Alba Iulia - Smart City

Spre viitor...cu trenul

Sisteme inteligente de trafic

Roboţi& Producţie

O nouă generaţie de inovaţii

Lecţii din Israel

Numărul 01|17 www.siemens.ro/hitecheAutostrada

hitech.at/cee

Digitalizarea îşi pune amprenta tot mai mult asupra unor arii din ce în ce mai variate ale vieţii noastre. Pentru industrie, digitalizarea reprezintă pârghia unei eficienţe sporite, rapiditate, personalizare şi flexibilitate ridicată a proceselor de producţie. Lansarea mai rapidă a produselor pe piaţă şi cerinţele tot mai complexe ale clienţilor, care doresc să aibă parte de servicii personalizate, necesită procese digitalizate şi o abordare holistică. Digitalizarea permite fuziunea tuturor etapelor de creare a valorii. Mai mult, oriunde există senzori integraţi este posibilă şi îmbunătăţirea serviciilor, prin colectarea şi analizarea datelor.

Totodată, digitalizarea reprezintă şi o oportunitate pentru dezvoltarea de noi servicii şi conturarea unor modele de afaceri inovatoare. Fie că vorbim despre soluţii pentru industria prelucrătoare sau procesatoare, de tehnologii pentru producerea şi distribuţia energiei, de automatizarea clădirilor sau de optimizarea traficului, scopul nostru este

de a oferi clienţilor soluţii şi valoare adaugată într-o lume din ce în ce mai digitalizată şi automatizată.În ediţia actuală a hi!tech, totul se axează pe transformarea digitală. În cadrul acestui număr abordăm teme cheie: cum se conturează oraşul inteligent Alba Iulia; când vom vedea prima implementarea a conceputului Industrie 4.0 în mediul de producţie real; ce proiecte sunt planificate în domeniul transportului feroviar din România; ce instrumente concrete poate oferi Siemens clienţilor săi în drumul către întreprinderea digitală sau cum sunt promovate investiţiile în cercetare-dezvoltare în unul din cele mai inovatoare state din lume - Israel.Aceste poveşti ale inovaţiei sunt ilustrate prin proiectele vizionare ale clienţilor şi partenerilor noştri.

Vă doresc lectură plăcută!

George Cătălin CostacheChief Executive Officer

Siemens România

Dragi cititori,

Caseta tehnică

hi!tech

hi!tech – The innovation magazine by Siemens Austria Editor și proprietar media: Siemens AG Austria, Siemensstraße 90, 1210 Viena Responsabil pentru publicare:Katharina Swoboda, MBA Redactor-șef Christian Lettner, MA Editori: Wilma Mert, Ruth Unger, Bakk.Design grafic alaki-designEditor foto: Sieglinde HofstätterLitografie R12Producţie locală: Still Print ForwardRedacţia locală:Departament Comunicare Siemens SRL: Roxana Popescu-Anghel, Cristina Mihai,Sorina Bănică

Ilustraţie copertă:Christina Lehner, primart

Editorial

hi!tech 01|17 3

Cuprins 1|17

intro 38Electricitate pentru întreaga lume.Stocare economică.

Cum ar putea arăta orașul 39inteligent Alba IuliaDrumul spre eficienţă este de multe oripavat cu provocări.

Liber arbitru pentru roboţi 42În laborator, roboţii învaţă să îndeplinească sarcini în mod independent, cu ajutorul inteligenţei artificiale.

Record mondial pentruelectrificarea aeronauticii 46Un nou etalon pentru electrificarea aeronauticii: un avion cu motor electrica avut zborul inaugural.

intro 16Afacerile Siemens România, în creștere.Energie pentru industrie.

Spre viitor... cu trenul 17O călătorie cu trenul pe ruta planurilorCFR Călători și CFR Infrastructură.

Mai repede, mai bine, 26mai ieftin Building Information Modeling esteo metodă de lucru digitală care revoluţionează industria construcţiilor.

Managementul traficului 29Complexitatea din ce în ce mai mare a domeniului transporturilor este inevitabilă. Strategiile inteligente împiedică însă complicarea acestuia.

hi!bizMai multă productivitate 32prin simulare Producătorul de baterii Banner a ajustat planurile fabricii sale în baza simulărilor virtuale ale producţiei.

Lecţii din Israel 34Israel folosește cu succes tehnologia pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă în zone cheie. Matan Safran, Atașat Comercial, Şeful Misiunii Economice și Comerciale a Ambasadei Israel în România ne spune povestea provocărilor, visurilor și importanţei eșecurilor în ecosistemul inovaţiei.

hi!future

21

Digitalizare. Transformarea digitală din industrie este de neoprit, iar ca urmare a acestui proces, companiile vor beneficia de productivitate îmbunătăţită, mai multă flexibilitate şi de reducerea timpului de lansare pe piaţă.

Interviu. Directorul general al Siemens Austria, Wolfgang Hesoun şi directorul diviziei Digital Factory, Kurt Hofstädter au povestit despre Industria 4.0 şi despre portofoliul Siemens pentru „Compania digitală“.

Coverstory06

4 hi!tech 01|17

hi!lifeintro 54Siemens CEE Press Award 2017.

Arta proiectelor software 55Mihai Homan, manager departament Servicii în cadrul Siemens, explică conceptul DevOps și beneficiile lui în domeniul software.

Biroul care economiseşte 58energie Noul sediu central al grupului Siemens din München este un etalon de eficienţă energetică. Mai mult, reprezintă una dintre cele mai moderne şi sustenabile clădiride birouri din lume.

Noul Împreună 61Omul şi maşina lucrează din ce în ce mai mult împreună. Sistemele autonome devin o parte a forţei de muncă. Firmele şi angajaţii pot pro-fita de această schimbare în egală măsură.

hi!tech

Inovaţiile generaţiei Z 49Siemens sparge tiparele inovaţiei: odată cu constituirea next47, dezvoltarea de idei revoluţionare și de noi tehnologii este accelerată.

Când păianjenii tipăresc 50Următorul nivel în imprimarea 3Dar putea fi roboţii păianjeni.

Pentru o colaborare 64fructuoasă, colegule robot! Prin introducerea tehnologiilor autonome, relaţia dintre om şi maşină devine din ceîn ce mai importantă. Psihologul în robotică, Martina Mara ne împărtășește câteva gânduri.

hi!toys 66Buton inteligent în ureche. Analiză deimpuls. Memorie portabilă.Jocuri pe calculator ca şi până acum.

4236

hitech.at/ceeÎn zona Europei Centrale și de Estrevista hi!tech este publicată în maimulte limbi. Toate link-urile spre aceste versiuni se găsesc pe hitech.at/cee.

hi!tech

hi!tech 01|17 5

Schimbarea digitală din industrie este de neoprit. Companiile se bucură de o flexibilitate și o productivitate sporite, dar și de timpi de lansare pe piaţă mai scurţi. Pentru clienţi acest lucru se traduce în produse de calitate ridicată, cu un grad crescut de personalizare

Viitorula început ieri!

The Magazine - siemens.com/magazin Siemens Christian Lehner hi!tech 01|17

Cover

The Magazine - siemens.com/magazin Siemens Christian Lehner

Cincisprezece, douăzeci de ani reprezintă o perioadă relativ scurtă. Nu demult, undeva la graniţa dintre milenii, lumea

economică era încă simplă şi uşor de înţeles. Pieţele erau clar delimitate, jucătorii importanţi erau cunoscuţi, iar modelele lor de afaceri erau compa-rabile. Pe scurt, comercianţii făceau comerţ, constructorii de autovehicule produceau autovehicule, iar constructorii de utilaje produceau utilaje. Comercianţii online distribuiau mărfuri pe internet, furnizorii de energie produceau şi livrau electricitate, gaz şi căldură, iar asiguratorii vindeau asigurări.

Astăzi, a mai rămas prea puţin din această claritate. Digitalizarea deschide noi căi de acces pe pieţe care înainte erau practic exclusiviste. Ca din senin, apar modele de afaceri şi competitori complet noi. „Intrarea pe piaţă a noilor veniţi este astăzi mult mai uşoară. Graţie noilor tehnologii, cum ar fi cloud computing, aceştia au nevoie de un capital de pornire mult mai mic“, spune Michael Rasch, Partener şi Director Transformare Digitală la compania de consultanţă PwC. Economia se găseşte în centrul celui mai mare şi mai rapid proces de transformare din istoria sa. Nimic nu mai are durată fixă. Anticipa-rea rapidă a mişcărilor de pe piaţă, de la

dezvoltarea tehnologică şi tendinţele

sociale până la necesităţile politice, este

mai importantă decât oricând.

Estomparea limitelor pieţei

Pretutindeni în lume companiile oferă

exemple impresionante ale acestei

flexibilităţi: Apple şi Google dezvoltă

automobilele autonome. Pionierul

online, Elon Musk, construieşte

automobilul electric Tesla, dezvoltă

infrastructura necesară încărcării şi

produce rachete. Mai mult, fondatorul

companiei Amazon, Jeff Bezos,vrea să

trimită turişti pe trasee suborbitale. Nu

doar companiile online vor pătrunde pe

Cum se va răsfrânge industria 4.0 asupra competitivităţii dumneavoastră?

Modelarea viitorului:inginerii de la Siemens dezvoltă, cu

ajutorul celor mai moderne tehnologii, soluţii pentru îmbunătăţirea stilului

nostru de viaţă și de lucru

Sursa: McKinsey & Company

The Magazine - siemens.com/magazin Siemens

37% 50% 57% 54%33% 40%

6%10%13%

Rămâneneschimbată

Creşte Creşte CreşteRămâneneschimbată

Rămâneneschimbată

ScadeScadeScade

Germania SUA Japonia

8 hi!tech 01|17

Cover

pieţe străine. Bosch, furnizor al indus-triei auto, a introdus pe piaţă un sistem de conectare la internet a automobilelor. Singapore Post a constituit împreună cu magazinul online Alibaba, din China, o companie pentru comerţul online în Asia. BMW şi Mercedes au redefinit mobilitatea graţie serviciului Carsharing. Siemens intră pe piaţa soluţiilor industriale bazate pe cloud prin lansarea „MindSphere – Siemens Cloud for Industry“.

Cooperarea cu competitorii nu mai este un motiv de teamă. Astfel, Audi, BMW şi Mercedes au cumpărat anul trecut serviciul de hărţi digitale Here, pentru o sumă de ordinul miliardelor de euro.

O achiziţie comună a celor mai aprigi competitori care, doar cu câţiva ani în urmă, ar fi fost complet de neconceput. Fosta firmă din grupul Nokia colectează şi procesează miliarde de date pentru întocmirea hărţilor şi serviciilor bazate pe locaţie. Tranzacţia reprezintă o mişcare importantă pentru apărarea în faţa potenţialilor competitori precum Google, Apple şi alţii. „Cine este în poziţia de a controla, chiar şi într-o epocă înalt digitalizată, interfaţa cu clienţii, va putea genera creştere pe viitor“, spune Moritz Pawelke, expert în digitalizare la compania de audit economic KPMG.

Digitalizarea creşte productivitatea şi flexibilitatea, scurtează timpii de intrare pe piaţă şi oferă modele de randament atractive. „5.000 de automobile conectate la internet pot genera o cifră de afaceri mai mare decât 50.000 neconectate“, spune expertul KPMG Pawelke. „Nu mai este vorba doar despre produsul auto în sine, ci despre un serviciu inteligent“. Şi în construcţia de maşini şi instalaţii, în industria energetică sau în tehnologia aviatică şi cea spaţială este valabil următorul aspect: pretutindeni unde sunt integraţi senzori este posibilă îmbunătăţirea serviciilor şi creşterea veniturilor.

Etapele de creare a valorii

Prin digitalizare, este posibilă conto-pirea tuturor etapelor de creare a valorii. Primii paşi în acest domeniu au fost făcuţi încă din anii 1980 prin Computer Integrated Manufacturing (CIM). Însă creşterea planificată a proiectării asistate de calculator (CAD) şi a fabricării asista-te de calculator (CAM) nu s-a desfăşurat conform aşteptărilor. „Tehnologia nu a fost dezvoltată suficient“, spune Uwe Grundmann, Directorul pe Europa al companiei americane de cercetare de piaţă ARC Advisory Group cu sediul la Düsseldorf.

„Prin liniile telefonice se puteau transmite doar aproximativ 56 kilobiţi pe secundă - ceea ce era foarte puţin“. Astăzi sunt posibile viteze de până la zece gigabytes pe secundă - de aproape 180.000 de ori mai mult. În plus, există procedee mult mai performante pentru înregistrarea, transmisia, stocarea şi evaluarea unor cantităţi mari de date. Salturile tehnologice se referă atât la

Aşteptările companiilor de la digitalizare

De 180.000 ori

a crescut viteza de transmitere a datelorfaţă de anii ’80

Sursa: McKinsey & Company

Cifră de afaceri mai mare,costuri mai mici

„Industria 4.0 este mai mult o oportunitate decât un risc”

Ce creştere a cifrei de afaceriaşteptaţi de la Industria 4.0?

Germania

Germania

SUA

92% 90%

78%

10% 10% 10%

12% 12%

14%

100% 15%

SUA

Japonia

Japonia

A B A B A B

Ce economii de costuri aşteptaţi dela Industria 4.0?

A

B

hi!tech 01|17 9

Potenţial economic prin colaborăridigitalePrin strategii digitale mai bune se poate crea o creştere uriaşă. Numai în Germania este vorba de până la 3,4 procente din PIB.

Sursa: Accenture, Digital Collaboration Index

Germania

SUA

China

India

Brazilia

Canada

Rusia

Potenţial suplimentar decreştere (PIB în mlrd. $)

107

433

216

52

52

43

31

The Magazine - siemens.com/magazin Siemens

Cover

10 hi!tech 01|17

50 % din afacerile Siemens s-au transformatîn ultimii zece ani

volumele de date (Big Data), cât şi la evaluarea şi utilizarea practică a acestora (Smart Data).

Organizaţiile vizionare creează acum condiţii pentru a putea reacţiona în mod flexibil sau pentru a participa la aceste modificări fundamentale. „Numai aşa se poate supravieţui în era digitală“ spune expertul PwC, Michael Rasch. Printre aceste condiţii fundamentale se numără expertiza, forţa creatoare, creativitatea, adaptabilitatea la schimbare şi parti-ciparea socială. Mai departe companiile trebuie să dezvolte parteneriate şi să încurajeze cooperările.

Inovare şi cunoştinţe despre industrie

Fie că este vorba de soluţii pentru indus-tria prelucrătoare sau procesatoare, de tehnologii pentru producerea şi distribuţia energiei, sau de automati-zarea clădirilor sau de optimizarea circulaţiei individuale sau publice, când vine vorba de existenţa într-o lume din ce în ce mai digitalizată şi automatizată, Siemens este un reper graţie experienţei de peste 170 de ani, precum şi a expertizei în electrificare şi automatizări. Experienţa este una, inovaţia este altceva. Chiar Siemens şi-a asumat de decenii rolul de pionier. De exemplu, în anul 2015, Boston Consulting Group a plasat firma Siemens AG între primele 30 dintre cele mai inovatoare companii din lume. La aceste rezultate, se adaugă o cooperare eficientă, precum şi spiritul devotat al angajaţilor. În ultimii zece ani, Siemens s-a transformat masiv: aproximativ 50 de procente din afacere s-au schimbat. Cu aproape 17.500 de ingineri software, Siemens se numără printre cele mai mari companii de software din lume. În plus, au fost făcute investiţii importante în cercetare şi dezvoltare pentru domeniile automatizărilor, digitalizării

şi ale sistemelor energetice descen-tralizate. Mii de ingineri de la Siemens lucrează zilnic la dezvoltarea unor noi modalităţi de eficientizare din punctul de vedere al hardware-ului şi al software-ului, fie că este vorba despre domeniul producţiei inteligente, de noi forme de mobilitate, de tehnologii inovatoare pentru clădiri sau despre optimizarea tehnologiilor de automatizare şi de producere şi distribuire a energiei în reţelele descentralizate. De ajutor în acest demers sunt tehnologiile tip cloud sau analiza datelor, dar şi colaborarea cu furnizorii, clienţii, institutele ştiinţifice şi cu start-up-urile. În plus, Siemens dispune de un avantaj faţă de noii jucători din lumea pur digitală: cunoaşte industria. Siemens înţelege procesele clienţilor şi poate oferi întregul spectru de tehnologii necesare dintr-o singură sursă. Însă nu numai progresul tehnologic duce la dezvoltarea afacerilor digitale. „Clienţii sunt cei care iau deciziile. Ei doresc să fie sprijiniţi pe parcursul procesului spre o afacere digitală şi cer soluţii şi produse cores-punzătoare“, spune Peter Weckesser, director executiv al business unit-ului PLM din cadrul diviziei Digital Factory din cadrul Siemens. Nu e de mirare: „Timpul scurt de lansare pe piaţă devine din ce în ce mai important“, spune Weckesser. Şi procese exhaustive, digitalizate sunt necesare. În plus, necesităţile din ce în ce mai specifice ale clienţilor trebuie să poată fi îndeplinite într-un mod flexibil. „Obiectivul final începe de la primul lot. La Nike cumpărătorii îşi pot broda numele pe pantofii sport încă din fabrică“, spune Weckesser. În final este vorba despre creşterea productivităţii, folosirea mai eficientă a forţei de muncă şi a utilajelor, precum şi despre reducerea consumului de energie şi materii prime.

Posibilităţi noi prin imprimarea 3D

O contribuţie esenţială la individuali-zarea şi adaptarea producţiei va fi adusă de noile posibilităţi de imprimare 3D. În baza fişierelor CAD, se pot crea din metal, mase plastice sau ceramică componente care până acum nu puteau fi produse sau erau produse cu cheltuieli foarte mari. Acest procedeu va fi implementat acolo unde este nevoie de un număr mic de produse cu o greutate scăzută şi o rezistenţă ridicată şi care trebuie livrate rapid, deoarece apar modificări frecvente, de exemplu în industria aeronautică şi spaţială sau în industria auto.

De exemplu, în viitor, un furnizor va livra pentru Porsche 919 piese ale

Ingenuity for lifeCu ocazia celei de a 200-a aniversări a fondatorului companiei, Werner von Siemens, Siemens şi-a întărit poziţionarea cu un nou design de brand. Elementul central este sloganul „Ingenuity for life“.

„Ingenuity“ înseamnă inovaţie, inginerie şi geniu. Pentru Siemens înseamnă, de asemenea, comunitate: să fie alături de clienţi prin activităţi și parteneriate. „For life“ se referă la rolul în societate: a realiza ceea ce este important. Întotdeauna scopul este de a crea valoare durabilă - pentru clienţi, angajaţi şi societate în întregul ei.

Produsele şi soluţiile inteligente şi inovatoare de la Siemens reprezintă exact acest lucru. Expertiza inginerilor

Siemens asigură competitivitate și implicit locuri de muncă și bunăstare.

Cu ajutorul lor cresc fiabilitatea și siguranţa instalaţiilor și infrastructurii, cresc eficienţa clădirilor, a sistemelor energetice şi chiar a oraşelor în întregime. În plus, reduc consumul de resurse, precum şi emisiile poluante pentru mediu - pentru a da doar câteva exemple.

Resursa cea mai importantăa unei companii se găseşte

în centrul de date.

hi!tech 01|17 11

sistemului de direcţie produse prin imprimare 3D, care ulterior vor fi prelucrate pe aceeaşi maşină. Timpul de realizare, de la idee până la finalizare, se va scurta. Deja, în prezent, sunt sufi-ciente câteva ore. Inclusiv Airbus îşi fabrică elemente de susţinere din titan prin imprimare 3D pentru modelul A350. Până nu demult, aceste piese erau produse cu costuri ridicate şi erau cu 30% mai grele.

Compania industrială a viitorului va fi una digitală. Scopul final este digita-lizarea perfectă a proceselor de bază pe tot circuitul de dezvoltare şi producţie, servicii de suport prin instrumente software şi dezvoltarea proceselor de creare a valorii. Acest lucru este valabil, în aceeaşi măsură, şi pentru mica industrie şi pentru industria de proces, deoarece industria 4.0 acoperă toate ramurile. Calea spre o companie digitală cuprinde patru elemente de bază care se interconectează logic. Acestea se consti-tuie într-o soluţie software industrială

pentru procesele continue - de la proiectare şi producţie până la servicii. Mai departe, compania digitală va necesita o infrastructură comunica-ţională eficientă, care să faciliteze conectarea dintre oameni şi maşini şi schimbul reciproc de date prin intermediul reţelelor. În plus, sunt necesare soluţii fiabile de securitate, care să garanteze protecţia datelor de funcţionare şi de producţie în mediul online. Al patrulea element de bază constă în serviciile digitale care vor îmbunătăţi considerabil relaţia cu clienţii şi vor face posibile noi modele economice.

Sistem centralizat

Funcţionarea unei companii digitale se împarte în cinci faze: proiectarea produsului, planificarea producţiei, organizarea producţiei, execuţia producţiei şi serviciile. Spre deosebire de trecut, acestea sunt considerate astăzi interdependente, ca un sistem holistic, şi nu doar ca procese înlănţuite crono-

logic. Avantajul este că în toate fazele datele relevante sunt înregistrate, transmise şi analizate. De la început, chiar de la faza de proiectare a produsului, inovaţiile trebuie modelate, testate şi modificate digital. Cu mult înainte ca produsul fizic să ia naştere, proiectanţii realizează un geamăn digital- “digital twin”. Astfel, în urma testelor virtuale se stabileşte dacă şi cum funcţionează produsul. În cazul ideal, constructorii nu trebuie să mai modifice nimic la produsul real. „Scopul este de a putea vinde chiar şi primul prototip construit“, spune Weckesser. Digitalizarea include şi toate serviciile pentru clienţi. Acestea îl susţin pe client în utilizarea cu maximă productivitate a produsului livrat, îl ajută la scăderea costurilor de funcţionare şi la obţinerea celor mai mari beneficii posibile de pe urma produsului. Astfel, se dezvoltănoi modele de afaceri şi noi relaţiicu clienţii.

Producerea şi utilizarea datelor În cadrul strategiei de digitalizare, Siemens continuă dezvoltarea internetului lucrurilor (IoT), iar la sfârşitul anului trecut a prezentat Web of Systems - o extindere a conceptului IoT în domeniul aplicaţiilor industriale. Prin Web of Systems, lumea reală a hardware-ului se conectează cu cea virtuală a datelor. Sistemele digitalizate interacţionează și intercomunică în mod autonom. Maşinile pot trage singure concluzii din datele generate local, iar informaţiile confidenţiale nu sunt stocate în cloud. Pentru a putea utiliza în mod optim datele, Siemens se axează pe Sinalytics. O nouă platformă pentru analiza industrială a datelor, care unifică diverse tehnologii. Astfel, cantităţi uriaşe de date, identificate din ce în ce mai mult de senzori, pot fi cumulate, transmise şi analizate. În prezent, în lume există aproximativ 300.000 de aparate conectate cu Sinalytics.

The Magazine - siemens.com/magazin Siemens

Cover Viitorul aparţine energiei durabile.

Tehnologiile digitale garantează

o alimentare sigurăcu energie.

12 hi!tech 01|17

Cover

Christian Lettner Siemens

CEO-ul Siemens Austria, Wolfgang Hesoun şi directorul diviziei Digital Factory, Kurt Hofstädter, vorbesc despre industria 4.0 și efectele noii revoluţii industriale asupra pieţei muncii, dar și cum portofoliul Siemens "Digital Enterprise" vine în sprijinul companiilor.

„Cine nu participă la digitalizarea producţiei își exclude companiade pe piaţă“

Industria 4.0 este pe buzele tuturor şi conceptul este utilizat intens. Ce înţelegeţi prin acest subiect? Hesoun: Industria 4.0 nu este nimic altceva decât digitalizarea întregii

producţii industriale - şi asta se referă la întregul lanţ de creare a valorii. Acest lucru permite satisfacerea cerinţelor individuale ale clienţilor într-un ritm mai rapid. Se va produce mai puţin pe

baza aşteptărilor sau a prognozelor pieţei şi se va produce sincron cu necesitatea, la cerere.Astfel, se va produce ceea ce se va putea vinde. Scopul este de a asocia gradul de

Industria 4.0 oferă ooportunitate majorăde creare a noi locuride muncă calificate.

hi!tech 01|17 13

individualizare din ce în ce mai ridicat al procesului de fabricaţie cu folosirea optimă a mijlocului de producţie şi a materiei prime. Seriile mici şi chiar produsele unicat vor putea fi fabricate astfel cu costuri reduse. Industria 4.0 nu este doar o pârghie pentru o eficienţă mai mare, ci şi o şansă de a dezvolta noi servicii şi modele inovatoare de afaceri.

Cum vă apropie de clienţiindustria 4.0?Hesoun: Siemens propune aşa-numita „companie digitală“, adică un portofoliu cuprinzător pe care îl oferim clienţilor noştri pentru a-i pregăti pentru industria 4.0. În spatele conceptului nostru de companie digitală stă ideea unui model exhaustiv, inteligent de date, fără de care companiile nu sunt în situaţia de a optimiza întregul lanţ de creare a valorii în cicluri inteligente, de învăţare.

Ce instrumente concrete oferiţi companiilor?Hofstädter: În ultimii 15 ani, Siemensşi-a extins permanent portofoliul de software sub conceptul de Digital Enterprise Software Suite. În cadrul acestei platforme se află o ofertă cuprinzătoare de soluţii de software, în centrul căreia se regăseşte platforma de colaborare Teamcenter. Teamcenter va integra în viitor, în măsură din ce în ce mai mare, Product Lifecycle Management, Manufacturing Execution System, Manufacturing Operations Management şi Totally Integrated Automation. Prin producţia Closed Loop oferim clienţilor noştri un model consistent de date care uneşte paşii individuali de lucru ai lanţului tehno-logic de creare a valorii şi permite un flux bidimensional de date între proiectare şi fabricaţie. Asta înseamnă că datele din producţie şi din servicii sunt utilizate în designul noilor produse şi în proiectarea proceselor de fabricaţie.

„În spatele conceptului nostru de companie

digitală stă ideea unui model exhaustiv,

inteligent de date.“Wolfgang Hesoun,

Director General Siemens Austria

Christian Lettner Siemens 14 hi!tech 01|17

Cover

Prin inginerie mecatronică integrată pentru automatizări este posibil ca la proiectarea unei maşini sau instalaţii, componentele să poată fi utilizate ca unităţi complete, având în vedere faptul că prin TIA Portal, instalaţiile pot fi simulate şi puse în funcţiune virtual. Această abordare uşurează drumul spre automatizarea proiectării.Şi nu în ultimul rând, soluţia noastră specială de cloud pentru industrie: MindSphere. Această platformă este concepută ca un ecosistem deschis şi facilitează îmbunătăţirea capacităţii de producţie a instalaţiilor prin înregistrarea şi analiza unor cantităţi mari de date de producţie. MindSphere constituie baza pentru aplicaţiile şi serviciile de date ale Siemens şi ale terţilor, în domenii cum ar fi între-ţinerea preventivă, managementul datelor energetice sau optimizarea resurselor. Constructorii de maşini pot astfel să monitorizeze în scopuri de service flotele de maşini dispersate pretutindeni în lume, să reducă timpii de staţionare ai acestora şi să ofere noi modele de afaceri. Poţi spune NU digitalizării?Hesoun: Nu există varianta participi sau nu. Trebuie să privim digitalizarea ca pe o şansă şi să o fructificăm. Este şansa de a păstra avansul în inovare şi de a construi noul spaţiu industrial din Europa. Cine nu participă la digitalizarea producţiei îşi exclude compania de pe piaţă. A nu fi prezent înseamnă 100% joburi pierdute. Calea pe care pornim acum în ceea ce priveşte digitalizarea va avea o influenţă determinantă asupra modului în care se va prezenta în viitor spaţiul economic şi industrial.

Apropo de locurile de muncă, cum se va reflecta digitalizarea asupra acestora? Hesoun: Locuri de muncă de mare valoare din industrie au fost dislocate în trecut, din varii motive, către Asia şi SUA. Odată cu industria 4.0 avem din nou posibilitatea uriaşă de a păstra în Europa producţia de înaltă calificare, de a crea locuri de muncă de înaltă calificare şi calitate, care depind în mod primordial de expertiză.Eu, personal, nu mă aştept la o reducere mare a locurilor de muncă. Chiar şi în fabrica viitorului va fi nevoie de oameni care să conducă procesele. Vor fi desigur modificări în ceea ce priveşte angajaţii şi sarcinile acestora. În anumite domenii va fi nevoie de conversii ale calificărilor. Importantă rămâne creşterea productivităţii.

„Vom vedeaprimele conversiicomplete înurmătorii ani.“

Kurt Hofstädter, Directorul diviziei Digital Factory,

Preşedinte Executiv alPlatformei Industria 4.0, Austria

hi!tech 01|17 15

Siemens România a înregistrat un nou an de creştere, şi a încheiat anul fiscal 2016,

finalizat la 30.09.2016, cu venituri de 160 de milioane de euro, o majorare uşoară faţă de anul financiar precedent. Rezultatele obţinute în anul fiscal 2016 au fost în linie cu obiectivele stabilite pentru această perioadă şi reflectă strategia pe termen lung a companiei, care include trei direcţii de dezvoltare: electrificare, automatizări, digita-lizare. De asemenea, comenzile noi au înregistrat un parcurs ascendent pentru majoritatea liniilor de afaceri: de la domeniul industrial sau cel al transporturilor la sectorul energetic. Numărul total de angajaţi ai compa-niilor Siemens din România a crescut

la 1.936 de persoane, majorare determinată preponderent de evoluţia echipelor din centrele de cercetare-dezvoltare IT şi de extinderea activităţii de producţie de pe plan local. „Am încheiat anul 2016 conform aşteptărilor, pieţele pe care activăm având un an stabil. În continuare, proiectele mari de infrastructură finanţate prin fonduri europene, alături de sectorul oraşelor inteligente reprezintă domenii cu potenţial în România. Sperăm ca astfel de investiţii să fie continuate pentru că viitorul unei dezvoltări sustenabile stă în tehnologiile inteligente”, a declarat George Cătălin Costache, CEO Siemens SRL.

Dintre investiţiile grupului Siemens în România, în anul 2016, s-au remar-cat extinderile a două dintre cele patru fabrici operate local de către SIMEA Sibiu SRL. Printre noutăţiledin 2017 se numără preluarea coordonării vânzărilor Siemens în Republica Moldova, un pas important pentru consolidarea şi extinderea operaţiunilor grupului pe această piaţă în plină dezvoltare. În acest context, George Cătălin Costachea fost numit CEO şi pentruRepublica Moldova.Siemens a aniversat anul acesta 112 ani de prezenţă în România. Compania deţine pe plan local 4 fabrici în Sibiu şi Buziaş şi 4 centrede cercetare-dezvoltare în Bucureşti, Braşov şi Cluj-Napoca.

Compania a înregistrat venituri de 160 milioane euro în anul fiscal 2016

Un nou an de creștere pentru Siemens în România

P e piaţa centralelor cu turbine pe gaz şi aburi (GA), fie că vorbim de proiecte

din industrie, din municipalităţi, sau chiar operatori clasici de centrale electrice, se constată o tendinţă continuă în direcţia alimentării descentralizate cu energie, prin intermediul unor unităţi mici, individualizate. Expertiza Siemens la nivel mondial în ceea ce priveşte soluţiile pentru centrale industriale este cumulată la Viena. Spectrul de activitate al Centrului Global de Competenţă cuprinde realizarea, montajul şi punerea în funcţiune la cheie a centralelor

electrice pe bază de turbine industriale pe gaz între 20MW şi 60MW. Acest centru al Siemens Austria derulează, printre altele, şi proiectul de extindere a trei centrale termice existente ale furnizo-rului de stat bolivian Ende Andina SAM, ocupându-se inclusiv de managementul proiectului şi de implementarea lui. De asemenea, Siemens Austria derulează şi două proiecte de centrale electrice în Israel. Siemens a obţinut acolo, pentru prima oară, un contract de realizare la cheie a două centrale industriale GA. Ambele instalaţii pe gaz metan Alon

Tavor şi Ramat Gabriel vor fi ridicate în nordul Israelului. Alon Tavor va alimenta cu energie electrică şi abur tehnologic o fabrică de lapte, iar Ramat Gabriel o fa-brică de fibre. Beneficiarul este furnizorul israelian de energie RD Energy.

Siemens Siemens

Soluţii pentru centrale electrice industriale

16 hi!tech 01|17

hi!biz

M ilioane de paşi. Paşii lenţi şi nerăb-dători ai unui tânăr la casa de

bilete, unde a ajuns pe ultima sută de metri, paşii rapizi ai unui pici ce încearcă să ţină ritmul părinţilor grăbiţi să prindă trenul spre bunici, paşii care se opresc pentru o cafea înainte de călătorie şi cei

care se îndreaptă la ţintă direct pe peron. Milioane de paşi străbat Gara de Nord din Bucureşti zilnic. Toate aceste trasee şi cadenţe diferite ajung într-un final să se potolească în vagoanele ce le sunt desem-nate pe bilet. Trenurile CFR Călători se succed la peroane pentru a-i prelua pe fiecare în parte. Trenul nostru “IR1521” - Bucureşti-Videle este deja la peron. Paşii noştri se pierd printre ceilalţi paşi grabiţi să prindă “Săgeata”.

Călătoria poate începe!Urcăm în automotorul care ne va lăsa la Videle, în mai puţin de o oră. Este deja aproape plin, dar ne găsim cu uşurinţă

locurile – chiar lângă uşa de acces pe care am folosit-o la urcare. Se aude fluierul şi peisajul se mişcă lin sub privirile noastre. Forfota gării este înlocuită de linişte. De la câteva scaune depărtare se aude un murmur. Desluşesc cuvântul “săgeată”. Sub acest nume sunt cunoscute automo-toarele Desiro SR 20D, livrate de Siemens companiei CFR Călători. Aceste trenuri au reprezentat capul de afiş al începutului anilor 2000. În data de 30 ianuarie 2003, într-o zi de joi, primul automotor Desiro din România a fost pus în circulaţie pe ruta Bucureşti-Piteşti-Slatina-Craiova.

Spre viitor... cu trenul

intro

Cristina Mihai Mircea Dragoș hi!tech 01|17 17

Călătoria noastră are loc tot într-un Desiro, în care însă mirosul rece al fabricii a fost înlocuit de adierea familiarităţii, a rutinei navetei, a bucuriei de a ajunge la familie. După 10-15 ani de operare, strălucirea fibrei de sticlă este mai estompată, însă fiabilitatea şi eficienţa rămân la acelaşi nivel ridicat ca în prima zi de operare.“Acest proiect cu o valoare de 320 mil. euro este cel mai mare proiect de după Revoluţie şi a presupus achiziţionarea a 120 de automotoare tip Desiro, care permit deplasarea cu 120 km/h - viteză maximă şi cuplarea mai multor automo-toare, astfel încât la formarea trenului putem ţine cont de traficul din ziua sau de la ora respectivă. Bineînţeles, în condiţiile în care există şi material rulant disponibil la momentul respectiv “, ne povesteşte Iosif Szentes, directorul gene-ral al CFR Călători, companie care transportă aproximativ 53 de milioane de pasageri anual.Eficienţa este una dintre principalele calităţi ale automotoarelor Siemens, cu un consum mai mic decât al locomoti-velor clasice şi cu o flexibilitatea mai mare. Din aceste 120 de automotoare, în momentul de faţă peste 80 sunt în funcţiune, iar CFR Călători pregăteşte reparaţii capitale pentru alte câteva zeci de automotoare Desiro. Până la sfârşitul lui 2018, compania îşi propune să aibă în funcţiune toate cele 120 de automotoare Desiro, cu care poate prelua între 20şi 35% din traficul existent. Cu automotoarele Desiro, CFR Călători opereză în jurul Bucureştiului, spre

Piteşti, prin Titu, spre Târgovişte, spre Urziceni, Slobozia, Medgidia - Tulcea, între Iaşi şi Galaţi şi de asemenea pe rutele Cluj - Oradea, Cluj - Timişoara, Războieni - Deda prin Târgu - Mureş, Reghin. Cea mai nouă rută pe care au fost introduse automotoarele este Giurgiu - Grădiştea, iar în cursulacestui an compania intenţioneazăsă introducă Desiro şi pe rutaConstanţa - Mangalia. În general, compania utilizează automotoarele Desiro pe liniile neelectrificate sau electrificate parţial, cum este oporţiune din secţiune Timişoara - Cluj.Nevoia de a achiziţiona material rulant nou este una dintre provocările majore ale CFR Călători, în condiţiile în care traficul de pasageri creşte pe măsură ce tot mai multe persoane aleg acest mijloc de transport mai prietenos cu mediul şi mai economic, iar legislaţia prevede din acest an gratuitate pentru studenţi. Directorul general al CFR Călători esti-mează că în următorii ani sunt necesare investiţii de peste 500 milioane euro în achiziţionarea de material rulant nou, sumă ce ar permite achiziţia a 110 vehi-cule, care alături de cele Desiro ar putea prelua 50% din traficul preconizat.Pentru acest plan de investiţii este nevoie însă de fonduri de care compania în prezent nu dispune. „Totuşi avem posi-bilitatea să obţinem material rulant când Autoritatea de Reformă Feroviară va putea achiziţiona material rulant pentru contractele de servicii publice. Acest lucru este stipulat atât în actul lor de înfiinţare, cât şi în master planul general

de transporturi din România. Mai ales, dacă ţinem cont de faptul că aceste contracte de servicii publice vor avea în timp probabil şi componenta de investiţii şi nu vor mai fi orientate doar spre compensarea unor servicii publice pe care le realizează companiile de transport feroviar”, spune Iosif Szentes.Digitalizarea este un alt drum care se des-chide pentru cel mai mare transportator feroviar de persoane din România. Com-pania are deja un sistem de comandă online al biletelor, însă investiţiile sunt doar la început. Viziunea lui Iosif Szenteş înfăţişează o companie a viitorului digitală, sigură şi eficientă, iar pas cu pas transportatorul feroviar ar trebui să urmeze această cale.“Biletul, vă rog!“. Arăt biletele achiziţio-nate online. Pe viitor, directorul general al CFR Călători doreşte creşterea nivelului de digitalizare al companiei. Este un proiect în mai multe etape care a fost deja pregătit la nivel de companie (detalii în interviul cu Iosif Szentes de la pag. 22).Ne apropiem rapid de Videle, locul în care prima parte a călătoriei noastre pe cafea ferată se încheie, parcă mult mai repede decât anticipam. Trenul staţio-nează 1 minut. Coborâm rapid şi privim cum săgeata se îndepărtează de noi…tot mai departe… spre Râmnicu Vâlcea.Pornim şi noi la drum…. Următoarea oprire, Buftea, de unde vom călători spre Bucureşti într-o locomotivă electrică. Mergem cu maşina. Din Bucureşti, Gara de Nord, facem aproape 40 de minute până în Buftea. Siguranţa este un alt capitol extrem de important în domeniul

Până la 35 % din traficul de pasageri poate fi preluat de cele 120 de automotoare

120 km/h, viteza maximă a Desiro

18 hi!tech 01|17

transportului feroviar, în care atât CFR Călători, cât şi CFR SA investesc, în concordanţă cu standardele Uniunii Europene.Staţia Buftea, unde aşteptăm răbdători locomotiva electrică cu care ne vom întoarce în Bucureşti, este una dintre cele trei din România, alături de Periş şi Crivina, care sunt traversate de linia pilot pe care este implementat sistemul ETCS/ERTMS – nivel 2.

Două acronime cu un impact uriaş, care au ca obiectiv creşterea siguranţei, efici-enţei şi interoperabilităţii transfronta-liere pentru transportul feroviar în Uniunea Europeană. ERTMS (European Rail Traffic Management System) reprezintă standardul în materie de management şi interoperabilitate a sistemelor de semnalizare feroviară, iar ETCS (European Train Control System) este componenta de semnalizare şi control din cadrul ERTMS. Unul dintre proiectele etalon ale CFR SA, la care şi-a adus contribuţia şi Siemens, alături de partenerii de consorţiu Thales şi Nokia Solutions and Networks (NSN), este implementarea acestui sistem pe o lungime de 37 de km din tronsonul feroviar Bucureşti - Braşov, între Buftea

şi Brazi, reprezentând faza pilot pentru echiparea Coridorului IV Pan-European.Pe peronul aproape pustiu al gării din Buftea aşteptăm una dintre cele 6 loco-motive dotate de Siemens cu sisteme de semnalizare şi protecţie automată a trenurilor în cadrul acestui proiect.Scoatem grăbiţi acordul pentru acces în locomotivă şi urcăm în cabină. Urmează să observăm ce înseamnă acest proiect pe viu alături de mecanicul locomotivei.Acest sistem nou de semnalizare presupune afişarea informaţiilor din cale, culese de la mai multe echipamente, direct pe ecranul locomotivei, astfel încât mecanicul să acţioneze conform cu reglementările căii ferate. Sistemul are avantajul unei siguranţe sporite, în cazul unor incidente. Astfel, dacă mecanicul nu

40 de locomotive CFR, apte să circule cu 200km/h

Cristina Mihai Mircea Dragoș hi!tech 01|17 19

Vasile Diaconescu,Director divizia Mobility,Siemens România

53 milioane de pasageri transportaţi anual de CFR Călători

Cristina Mihai Mircea Dragoș, Sandu Marin

Vedere din cabina unei locomotive electrice

aparţinând CFR Călători.

20 hi!tech 01|17

confirmă o stare în timp util, atunci locomotiva se poate opri singură, existând implementate mai multe sisteme de protecţie. O altă funcţie importantă este existenţa unei „cutii negre”, fiecare acţiune, orice apăsare de buton fiind înregistrată de sistem. În acest mod, în cazul unui incident se poate urmări exact ce s-a întâmplat şi fiecare situaţie poate fi evalută obiectiv.Există de asemenea un sistem separat de comunicaţii, dedicat mecanicului, impiegatului de mişcare şi personalului de monitorizare a traficului. Practic, totul este acum mult mai simplu, mai sigur şi mai rapid. La fel ca şi scurta noastră călătorie Buftea - Bucureşti: 15 minute cu trenul, 40 de minute cu maşina. O mostră a felului în care inovaţia ne influenţează viaţa de zi cu zi. Posibilităţile viitoare sunt însă uriaşe. Digitalizarea are un rol important, nu doar în eficientizarea operaţiunilor operatorilor feroviari, ci şi în îmbunătă-

ţirea vieţii oamenilor: făcând călătoriile mai plăcute şi mai sigure. Prin digitali-zare, totul devine o sursă valoroasă de informaţii: locomotivele, trenurile, com-ponentele, sistemele de automatizare.Analizându-le poţi observa tendinţele, monitoriza statusul vehiculelor şi fluxul de pasageri şi astfel poţi oferi cea mai bună experienţă de călătorie.Prin platformele de monitorizare şi analiză a datelor, cum este Siemens Railigent, spre exemplu, transportul feroviar este mai punctual, mai eficient din punctul de vedere al costurilor, mai sigur şi mai de încredere. Spre exemplu, prin utilizarea acestei platforme, care colectează informaţii de la senzori şi le analizează, transferând apoi informaţiile într-o interfaţă uşor de folosit, numărul întârzierilor scade, iar costurile sunt cu până la 10% mai reduse.„Transportul feroviar, la fel ca multe alte domenii, stă sub semnul digitalizării. Evoluţia spectaculoasă a tehnologiei ne permite acum să colectăm şi să analizăm datele de trafic în timp real. Putem produce vehicule din ce în ce mai inteligente şi mai flexibile, avem sisteme de management care cresc gradul de siguranţă la un nivel fără precedent. Eficienţa, flexibilitatea, siguranţa, orientarea spre client sunt astfel amplificate prin digitalizare.

Mobilitatea de mâine nu poate fi decât interconectată şi inteligentă”, explică Vasile Diaconescu, directorul diviziei Mobility în cadrul Siemens România.

Acesta este viitorul.Drum bun, pe calea ferată!

Cuprinzând centralizarea electronică a staţiilor, înlocuirea instalaţiilor de bloc de linie automat din linia curentă cu bloc de linie automat integrat, instalarea sistemului ETCS

nivelul 2 şi a echipamentului pentru Radio Block Center, monta-rea echipamentului ERTMS/ GSM-R de bord pe locomotive, realizarea reţelei GSM-R, instalarea a două centrale de servicii mobile (MSC) - un MSC principal şi unul de rezervă în caz de dezastru, localizate la Bucureşti şi la Ploieşti, acest proiect creşte gradul de siguranţă, eficienţa şi interoperabilitatea transfrontalieră.

Sistem radio simplificatPrin acest sistem, mecanicii de locomotivă pot comunica pe parcursul călătoriilor lor, indiferent de ţara în care circulă, printr-un sistem digital radio simpliflicat unic, iar rezultatul coincide cu reducerea costurilor şi cu o siguranţă sporită.

Datele din cale se transmit în locomotivăPrin sistemul GSM-R se asigură transmisii de date în mod con-tinuu între toate componentele aplicaţiilor de siguranţă ale circulaţiei, inclusiv echipamentelor îmbarcate pe locomotivă. Acest lucru oferă posibilitatea informării în mod continuu asupra stării echipamentelor din cale, evitându-se erorile umane.

Protecţie automată a trenuluiFluxul de informaţii poate fi oferit computerelor de bord pentru calcularea vitezei şi a profilelor de frânare, acestea îmbunătă-ţind semnificativ securitatea, fiabilitatea şi siguranţa serviciilor feroviare şi realizând protecţia automată a trenului în mod continuu. Aceasta permite modernizarea tronsonului aferent de cale ferată pentru a asigura circulaţia trenurilor în condiţii de siguranţă cu viteze de până la 160 de kilometri pe oră.

Sistem de semnalizare de ultimă generaţie Noul sistem de semnalizare reprezintă o parte importantă din ansamblul investiţiilor de modernizare care asigură condiţii de interoperabilitate tehnică îmbunătăţite pe parcursul reţelei feroviare europene şi, prin urmare, servicii şi legături feroviare internaţionale mai sigure, mai rapide şi mai eficiente. Sistemul de centralizare electronic SIMIS – W garantează o disponibilitate înaltă (configuraţie 2-din-3), un grad înalt de eficienţă econo-mică, mulţumită soluţiilor configurate pentru orice structură feroviară, o conformitate totală cu reglementările operatorilor de cale ferată referitoare la utilizare şi siguranţă, un control al sistemelor distribuite, o integrare uşoară a subsistemelor şi a elementelor, precum şi a echipamentelor exterioare, o tehno-logie de ultimă oră pentru respectivele echipamente, un design compact, modularitate şi un diagnostic online, alături de o mentenanţă facilă. Având cel mai înalt nivel de integrare (SIL 4 în concordanţă cu standardele CENELEC), Simis W respectă toate cerinţele de siguranţă. Ciclul de viaţă al produsului este urmărit permanent de un proces de siguranţă bine documentat. În timpul dezvoltării software-ului şi hardware-ului, toţi paşii procesului respectă standardele şi reglementările CENELEC.

Materialul rulant poate fi urmărit în permanenţă De asemenea, înlocuirea instalaţiilor BLA (bloc de linie automat) din linia curentă cu BLAI (bloc de linie automat integrat) permite operatorilor vizualizarea în timp real pe interfaţa om-maşină a stării liniei curente şi a semnalelor de bloc, astfel materialul rulant putând fi urmărit permanent între staţiile Buftea şi Brazi. Comunicarea între staţii pentru transmiterea informaţiilor de bloc se realizează pe canale redundante de fibră optică. Prezenţa inelelor de comunicaţie asigură trans-miterea sigură a datelor şi a funcţionării structurii complexe.

Proiectul ETCS/ERTMS – nivel 2 a fost implementat pe o lungime de 37 de km din tronsonul feroviar Bucureşti - Braşov, între Buftea şi Brazi, reprezentând faza pilot pentru echiparea Coridorului IV Pan-European.

Proiectul pilot ETCS/ERTMS-nivel 2

hi!tech 01|17 21

Calea ferată trebuie conceputăca un organism viu

Care sunt direcţiile cheie pentru dezvol-tarea CFR Călători pe termen mediu?Iosif Szentes: Calea ferată trebuie con-cepută ca un organism viu, companiile care compun sistemul feroviar nu pot fi rupte una de cealaltă, ele ar trebui să funcţioneze sinergic. Consider că pentru dezvoltarea viitoare, în România avem nevoie de finalizarea lucrărilor de infra-

structură începute deja, mă refer în primul rând la coridorul IV. În acelaşi timp ar trebui demarate şi finalizate şi celelalte lucrări de pe magistrale feroviare importante astfel încât timpii de parcurs să fie reduşi şi să devenim competitivi faţă de transportul auto.CFR Călători dispune de peste 40 de locomotive şi aproximativ 150 de

Iosif Szentes, director general CFR Călători, ne-a împărtășit viziunea sa asupra companiei feroviare a viitorului, dar și care sunt perspectivele de dezvoltare pe termen mediu și factorii de care acestea depind.

Iosif Szentes a fost numitdirector general al CFR Călătoriîn martie 2015. În perioada 10 octombrie 2014 — 10 martie 2015, el a fost membru al Directoratului CFR Călători. Acesta face partedin echipa CFR Călători din 2012, anterior ocupând funcţia de director al Centrului pentru Calificarea și Instruirea Personalului din Transportul Feroviar Teritorial Brașov. De profesie inginer, directorul general al CFR Călători a absolvit Facultatea Transporturi din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, secţia Tehnologia Transporturilor şi Telecomenzi Feroviare.

Cristina Mihai Mircea Dragoș22 hi!tech 01|17

vagoane care sunt apte să circule cu 200 de kilometri pe oră, dar în acest moment nu avem infrastructura necesară pentru a ne deplasa cu astfel de viteze. Să sperăm că în viitor înfrastructura se va dezvolta într-un ritm mai dinamic, astfel încât să putem folosi aceste capacităţi. În paralel cu dezvoltarea infrastructurii, CFR Călători ar trebui să facă paşi rapizi pentru achiziţia de material rulant nou. Cea mai mare provocare pentru CFR Călători în momentul de faţă este achi-ziţionarea de material rulant, ţinând cont că traficul a crescut simţitor în acest an. Chiar astăzi (16 mai - n.red.) am văzut o statistică potrivit căreia în cursul lunii martie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, traficul a crescut cu 15%. Acest lucru a fost determinat pe de o parte de faptul că studenţii beneficiază de gratui-tate, începând cu luna februarie, dar şi ca urmare a apropierii clienţilor noştri de acest mijloc de transport, mai ecologic şi ieftin comparativ cu altele.

De ce anume depinde achiziţia de material rulant nou?Iosif Szentes: Pentru achiziţia de mate-rial rulant nou avem nevoie de resurse financiare pe care în momentul de faţă nu le deţinem. Din noiembrie 2011, toate investiţiile de la bugetul de stat au fost stopate. Acest lucru a însemnat anual o pierdere în material rulant nou sau modernizat situată între 350 şi 770 de milioane de lei. Totuşi, avem posibilitatea să obţinem material rulant când Autoritatea de Reformă Feroviară va putea achiziţiona material rulant pentru contractele de servicii publice. Acest lucru este stipulat atât în actul lor de înfiinţare, cât şi în master planul general de transporturi din România. Mai ales, dacă ţinem cont şi de faptul că aceste contracte de servicii publice vor avea în timp probabil şi componenta de investiţii şi nu vor mai fi

hi!biz

540 mil. €valoarea investiţiilor necesare în material rulant

hi!tech 01|17 23

Cristina Mihai Mircea Dragoș24 hi!tech 01|17

orientate doar spre compensarea unor servicii publice pe care le realizează companiile de transport feroviar.

Care este suma necesară pentru investiţii?Iosif Szentes: În urma strategiei de ma-terial rulant care s-a conceput la nivelul companiei CFR Călători şi care se pliază şi pe elementele master planului general de transport din România, în următorii 5-7 ani ar trebui să se realizeze o investiţie în achiziţia de material rulant nou de circa 540 de milioane de euro. Acesta ar fi necesarul în momentul de faţă pentru achiziţiile de material rulant nou format din automotoare diesel, respectiv rame electrice şi trenuri elec-trice push-pull. Această sumă ne-ar ajuta să avem în parcul nostru peste 5-7 ani circa 110 vehicule de acest gen, care împreună cu celelalte automotoare diesel Desiro ar putea prelua aproximativ 50% din traficul pe care il avem de realizat în următorii ani.

Ce alte proiecte mai aveţi în plan?Iosif Szentes: Tot la capitolul material rulant avem de modernizat peste 100 de vagoane, modernizare care constă în

primul rând în creşterea confortului asigurat pentru călători în timpul călă-toriei, dar şi în introducerea unor sisteme de climatizare în 60 de vagoane care în momentul de faţă nu sunt dotate cu astfel de sisteme.Aş dori să scot în evidenţă şi că avem nevoie de modernizarea unor locomotive. Modernizarea şi reparaţia capitală a zeci de locomotive pentru care momentan, de asemenea, dispunem de fonduri într-o valoare destul de redusă. Dar să sperăm că vom putea trece de această perioadă mai grea şi vom putea chiar să ne gândim la modernizări mai substanţiale, cum ar fi trecerea la motoare asincrone, folosirea unor sisteme care să permite formarea unui tren inteligent cu închidere şi deschidere uşi, comandate direct de mecanicul de locomotivă. Bineînţeles, şi trenurile “push-pull” ar reprezenta o soluţie bună, ţinând cont de timpii de deplasare care sunt destul de mari în România. Am mai economisi câteva zeci de minute, datorită eliminării rebrusării locomotivelor. Practic, aceste trenuri au post de conducere în ambele capete şi ar permite o deplasare mult mai rapidă, economisind timp în staţiile cap de secţie, cum sunt Bucureştiul sau staţiile termi-

nus din România, de unde ne întoarcem cu trenul.

Pe lângă aceste investiţii în material rulant, cum vedeţi evoluţia companiei în contextul digitalizării?Iosif Szentes: În privinţa digitalizării, un alt proiect important ar fi implementarea sistemului e-ticketing, care are mai multe faze. Una dintre componente ar fi folosirea unor dispozitive de către personalul de tren, care să permită atât eliberarea legitimaţiilor de călătorie în tren, cât şi verificarea valabilităţii legitimaţiilor de călătorie. Bineînţeles acest sistem trebuie completat la nivelul caselor de bilete cu cititoare de carduri. Noi am dori să trecem toate facilităţile stipulate legislativ pentru anumite categorii de persoane pe carduri, astfel încât eliberarea legitimaţiilor de călătorie, cât şi verificarea şi decontarea călătoriilor să se facă în mod automat, foarte rapid, eficient şi controlabil, în acelaşi timp.

Câţi pasageri transportaţi anual?Iosif Szentes: Transportăm anual aproximativ 53 de milioane de călători, mult mai puţin decât în perioada

hi!tech 01|17 25

anterioară. Trebuie să ne adaptăm condiţiilor care s-au creat odată cu mobilitatea oferită tuturor prin autocare, autoturisme şi prin companiile de transport aerian low-cost care au început să ne concureze în privinţa tarifelor. Facem demersuri în acest sens. Avem foarte multe oferte şi în momentul de faţă, suntem o companie care realizează legătura şi cu alte ţări prin rutele pe care le are atât către nordul şi vestul ţării, cât şi către sud.În iunie am început operarea, cel puţin pentru sezon, către Salonic. Săptămânal, va fi un tren care pleacă sâmbătă şi se întoarce duminică. De asemenea, zilnic, călătorii se pot îndrepta spre Istanbul. Aceasta este o ofertă nouă dupa ce ani buni acest serviciu a fost întrerupt din motive ce ţin de dezvoltarea căilor ferate din Bulgaria, Turcia şi Grecia.

Cum arată compania de transport a viitorului în viziunea dumneavoastră?Iosif Szentes: În primul rând, compania viitorului ar trebui să fie foarte flexibilă în ceea ce priveşte solicitările şi dorinţele clienţilor, călătorilor. Ar trebui să permită achiziţionarea legitimaţiilor de călătorie online. (Bilete CFR Călători pot fi

cumpărate online şi utilizate fără a fi nevoie de tipărire - n. red.) atât în traficul local, cât şi în cel internaţional. Ar trebui să aibă un parc de material rulant separat pentru trenurile Regio, care deservesc anumite zone urbane sau legăturile între oraşele apropiate şi un parc diferit pentru trenurile InterRegio, care fac curse mai lungi. Ar trebui ca acea companie să aibă servicii de Intercity, să includă pe aceste trenuri de parcurs lung servicii de catering sau de restaurant şi bar. Ar trebui ca personalul să fie mult mai cuviincios, mult mai aplecat asupra rezol-vării problemelor care apar în timpul parcursului. Mă refer aici la opririle neitinerarice care îi deranjează pe foarte mulţi călători şi pentru care primesc cu greu sau cu întârziere informaţii.Ar trebui să existe o flexibilitate, personal uniformizat şi material rulant asemănător celui cu care celelalte companii din vestul Europei operează. Am dori de asemenea să fie mult mai uşoară achiziţia de piese pentru diferite subansamble, astfel încât mentenanţa să nu sufere pentru întârzierile cauzate de achiziţia greoaie. Şi mă refer atât la legislaţie, cât şi la resurse, pentru că a

dispărut industria conexă, a disparut industria orizontală care reprezenta20-30.000 de salariaţi, de oameni care produceau pentru calea ferată. Aş dori să avem numai clienţi civilizaţi, care să respecte şi să se respecte. Şi, în acelaşi timp, noi la rândul nostru să respectăm oamenii care ne aduc venituri. Orice leu contează pentru compania noastră. Ştiţi bine că pe piaţa de transporturi există un sistem de compensare a serviciului public, noi în afara servicului public am dori să oferim mai mult decât cerinţele care sunt trecute într-un contract anume. De asemenea, am dori în viitor să putem oferi călătorilor noştri inclusiv pachete turistice. Avem 40 de agenţii de turism cu care am putea să începem o activitate de genul acesta.De asemenea, compania viitorului ar trebui să ofere anumite servicii inclusiv celor care doresc altceva decât să se deplaseze în interes de serviciu sau personal, deci în scop turistic. În acest sens, ar trebui să ne gândim la eventuala revigorare a unui parc mai învechit, de a le transforma în vagoane şi trenuri de nostalgie. Încă nu este timpul pierdut nici în acest sens, Compania viitorului ar trebui să se respecte şi să fie respectată.

Building Information Modeling este o metodă digitală de lucrucare revoluţionează deja industria construcţiilor - şi care în etapaurmătoare va fi aplicată în urbanism şi în planificarea urbană.

Oraşele lumii au o problemă. În cele mai multe cazuri ele sunt prea vechi, prea înguste, prea zgomotoase şi prea risipitoare

cu resursele. Deoarece infrastructura existentă este adeseori insuficientă şi nu mai oferă competitivitate economică, oraşele se găsesc în situaţia în care sunt echipate necorespunzător pentru viitor. În anul 2050, conform prognozei Naţiu-nilor Unite, 66% din populaţia lumii va trăi în oraşe şi aglomerări urbane. Oraşul trebuie să fie deci pregătit; industria con-strucţiilor, urbaniştii şi arhitecţii trebuie să-şi reconsidere ideile dacă vor să ţină pasul cu acest ritm rapid de dezvoltare şi dacă vor să pregătească oraşele pentru viitor.

Proiectarea virtuală în construcţiiSoluţia pentru aceste provocări există deja. Ea se numeşte BIM. Aceasta este prescurtarea de la „Building Information Modelling“ - modelarea informatică a construcţiilor. Adică o metodă digitală, computerizată, care facilitează proiec-tarea virtuală cu modele tridimensionale înainte de începerea efectivă a proiec-tului de construcţii. BIM va face activitatea de construcţii mai rapidă, mai sigură, mai ieftină, mai prietenoasă cu mediul şi în general mai bună. BIM va ajuta la identificarea şi eliminarea surselor erorilor chiar din timpul

proiectării. În cazul ideal, toate aspectele unei clădiri, inclusiv managementul energetic, al deşeurilor şi al protecţiei împotriva incendiilor vor fi proiectate complet virtual, pe computer, înainte de începerea construcţiei. Datele astfel pregătite vor putea fi folosite suplimen-tar pentru proiectarea şi managementul exploatării şi întreţinerii – de-a lungul întregului ciclu de viaţă al unei clădiri.Metoda este folosită deja de mult timp în construcţiile navale şi în industria automobilelor. Însă, graţie dezvoltării revoluţionare a tehnologiilor IT şi a celor digitale, ea îşi găseşte de zece ani utilizarea şi în industria construcţiilor. Pretutindeni în lume au loc conferinţe pe tema BIM şi pe cea a oraşului viitorului. Proiectanţii de software şi antreprenorii generali au descoperit demult piaţa BIM. Ţări precum SUA, Olanda, Norvegia, Marea Britanie sau Germania şi chiar UE, în general, încurajează politic BIM şi vor să introducă, în anii ce urmează, această metodă drept standard în construcţia de clădiri, tuneluri sau proiecte de circulaţie, care sunt finanţate din bani publici. „În acest moment am ajuns în situaţia, la nivel internaţional vorbind, în care începem să înţelegem“, spune Wolfgang Hass, managerul de program în departamentul tehnologiilor BIM de la Siemens, care se ocupă deja de mulţi ani de problematica eficienţei energetice în

construcţii, de clădirile inteligente şi de BIM. „Avem nevoie de BIM pentru a putea ţine pasul cu provocările viitoare ale oraşului.“ În viitor, tot mai multe construcţii vechi vor fi demolate sau modernizate. Şantierele de construcţii sunt zgomotoase şi murdare, ele cauzează probleme logistice pentru oraşe şi costă foarte mulţi bani. Pe de altă parte, se pot economisi sume consistente prin optimizarea timpului de construcţie. Pentru Hass, acesta este următorul pas logic, respectiv înţelegerea exhaustivă a oraşului, dar şi a infrastructurii şi proiectării urbanistice. Există foarte multe clădiri vechi în Europa, însă fără a exista multe date despre acestea - spre deosebire de multitudinea de informaţii cu privire la situaţia conductelor, a canalelor de cabluri sau a sistemelor de ape reziduale. Hass dă de înţeles că nu pot fi sintetizate date retrospectiv. „Cazul ideal ar fi un model în care să poată fi apelate toate datele relevante. Astăzi însă, oraşele se confruntă cu întrebarea câţi bani vor să investească pentru a transforma proiectele 2D în proiecte 3D“. Iar Hass este convins: „În faţa acestei probleme trebuie să facem compromisuri, dacă vrem să putem obţine un efect acceptabil cu BIM“. Singapore de exemplu este un oraş pentru care BIM joacă un rol esenţial pentru supravieţuire, deoarece

Ingo Petz Implenia AG

Mai repede, maibine, mai ieftin

26 hi!tech 01|17

el dispune de un spaţiu geografic limitat pentru dezvoltarea viitoare şi astfel trebuie să proiecteze extrem de eficient. Beneficiarii şi antreprenorii construc-ţiilor din Singapore sunt de aceea foarte motivaţi să furnizeze date exacte cu privire la o clădire către un server urban.

Interesant chiar şi pentru Google şi Disney O dovadă a faptului că rolul BIM în proiectarea oraşului în viitor se va lărgi din ce în ce mai mult este şi că giganţi precum Google sunt interesaţi de colectarea de date.Flux, un produs secundar al centrului de inovaţii Google X a dezvoltat un software cu care arhitecţii şi proiectanţii de construcţii pot face schimb de date prin intermediul modelelor 3D. Aceste modele urbane pot fi utilizate ca platforme de marketing, prin care software-ul recomandă utilizatorului, de exemplu, instalaţiile solare adecvate de la anumiţi producători - o piaţă de miliarde.Chiar şi concerne mondiale precum Disney fac cercetări împreună cu universităţi renumite în domeniul dezvoltării BIM.Martin E. Fischer, profesor de construcţii civile şi tehnica mediului înconjurător la Universitatea Stanford California, subliniază: „în final, Disney ar putea economisi foarte mulţi bani graţie unei proiectări eficiente a managementului complex al energiei şi apei în parcurile sale tematice“. Fischer, elveţian de origine, este considerat unul dintrecei mai importanţi experţi mondialiîn cercetarea BIM.

hi!biz

66 % din populaţia lumiiva locui înoraşe în 2050

hi!tech 01|17 27

Rezultatele muncii sale au influenţat proiecte de construcţii din Asia, SUA şi Europa. „Avem nevoie mai întâi de o bază comună de informaţii, ceea ce înseamnă un schimb nemijlocit de date între administratorii clădirilor şi autorităţile orăşeneşti. Şi, pe de altă parte, este necesar şi un schimb între autorităţile orăşeneşti.“Factorul „Încredere“, crede Fischer, n-ar trebui subestimat în cazul dezvoltării BIM. „Multe autorităţi care monito-rizează sistemele de infrastructură ale oraşelor, lucrează independent una de cealaltă şi nu s-au aşezat încă niciodată la aceeaşi masă.“ BIM s-ar putea dovedi un succes doar prin schimburi reciproce. Acest mod de gândire ar trebui însuşit de fiecare participant. În această privinţă, spune Fischer, BIM se află încă la vârsta copilăriei. Şi de aceea, BIM antrenează deja proiectarea digitală a oraşelor. Pe termen lung, dezvoltarea BIM ca instrument de proiectare al companiilor de construcţii înseamnă

transpunerea în practică a marilor proiecte, precum şi o uşurare enormă a muncii şi o reducere a costurilor. Alar Jost este proiectantul şef pentru BIM la Implenia, cea mai mare companie de construcţii şi servicii în construcţii din Elveţia. El crede că „beneficiarii noştri ne vor pune în faţa unor cerinţe din ce în ce mai cuprinzătoare şi complexe. Se va solicita nu numai tipul de model BIM cu care se poate proiecta clasic o clădire, ci un model care să sintetizeze şi aspectele relevante ale infrastructurii urbane - de la modelul investiţional până la modelul funcţional“. Dezvoltarea va decurge chiar mai repede decât ne aşteptăm şi decât ne putem imagina în acest moment, Jost este convins de acest lucru. El mai crede că această dezvoltare va fi determinată, în primul rând, de antreprenorii şi beneficiarii privaţi care vor putea obţine cu ajutorul BIM o eficienţă a costurilor şi o rentabilitate funcţională mai mare. Simularea anumitor aspecte ale mediului spaţialşi infrastructural urban în proiectarea unei construcţii nu este încă o practică uzuală. „Dar noi, ca antreprenori,facem deja acest lucru în cazul anumitor obiective, pentru a putea învăţa din rezultate. De aceea, suntem de părerecă acest angrenaj digital complex va deveni în curând standard“.

Ingo Petz scrie ca jurnalist pentru ziare şi

publicaţii renumite de limbă germană, printre

care se numără Frankfurter Allgemeine

Zeitung şi Der Standard. De asemenea, el a

publicat numeroase cărţi.

BIM, altfel spus modelarea informatică a clădirilor, conectează digital toate părţile participante pentru a colabora la un proiect de construcţii.

Ingo Petz Siemens

hi!biz

28 hi!tech 01|17

Tendinţa susţinută către conceptele multimodale necesită o integrare ridicată în reţea a circulaţiei individuale şi a mijloacelor de transport în comun.

Managementulintegrat al traficuluiNevoie ridicată de mobilitate, oferte de transport inovatoare, cantităţi de date în creştere: complexitatea din ce în ce mai mare a sistemelor de mobilitate este inevitabilă. Strategiile inteligente împiedică însă complicarea acestora.

Oficialităţile locale şi regionale

responsabile cu manage-

mentul traficului nu se pot

plânge de lipsa provocărilor.

De mulţi ani, ei trebuie să dirijeze un

număr în continuă creştere de vehicule,

care trebuie să circule fără impedimente

pe reţele stradale prea înguste şi de

multe ori neschimbate. Pe lângă

experienţa şi cunoştinţele lor, acum le

vine în ajutor şi tehnica modernă în

domeniul circulaţiei. Se înţelege de la

sine că odată cu eficienţa sistemelor a

crescut şi complexitatea lor. Iar sfârşitul

acestei dezvoltări nu se zăreşte prea

curând – dimpotrivă, deoarece în viitor

infrastructura traficului se va confrunta

cu o nouă avalanşă de cerinţe. De

exemplu, tendinţa susţinută spre

conceptul multimodal necesită o

extindere a conectării la reţea a

circulaţiei individuale şi a mijloacelor

de transport în comun. În plus, noi

posibilităţi de mobilitate, cum ar fi, de

exemplu, bicicletele sau sistemul

carsharing vor trebui integrate în

sistemele informatice dedicate

traficului. Acelaşi lucru este valabil şi

pentru infrastructura staţiilor de

încărcare pentru automobilele electrice,

care, conform previziunilor actuale, se

vor afla în număr din ce în ce mai mare

pe străzile oraşelor.

Karin Kraschl-Hirschmann Siemens hi!tech 01|17 29

Cantităţile mari de date vor juca un rol

semnificativ şi în lumea mobilităţii.

Vehiculele, dar şi oricare alt participant

la trafic, se vor comporta ca detectori

mobili şi vor pune la dispoziţie date.

Acest lucru va permite crearea unor

baze de date precise care vor putea fi

folosite în deciziile strategice şi de

planificare pentru controlul traficului.

Managementul inteligent al traficului,

sau mai bine zis managementul capaci-

tăţii infrastructurii noastre de transport,

va primi astfel un nou înţeles şi va oferi

noi posibilităţi. Dacă ne îndreptăm

privirea ceva mai departe în viitor, vom

descoperi o nouă sarcină a sistemelor

de mobilitate: integrarea vehiculelor

automatizate în infrastructura tehnică

de transport. Flexibilitatea sistemelor

de mobilitate va fi în centrul atenţiei,

din punctul de vedere al noilor

provocări, în anii care urmează. Legat

de acest aspect, este aşteptată şi o

complexitate ridicată a soluţiilor.

O platformă centrală de trafic

Pentru a nu pierde imaginea generală,

platformele parţial separate de manage-

ment şi control al traficului, dar şi

sistemele de informare, cum ar fi de

exemplu cele pentru parcare, vor trebui

reunite într-un singur loc. Acest lucru

asigură, chiar şi în cele mai complexe

sisteme, structuri clare şi eficienţă

maximă, deoarece platforma utilizează

un pachet comun de date şi face astfel

inutile intrările şi analizele multiple.

Un avantaj suplimentar este operarea

unitară pentru diverse aplicaţii, ceea ce,

în viitor, va fi de o importanţă majoră.

Standardele şi interfeţele deschise

asigură un schimb de date fără impedi-

mente între diverse sisteme eterogene,

precum şi conexiunea aparatelor de

diferite tipuri din teren. Cu alte cuvinte,

indiferent de componentele actuale din

care sunt formate instalaţiile de trafic

ale unui oraş şi ce sisteme se vor adăuga

Schimbul de date între autovehicule şi sistemele de circulaţie este deja o realitate. Dezvoltarea va continua până la integrarea tehnică a datelor tuturor sistemelor: aeronave, trenuri, autobuze, parcări, nave - toate acestea vor genera date care vor fi utilizate în locuri diferite pentru a crea pentru toată lumea un sistem de transport mai sigur, mai simplu și mai puţin stresant.

În viitor, infrastructura de transport se va confrunta cunumeroase cerinţe adiţionale.

Karin Kraschl-Hirschmann Siemens30 hi!tech 01|17

hi!biz

în viitor - comunicarea întregului

sistem va funcţiona în orice condiţii.

Din modulele de bază ale platformei

centrale integrate fac parte, de

exemplu, monitorizarea funcţionării

tuturor sistemelor de acţionare,

senzorilor şi subsistemelor conectate,

managementul datelor din surse

diferite, operarea securizată în reţea şi

o hartă vectorială digitală care afişează

toate obiectele cu informaţiile lor statice

şi dinamice în niveluri care pot fi

inserate sau ascunse pe harta oraşului.

Portofoliul de module pentru controlul

traficului cuprinde de la aplicaţii pentru

proiectarea şi alimentarea instalaţiilor

de semnalizare luminoasă prin

selectare programabilă, în funcţie de

situaţia semnalului şi comanda pe bază

de model, în funcţie de trafic, până la

analizele detaliate de calitate.

Un element de bază al managementului

integrat al traficului este identificarea

poziţiei în trafic. Pentru aceasta, date

din surse diferite sunt sintetizate,

verificate, interpretate şi transpuse în

indicaţii inteligibile pentru operatori şi

pentru sistemele de comandă şi infor-

mare conectate. De asemenea, în

domeniul managementului traficului se

cumulează date cu privire la distanţe, în

special cele referitoare la timpii de

călătorie. Astfel, va fi posibilă evitarea

mult mai frecventă şi mai exactă a

ambuteiajelor şi a evenimentelor din

trafic comparativ cu folosirea sistemelor

locale de detecţie. Strategiile predefinite

colectează toate valorile măsurate,

informaţiile de stare şi mesajele în

sistem, le compară cu valorile limită

predeterminate, le combină cu

condiţiile curente şi definesc astfel

intervenţiile efective în desfăşurarea

traficului. Nu are niciun rost să punem

un sistem lângă un altul şi să le

exploatăm separat – o integrare

eficientă în reţea este întotdeauna utilă.

Pe viitor, automobilele conectate la reţea vor fi avertizate cu privire la pericolele potenţiale precum accidente sau polei, vor avea informaţii cu privire la fazele semafoarelor şi la şantiere în lucru şi vor putea reacţiona corespunzător.

„Atenţie:Vine ambulanţa!”

Prioritizaretransportpublic

„Autobuzul va avea verde în 8 secunde

„Semaforul va arătaroşu în curând. Vărugăm să frânaţi”

„Circulaţi cu 50 km/orăpentru a prinde culoareaverde”„Parcare disponibilă”

„Fiţi gata să porniţi”

„Atenţie:Drum în lucru peste 500 m!”

Asistenţă înintersecţie

Informaţiiurbane

Avertisment de pericol

hi!tech 01|17 31

Banner GmbH, cu sediul în Linz an der Donau, este unul dintre liderii din domeniul producţiei de baterii. Un antreprenor din

transporturi a întemeiat în 1937 compa-nia, deoarece era nemulţumit de fiabilitatea bateriilor autocamionului său. După 80 de ani, Banner este condu-să de nepoţii acestuia şi se numără, graţie tehnologiei de vârf, dar şi celor 4,1 milioane de baterii de diverse tipuri vândute anual, printre cei mai mari producători de baterii de maşină din Europa.

Segmentul Premium şi piaţa de piese de schimbCreşterea actuală a firmei Banner se datorează, în primul rând, cererii pentru modelele sale EFB (Enhanced Flooded Batteries) pentru autovehiculele dotate

cu tehnologia Start-Stop automată. O treime din producţia anuală este destinată producătorilor de autovehicule din segmentul premium, care îşi echipează noile modele de autoturisme şi autocamioane, dar şi motociclete, motostivuitoare şi utilaje pentru construcţii cu baterii Banner ca elemen-te esenţiale ale fiabilităţii maşinilor lor. Banner livrează celelalte două treimi către piaţa de piese de schimb din 50 de ţări. Pentru a garanta calitatea, produc-ţia bateriilor Banner este puternic integrată. Cei 560 de angajaţi produc în cadrul companiei aproape toate compo-nentele necesare producţiei de baterii. Acest lucru include şi piesele carcaselor de plastic, dar şi grătarele de oxid de plumb încărcate cu pastă. Ca parte a procesului de fabricaţie, acestea petrec până la cinci zile în camerele de

maturare pentru optimizarea consumu-lui de curent şi a capacităţii de stocare. Succesul susţinut al firmei Banner a fost însoţit de o mărire continuă, organică a instalaţiilor de producţie. Hală după hală a fost adăugată sau extinsă, până când complexul a ocupat toată proprietatea, care părea foarte mare atunci când compania s-a mutat aici, în 1959, dintr-o locaţie mai mică. Această dezvoltare a condus la un mediu de producţie eterogen. „Acest fapt ne pune în faţa unor provocări serioase, în special în ceea ce priveşte problemele de logistică internă, precum planul de ocupare a camerelor de maturare“, spune Franz Dorninger, director tehnic la Banner. „Am luat în considerare diverse soluţii de amplasare, inclusiv mutarea într-o construcţie nouă, pornită de la zero.“ Software-ul PLM Siemens, dedicat

Producătorul de baterii Banner își bazează deciziile de investiţiipe verificarea planurilor de reconfigurare a fabricii sale

cu ajutorul simulării digitale a producţiei.

Siemens Banner Batterien

Productivitate mai mareprin simulare

32 hi!tech 01|17

hi!biz

Locaţia Banner din Linz (sus). Grătarele de oxid de plumb trebuie să stea câtevazile în camerele de maturare (dreapta) - o provocare logistică deosebită.

managementul ciclului de viaţă al produsului (PLM), a recomandat utilizarea aplicaţiei Plant Simulation (simulare de fabrică) pentru optimizarea operaţiunilor interne. Parte din porto-foliul Tecnomatix, software-ul pentru fabrica digitală este utilizat în primul rând de producătorii şi furnizorii de automobile pentru optimizarea liniilor de producţie. Graţie capacităţii sale de reproducere la scară, acesta poate fi adaptat şi la aplicaţii mai mici.

Analiza cu Plant SimulationLa jumătatea anului 2015, inginerii de producţie de la Banner au cercetat, cu ajutorul software-ului Siemens, efectele reducerii a şase linii de montaj. „Muncitorii experimentaţi au afirmat că nu mai este posibilă o creştere în varian-ta actuală a camerelor“, spune Christian Ott, director de informare şi organizare la Banner. „Simpla adăugare a altor dispozitive ar fi acutizat şi mai mult lipsa noastră de spaţiu, aşa că am vrut să verificăm prin experimentare“.

Software-ul de simulare a facilitat firmei Banner ilustrarea operaţiunilor din fabrică într-un mod logic şi temporal prin intermediul modulelor existente. Pentru multe dintre maşinăriile şi instalaţiile aflate în funcţiune la Banner nu existau nici un fel de date digitale. Obţinerea de informaţii de la producători şi utilizatori s-a dovedit a fi cea mai grea sarcină pentru crearea imaginii digitale. Totuşi, “geamănul digital” (Digital twin) al acestei părţi de producţie a firmei Banner era pregătit deja de trei luni pentru utilizare. Deşi simulările au confirmat necesitatea creării a încă două camere de maturare, conducerea firmei nu a luat uşor această hotărâre. Au fost investite încă două luni în cercetarea diferitelor strategii şi îmbunătăţirea modelului propus. „Simulările au fost repetate cu diverse cantităţi, mărimi, tipuri şi configuraţii ale camerelor de maturare“, spune Ott. „Datorită succe-sului acestui prim proiect am hotărât ca pe viitor să susţinem toate deciziile investiţionale printr-o analiză iniţială în

baza acestui ”geamăn digital” din realitatea virtuală, a simulării instalaţiei şi a efectelor acesteia.“ Banner şi-a amânat planurile de mutare şi a decis, la începutul anului 2016, să analizeze toate procesele de producţie pentru a verifica fezabilitatea măsurilor de creştere a capacităţii în locaţia existentă. Deşi au trebuit create modele digitale pentru toate fazele de producţie, de la topirea barelor de plumb şi până la paletizarea bateriilor încărcate, primele rezultate au putut fi furnizate la finalul anului 2016. Pentru a crea un “geamăn digital” al tuturor instalaţiilor de producţie şi al fluxului de material, Banner a fost pusă în situaţia ca, înainte de a investi în instalaţii noi şi de a executa apoi diverse modificări, să simuleze aceste scenarii ale modificărilor fără a deranja producţia. „Luarea de decizii în baza rezultatelor simulării ajută firma Banner să se asigure că va continua să fie un furnizor de top“, spune Dorninger.

4,1 milioane de baterii produce Banner anual

hi!tech 01|17 33

Puterea aduce cu sine și o mare responsabilitate. Tehnologia are forţa de a ne schimba viaţa în fiecare moment, prin inovaţie și digitalizare avem oportunitatea de a schimba lumea și a depăși provocările vremurilor noastre. Israel folosește cu succes tehnologia pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă în zone cheie. Matan Safran, Atașat Comercial, Şeful Misiunii Economiceși Comerciale a Ambasadei Israel în România ne spune povestea provocărilor, visurilor și importanţei eșecurilor în ecosistemul inovaţiei.

Lecţii din IsraelRomânia și Israel împărtășesc un element fundamental al oricărui ecosistem R&D de succes – resursele umane excepţi onale

Tehnologia este unul dintre cele mai

dezvoltate sectoare din Israel. Unde ar

trebui plasată tehnologia în strategia de

dezvoltare a unei ţări? De ce?

Matan Safran: De-a lungul istoriei,

tehnologia a fost mai mult decât o

modalitate de a îmbunătăţi vieţile

oamenilor sau de a le spori gradul de

confort, eficienţă şi siguranţă. La nivel

macro, tehnologia a fost motorul

creşterii pentru orice economie, prin

inovaţia dedicată consumului local şi

global.

Odată cu creşterea conectivităţii globale

se amplifică şi competiţia, iar acesta

este un domeniu în care Israel a devenit

standardul pentru întreaga lume. Din

perspectiva mea, atunci când vorbim

despre strategia tehnologică de ţară

este necesar să existe un proces clar de

evaluare pentru a înţelege nivelul de

valoare adăugată pe care forţa de

muncă şi talentele unui stat îl pot oferi.

Fiecare ţară are avantajele sale

specifice, ce o pot poziţiona ca vârf de

lance al unui domeniu anume al

inovaţiei tehnologice şi astfel să ii ofere

avantajul competitiv necesar pentru a

dezvolta soluţiile de mâine pentru

nevoile de astăzi.

Totuşi, a pune tehnologia în centrul

strategiei unei ţări nu este suficient.

Este nevoie de flexibilitate pentru a

opera modificări pe măsură ce

vremurile se schimbă şi pentru a te

adapta ritmului extrem de dinamic al

nevoilor locale şi globale.

Israel, de exemplu, a fost o ţară cu un

număr foarte limitat de avantaje, pe de

o parte, şi o serie de provocări foarte

profunde, de cealaltă parte. Printre

aceste provocări se numără resursele

naturale limitate, cum ar fi cele de apă,

ameninţările constante de securitate,

dar şi faptul că amplasarea geografică

permite activităţi de comerţ minime cu

tările imediat vecine. Acestea fiind

spuse, cel mai important activ al Israel

a fost dintotdeauna capitalul uman. De

aceea, ţara a decis încă de timpuriu să

investească în oameni, ceea ce a

răsplătit economia Israelului cu cele

mai avansate tehnologii ce au oferit

răspuns provocările sale şi ulterior

provocărilor lumii.

Ne puteţi da un exemplu de astfel de provocări?Matan Safran: Să privim spre

agricultura din Israel şi tehnologiile de

apă, spre exemplu. Resursele limitate

de apă şi de teren arabil ale Israelului

au determinat dezvoltarea sectoarelor

WATECH şi AGRITECH. În prezent,

1,2% din populaţia Israelului lucrează

în agricultură, sector care generează

Matan Safran34 hi!tech 01|17

1,5% din PIB. Pentru a atinge aceste cifre, Israel a devenit un lider globalîn desalinizare. Mai mult, Israel a dezvoltat cel mai eficient sistem de recuperare şi reutilizare a apei din lume. 86% din deşeurile de apă din Israel sunt recuperate şi procesate pentru reutilizare în agricultură şi industrie. Aceste inovaţii tehnologice nu numai că au rezolvat problemele locale ale ţării, dar au şi pavat drumul către dezvoltarea şi consolidarea sectorului de cercetare-dezvoltare din Israel, prin creşterea exporturilor de tehnologie şi poziţionarea statului Israel pe hartă, fie ca o resursă pentru alte ţări aflate în căutarea unor inovaţii cruciale, fie ca un model pentru a inova ei înşişi.

Ce avantaje aduc tehnologia şi inovaţia în vieţile noastre de zi cu zi, dar şi pentru dezvoltarea societăţii în general? Matan Safran: Permiteţi-mi să răspund

la această întrebare folosindu-mă de cel

mai de bază element al oricărei societăţi

- sănătatea. Omenirea a încercat

întotdeauna să îmbunătăţească,

securizeze şi prelungească durata de

viaţă, sănătatea în general şi calitatea

vieţii. Totuşi, cele mai mari

îmbunătăţiri au fost realizate în ultimul

secol ca urmare a dezvoltării

tehnologiei. La fel ca în trecut, şi acum, în continuare doar prin inovaţie umanitatea poate lupta cu vechile şi noile boli. Sectorul medical şi cel farmaceutic sunt, în opinia mea, unele dintre cele mai fascinante şi pline de provocări industrii, pe măsură ce noi boli apar, în timp ce altele rămân în cărţile de istorie ca urmare a dorinţei omenirii de a ne îmbunătăţi vieţile şi de a răspunde acestor provocări.

Cum sprijină Israelul sectorul tehnologiei? Ce tipuri de programe de cercetare-dezvoltare susţine guvernul? Matan Safran: Israel dispune de un sistem foarte eficient şi eficace pentru a susţine cercetarea şi dezvoltarea comercială şi industrială. Autoritatea Israeliană pentru Inovaţie este un organism foarte puternic şi eficient care beneficiază de un buget substanţial şi operează sute de programe pentru a susţine dezvoltarea tehnologică a ecosistemului de inovaţie al Israelului. Cheia pentru crearea renumitului ecosistem de cercetare-dezvoltare şi start-up-uri al Israelului stă în mandatul acestei Autorităţi de a-şi asuma riscuri în stadiile pregătitoare ale unui start-up – aşa-numitele “pre-seed” şi “seed”, cele în care raportul risc-rezultat este prea mare pentru sectorul privat. În fiecare an, Guvernul Israelian investeşte circa 500 milioane de dolari în start-up-uri, ştiind că majoritatea va eşua. Autoritatea finanţează până la 85% din companii fără a prelua capital. Acest lucru încurajează sectorul privat să participe la rundele de finanţare, reducându-se riscurile. Start-up-urile de succes returnează finanţările prin redevenţe şi bineînţeles prin angajări şi taxe. Al doilea element important este crearea unui cadru potrivit pentru transferul IT din mediul academic în sectorul privat. Fiecare universitate israeliană are un departament dedicat transferului de tehnologie, care este responsabil de vânzarea ideilor dezvoltate de cercetători academici extrem de înzestraţi către companii private. Aceasta este o situaţie câştigătoare pentru ambele părţi: sectorul privat este hrănit cu noi idei vârf de lance de către instituţiile academice şi pe de altă parte aceste

instituţii profită de pe urma inovaţiilor lor, ceea ce le permite să se concentreze pe următoarea idee mare, fără a se îngrijora cu privire la finanţare. Al treilea element al ecosistemului de cercetare-dezvoltare israelian este cel psihologic – Israel este o cultură bazată pe asumarea riscului. Am să vă spun o poveste scurtă: partenerul unei foarte mari companii de investiţii israeliene mi-a povestit ca atunci când caută noi antreprenori pentru a se alătura incubatorului său caută eşecurile în CV-urile acestora. Potrivit acestuia, dacă un antreprenor nu a eşuat cel puţin o dată, nu este considerat potrivit şi suficient de experimentat pentru a reuşi. Pentru israelieni, eşecul este un activ pentru că doar prin eşec poţi învăţa să depăşeşti provocările în drumul tău spre succes.

Cum aţi descrie sectorul de cercetare-dezvoltare din România, prin comparaţie cu cel din Israel?Matan Safran: România şi Israel împărtăşesc un element fundamental pentru orice ecosistem de cercetare-dezvoltare de succes – capitalul uman excepţional. Ca Ataşat Comercial al Statului Israel în România, aproape oricărui sector din România la care mă gândesc îi asociez oameni tineri, talentaţi, dedicaţi şi cu idei uluitoare. Acest lucru, alături de sistemul educaţional incredibil al României, servesc ca bază oricărui ecosistem sănătos de cercetare- dezvoltare. Industria românească de start-up-uri se dezvoltă rapid şi are potenţialul de a deveni liderul regiunii. Actualul Guvern al României este foarte dornic să promoveze acest trend şi face deja eforturi mari pentru a susţine afacerile la început de drum. Totuşi, cu siguranţă sunt multe alte lucruri care pot fi făcute pentru a păstra acest momentum. Guvernul are prima şansă pentru a sprijini dezvoltarea acestui ecosistem. Noi am reuşit să facem asta prin crearea unui cadru legal şi a unei infrastructuri de reglementare care susţin creşterea companiilor la început de drum, prin legi care sprijină acest sector şi prin înfiinţarea unor departamente de transfer al tehnologiei care ajută ecosistemul inovaţiei.

În final, din experienţa noastră, guver-

nele pot avea un rol foarte activ la

Lecţii din IsraelRomânia și Israel împărtășesc un element fundamental al oricărui ecosistem R&D de succes – resursele umane excepţi onale

86% din deșeurile de apă din Israel sunt reutilizate

Siemens hi!tech 01|17 35

capitolul risc, investind în aceşti antreprenori geniali care nu au acces încă la fondurile de investiţii tip venture.

Care sunt cele trei recomandări pentru dezvoltarea României din perspectiva tehnologiei? Matan Safran: Aşa cum am menţionat mai sus sunt 3 zone care ne-au ajutat

să devenim o ţară a inovaţiei şi cercetării-dezvoltării:1. Crearea unui cadru legislativ care să

sprijine antreprenoriatul şi start-up-urile;

2. Asumarea unui rol activ în riscul financiar al unui start-up;

3. Focusul pe cadrul educaţional, încurajând antreprenoriatul prin schimbarea mentalităţii astfel încât

să existe o mai bună înţelegere a eşecului ca un activ.

Care au fost zonele principale de interes pentru Departamentul Economic al Ambasadei Israelului în România până acum? Ce planuri aveţi în următoarea perioadă? Matan Safran: Anul acesta, am fost onoraţi să îi primim pe Ministrul Român al Sănătăţii şi pe Ministrul

Energie pentru industrie - Proiectele Alon Tavor și Ramat GabrielSiemens are o prezenţă puternicăîn Israel și este implicată în proiecte importante, unul dintre domeniile cheie fiind cel al energiei. Aproximativ 40% din capacitatea de generare a energiei din Israel este bazată pe tehnologie Siemens. Alon Tavorși Ramat Gabriel sunt două dintrecele mai recente proiecte Siemensdin Israel, proiecte la care contribuieși Siemens România.

Proiectele prevăd realizarea la cheiea două centrale industriale pe gaz și abur. Ambele instalaţii pe gaz metan, Alon Tavor şi Ramat Gabriel, vor fi ridicate în nordul Israelului. Alon Tavor va alimenta cu energie electrică şi abur

tehnologic o fabrică de lapte, iar Ramat Gabriel o fabrică de fibre.

Acestea vor fi dotate cu o turbină pe gaz SGT-800, o turbină pe abur SST-300 și câte un sistem de control SPPA-T3000 pentru fiecare proiect. Fiecare centrală industrială va avea o capacitate electrică de 70 de megawaţi. Siemens România va livra produse de înaltă tensiune și relee de protecţie, alături de servicii de instalare și supervizare, ca proiect cheie. Parteade proiectare a componentei pe careo va livra Siemens România este finalizată, în scurt timp urmând să demareze și instalarea echipamentelor.

Siemens 36 hi!tech 01|17

pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat la conferinţa MedinIsrael din Israel. Am demarat o colaborare puternică în sectoarele de afaceri şi în cel medical, cu impact pe termen lung. Mai mult, am organizat delegaţii din sectorul securităţii cibernetice din Israel în România şi din domeniul tehnologiilor pentru apă din România în Israel. Toate delegaţiile

noastre bilaterale ţintesc să creeze o punte între sectorul public şi cel privat şi să încurajeze un mediu de afaceri sănătos şi fructuos. În următorii ani, plănuim să ne orientăm în continuare spre aceste domenii, în zone în care Israel se bucură de tehnologie de pionierat şi unde expertiza noastră poate avea un impact semnificativ în România, incluzând securitatea

cibernetică, sănătatea, apa, agricultura şi energia. De asemenea, dorim să explorăm şi alte sectoare despre care credem că au un potenţial uriaş în România, cum ar fi segmentul Do It Yourself (DIY), stomatologieşi programe de învăţare şi formare profesională electronice (e-learning).

Turbinele pe gaz Siemens SGT-800 (foto), ce vor fi livrate în cadrul proiectului,

sunt produse în Suedia.

hi!tech 01|17 37

Stocare economicăSiemens lucrează împreună cu

Universitatea Tehnică Hamburg-Harburg şi cu furnizorul de

energie Hamburg Energie la o soluţie de stocare care „va da măsura eficienţei” în viitor. Surplusul de energie eoliană va fi stocată sub formă de energie termică într-un anrocament protejat cu o manta izolatoare. În cazul unei cereri suplimentare de curent, o turbină cu aburi va transforma energia termică din nou în energie electrică. În prezent, Siemens testează soluţia de stocare, numită Future Energy Solution (Soluţia Energetică a Viitorului) - pe scurt FES.

Compania, împreună cu oamenii de ştiinţă, cercetează cum poate fi modelată încărcarea şi descărcarea cât mai eficientă a acumulatorului, având în vedere faptul că dispunerea anrocamentului şi forma recipientului de izolare au o influenţă semnificativă. Cercetătorii iau în calcul posibilitatea de a obţine un grad de efi-cienţă de aproximativ 25% chiar dintr-un stadiu incipient de dezvoltare, urmând ca în viitor acesta să ajungă la 50 %. Principiul simplu al acestui acumulator promite o structură extrem de convenabilă economic. În timp ce multe alte tipuri de acumulatoare au costuri ridicate sau

permit capacităţi limitate de stocare, tehnologia FES poate fi utilizată în cele mai diverse dimensiuni şi clase de capacitate.

Siemens Siemens

Sistemul energetic mondial poate fi caracterizat prin orice, mai puţin prin sustenabilitate. Penuria tot mai mare de resurse,

alimentarea adesea instabilă şi schimbările climatice subliniază acest lucru. Însă, există planuri ambiţioase care pot schimba această situaţie –descentralizarea producţiei de energieşi digitalizarea. Scopul: renunţarea la sursele fosile de energie.„Până în 2060 cererea de curent se va dubla“, declară Willi Meixner, directoral diviziei Power and Gas, în cadrul Siemens. Provocarea este alimentareacu energie accesibilă, de încredere şi curată, produsă cu emisii de CO2 cât mai mici posibil. În prezent, numărul persoanelor care nu au acces la energie electrică se ridică la aproximativ un miliard. În plus, conform estimărilor

ONU, până în 2050 se aşteaptă o creştere a populaţiei lumii, până la 9,5 miliarde de persoane. Meixner clarifică: „Pentru a putea furniza în viitor energie electrică într-un mod optim, trebuie ca în următorii 35 de ani să integrăm în sistemele noastre energetice de trei ori consumul energetic al Chinei”. Cererea în creştere de electricitate produsă în mod eficient va duce la o extindere substanţială a capacităţilor globale. Conform calculelor Siemens, până în 2030, aproape jumătate din capacităţile suplimentare necesare se vor axa pe sisteme energetice descentralizate. Peste tot în lume energia eoliană şi cea fotovoltaică vor căpăta un rol însemnat, având în vedere faptul că în cazul energiei regenerabile costurile de producere au scăzut ca rezultat al intervenţiilor statului pe piaţă. Preţul

energiei fotovoltaice a scăzut din 2000 până în 2015 cu şapte procente pe an. În cazul turbinelor eoliene off-shore, preţurile vor scădea cu aproximativ o treime până în 2020 comparativ cu 2015. Cu toate acestea, creşterea nu se poate baza doar pe energie regenerabilă. „Având în vedere consumul în creştere, ne vom putea atinge obiectivele climatice doar dacă vom converti centralele existente, pas cu pas, de la cărbune la gaz. Acest lucru va duce la micşorarea emisiilor de CO

2 mondiale cu 40 de procente“, afirmă Meixner. Pentru a putea integra toate sursele de energie, convertirea parţială a reţelelor existente în reţele inteligente (smart grids) este inevitabilă. Numai aşa fluxul energetic va putea fi dirijat în mai multe direcţii, iar fluctuaţiile alimentării vor putea fi compensate.

Cererea de energie electrică se va dubla până în 2060

Electricitate pentruîntreaga lume

38 hi!tech 01|17

Drumul spre eficienţă este de multe ori pavat cu provocări. A deveni

oraș inteligent presupune, pe lângă o analiză serioasă și o strategie coerentă, și investiţii în tehnologii noi. Cercetarea Smart Cities Research, lansată de Siemens, reprezintă pentru orașul Alba Iulia realizarea unui prim pas pe acest drum. Studiul evaluează impactul unor serii de investiţii întrei domenii cheie: conectivitate, energie și transport.

Concluziile studiului? Conform cercetării, pentru a implementa tehnologii inteligente în cele trei domenii identificate, orașul Alba Iulia ar trebui să investească 227 mil. euro, iar valoarea beneficiilor, inclusiv a celor indirecte, s-ar ridica la peste 532 mil. euro, cumulat pe o perioadă de 35 de ani. Cele mai multe resurse le-ar atrage sectorul energiei, în timp ce conectivitatea are cel mai bun raport investiţie-beneficiu, cu un cost

Cum ar putea arăta orașul inteligent Alba Iulia

intro

Cristina Mihai Romulus Oprișcan

227 mil. euro, valoarea investiţiilor necesare pentru ca Alba Iulia să devină smart city

hi!future

hi!tech 01|17 39

Siemens a lansat pe 4 iulie, la Londra, cercetarea «Smart Cities Research», studiu care a inclus şi

oraşul Alba Iulia din România, alături de oraşele Aberdeen, Bruxelles, Londra şi cartierul Kartal (Turcia). Cercetarea oferă o analiză amănunţită asupra modelelor financiare şi beneficiilor obţinute pe mai multe axe de infrastructură inteligentă, în funcţie de priorităţile fiecărui oraş. Domeniile analizate în studiu sunt:

energie, clădiri, management al traficului, transport public, siguranţă publică şi porturi, cu diferenţe în funcţie de specificul fiecărui oraş.

Pentru Alba Iulia, cercetarea a analizat domeniile conectivităţii, cel al transporturilor şi cel al energiei, trasând direcţiile de investiţii, estimând costurile şi beneficiile şi creionând următorii paşi în drumul spre statutul de oraş inteligent.

Siemens Smart Cities Research

Cristina Mihai Romulus Oprișcan40 hi!tech 01|17

sub 7 milioane de euro și un beneficiu, inclusiv indirect, de 70 mil. euro.Digitalizarea este o oportunitate pentru orașul Alba Iulia, atât de a îmbunătăţi calitatea vieţii locuitorilor, cât și de a crește atractivitatea orașului pentru turiști și de a le oferi acestora din urmă o mobilitate crescută în regiune.

De la 30.000 la 400.000 de vizitatori – o experienţă turistică „conectată”În 2013, Alba Iulia înregistra 30.000 de turiști anual. După finalizarea renovării zonei istorice a orașului, numărul a crescut la 400.000 de vizitatori anual. A oferi o experienţă turistică completă, dar și a capitaliza de pe urma acestui număr în creștere de turişti reprezintă pentru oraș o provocare ce își poate găsi răspunsul în tehnologie.Municipalitatea a realizat deja primele proiecte în acest sens, orașul beneficiind de o aplicaţie a orașului.Tehnologiile incluse în analiza sectorului conectivităţii pentru Alba Iulia și regiunea Alba sunt orientate, astfel, și spre îmbunătăţirea experienţei turistice, a creșterii numărului de vizite și a sumelor cheltuite de turiști pe perioada șederii: 1. O platformă turistică integrată; 2. Wi-Fi gratuit extins; 3. Serviciu de închiriere biciclete

electrice; 4. Beacon-uri de geolocaţie și realitate

augmentată; 5. Bilete online pentru transportul

în comun.Prin integrarea informaţiilor de cazare, a celor de transport și a detaliilor legate

de evenimente în aplicaţia turistică a orașului, Alba Iulia poate îmbunătăţi experienţa turiștilor și promova în același timp un număr mai mare de afaceri locale, crescând astfel sumele cheltuite în oraș și regiune. În egală măsură, o soluţie integrată de bilete online poate, prin legitimaţii de călătorie contactless,să facă viaţa turiștilor mai ușoară. Abordarea unitară cu zonele limitrofe orașului este un alt punct menţionat în cercetare, ce poate avea un impact pozitiv asupra turismului.Dintre tehnologiile analizate la acest capitol, cea mai rapidă amortizare este preconizată pentru extinderea acoperirii Wi-Fi și închirierea de biciclete electrice. Ambele elemente au efecte pozitive asupra experienţei turistice. O tendinţă în marile orașe europene, bicicletele electrice sunt foarte utilizate de turiști, crescând gradul de mobilitate. Acestea pot fi dotate cu ecrane tactilece oferă informaţii despre obiective turistice, restaurante sau chiar hărţiale orașelor. O astfel de soluţie existăîn Copenhaga. Instalarea unor beacon-ieste de asemenea o sursă importantăde promovare a unor obiective locale, dar și a unor informaţii utile pentru turiști.

Mobilitate în timp realMobilitatea este un factor important de luat în seamă atunci când vorbim despre turism, dar și despre calitatea vieţii dintr-un oraș. Municipalitateaoferă deja informaţii complexe pe website-ul www.visitalbaiulia.com

și are în plan implementarea unui proiect în regiunea metropolitană.Cercetarea Siemens analizează alte câteva tehnologii pe care orașul le-ar putea implementa cu succes. Senzorii operaţionali, ce permit colectarea informaţiilor de infrastructură și astfel creează un inventar al activelor și condiţiei în care acestea se află, reprezintă una dintre tehnologiile propuse de cercetare. Sistemul este mai eficient decât varianta colectării manuale a datelor și aduce beneficii indirecte, cum sunt reducerea accidentelor sau scăderea numărului de drumuri închise. Planificarea în timp real a călătoriilor, prin transmiterea “live” a opţiunilor de călătorie și sistemele de parcare

hi!tech 01|17 41

inteligente - care informează cu privire la disponibilitatea locurilor de parcare sunt şi ele tehnologii cu impact pozitiv asupra mobilităţii turiștilor și locuitorilor orașului.Potrivit autorilor studiului, printr-un sistem de senzori care ar înregistra locurile de parcare disponibile și apoi ar distribui informaţia utilizatorilor pe sistemele GPS sau direct pe telefoane printr-o aplicaţie, s-ar reduce ambuteiajele, iar șoferii ar economisi 44.000 de ore petrecute în trafic, adică echivalentul a 860.000 euro.

Energie inteligentăAlba Iulia și-a asumat reducerea emisiilor de CO2 cu 20% până în 2020,

iar tehnologiile inteligente sunt o componentă esenţială pentru atingerea acestui scop.Investiţia într-un sistem inteligent de control al iluminatului stradal este, potrivit studiului, cea mai avantajoasă din perspectiva randamentului pe termen scurt. Cercetarea arată că un program de iluminat inteligent ar putea genera economii la electricitate de 14 GWh, bazat pe o reducere de 73% a consumului de energie pentru iluminat. Această economie este echivalentul cererii de energie a 5.000 de locuitori, anual.În plus acești stâlpi pot fi folosiţi și ca puncte de transmisie Wi-Fi, spre exemplu. Pe termen lung însă, investiţiile în reţele electrice inteligente ar genera beneficii

de peste 300 mil. euro. Tehnologiile de integrare a energiei regenerabile în reţea sau utilizarea contoarelor inteligente pot avea beneficii importante.Spre exemplu, doar echipamentele și sistemele de control dinamic al sarcinii de energie electrică, ce permit alocarea în timp real al sacinii, ar putea reduce pierderile transmisiei de electricitate cu 8,7 GWh în regiunea Alba Iuliei.

Implementarea acestor soluţii este însă o călătorie care abia acum începe. #succes, #albaiuliasmartcity!

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Arthur F. Pease Siemens

Laboratorul lui Georg von Wichert este plin de braţe robotizate. Unele au numai două „degete“, altele trei. Unele vor

putea dispune în viitorul apropiat chiar şi de mâini asemănătoare celor ale unui om (a se vedea articolul de la pag. 64). Aceste braţe furnizate de diverşi producători pot fi programate astfel încât să apuce şi să poziţioneze întotdeauna aceleaşi obiecte,

timp de 24 de ore din 24. Însă, în viitor, va fi nevoie ca roboţii să facă şi lucruri care până acum nu erau posibile - şi anume să decidă cum vor face aceste acţiuni. Echi-paţi cu senzori şi software-uri moderne, ei vor trebui, conform planului, să lucreze cot la cot cu muncitorii din fabrică. Vor trebui să stea la bandă şi să monteze cabluri în aparatele electronice, să verifice conexiuni, să lustruiască

ecrane şi să înregistreze mişcările „colegilor“ lor umani pentru a le putea prelua şi, astfel, să îndeplinească singuri şi în mod flexibil noi sarcini. În esenţă, ei trebuie să funcţioneze fără a fi reprogramaţi. „Vrem să comunicăm unui robot ceea ce el trebuie să facă, fără a-i sugera cum trebuie s-o facă“, spune Georg von Wichert, care conduce grupul de cercetare în robotică de la Siemens

Liber arbitru pentruroboţi

Noutăţi din domeniul automatizărilor: într-un laborator, roboţii industriali învaţă să îndeplinească sarcini singuri. Ce mişcări fac, ce apucă mai întâi atunci când montează o piesă - toate acestea vor fi lăsate în seama Inteligenţei artificiale.

42 hi!tech 01|17

hi!future

Cercetătorii caută modalităţile de optimizare ale interacţiunilor sociale dintre om şi robot.

Corporate Technology (CT), Sisteme autonome şi control. „Acest lucru trebuie să-l decidă el însuşi“.

Reţete în loc de programeRealizarea acestei viziuni ar putea revoluţiona tehnica roboţilor şi ar putea reduce cu până la 50% costurile de inserare a unor noi celule robotizate în producţie. „În prezent, trebuie să

programăm orice mişcare pe care o execută un robot“, declară Kai Wurm, şeful unui proiect pentru sisteme autonome din cadrul CT. „Dorim ca în viitor să nu mai echipăm roboţii cu un program rigid, ci cu un fel de reţetă. În loc de a încărca cinci pagini de coduri cu care un robot să poată monta un obiect folosind un ciclu de manipulare presta-bilit, îi vom specifica numai sarcina, iar

sistemul va traduce această specificaţie în mod automat într-un program.“De ce? Cuvântul cheie este eficienţa. Mulţi producători vor să micşoreze cantităţile de mărfuri produse în mod uniform şi, simultan, să crească gradul de individualizare specific fiecărui client. Cu ajutorul tehnicii convenţionale de producţie, acest lucru funcţionează numai dacă se programează fiecare

hi!tech 01|17 43

variantă imaginabilă, un proces extrem de complex şi mare consumator de timp şi resurse, prin care producţia unor loturi mici este practic imposibilă. Chiar şi alternativa de a aduce mai mult personal să lucreze pe linia de producţie ar fi scumpă şi, mai presus de orice, nerealistă, deoarece solicitările aflate constant în curs de modificare ar atrage o nevoie extrem de mare de şcolarizare.Soluţia s-ar putea numi flexibilitate automată. Soluţia ar putea fi foarte simplă: pe lângă o descriere precisă a sarcinii de montaj, robotul primeşte şi o listă de piese precum şi modelul de amplasare al acestora. Plecând de la acestea, el poate calcula cele mai diferite cicluri de manipulare. Chiar dacă după câteva ore succesiunea trebuie modificată, acest lucru nu ar pune niciun fel de problemă. „Acesta este

aspectul pozitiv al sistemului nostru“, este de părere Wichert. „Dacă un robot primeşte descrierea unei noi sarcini şi modelul obiectului respectiv, el poate monta şi altceva fără a fi nevoie de reprogramare.“Nu trebuie să tragem concluzia că un robot ar putea şti cum trebuie să fie condusă o fabrică. Nu-i putem însă nega o anumită autonomie. Dacă, de exemplu, un asemenea robot îşi întinde braţele pentru a apuca un obiect, el calculează în timp real modul optim de derulare a mişcării în baza datelor de la senzori, pe care le înregistrează prin intermediul camerelor plasate în braţ şi în cap. În acest scop, el trebuie să ştie că trebuie să evite coliziunile cu alte obiecte şi, în primul rând, cu oamenii. Roboţii dezvoltaţi de Wichert în laboratorul său îşi dovedesc deja flexibilitatea. Dacă, de

exemplu, un element nu poate fi introdus în locul prevăzut pentru montaj, atunci robotul încearcă încă o dată cu un unghi diferit. În timp ce majoritatea mecanismelor de prindere ale roboţilor sunt create în scopul apucării unor anumite obiecte dinainte definite, un robot din laboratorul lui Wichert poate apuca obiecte variate, fără a fi necesare modificări ale hardware-ului. „Noutatea în dezvoltarea noastră constă în tipul şi modul în care sistemul nostru poate configura în mod automat un ciclu de manipulare detaliat din descrierea generală a unei sarcini“, explică şeful de proiect Wurm.

Modele hibride de producţiePotenţialul de flexibilitate al roboţilor a permis cercetătorilor de la Siemens să studieze, împreună cu o echipă de la

Pentru a putea apuca obiecte, robotul trebuie să calculeze mişcările necesare.

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Arthur F. Pease Siemens44 hi!tech 01|17

hi!future

Universitatea Tehnică din München (TUM), una dintre cele mai importante tendinţe ale producţiei: colaborarea dintre om şi robot.„În spatele muncii laboratorului nostru stă convingerea că multitudinea de produse şi numărul asociat de desfăşurări ale montajului vor creşte enorm“, spune Gerold Huber, doctorand la TUM. „Astfel, va lua naştere o cerere uriaşă de modele hibride, de modele în care roboţii şi oamenii vor coopera în mod flexibil.“ În faţa acestei provocări, echipele de la Siemens şi de la TUM nu studiază doar modul în care roboţii şi oamenii se completează într-un mediu de producţie, ci şi modul în care se optimizează interacţiunea lor „socială“. Un exemplu: robotul din fabrica de mâine va dispune de senzori optici, precum şi de senzori de forţă. Aceştia

vor avea grijă să evite o potenţială coliziune. În plus, roboţii vor fi programaţi astfel încât să nu reacţioneze niciodată prea aproape de faţa unei persoane, chiar şi atunci când nu există nici un pericol de coliziune.Viteza de mişcare este un alt factor critic: dacă, de exemplu, un robot se află la o distanţă de doi sau trei metri faţă de un om, el poate lucra oricât de repede posibil. Dacă el se găseşte însă în apropierea unui om, va trebui să execute mişcările mai lent. În acest context apare conceptul de „previzibilitate“ a mişcării robotului. Robotul trebuie să se comporte în timpul colaborării cu colegul uman astfel încât acesta să poată recunoaşte acţiunea imediat următoare a maşinii. „Asemenea caracteristici încorporăm şi noi în proiectarea mişcărilor“, explică Huber.

În laboratorul său din uriaşul complex

de cercetare al Siemens din sudul

Münchenului, von Wichert construieşte,

împreună cu colegii săi, un centru de

fabricare în format miniatural care

conţine o jumătate de duzină de braţe

robotizate. Dispozitive de apucare

similare mâinilor se întind după obiecte

care le sunt complet necunoscute. Aici

capătă formă primii paşi, încă nesiguri,

pe calea montajului pieselor complexe.

„În curând, aceste maşini vor înţelege

cum trebuie să apuce un obiect sau cum

trebuie să introducă un obiect într-un

alt obiect şi vor învăţa, în baza

experienţei, cum să se reprogrameze“,

încheie von Wichert. „Ceea ce vedeţi aici

este începutul a ceva complet nou“.

50 % din costurile de inserare a unor noi roboţi în producţie ar putea fi economisite graţieroboţilor autonomi

Tehnologiile noudezvoltate permitroboţilor săîndeplineascăsarcini de sinestătătoare.

hi!tech 01|17 45

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Ulrich Kreutzer Siemens

Un adevărat pachet de forţă, acest motor electric de avion a fost prezentat în 2015. Cu o greutate de numai 50 de

kilograme, el are o putere de 260 de kilowaţi, un raport greutate / putere nemaiatins până acum. Dar nu este acesta singurul motiv pentru care intră în cărţile de istorie ale aeronauticii. Experţii Siemens au montat acest motor în trenul de antrenare al avionului biloc Extra 330LE al producătorului Extra Aircraft şi l-au ridicat în aer. „Acest prim zbor este o piatră de hotar în istoria antrenării electrice a aeronavelor“, declară Frank Anton, directorul depar-tamentului eAircraft de la Siemens Corporate Technology. Aşa s-a ajuns, pentru prima dată în istorie, ca o aeronavă electrică certificată în categoria avioanelor (CS-23) şi în clasa de putere de un sfert de megawat să fie ridicată în aer, şi asta, în condiţiile de zbor ale Agenţiei Europene pentru Siguranţa Aviaţiei, şi cu acceptul de zbor al Autorităţii Germane pentru Aeronautică.Pe aerodromul Hünxe din Renania de Nord - Westfalia, aeronava s-a ridicat şi, după zece minute, a aterizat la sol în siguranţă. Între timp, avionul a trecut prin mai multe zboruri test. Astfel, Siemens are acum la dispoziţie un exemplu probat în zbor al unei antrenări

electrice pentru clasa de putere medie. Acest proiect este deosebit şi pentru producătorul de avioane Extra. „Suntem mândri că unul dintre avioanele noastre acrobatice a zburat pentru prima oară cu un motor electric“, spune fondatorul şi directorul general al firmei, Walter Extra.

„Acrobaţie“ cu avionul electricDe ce este interesant pentru Siemens tocmai un avion acrobatic? Acest tip de avion este foarte bine adaptat pentru testarea antrenărilor electrice, deoarece este suficient de robust pentru ca prin accelerarea puternică în zbor, pe toate cele trei axe, să-şi aducă trenul de antrenare la limitele de sarcină. Pentru a putea monta componentele antrenării, avionul a trebuit să îndeplinească mai multe condiţii. „Condiţia prealabilă a fost să avem o maşină foarte robustă din categoria aeronavelor complet certificate, care să poată duce o greutate cât mai mare posibilă“, explică Frank Anton. Soluţia: un avion de serie cu şasiu în reţea tubulară, pentru a putea asambla componentele mai uşor şi a le putea modifica în orice moment. Aparatul biloc va fi vehiculul ideal de încercare în anii următori, când vine vorba de analizarea şi dezvoltarea ansamblului componentelor individuale. Sunt montate un electromotor SP260D şi un convertizor de la Siemens, precum şi

hi!future

Moment istoric. Motorul de record mondial adecolat!O piatră de hotar pe calea electrificării aeronauticii: un avion cu motor electric a parcurs zborul inaugural. Motorul electric Siemens a fost hotărâtor.

46 hi!tech 01|17

Walter Extra, fondatorul companiei Extra Aircraft (stânga) şi Frank Anton,

directorul departamentului eAircraft de la Siemens Corporate Technology,

după zborul inaugural reuşit.

2020 este termenul la care fezabilitatea tehnică a antrenărilor electrice hibride pentru aeronave cu până la 100 de pasageri va fi demonstrată

hi!tech 01|17 47

blocuri de acumulatoare de la firma slovenă Pipistrel. Elicea este fabricată de firma bavareză MT Propeller.Siemens nu lucrează numai cu Extra Aircraft pentru electrificarea aeronauticii. Cooperarea şi cu alţi producători mijlocii asigură piloţilor cunoştinţele necesare utilizării în practică a antrenării electrice.Astfel, s-a ajuns ca în aprilie 2016 avionul biloc de antrenament Magnus eFusion - de producţie ungară - să efectueze un prim zbor.Această maşină va ajuta în viitor la dezvoltarea sistemului de baterii, atâtde important într-o aeronavă electrică. În plus, Siemens colaborează cu Airbus pentru un obiectiv mult mai amplu: ambele companii vor ca până în 2020să demonstreze fezabilitatea tehnică a sistemelor de antrenare electrice hibride pentru avioanele regionale de până la 100 de pasageri. Pentru aceasta însă este nevoie de puteri de până la 10 megawaţi. „Suntem convinşi că motoarele electrice vor deveni de neînlocuit în circulaţia aeriană“, afirmă Frank Anton.Comisia Europeană va diminua, până în 2050, graţie noilor tehnologii, emisiile de CO₂ din aeronautică cu până la 75 de procente, deşi volumul circulaţiei

aeriene în acelaşi interval de timp va creşte considerabil, putându-se chiar dubla. Cu motoarele cu turbine de gaz, larg răspândite astăzi, această viziune nu poate deveni realitate. Soluţia este electrificarea aeronauticii. Conceptul: „sistemele de antrenare electrice hibride acţionează elicea sau ajutajul şi produc curentul cu ajutorul turbinelor cu gaz care pot fi optimizate pentru o croazieră constantă“, afirmă Anton. În zborulîn urcare este nevoie de energie suplimentară din baterii.

Posibilităţi enorme de economisirePrin separarea transformării energieişi a realizării tracţiunii, rezultă noi posi-bilităţi pentru dezvoltarea aeronavelor, deoarece transformarea centralizată a energiei şi realizarea electrică a tracţiunii pot fi astfel optimizate individual. Posibilităţile de economisire sunt enorme. Experţii de la Siemens se aşteaptă la reduceri ale consumului de combustibil şi ale emisiilor de substanţe dăunătoare cu până la 50%. În plus, aeronavele electrice sunt considerabil mai silenţioase decât cele convenţionale. Nu numai rezidenţii, dar şi adminis-tratorii înşişi vor putea profita, deoarece cu aeronavele electrice silenţioase vor fi

posibile şi zborurile de seară şi de noapte, care până acum au fost interzise din cauza zgomotului. Acest lucru va creşte capacitatea aeronavelor şi implicit şi profitabilitatea modelelor comerciale. Experţii de la Siemens vor să îmbună-tăţească în continuu performanţa, eficacitatea şi fiabilitatea componentelor lor. Motivaţia lor nu este însă doar optimizarea pură - la orizont ei văd întotdeauna şi primul zbor al motorului lor. Atracţia a fost descrisă deja de pionierul german al aeronauticii,Otto Lilienthal: „Să inventezi o maşină zbură-toare înseamnă puţin, s-o construieşti este deja mai mult, însăs-o ridici în zbor este ceea ce contează.“Cercetarea electrificării aeronauticii este un prim proiect al noii unităţi next47,cu care Siemens doreşte să promoveze din ce în ce mai puternic ideile inovatoare şi accelerează dezvoltarea lor.

Graţie unui şasiu în reţea tubulară, componentele individuale precum motorul, convertizorul sau bateriile pot fi montate simplu şi flexibil.

hi!future

260 kilowaţi putere la numai 50 de kilograme - un raport greutate / putere nemaiatins până acum la o aeronavă cu motor electric

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Ulrich Kreutzer Siemens48 hi!tech 01|17

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Norbert Aschenbrenner Siemens

„Vom urmări cu consecvenţă strategia, centrată pe domeniile cheie de creştere: electrificare, automatizări şi digitalizare, spun reprezentanţii Siemens. „next47 creează spaţii libere pentru experimen-tare şi pentru creştere - fără limitările organizatorice ale unui concern“, subli-niază reprezentanţii Siemens. „A aduce pe piaţă inovaţiile mai repede şi mai adaptat nevoilor clienţilor - nimic altceva nu este mai hotărâtor pentru succesul nostru.“ Comitetul director al Siemensva pune la dispoziţie 1 miliard de euroîn următorii cinci ani în acest scop.Noua unitate primeşte autonomia necesară, dar poate folosi avantajele oferite de Siemens. „Vom conecta ambele lumi, cea a start-up-urilor şi cea a marilor concernuri. Mai adăugăm şi punctele forte: flexibilitate, rapiditate şi independenţă, asociate cu baza globală de clienţi, experienţa îndelungată şi forţa financiară“, explică reprezentanţii Siemens. Numele next47 face aluziela fondarea firmei Siemens AG în anul 1847 - pe atunci, ea însăşi un start-up, cu sediul într-o curte interioară din Berlin.Numărul 47 din nume oglindeşte acest spirit antreprenorial şi de iniţiativă şi transmite astfel, la nivel simbolic,

succesul firmei Siemens către generaţia următoare, prin inovaţiile de pionierat viitoare. Werner von Siemens a dat dovadă de forţă inovatoare, dinamism şi curaj. În anul celei de-a 200-a aniversări de la naşterea fondatorului, next47 preia aceste valori şi le continuă în viitor.next47 devine activ pretutindeni înlume şi acoperă toate regiunile globale. „Noi construim pe o bază puternică de activităţi la început de drum“, spun reprezentanţii Siemens, deoarece compania colaborează deja de aproximativ 20 de ani cu start-up-uri. Compania intră în fiecare an în contact cu peste 2.000 de noi firme, încheie în fiecare an aproximativ 20 de cooperări şi a fondat mai mult de o duzină de companii emergente proprii.Directorul next47 este Lak Ananath. Indian la origine, dar cu paşaport american, el vine de la Hewlett Packard Enterprise din Silicon Valley şi are o experienţă îndelungată pe scena fondurilor de investiţii tip venture. Primul proiect, care a fost negociat cu Airbus în aprilie 2016, este legat de

electrificarea aeronauticii (a se vedea

articolul de la pag. 46).

Siemens deschide noi porţi ale inovaţiei: odată cu fondarea next47, o unitate de sine stătătoare pentru colaborarea cu start-up-urile, ideile strălucite vor fi promovate din ce în ce mai puternic, iar dezvoltarea noilor tehnologii va fi accelerată.

Cele cinci domenii de inovare de la next47Inteligenţa artificială

Fie în cazul condusului autonom, fie la acordarea creditelor

în bănci - peste tot se vor lua decizii în baza inteligenţei artificiale.

Electrificarea descentralizatăUn alt domeniude inovaţie esteelectrificareadescentralizată.

Un rol important îl joacă aici centralele mici şi mijlocii, care sunt exploatate descentralizat, contoarele inteligente, dar şi cea mai modernă electronică de putere.

Maşinile autonomeFie că este vorba despre roboţi industriali, de service, vehicule

sau drone - toate au capacitatea de a înregistra informaţii dintr-un mediu în continuă schimbare şi de a le prelucra.

Aplicaţiile blockchainBlockchain este un protocoldigital - asemănător unor extrase de

cont - pentru tranzacţiile dintre parte-nerii de afaceri. Pentru Siemens, acest lucru are o mare însemnătate din mai multe puncte de vedere.

(e-) Mobilitatea în reţeaAspiraţia unui trafic cu emisii zero, redu-cerea zgomotului, dar şi circulaţia

fluentă - acestea sunt doar câteva motive pentru care cercetătorii lucrează la conceptele de mobilitate ale viito-rului. Pentru next47 (e-) mobilitatea conectată joacă un rol important.

Inovaţiilegeneraţiei Z

hi!tech 01|17 49

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Arthur F. Pease Siemens

Când păianjenii tipărescUrmătorul pas în imprimarea 3D ar putea fi „producţia mobilă”. Cercetătoriiau dezvoltat prototipuri care nu numai că tipăresc în timp ce se deplasează,ci şi colaborează pentru finalizarea sarcinii primite. Structurile şi suprafeţele obiectelor complexe, cum sunt fuselajele avioanelor sau corpurile navelorpot fi produse cu atât mai repede.

Păianjenii recunosc mediulînconjurător cu ajutorul camerelor încorporate şial unui scanner cu laser.

50 hi!tech 01|17

În laboratoarele din campusul Siemens Corporate Technology (CT) de la Princeton umblă păianjeni, păianjeni uriaşi. Ei au fost surprinşi

secretând o materie vâscoasă cu miros dulce şi lipicioasă, care la aplicarea directă pare a fi prea uscată şi lasă în urmă o suprafaţă strălucitoare. Şi, deşi se zăresc din ce în ce mai mulţi păianjeni la orizont, nimeni nu se panichează, dintr-un motiv bine întemeiat. În loc de zone de pădure sau pivniţe întunecoase, din ianuarie 2014, păianjenii au apărut iniţial din lumea virtuală. Apoi au luat o formă concretă şi au început să se târască pe bancurile de lucru ale lui Livio Dalloro, coordonatorul grupei de

cercetare pentru proiectarea producţiei, modelare şi simulare din cadrul CT Princeton. Între timp, păianjenii au devenit cunoscuţi drept „păianjenii de la Siemens“, pe scurt SiSpis şi sunt, avan-garda noului tip de roboţi industriali.

Multi-tasking-ul roboţilorÎn principiu, SiSpis sunt imprimante 3D pe picioare, care aplică materialul în straturi de ordinul micronilor. „Luăm în calcul“, spune Dalloro, „să folosim din ce în ce mai mulţi roboţi autonomi pentru fabricarea prin adăugare aditivă a construcţiilor, cum ar fi caroseriile vehiculelor, corpurile de nave şi fuselajele avioanelor“. Pentru aceasta, grupurile autonome de păianjeni imprimantă târâtori formează piesa de bază a unei întregi serii de sisteme dezvoltate la Princeton, care se numesc „Siemens Agile Manufacturing Systems“ (SiAMS)- sistemele de fabricare rapidă Siemens. Dacă se doreşte aplicarea straturilor de material pe eboşa unui fuselaj de avion nu vă va ajunge o mână de SiSpis, va fi nevoie de sute de asemenea arahnide. Însă, dacă se adună

atât de mulţi roboţi pentru a îndeplini o sarcină, cine îi va coordona? În final, fiecare păianjen va prelucra numai o mică parte a piesei. Răspunsul: niciun păianjen nu va conduce de unul singur grupul, ci toţi vor colabora în mod autonom.Proiectul de lucru va fi facilitat prin algoritmi special creaţi pentru multitasking-ul roboţilor. În detaliu, acest lucru va arăta astfel: pentru a interpreta mediul înconjurător, roboţii vor folosi camerele video din dotare şi un scanner cu laser. Fiecare robot cunoaşte raza de mişcare 3D a braţului său de imprimare şi află, pe cont propriu, ce parte a unei suprafeţe netede sau ondulate poate controla, în timp ce ceilalţi roboţi vor utiliza aceeaşi tehnică pentru prelucrarea suprafeţelor învecinate. Având în vedere faptul că fiecare zonă este divizată în casete verticale, roboţii vor fi în situaţia de a prelucra împreună geometrii complexe, astfel încât să nu rămână niciun spaţiu neacoperit.„Până acum nu a încercat nimeni să facă aşa ceva prin intermediul producţiei

hi!future

Fiecare componentă a păianjenului proiectată în lumea virtuală a fost

fabricată prin imprimarea 3D.

hi!tech 01|17 51

mobile“, explică Hasan Sinan Bank, care a avut un rol de conducere în cadrul proiectului şi a înaintat spre patentare mai multe invenţii.

Fabricarea comună coordonatăAu fost create şi alte moduri comportamentale autonome ale păianjenilor. Astfel ei îşi cunosc locaţia exactă. Dacă, după aproximativ două ore, curentul din baterie se epuizează, păianjenul se întoarce la staţia de încărcare, nu însă înainte de a-şi transmite datele unui alt păianjen, care tocmai s-a încărcat. În acest mod, al doilea păianjen poate continua exact din locul în care s-a oprit primul. Roboţii păianjeni sunt, în plus, înzestraţi cu abilitatea de a ocoli obstacolele în mod autonom. Pe termen lung, proiectul va ajuta la „crearea unei platforme de maşini autonome care înţeleg o sarcină,

o distribuie în mod autonom mai multor roboţi disponibili şi împreună, în mod coordonat, duc la îndeplinire un proces de fabricaţie“, afirmă Dalloro.Graţie NX, o soluţie software Product Lifecycle Management (PLM) de la Siemens şi unui software hibrid, dezvoltat de echipa lui Dalloro, pe care NX l-a conectat cu larg răspânditul „Robot Operating System“, dezvoltat la Institutul Internaţional de Robotică, păianjenii capătă formă din ce în ce mai repede. „Cu excepţia motoarelor şi cablurilor păianjenilor, care vor fi produse în serie, noi am proiectat totul, de la mecanică până la software“, declară mândru Dalloro. În linie cu activitatea centrală a proiectului, care se bazează pe tehnici moderne de producţie, fiecare componentă, proiectată mai întâi virtual, a fost fabricată apoi prin intermediul unei imprimante 3D. În plus, echipa a

trebuit să proiecteze şi instrumente de software care să poată simula comportamentul păianjenilor în cadrul comunităţii roboţilor.Şi, în final, au fost necesare şi metode pentru calibrarea exactă a duzelor păianjenilor în mod similar celor montate pe imprimantele 3D. Pentru faza de dezvoltare, păianjenii utilizează în prezent o substanţă fabricată din amidon şi trestie de zahăr, cunoscută sub numele de acid polilactic (PLA). Şi cum arată viitorul păianjenilor roboţi? Scopul iniţial al grupei de cercetarede la Princeton, şi anume acela de a dezvolta un sistem care să se caracterizeze prin autonomie maximăşi un efort de programare minim, a fost deja atins. Acum se deschide un câmp larg: „odată ce tehnologia va fi definitivată, apreciază Bank, o vom putea utiliza aproape la orice“.

Algoritmii dezvoltaţi de echipa lui Dalloro facilitează preluarea simultană a sarcinilor de către doi sau trei roboţi care cooperează între ei.

hi!future

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Arthur F. Pease Siemens52 hi!tech 01|17

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Julia Hesse/Norbert Aschenbrenner Siemens Scania CV AB

Experţii aşteaptă o triplare a circulaţiei de mărfuri până în 2050. De aceea, în ciuda amplificării reţelei de cale ferată,

tot mai multe autocamioane vor fi pe şosele. Acesta este şi motivul pentru care în Suedia circulaţia provoacă mai mult de o treime din emisiile de CO2. Aproape jumătate din aceastea provin de la circulaţia mărfurilor. De aceea, sectorul transporturilor din Suedia trebuie să devină independent de combustibilii fosili până în 2030. Creşterea circulaţiei rutiere de mărfuri nu este însă suficientă pentru mărirea capacităţilor feroviare. Se impune tot mai mult găsirea unei soluţii care să ducă la eliminarea carbonului din circulaţia rutieră a mărfurilor. Şoselele electrificate ar putea fi completarea optimă în acest caz. Cu o funcţionare de probă de doi ani pe o distanţă de doi kilometri, se va afla dacă sistemul de e-autostrăzi va putea fi utilizat pe termen lung în viitor. E-autostrada este soluţia eficientă energetic şi cu emisii scăzute, dezvoltată de Siemens pentru liniile de navetă puternic frecventate de autocamioane.

Aceasta include conductori electrici aerieni pentru şosea, precum şi autocamioane electrice sau hibride cu pantografe inteligente. Atâta timp cât există un conductor aerian disponibil, autocamioanele nu vor provoca niciunfel de emisii locale, iar pe distanţele convenţionale acestea se vor comuta, în funcţie de modul de antrenare, pe funcţionarea cu motorină, benzină sau baterii. Cu o eficienţă de aproximativ 80%, o e-autostradă este de două ori mai eficientă decât transportul cu autocami-

oane pe motorină. Acest lucru se datorea-ză eficienţei mai ridicate a antrenărilor electrice. În plus, transmisia curentului prin conductori aerieni este foarte prietenoasă cu mediul: în acest caz, gradul de eficienţă este de 99%. Eficienţa energetică a e-autostrăzii se majorează deoarece energia electrică de frânare a autocamioanelor este stocată şi transmisă înapoi în reţeaua de alimentare.Siemens lucrează din 2011 la tehnologia pentru e-autostrăzile pe care vehiculele cu sisteme de antrenare electrificate vor fi alimentate cu curent prin intermediul pantografelor montate pe acoperiş de la un conductor aerian. În cadrul unui proiect de cercetare, Siemens a dezvoltat un concept exhaustiv pentru funcţionarea electrică, prin intermediul conductorilor, a vehiculelor utilitare grele şi a testat modul de realizare tehnică pe un circuit de probă. Într-un proiect diferit, Siemens, în colaborare cu firma Scania, a dezvoltat un alt concept pentru funcţionarea electricăa vehiculelor utilitare grele prin intermediul conductorilor şi a testat fezabilitatea tehnică.

Prima e-autostradă publicăPremieră mondială pentru autocamioanele cu pantografe pe o stradă publică, la nord de Stockholm. Două vehicule hibride Scania Diesel au fost alimentate cu curent şi au circulat complet fără combustibil. Până în 2018 va fi studiată fezabilitatea acestei tehnici în practică.

În iunie 2016 a fost pusă în funcţiune prima e-autostradă pe o şosea publică.

Autostrada electrică SiemensTransport de marfă electrificat - pentru un sector al transporturilor independent de combustibilul fosil

Principala inovaţie este pantograful inteligent

20.000€

>80 %

90 km/h

02x

6.000.000 t

valoarea combustibilului economisitde un camion german de 40 de tone

pe o distanţă de 100.000 km pe autostrada electrică (la preţurile din 2014)

reducerea anuală a emisiilor de CO2,

dacă 30% din traficul de camioane de pe autostrăzile din Germania este electrificat și alimentat cu regenerabile. nivelul de eficienţă prin

liniile de contact aeriene

este viteza maximă la care pantograful se poate conecta sau deconecta de la firul aerian

poluarea aerului cauzată de transportul electric

crește eficienţa comparativ cu motoarele convenţionale, deși consumul de energie

este tăiat la jumătate

Tehnologia de propulsie hibridă a camionului conferă flexibilitate în

cazul depășirilor sau când nu există linii de contact aeriene disponibile

Energia produsă în timpul frânării poate fi recuperată

hi!tech 01|17 53

S iemens dă startul celei de-a doua ediţii a Siemens CEE Press Award, competiţie regională de jurnalism,

după o primă ediţie de succes în 2016. Anul acesta, compania caută cele mai bune materiale de presă pe tema „Digitalizare / Industria 4.0“. Competiţia este deschisă jurnaliştilor din 12 ţări: Austria, Bulgaria, Croaţia, Israel, Muntenegru, Republica Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina şi Ungaria.Competiţia are la bază dorinţa de a oferi recunoaştere materialelor de presă care tratează subiecte cheie pentru societatea modernă, dar şi promovarea schimbu-rilor de experienţă între jurnaliştii din regiune. „Ca unul dintre pionierii

Digitalizării, este important pentru Siemens să aducă contribuţiile media bazate pe o muncă amplă de cercetare, caracterizate printr-o expunere lingvistică excepţională şi care îmbrăţişează responsabilitatea socială, în lumina reflectoarelor şi să le acorde recunoaşterea pe care o merită“, a explicat Katharina Swoboda, Head of Communications and Government Affairs Siemens Austria şi Europa Centrală şi de Est.Anul trecut, în competiţie au fost înscrise 147 de articole din zece ţări pe tema „Infrastructura inteligentă“Câştigătorii Siemens CEE Press Award 2016 sunt Ulrike Moser Wegscheider pentru un articol care tratează evoluţia

oraşelor inteligente în lume – publicat în revista austriacă Wirtschaftsmagazin, Oraan Mărculescu (România) pentru un articol cu privire la vehiculele autonome şi Nataša Koražija (Slovenia) pentru un articol despre impactul Internet of Things asupra vieţii noastre.Celelalte ţări participante la ediţia din 2016 au fost Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Muntenegru, Serbia, Slovacia şi Ungaria. Câştigătorii de anul trecut au luat parte la o călătorie de studii la Londra, în cursul căreia au vizitat Centrul de Proiectare Urbană,The Crystal, al companiei Siemens.

Competiţia jurnaliştilor din 12 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est

Digitalizarea, cap de afiș la Siemens CEE Press Award 2017

Câștigătorul regional al Siemens CEE Press Award 2016, Oraan Mărculescu (dreapta), împreună cu ceilalţi

finaliști și reprezentanţii Siemens.

54 hi!tech 01|17

Mihai Homan, managerul departamentului de servicii din cadrul Siemens Corporate Technology Cluj - Napoca face parte din echipa Siemens din mai 2015, dar are o experienţă legată de proiectele software de peste 5 ani, prin cadrul unor colaborări cu parteneri externi. Mihai este pasionat de tehnologie şi îi place să citească tot ceea ce ţine de acest domeniu, de aceea l-am provocat să ne ajute să facem o incursiune în lumea DevOps.

În artele marţiale japoneze se numeşte ShuHaRi. Este principiul potrivit

căruia pentru a stăpâni ceva trebuie să treci prin trei faze: Shu este etapa imitaţiei mecanice, Ha a înţelegerii principiilor şi teoriilor, iar RI este faza inovării, adaptării la propriile circumstanţe. Acest concept a fost împrumutat de lumea Agile pentru a descrie un model de învăţare.De-a lungul timpului metodologiile de dezvoltare software au evoluat odată cu tehnologia, fără a avea, până în acest

moment o soluţie universal valabilă, care

să fie aplicabilă în orice domeniu şi

pentru orice proiect. Chiar dacă le

numim Agile, XP, Lean sau Kanban,

proiectele software trebuie mai întâi

înţelese şi în funcţie de anumiţi factori

cum ar fi experienţa şi nivelul de

maturitate al echipei care urmează să le

implementeze sau dorinţele clientului.

De aceea înainte de a alege o metodă sau

alta, este nevoie să aplicăm ceea ce în

lumea Agile poartă numele de Shu Ha Ri.

Arta proiectelor software

intro hi!life

Mihai Homan, Siemens Dreamstime hi!tech 01|17 55

DevOps, o soluţieApărut ca o necesitate de a netezi interacţiunea dintre echipele de dezvoltare şi cele operaţionale, DevOps este este unul dintre conceptele cu cea mai rapidă creştere în tehnologie, având un impact extraordinar asupra

peisajului reprezentat de tehnologia informaţiei. Mai mult, DevOps ar trebui să fie privit ca o iniţiativă strategică care duce la o creştere a business-ului şi aduce un plus de valoare tuturor părţilor implicate în acest proces. Astfel, poate ajuta companiile să creeze procese automate care să sprijine obiectivele operaţionale, reuşind totodată să diminueze eventualele erori sau probleme ce pot să apară în cadrul procesului de livrare.

Beneficiile DevOpsÎnainte de DevOps lumea era altfel: pentru orice modificare pe care un dezvoltator software dorea să o facă

pe un anumit server, acesta trebuia să raporteze managerului. Acesta, la rândul lui, trebuia să deschidă un tichet la departamentul de operaţiuni, urmând ca abia apoi agentul de la operaţiuni să il verifice. Pentru a accelera procesul, managerul de proiect trimitea şi un mail

direct către echipă de operaţiuni pentru a avea o atenţie sporită asupra acestui tichet. În acest mod, solicitarea parcurgea un circuit întreg până la implementarea. De cele mai multe ori însă, modificarea cerută ajungea să afecteze şi alte procese, iar timpul necesar remedierii problemelor se prelungea. Cu timpul, tot acest proces devine din ce în ce mai greoi, numărul solicitărilor creşte, timpii de răspuns sunt din ce în ce mai lungi, iar pentru a rezolva problemele mai repede, fără să ştie nimeni, echipa de dezvoltare începe să-şi facă singură, unele „mici” modificări, rezultând o infrastructură instabilă, în care modificările nu sunt

documentate, şi în care atunci candapar probleme, vina este aruncată dintr-o curte în cealaltă.În aceste cazuri, problema esenţială nu este legată de tehnologia folosită sau oamenii implicaţi, totul aici se rezumăla comunicare, un aspect foarte

important, dar care ajunge să fie neglijat din ce în mai mult; un subiect foarte actual pentru toţi managerii din intreaga lume. Colaborarea eficientă între echipe a fost tot timpul greu de realizat, iar crearea unor procese care să ajute în acest sens este greu de urmărit, de cele mai multe ori, sau deşi sunt cunoscute, din dorinţa de a câştiga timp, ajung să fie doar pe hârtie.Odată cu aşezarea la aceeaşi masa a celor două echipe cu roluri atât de diferite la o primă vedere, o mulţime de beneficii au fost descoperite: sentimentul de securitate, creşterea cunoştinţelor de ambele părţi ale echipelor şi, nu în ultimul rând,

DEV OPS

MONITOR

OPERATE

RELEASE / DEPLOY

CODE

BUILD

PLAN

TEST

hi!life

Mihai Homan, Siemens 56 hi!tech 01|17

satisfacţia rezolvării mai rapide a problemelor care pot să apară în procesul de dezvoltare al unui produs software.

Oameni şi instrumente DevOps nu înseamnă doar colaborarea dintre oameni, căci pentru a putea creşte eficienţa procesului, tot mai multe instrumente sunt implicate în acest proces. Cele mai des întâlnite instrumente în acest context au scopul de a implementa două mari direcţii din cadrul procesului de dezvoltare software: integrare continuă şi livrare continuă. Aceste abordări au la bază ideea de a produce software în cicluri scurte, care să asigure fiabilitate produsului în orice moment şi care să aibă ca scop imediat: construirea, testarea şi lansarea software-ului mai repede şi mai frecvent, pentru a putea avea feedback din partea clienţilor aproape în timp real. Aceste instrumente, cum ar fi: Puppet, Jenkins, Atlassian Stack sau Ansible câştigă din ce în ce mai mult teren în lumea DevOps, reuşind să diferenţieze organizaţiile IT cu performanţe ridicate de restul pieţei prin mai mulţi factori,

printre care merită să amintim faptul că: fac deploy de până la 30 de ori mai des, au timp de livrare al codului în sistemul productiv de până la 200 de ori mai des sau că reuşesc astfel să aibă de până la 60 de ori mai puţine eşecuri în producţie.

Am ajuns să ne îndreptăm cu paşi uriaşi către o separare tot mai clară între companiile de IT. Astfel, cei care produc valoare sunt cei ştiu că trebuie să se reinventeze în fiecare zi, şi care au acceptat că schimbarea face parte din portofoliul lor de activitate.

Echipa de dezvoltare

Echipa de operaţiuni

TeamLeader

TeamLeader

Project Manager

Sistem detichetare

hi!tech 01|17 57

DevOps

Dev

DevDev

Dev

TeamLeader

TeamLeader

ProjectManager

Ops

Ops

OpsOps

Dev

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Sandra Zistl Siemens

Centrul economiei de energieSpectaculoasa sculptură „The Wings“ (Aripile) - a arhitectului american Daniel Libeskind marchează intrarea în noul sediu global al Siemens.

90% mai puţină energie electrică, 75% mai puţină apă şi 90% mai puţin CO2 decât

în vechiul complex. Noul sediu al grupului Siemens din centrul München-ului esteun exemplu de eficienţă energetică. Chiar mai mult: este una dintre cele mai moderne şi viabile clădiri de birouri din lume.

58 hi!tech 01|17

Centrul economiei de energieDeschidere, inovaţie şi economie a resurselor: astfel pot fi descrise cele trei cerinţe de bază ale sediului central al Siemens din Wittelsbacherplatz, chiar în centrul München-ului. Complexul de clădiri cu o suprafaţă utilă de peste 45.000 de metri pătraţi nu a trebuit doar să înlocuiască mediul de lucru eterogen, format în ani de achiziţii complexe şi ale cărui capacităţi fizice pentru înnoiri tehnice erau mai mult decât epuizate, ci a trebuit şi să creeze, pentru oamenii care lucrează acolo, un cadru mai sănătos şi mai flexibil; şi, de asemenea, să conducă această zonă urbană spre o nouă viaţă. Proiectul câştigător, realizat de biroul danez de arhitectură al lui Henning Larsen combină tradiţia cu viitorul: palatul istoric Ludwig Ferdinand şi clădirile învecinate au fost modernizate şi integrate armonios în construcţianouă şi modernă. Un sediu care numai constituie o barieră, ci un spaţiu atrăgător prin caracterul său public.Şi o clădire care, în ciuda poziţiei sale intra-orăşeneşti, se autoalimentează extensiv cu energie. Durabilitateaşi o eficienţă energetică maximăau fost încă de la început criteriilecheie în proiectare.

Premiile de platinăRezultatul se poate vedea: noua clădireconsumă cu 90% mai puţină energie decât vechiul sediu, cu 75% mai puţină apă şi produce cu 90% mai puţin CO2. Cu aceste valori, noul sediu central este un model de eficienţă energetică. Clădirea este, de altminteri, certificată Platinum, atât în conformitate cu standardul internaţional Leadership in Energy and Environmental Design (LEED), cât şi cu echivalentul german, die Deutsche Gesellschaft für Nachhaltiges Bauen (DGNB).

Complexul a fost conceput, izolat şi umbrit, astfel încât necesarul de energie să fie minim.De exemplu, utilizarea energiei geotermale este o componentă activă a climatizării clădirii. Prin cei 70 de kilometri de conducte din pardoseală curg aproximativ 100.000 de litri de apă pe oră. Astfel, spaţiul interior poate fi încălzit sau răcorit în funcţie de anotimp. Pentru menţinerea unei temperaturi plăcute în spaţiile interioare a fost creat un sistem de răcire, respectiv încălzire a acoperişului. Toate faţadele dinspre curţile interioare sunt, în mare parte, din sticlă şi au o înclinaţie de aproximativ 5%. Astfel, lumina zilei pătrunde în birouri la fel ca şi în curţile interioare. Acoperişul noului sediu colectează apa pluvială, astfel, în jur de 1,5 milioane de litri pe an fiind utilizaţi pentru spălarea toaletelor. Foarte moderna instalaţie fotovoltaică de pe acoperişul clădirii produce o cantitate de curent care acoperă aproape o treime din necesarul total al noului sediu Siemens.O contribuţie esenţială la eficienţa energetică aduc tehnologiile proprii clădirii. Din aceasta, doar o mică parte este vizibilă; tehnologiile de automatizare a clădirilor, din portofoliul Siemens Building Technologies, lucrează automat, 24 de ore din 24, şi în secret. Astfel, soluţiile inovative din sectorul clădirilor inteligente comandă întreaga clădire. Pe platforma Desigo de management a clădirii, de exemplu, rulează toate informaţiile referitoare la instalaţiile primare pentru încălzire, ventilare şi răcire dispersate în clădire; acestea sunt în permanenţă evaluate, iar parametrii sunt optimizaţi în mod autonom. Prin intermediul Desigo este regularizat şi consumul energetic al birourilor şi al sălilor de conferinţă.

Daten Aproximativ 1.200 de angajaţin Instalaţie fotovoltaică cu o

suprafaţă de peste 21.300 m2

n 7.400 LED-uri utilizaten 30.000 puncte de date analizează

constant clădirea

hi!life

hi!tech 01|17 59

Sistemul de automatizare a spaţiului, Desigo Total Room Automation, comandă şi optimizează atât iluminarea şi umbrirea, cât şi încălzirea, ventilarea şi răcirea. În plus, el recunoaşte consumul inutil de energie. Cu o apăsare pe afişajul aşa-numit „Green Leaf“, utilizatorul poate resetaîn mod automat setările spaţiuluipe modul de funcţionare optim din punct de vedere energetic.

Conceptul de iluminare inteligentăO contribuţie importantă la necesarul energetic redus al clădirii o aduce şi sistemul de iluminare parţial indirectă, cu LED-uri de la Osram. Iluminarea de bază se adaptează la lumina naturală. Faţă de mijloacele uzuale de iluminare, consumul de electricitate prin LED-uri aproape că s-a înjumătăţit. Tehnica de comandă inteligentă, în combinaţie cu senzorii de lumină naturală şi cei de prezenţă, aduc economii suplimentarela capitolul energie electrică. „O carac-teristică esenţială a întregului concept energetic este aceea că, nu numai că în mod clar este necesară mai puţină energie decât până acum, ci şi că

necesarul rămas poate fi acoperitpe cât posibil din surse regenerabile“, spune Jesper Friis, responsabilul tehnic al noului sediu.„Acest lucru ne aduce mai aproape de ţintele ambiţioase referitoare la bilanţul de CO2“. Siemens depune eforturi să obţină până în anul 2030, în calitate de mare concern industrial, un bilanţ neutru de CO2. Deja pentru anul 2020 este planificată o înjumătăţire a emisiilor de dioxid de carbon. Noul sediu central al Siemens constituie un model de clădire cu consum energetic minim. Un rol important, pe lângă utilizarea energiei geotermale, a instalaţiilor fotovoltaice şi a apei pluviale, îl joacă şi factori indirecţi cum ar fi faptul că o mare cantitate de produse cu potenţial de reciclare, şi anume mai mult de250 de tone în total, au fost folosite în construcţie. „Certificatul LEED a fost obţinut aproape exclusiv în legătură cu eficienţa energetică“, afirmă Friis.„La obţinerea certificatului, un rol important a fost jucat şi de criteriile ecologice cum ar fi evitarea emisiilor dăunătoare, utilizarea la acoperirea pardoselilor a materialelor locale fără

conţinuturi nocive şi prietenoase cu mediul, căptuşirea pereţilor, vopsele, adezivi şi lemn certificat FSC. Astfel, au fost menajate şi resursele naturale“.Şi, în cele din urmă, tehnica de comunicaţii îmbunătăţeşte şi eabilanţul de CO2. Scopul tehnologiilor media a sediului central este reducerea necesităţii de a călători a angajaţilor. În auditoriu, apar prezentări pe un perete video LED Full- HD de 13 metri pătraţi cu două milioane de LED-uri. Tehnologie media la fel de performantă există şi în numeroasele săli de conferinţă şi saloane ale noului sediu.Pentru alimentarea completă cu energie au fost utilizate şi în acest caz produse realizate de Divizia Energy Management Siemens. „Acestea asigură distribuţia optimă a energiei. Instalaţia fotovoltaică montată pe acoperiş reduce suplimentar aportul de energie şi asigură o gospodărire optimă a energiei, ceea ce este important pentru o clădire modernă de birouri“, afirmă Klaus Hürttlen, coordonatorul proiectului de realizare a alimentării cu energie electrică. În noul sediu, Siemens a realizat 21 de locuri parcare cu 12 staţii de încărcare pentru maşini electrice, precum şi posibilităţi de încărcare pentru aproximativ20 motociclete electrice. Parterul şi curţile interioare verzi, o cafenea, un restaurant şi o fântână arteziană sunt cu acces liber. Pasajul deschide locuitorilor din München şi vizitatorilor capitalei bavareze o nouă cale pietonală între între centrul oraşului şi cartierul muzeelor. Planul de a crea, nu doaro clădire futuristică care să răspundă necesităţilor concernului, ci şi de a contribui la dezvoltarea unui oraşîn care merită să locuieşti, a reuşit.

Sistemul modern de iluminare cu LED-uri de la Osram se adaptează automat, în funcţie de lumina naturală care pătrunde prin faţadele de sticlă.

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Sandra Zistl Siemens

Curentul produsde instalaţiafotovoltaică de pe acoperiş acoperă aproape o treime din necesarul total al sediului Siemens.

60 hi!tech 01|17

hi!life

Roboţii industriali se mişcă liber în hala de producţie şi lucrează cot la cot cu colegii lor umani. Graţie multitudinii de senzori

şi inteligenţei artificiale dezvoltate, aceştia nu mai sunt doar asistenţi mecanici, ci sisteme autonome care reacţionează acum flexibil şi îşi pot da seama, de exemplu, atunci când parte-nerul lor uman este obosit. În acest caz, ei îşi adaptează tempo-ul de lucru astfel

încât colegul lor din carne şi oase să nu fie suprasolicitat. Bun venit în lumea muncii viitorului, o lume nu foarte îndepărtată. Primii roboţi empatici au devenit între timp realitate, la fel ca şi software-urile inteligente care scriu ştiri sportive sau automobilele care se mişcă în trafic fără şofer. Cu alte cuvinte, maşinile şi sistemele IT devin parte din viaţa noastră privată, dar şi profesională. Şi acest lucru are consecinţe.

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Christian Buck Daimler

Noul ÎmpreunăOmul şi maşinile lucrează din ce în ce mai apropiaţi. Sistemele autonome devin o parte a forţei de muncă. De această schimbare radicală pot profita, în egală măsură, atât firmele, cât și angajaţii - dacă macazurile sunt dispuse corect.

În aşa-numitul „InCarRob“ robotul se aşează în vehicul şi preia activităţile suplimentare obositoare pentru care omul trebuie să urce şi să coboare din maşină.

hi!tech 01|17 61

hi!life

Pictures of the Future - siemens.de/pof – Christian Buck Fraunhofer IFF, Siemens, DLR (CC-BY 3.0)

Transformarea digitală modifică piaţamunciiChiar dacă multe detalii sunt încă neclare, un lucru este însă sigur: transformarea digitală va reprofila piaţa muncii. În special pentru locurile de muncă cu calificare redusă, cu o proporţie mare de activităţi recurente vor fi disponibile cât de curând sisteme autonome gata pentru a le prelua, cel puţin parţial. De aceea, mulţi experţi consideră că cererea de muncă umană, în contextul transformării digitale, se va modifica într-un mod nemaiîntâlnit până acum. În primul rând, vor dispărea profilele de lucru ce includ prinderi manuale repetitive sau etape de interacţiune redusă.Conform unei cercetări a ING DiBa, aproape 60% din locurile de muncă din Germania sunt ameninţate de utilizarea în măsură din ce în ce mai ridicată a noilor tehnologii; deosebit de afectate vor fi secretarele şi referenţii de specialitate (86%), urmaţi de muncitorii necalificaţi (85%), precum şi mecanicii, şoferii şi operatorii maşinilor-unelte (69%). Aşteptări similare au şi cei de la McKinsey pentru joburile din SUA care necesită o calificare medie: în deceniul dintre 2015 şi 2025, între 10 şi 15 procente din toate locurile de muncă se vor muta în birouri, în vânzări sau în producţie. Acest lucru ar fi o răsturnare mult mai mare decât în deceniile trecute, când, ca urmare a automatizării, au dispărut doar între patru şi nouă procente dintre job-uri. Însă transformarea digitală nu cuprinde toate ramurile concomitent, conform unei analize a Roland Berger, în Europa tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale (TIC) îşi vor mări contribuţia la crearea valorii brute, mai întâi în industria automobilelor şi în

Cercetătorii de la Institutul Fraunhofer pentru exploatarea şi automatizarea fabricaţieiproiectează noi tehnologii pentru colaborarea sigură dintre om şi robot. Astfel, robotuldevine un asistent al omului şi îl uşurează pe acesta de activităţile corporale grele.

Tehnica medicală, construcţia de mașini și instalaţii, industria electrotehnică și cea energetică vor fi afectate de transformarea digitală într-un "al doilea val".

62 hi!tech 01|17

logistică şi vor conduce la transformări fundamentale ale companiilor. Într-un „al doilea val“, vor urma construcţia de maşini şi instalaţii, industria electrotehnică, tehnica medicală şi tehnologia energetică. Mai puţin dramatic şi în mod clar mai târziu, vor urma ramura chimiei, precum şi sectorul aeronautic şi spaţial.Pătrunderea sistemelor autonome în piaţa muncii va asigura o stare de optimism în rândul companiilor, deoarece cercetătorii şi forurile de conducere iau în calcul un nou impuls al eficienţei. Institutul pentru Tehnologie din Massachusetts (MIT), de exemplu, consideră că timpii de staţionare ai muncitorilor vor scădea cu 85% ca urmare a colaborării cu roboţii. Câştigul de eficienţă va fi calculat în miliarde, prevăd experţii Forumului Economic Mondial, de exemplu, dacă în viitor pe şosele vor circula convoaie autonome de autocamioane. Mai puţine motive de bucurie vor avea, însă şoferii de autocamioane, ale căror locuri de muncă ar putea dispărea parţial; de exemplu, în SUA ar putea fi vorba de 3,5 milioane.Pentru angajaţi, transformarea iminentă aduce însă şi veşti bune. Ca şi în cazul transformărilor tehnologice din trecut, pe piaţa muncii vor lua naştere, ca urmare a pătrunderii roboţilor şi a altor sisteme autonome, multe locuri de muncă noi cu profile de activităţi

interesante, deoarece în ceea ce priveşte creativitatea şi interacţiunea cu oamenii, maşinile vor rămâne în urmă încă mult timp. O cercetare a Institutului German pentru Piaţa Muncii şi Cercetare Profe-sională arată că, prin industria 4.0, transformarea structurală se va accelera către multiple servicii suplimentare.În locul cifrelor în scădere referitoarela forţa de muncă, cercetătorii iau în calcul migraţii mai accentuate ale acesteia între ramuri şi profesii.

Odată cu aceste schimbări radicale, are loc o creare a valorii care va aduce nu doar câştiguri economice, ci va conduce şi la creşteri salariale mai mari datorită cerinţelor mai ridicate referitoare la forţa de muncă.

Optimismul primeazăDe asemenea, în cadrul unui studiu efectuat de o companie de consultanţă printre cele mai mari 2.000 de companii

din Germania cu o cifră de afaceri anuală de minimum 250 de milioanede euro, predomină optimismul: 23 de procente dintre firmele chestionate aşteaptă o creştere a numărului de locuri de muncă, în timp ce 18 procente se aşteaptă la o scădere a acestora.59 de procente consideră că numărulde angajaţi va rămâne constant.La fabrica Siemens din Amberg, care a fost şi este modernizată în continuare, numărul angajaţilor a rămas constant, în condiţiile creşterii de opt ori a volumului de producţie.Condiţia unui loc de muncă sigur va fi, în viitor, o bună calificare profesională: conform unei cercetări a Institutului German pentru Economie, peste 30% dintre companii vor avea nevoie, în următorii cinci ani, de personal mai calificat, cu bune aptitudini de comunicare şi cooperare, cunoştinţe profesionale şi experienţă de operare, know-how tehnic/comercial, cunoştinţe de specialitate în IT şi competenţe online. Chiar şi Comisia UE arată că, în viitorul apropiat, aproximativ 90% din locurile de muncă vor necesita, într-o anumită măsură, competenţe IT.Omul şi maşina nu trebuie să fie în opoziţie în lumea muncii - dacă firmele şi angajaţii vor profita de această şansă, cooperarea dintre sistemele autonomeşi oameni va putea anunţa o nouă erăpe piaţa muncii.

SpaceJustin, robotul Centrului German pentru Industria Aerospaţială îi va scuti în viitor pe astronauţi de misiunile lor periculoase în spaţiu.

90 de procente din locurile demuncă din Europa vor necesita în curând competenţe IT

hi!tech 01|17 63

Martina Mara Siemens, Dominik Gigler

Oimagine disponibilă în sute de exemplare în bazele de date cu fotografii. Un slogan folosit de mii de ori în ramura tech:

mână în mână cu robotul. Mână în mână, unul din carne şi oase, celălalt din oţel. Ce poate să spună această strângere de mână caldă-rece în cuvinte şi în imagini este clar. Cooperare, armonie şi încredere între specii. Fiecare dă ce are mai bun, împreună suntem puternici. Un scenariu frumos pentru viitor, însă

din punctul de vedere al psihologiei nu este chiar aşa de simplu.Robotica şi inteligenţa artificială sunt teme pline de fascinaţie şi forţă inovatoare, în acelaşi timp însă cuprind o încărcătură de scepticism şi temeri. Conform unui studiu al Comisiei Europene, ultimele dintre acestea apar mai ales atunci când roboţii sunt folosiţi în domenii sociale: îngrijirea copiilor, a bătrânilor sau în învăţământ. Există însă valori mari de acceptanţă atunci când

este vorba de folosirea maşinilor autonome în producţie, cercetarea spaţiului cosmic, securitate, curăţenie sau medicină.

Până în 2019: dublarea numărului de roboţiLa sfârşitul lunii septembrie 2016, Federaţia Internaţională de Robotică şi-a publicat noul raport anual. În acesta se prognozează că până în 2019 vor lucra în industrie 2,6 milioane de roboţi în

Pentru o colaborarefructuoasă, colegule robot!

Prin introducerea tehnologiilor autonome, relaţia dintre om şi maşină devine din ce în ce mai importantă. Însă cum vor arăta şi cum se vor comporta colegii de oţel, astfel încât lucrul în echipă cu ei să fie plăcut pentru noi, oamenii? Psihologul cu competenţe în robotică, Martina Mara a reflectat pe această temă.

hi!life

64 hi!tech 01|17

Martina Mara conducedepartamentul de cercetare în psihologie robotică de la laboratorul Ars Electronica Future din Linz. Ea cercetează, împreună cu firmele, cum trebuie să fie proiectaţi roboţii, astfel încât utilizatorii să se simtă confortabil cu aceştia.

toată lumea. Comparativ cu prezentul, această cifră reprezintă aproape o dublare. Una dintre cele mai importante provocări, chiar element hotărâtor pentru piaţă, este definită ca fiind interfaţa dintre om şi maşină. Cine construieşte roboţi care nu doar îşi rezolvă eficient sarcinile, ci şi reacţionează prietenos, comunicativcu utilizatorii, va avea de câştigat pe termen lung. Nu mai este vorba doarde o colaborare performantă, ci de o colaborare plăcută cu maşina pentru partenerul uman. Pentru a realiza o legătură de încredere între angajaţi şi roboţi, există diferite abordări. Unii roboticieni sunt de părere că se poate obţine o cooperare armonioasă cu maşinile care arată mai mult sau mai puţin ca oamenii şi se comportă ca aceştia. Un argument în favoarea unui asemenea design ar fi faptul că majoritatea mediilor de lucru au fost create pentru corpul omenesc, iar roboţii similari oamenilor s-ar putea integra foarte bine în acestea. Un al doilea argument frecvent este acela că intercomunicarea dintre om şi umanoidar fi deosebit de intuitivă, deci nu ar trebui învăţat un nou mod de interacţionare. S-ar putea vorbi cu un robot, iar mimica şi gestica sa ar puteafi interpretate pur şi simplu ca şi când acesta ar fi un om.Din punctul de vedere al cercetării psihologice însă, proiectarea cât mai umană a roboţilor ar putea fi o strădanie riscantă. Conform aşa-numitului fenomen Uncanny-Valley, care înlimba română s-ar putea traduce prin

„Valea stranie“, maşinile apropiateîntr-o măsură prea mare de forma umanoidă ar putea fi de fapt acceptate deosebit de greu. Motivul principal:dacă nu ne mai putem da seama spontan dacă partene-rul nostru este om sau maşină, dacă nu mai putem evalua ce trebuie să aşteptăm de la creatură,cât de inteligentă este, dacă respectă regulile relaţiilor interumane (sau dacă este un fel de „Terminator“?), atunci apare, în mod frecvent, sentimentulde înfricoşare. Omul artificial a căzut într-o vale stranie.

Predictibilitatea, importantă pentru munca în echipă Ne vine mai uşor să interacţionăm cu roboţi care, vizual vorbind, pot fi categorisiţi cu claritate ca fiind maşini. Acesta este un avantaj potenţial pentru robotul industrial clasic care, cu braţele sale oscilante şi suprafeţele metalice, nu lasă nici un dubiu referitor la caracterul său de maşină. Totuşi, şi în acest caz, ar fi de reţinut mai multe lucruri - şi vorbim din nou de predictibilitate. Pentru munca în echipă este esenţial să anticipezi care este obiectivul pe care partenerul îl urmăreşte şi următoarea lui acţiune. Influenţa percepţiei subiective asupra fluxului de lucru nu trebuie niciodată subapreciată.Studiile arată că desfăşurările mişcărilor care, în cadrul cooperării om-maşinăar fi cele mai eficiente, nu suntadeseori cele mai bune. Într-un expe-riment de laborator al universităţii Carnegie-Mellon a fost simulată o situaţie de cafenea în care un robot,

împreună cu o persoană de test, prelucrează comenzile pentru băuturi. Robotul a primit de la partenerii săi patru recipiente cu băuturi într-o ordine necunoscută. La acestea a trebuit să fie adăugat un ingredient potrivit, de exemplu un plic de ceai. Timpul total necesar pentru îndeplinirea acestei sarcini nu a fost cel mai scurt atunci când robotul a apucat cea mai apropiată ceaşcă în linie dreaptă, ci atunci când mişcările braţului robotului au fost apreciate ca bune de către persoana de test, deci atunci când aceasta a putut prevedea cu rapiditate unde ar putea robotul să-şi deplaseze braţul şi să apuce. Modul de deplasare optim pentru percepţia umană s-a dovedit a fi nu doar cel mai eficient, ci a fost apreciat de către persoanele de încercare ca fiind, de departe, şi cel mai plăcut. În concluzie, se poate spune că pentru succesul cooperării la locul de muncă dintre om şi robot trebuie avută în vedere nu numai siguranţa obiectivă, ci şi cea subiectivă a angajatului. În timp ce siguranţa obiectivă este asigurată prin respectarea impunerilor tehnice, starea de bine personală depinde, printre altele, de semnalele proactive emise de către robot. Cu cât el arată oamenilor din jurul său ce intenţionează să facă,cu atât mai multă încredere îi pot acorda aceştia. Astfel, totul se încheie în final cu celebra strângere de mână dintre om şi robot. Chiar dacă robotul nu are cinci degete, ci poate doar un cleşte.

hi!tech 01|17 65

hi!toys

Chiar foarte fierbinte. Chiar dacă se spune că o cafea

rece face tenul frumos, noi o bem mai cu plăcere dacă este

mai caldă. Cu toate acestea, se întâmplă adeseori, fie că suntem la birou sau acasă,

ca din cauza agitaţiei să uităm de ceaşca de cafea.

Pentru această situaţie,există acum încălzitorul

de ceşti HOTTOP de la The OD. Acesta menţine

cafeaua sau ceaiul calde şi poate încălzi lichide chiar şi până la 60°C. hottop.co.kr

Buton inteligent în ureche. Învăţarea unei limbi străine poate consuma foarte mult timp - cum ar fi dacă ai aveaun mic aparat în ureche care recunoaște o altă limbă şi traduce

simultan? Inovaţiile din domeniul căştilor auditive fac acest lucru posibil. O voce îi şopteşte purtătorului în limba sa maternă,

în timp real, ceea ce aude. Casca fără fir este operatăprin intermediul unei aplicaţii prin care se poate seta şi limba.

waverlylabs.com

Ruth Unger, Sophie Strasser WaverlyLabs, PIQ, The OD Co., WesternDigital, Nintendo

Analiză cu elan. Un senzor pentru cei îndrăgostiţi de sporturile de iarnă poate analiza şi evalua elanul schiorului. Cipul se fixează pe gheaţa de schi şi poate măsura valori pe13 axe cum ar fi viteza de rotaţie, unghiul de înclinare, forţa gravitaţională, timpul petrecut în aer în timpul saltului şi multe altele. Senzorul impermeabil transmite datele prin bluetooth către o aplicaţie. Aplicaţia PIQ afişează toate salturile şi elanurile şi le comparăcu cele ale altor utilizatori sau chiar cu ale profesioniştilor. Provocare acceptată! piq.com

Memorie portabilă Cine doreşte să facă multe

poze sau clipuri video atunci când este pe drum, se găseşte rapid în faţa unei probleme:

spaţiul de stocare al smartphone-ului sau al

camerei este plin. Ce să faci când eşti pe drum şi nu ai nici un laptop la îndemână pentru descărcare? Soluţia practică:

un hard-disk fără cablu. Acţionat pe baterii, echipat cu

un hotspot fără cablu şi un cititor de carduri SD integrat,

acesta oferă un spaţiu de până la 3 terabytes şi încape

în orice rucsac. wdc.com

Jocuri pe calculator ca odinioră. Mulţi dintre noine amintim cu siguranţă de vechiul Nintendo Entertainment System - sistemul de recreere Nintendo - pe scurt NES.Din noiembrie există, odată cu Nintendo Classic Mini NES, o ediţie modernă a cândva îndrăgitei console. Aceasta arată ca originalul, dar este de mărimea unei farfurioare. Cu aproape30 de jocuri clasice înglobate, cum ar fi Super Mario Bros, Donkey Kong sau PAC-MAN, ea se poate conecta, ca şi în trecut, printr-un cablu HDMI la televizor. nintendo.de

66 hi!tech 01|17