii pulsionale• Stări afective particulare

• Anxietate• Depresie• Hiperemotivitate• Timiditate

• Lipsa capacităţii volitive• Abulie

FACTORI IMPLICAŢI ÎN CONSUMUL DE DROGURI

• Stările de decepţie şi nemulţumire• Monotonia vieţii• Lipsa scării valorice

• Obişnuinţa socială• Influenţa grupului de prieteni• Influenţe sociale nocive (modele culturale)• Vagabondajul• Incapacitatea de inserţie în grup• Inserţia în grupuri anomice

TOXICOMANIA• Definiţie: consum patologic cronic sau periodic,

impulsiv, care modifică starea afectivă sau de conştiinţă• Dependenţa se caracterizează prin tendinţa de creştere

progresivă a dozelor de substanţă şi prin imposibilitatea de a opri chiar şi pentru câteva zile consumul fără ca aceasta să determine apariţia sevrajului

• Sevrajul – stare de rău subiectiv, intens, în care pacientul caută să obţină prin orice mijloace drogul însoţită de o perturbare biologică neurovegetativă şi dismetabolică de amploare, iar uneori de moarte

• Principalele droguri: cocaina, amfetaminele, opiaceele (morfină, heroină, haşiş, marijuana), anxioliticele (benzodiazepine, barbiturice), psihodislepticele (mescalină, psilocibină, lsd, ectasy)