alba iula

7/29/2019 Alba iula

1/50

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

7/29/2019 Alba iula

2/50

Tema

7/29/2019 Alba iula

3/50

Cuprins

7/29/2019 Alba iula

4/50

Argument

Asezata la intretaierea unor importante cai de comunicatie ce leaga toate partileTransilvaniei , pe una dintre cele mai mari si frumoase terase ale Muresului, Alba-Iulia are oistorie multimilenara care se confunda, de multe ori , cu cele mai importante moment dinistoria noastra nationala. Numeroase vestigii adunate cu grija in muzee, biblioteci si arhive,precum si monumente de mare valoare arhitecturala si artistic stau marturie existenteimilenare a acestui oras ce reprezinta in constiinta poporului nostrum orasul-simbol al unitatiituturor romanilor.

Fiind punctul natural de trecere si rascruce de drumuri care l-au legat organic dezonele inconjuratoare, bogate in zacaminte de metale pretioase, sare si podgorii renumite;Arterele de circulatie din Transilvania se intalneau aici, prin care se comunica cu importantecentre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografica, urbanistica si economica.

Alba Iulia se mandreste cu faptul ca este considerata capitala spirituala a Romaniei.

Scurt istoric

Numeroase izvoare atest, nainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente

istorice scrise, existena pe acest teritoriu i n mprejurimile lui imediate, a unor aezri

preistorice datnd din mileniul al V-lea .C.; n partea de nord a oraului s-a descoperit o

important aezare neolitic (5000-1900 .C.), care a fost locuit de triburi de pstori i

agricultori. n numeroase puncte de pe teritoriul oraului - La vii, Platoul romanilor - au fost

scoase la iveal obiecte din epoca bronzului (1700-1000 .C.).Demn de menionat este i

cetatea de pmnt din epoca fierului, descoperit pe nlimile din stnga Mureului, la Teleac(4 km spre nord-est de Alba Iulia). Aceast cetate, datat pe la jumtatea mileniului I .C. este

fortificat cu valuri de pmnt i anuri, ngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul

mijlociu al Mureului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seam. O ramur a tracilor va

atinge n curnd un apogeu politic, social i economic al acestor locuri i acetia sunt dacii. Ei

pun bazele unei aezri puternice - Apoulon - ce se va impune mai trziu.n jurul castrului

ntemeiat de romani, au luat natere dou orae cu numele de Colonia Aurelia Apulensis i

n anul 953 cpetenia maghiar Zsombor s-a botezat, lund numele de Iuliu (Gyula).

Pentru a deosebi Cetatea Alb din Transilvania de celelalte orae cu acelai nume (ex. Alba

Regal, Szkesfehrvr, respectiv Belgrad, Nndorfehrvr), maghiarii au denumit cetatea de

pe Mure "Gyulafehrvr", adic Cetatea Alb a lui Jula (n maghiar Gyula). Numele a

fost tradus n latin - Alba Iulia. Acest nume este folosit i astzi.Menionat documentar

prima dat n 1097, a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima

faza a depins de episcopul Transilvaniei.La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat n Alba

Iulia, realiznd unirea politic a celor trei ri romneti sub crmuirea sa. n secolul XVII a

fost un important centru al tipriturilor romneti, iar locuitorii oraului au participat la

7/29/2019 Alba iula

5/50

Revoluia de la 1848-1849.Unirea Transilvaniei, Banatului, Crianei i Maramureului cu

Romnia a fost proclamat la 1 Decembrie 1918 prin Declaraia de la Alba Iulia.La 15

octombrie 1922, n Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Rentregirii, ncoronarea regelui

Ferdinand I i a reginei Maria, simboliznd actul unirii tuturor provinciilor istorice romneti

cu ara, sub sceptrul aceluiai monarh.

La 6 mai 1928 a fost organizat de Partidul Naional-rnesc, n cadrul unei vastecampanii de rsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de

ceteni.n anul 1933 oraul nord-italian Alessandria a donat oraului Alba Iulia o copie a

Statuii Lupoaicei (Lupa Capitolina), ca semn al motenirii culturale latine comune. La

data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficial a Pieei Allessandria n Alba Iulia, n

care este amplasat statuia Lupa Capitolina, ca simbol al nfririi dintre Alba Iulia i

Alessandria.n 1968, oraul este declarat municipiu.La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a

srbtorit pentru prima oar ziua naional a Romniei.

Potentialul turistic natural in Alba-Iulia

Relieful

Predomin regiunile nalte de podi,deal i munte, n est cu Munii Metaliferi(M.Trascului cu "Muntele Mare") n sud, Munii urianu, n nord-vest Munii Bihorului,Munii Parngului.n vest Valea Sebeului, i o parte mic din Munii Cindrelului.Zona de podii deal alctuit din: Podiul Secaelor, Podiul Trnavelor, depresiunile montane Zlatna,Abrud, Cmpeni, i depresiunile joase de cmpie Alba Iulia, Turda, Ortie. Culoarul Mureuluisepar Munii Apuseni de Podiul Trnavelor (400-500 m altitudine).Reeaua hidrograficalctuit din: cursul mijlociu al Mureului care colecteaz pe malul drept: Arieul, Aiud,Geoagiu, Valea Teiului, Valea Galzii, Cricul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stng: Trnava(Mare si Mic), Galda, Secaul, Sebeul, Pianul, Cugirul etc. n zona Munilor Apuseni maiimportant este rul Arie cu afluenii Arieul Mare i Mic.

Muntele Gina (de 1.484 m), parial pe teritoriul judeului Alba (la 8 km sud-vest deAvram Iancu), pe platoul su avnd loc marea srbtoare folcloric Trgul de fete, n fiecarean la 20 iulie. Munii Bihor (cu vf. Curcubta, de 1.849 m), cel mai nalt din Munii Apuseni, (la4 - 5 ore de Arieeni). Ali muni: Muntele Mare, Munii Trascului, Munii ureanu (cu vf. luiPtru de 2.130 m).

Pesteri

Complexul carstic Scrioara din Munii Bihorului, (la 2 - 3 ore de Grda de Sus), ceamai mare peter cu ghea din Romnia i printre puinele din lume i unicat n sud-vestulEuropei situat la aceast altitudine. Ghearul are 18 - 20 m grosime i un volum de circa 75.000

7/29/2019 Alba iula

6/50

m3, netopindu-se niciodat, dei are aproximativ 3.000 de ani). Huda lui Papara, la 2 ore deSlciua, una din cele mai interesante peteri din Munii Apuseni- Trascului ce se desfoar de-a lungul a 2.000 m pe lng un pru subteran, cu lacuri i cascade, sli spaioase i sectoarenguste de mare spectaculozitate. Alte peteri: Ghearul de la Vrtop, lng Arieeni, la 1.300 maltitudine, Ghearul de la Zgurti, Pojarul Poliei.

Chei i defilee

Cheile din Bazinul Vii Rmeului, lng comuna Rme, cu abrupturi i suprafeenclinate, populate cu guri de peteri (47), cu nie, arcade, turnuri, cornie sau polie structurale,unde se ntlnesc floarea de col i garofia alb, plante declarate monumente ale naturii.Defileul Arieului, cu abrupturi, creste, peteri, unul dintre cele mai pitoreti, mai cunoscute imai populare defilee din ar. Cheile din bazinul vii Galdei (Cheile ntregalde) ce adpostescfloarea de col la cea mai sczut altitudine din ar - 590 m. Alte chei i defile: CheileAmpoiei, n Munii Trascului.

Rezervaii i monumente ale naturii

Dealul cu Melci, rezervaie paleontologic (la 15 km vest de Cmpeni i la 10 km nordde Vidra) pe Valea Arieului, adpostete resturile a mii de melci rmai din mrile caldecretacice. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romnia. Pietrele Detunatei (la 20km de Abrud i la 1 ora distan de Bucium), rezervaie geologic format din dou vrfuri debazalt vulcanic: Detunata Goal i Detunata Flocoas (la 1.200 m altitudine). Rpa Roie

(la 3 km de Sebe), rezervaie geologic de 10 ha, care cuprinde forme sculpturale (coloane,turnuri, piramide) pe malul drept al Secaului, modelate de ap ce a lucrat cu ncpnare 60milioane de ani. Cetile Romane de la Roia Montan (la civa km de gara Cmpeni),rezervaie geologic i arheologic unde se afl vestigiile exploatrilor aurifere din timpuldacilor i romanilor. Alte rezervaii i monumente ale naturii: Negrileasa, rezervaie floristic cu5 ha de narcise, esul Craiului de la Scria - Belioara, rezervaie botanic.

Complexul carstic Scrioara - Munii Bihorului

Petera Scrioara este una dintre cele mai mari peteri cu ghea din Romnia, situat

pe teritoriul comunei Grda de Sus, judeul Alba, n Munii Apuseni. Nu se cunoate data exactcnd a fost descoperit petera, dar este menionat n 1863 de ctre Adolf Schmidl, care a fcutunele descrieri ale ei i prima hart. Emil Racovi a menionat aceast peter n lucrarea saSpeologia, aprut n 1927. Conform lui Emil Pop petera are o vechime de peste 3.500 de ani,ea formndu-se n timpul glaciaiunilor, cnd aceti muni erau acoperii de zpad i ghea.Petera este localizat la o altitudine de 1.165 metri deasupra nivelului mrii. Are 105 metriadncime i 720 metri lungime, cu o intrare de 50 metri diametru i 48 metri adncime, accesulfcndu-se printr-o scar metalic nspre o sal imens (108 metri lungime, 78 metri lime) -

7/29/2019 Alba iula

7/50

Sala cea Mare. De aici se deschid 3 intrri care duc la slile denumite Biserica (n fa, cu peste100 stalagmite), Rezervaia Mare, Galeria Coman (stnga) i Rezervaia Mic (dreapta). Turitiipot vizita sala de la intrare, Sala cea Mare, Biserica, celelalte camere fiind rezervate oamenilorde tiin (putnd fi vizitate doar cu acordul Institutului Speologic din Cluj-Napoca.

Volumul de ghea este de 75.000 m i are 26 metri nlime. Temperatura medie atinge+1C vara i coboar pn la -7C iarna. n zona permis turitilor temperatura medie este de0C.n peter triesc lilieci, precum i insecte mici (2-3 mm) - Pholeuon proserpinae glaciale.n Rezervaia Mare a fost descoperit un schelet de Rupicapra rupicapra .Punctul rou neconduce de la fosta caban Scrioara la cea mai mare peter cu ghea din Romnia, situat laaltitudinea de 1165 m i cu vrsta de peste 3.000 de ani. La baza avenului se gsete poartapropriu-zis a peterii, n spatele creia se afl "Biserica" de unde se deschide o galerie caredup 68 m ajunge la Rezervaia Mare a peterii. Catedrala, este lipsit de ghea, la fel ca iRezervaia Mic unde se gsete Palatul Snzianei frumos concreionat. Rezervaia Mic de faptse sitaz la picioarele unui perete vertical de gheata nalt de 15m, iar spre Rezervatia Mare

coboara un perete tot din ghea dar inclinat, lung de 20m i prelungit cu o galerie, care coboaran pant accentuat pn la adncimea maxim de 105m a peterii. Aceast galerie cu limbi deghea i cu multe cocreiuni a fost numit Galeria Maxim Pop. Pestera Scarisoara s-a format intimpul glaciatiunii cand muntii in care este situata erau acoperiti de zapada si gheata. Pesteraavand decat o singura deschidere in partea de sus se formeaza astfel curenti de aer intresuprafata si pestera care ingaduie pastrarea ghietii. Iarna, temperatura aerului din pesterainregistreaza aceleasi oscilatii ca temperatura aerului din jurul avenului (intrarii); varatemperatura urca pana la +1 C din aceasta cauza in fiecare vara din podeaua Salii Mari setopeste un strat de gheata gros de cativa cm.

Solomatul care fur fete

Povetile din btrni spun c n petera de la Scrioara tria, n vremuri vechi, un balaur pecare localnicii l numeau Solomat. Acesta fura cte o fat frumoas, fie n Noaptea de AnulNou, fie n noaptea dinaintea Trgului de Fete de la Gina (n funcie de varianta povetii) i leascundea ntr-un palat de ghea pe care niciunul dintre localnici n-a avut ocazia s-l vad.

O alt legend spune c, n spatele formaiunii calcaroase numite La brazi, existdou bazine tot timpul pline cu apa.Cine se aaz n genunchi, i descoper capul i bea apadirect cu buzele i-i pune o dorin, i va vedea visul cu ochii. Condiia este s respecte

ritualul i, timp de cel puin un an, s nu divulge nimnui dorina pus.

Petera Huda lui Papar

Petera Huda lui Papar [1] se afl pe teritoriul satului Sub Piatr, comuna Slciua,judeul Alba, n partea de nord-vest a Munilor Trascului, la obria rului Huda lui Papar(numit i Valea Morilor), afluent pe dreapta al Arieului. Altitudine maxim 675 m, altitudine
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C5%9Ftera_Huda_lui_Papar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C5%9Ftera_Huda_lui_Papar%C4%83

7/29/2019 Alba iula

8/50

minim 567 m. Terenul este proprietate de stat (administrat de Ocolul Silvic) i domeniuparticular (puni i pduri).

Este o rezervaie speologic care adpostete formaiuni carstice deosebite, fiind cea mailung peter din Munii Trascului (pe locul al 31-lea n Romnia). Rezervaia este format dincalcare masive de vrst jurasic superioar.

Este strabatuta de un ru subteran lung de 2022m, format din unirea prurilor ValeaPoienii, Valea Ponorului si Valea Seaca, care la iesirea din pestera se numeste ValeaMorilor.Rul subteran a format serie de cascade ce apar n special la cele doua capete alepesterii, la baza carora s-au format marmite de eroziune cu adncimi de pna la 3-4m, n careapa formeaza lacuri subterane. In zona centrala a pesterii, rul subteran are un curs cu o caderemai uniforma, fiind prezente doar mici repezisuri. Huda lui Papara este o pestera cu zone deacumulare de aer cald (20 grade Celsius), si se afla in masivul Bedeleu.

Lungimea galeriilor bogat decorate cu stalctite si stalagmite este de 2022 m. Etajul superior este

strabatut de apele paraului subteran care formeza mai multe lacuri, si care paraseste pestera pringura de intrare.

La intrare a fost amenajata o pasarela, care a fost luata de o viitura. Pestera esterezervatie speologica. Merita urcata o diferenta de nivel de 250 m prin ocolirea Bulzului pentrue vedea de unde apar apele in aceasta pestera. Acolo intr-o dolina se afla Pestera Vanatara incare cu zgomot asurzitor dispar apele paraurilor: Seaca, Cheia si Valea Poienii.

Petera Huda lui Papar este cea mai cunoscut i cea mai lung peter din MuniiTrascu, msurnd, dup ultimele cercetri, peste 5 km. Accesul se face pe drumul comunalcare pornete din centrul comunei Slciua, pe care vom merge 6 km cu maina, pn napropierea peterii. In apropierea peterii exist o pensiune nou, numit Sub Piatr, unde puteilsa maina i de asemenea, nnopta. Galeria peterii se desfoar pe firul apei, vizitareapeterii este imposibil fr ghid i echipament specializat

Cheile Rametului

Dezvoltate in estul Muntilor Trascaului, pe cursul mijlociu al paraului Ramet, Cheile Rametuluise inscriu printre cele mai importante obiective turistice din zona Muntilor Apuseni.

Avandu-si izvoarele la sud-vest de Varful Poenita (1438 m), in Muntii Metaliferi, paraulRamet (numit si Geoagiu) strabate, de la vest la est, Muntii Trascaului si se varsa in Mures, inzona orasului Teius. La iesirea din Muntii Trascaului, intre varfurile Trascau, Urmezu siVulturilor, formeaza un sector de chei in lungime de 1 km.

Anterior momentului inceperii modelarii cheilor, in zona actualei vai a Rametului au avutloc procese de captare dinspre Valea Muresului, unde existenta unor miscari de subsidenta agenerat un nivel de baza mai coborat decat al Ariesului (in zona Salciua). Astfel, un afluent alMuresului a captat, in zona actualelor chei, un rau care se indrepta dinspre actuala Depresiune

7/29/2019 Alba iula

9/50

Mogos (situata intre Muntii Metaliferi si Trascau) spre Aries. Captarea s-a produs la nivelul de950 m, nivel care se racordeaza cu pesterile din versantul stang al cheilor.Anterior formarii Cheilor Intregalde (situate la sud de Cheile Rametului), prin Valea Rametuluise scurgeau si apele din bazinul superior al Galdei. Geneza Cheilor Rametului este legata in fazaa doua de existent a unei bare de calcare jurasice si de dezvoltarea proceselor endocarstice.

Pe toata lungimea cheilor exista urme ale unei vechi pesteri, care avea forma de tunel.Prabusirea treptata a tavanului pesterii a favorizat aparitia si evolutia ulterioara a cheilor. Acestfapt poate fi argumentat prin faptul ca cheile au un profil transversal in V, mai larg la parteasuperioara.

O larga dezvoltare prezinta marmitele, atat la nivelul apei, cat si cele suspendate, carereflecta etapele adancirii paraului in bara de calcar. Cele mai impresionante marmite se gasescin sectorul numit "La cuptoare", unde cheile se ingusteaza foarte mult (3-4 m), iar versantii suntin surplomba. In partea centrala a cheilor exista un tunel cu o lungime de circa 15 m si oinaltime de 4-5 m.

Dupa iesirea din chei, la aproximativ 3 km aval, paraul Ramet formeaza un nou sector dechei, in vecinatatea Manastirii Ramet. Desi se desfasoara doar pe o lungime de circa 100 m,aceste chei sunt deosebit de spectaculoase. Au un caracter epigenetic si aspectul unei imenseporti. Versantii au un profil transversal in forma de V, larg deschis la partea superioara,prezentand numeroase turnuri, stalpi, diaclaze si grote.

In imediata apropiere a acestor chei, pe stanga vaii, se gaseste manastirea Ramet. Alaturide vechea biserica, se inalta noua biserica, editificata in stilul bisericilor din nordul Moldovei. lacirca 500 m in amonte de manastire este situata Casa de Oaspeti a Manastirii Ramet, unde ceicare viziteaza aceste locuri pot beneficia de cazare.

Valea Rametului, pe langa sectoarele de chei, mai prezinta circa 47 de pesteri sinumeroase doline, lapiezuri si turnuri. Cele mai cunoscute dintre aceste pesteri sunt PesteraOrnezului (320 m lungime) si Pestera Stearpa (212 m lungime). Accesul spre chei si manastirese poate face fie pe soseaua modernizata, care pleaca din orasul Teius, trecand prin sateleStremt si Geoagiu de Sus, fie urmand traseele turistice partial marcate, care vin dinspre satul

Salciua, de pe Valea Ariesului, sau dinspre satul si Cheile Intregalde.

Datorita cadrului natural spectaculos si a elementelor carstice deosebite pe care leprezinta, Cheile Rametului au fost declarate rezervatie geologica, paleontologica si speologica.

Defileul Arieului.

7/29/2019 Alba iula

10/50

Se afla pe cursul raului Crisul Repede si impresioneaza calatorul prin multitudinea depesteri printre care cea mai importanta este cea de la Vadu Crisului.

Detunatele

La 20 km de Abrud i la o or de Bucium (DN 76/74 Oradea-tei-Cmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Cmpeni-Abrud-Bucium).Cele 2 Detunate, Detunata Goal

i Detunata Flocoas (24 ha) din comuna Bucium, judeul Alba, se constituie ntr-o faimoasrezervaie natural, remarcabil prin prezena coloanelor de bazalt de form prismatic-

hexagonal. Aflate n nesfrita niruire de culmi ale Munilor Metaliferi, aceste dou vrfuri,relativ modeste ca altitudine, reprezint puncte de mare atracie turistic. n timp ce DetunataFlocoas (1258 m), care i datoreaz numele pdurii de molid care o acoper, nu ofer prea

multe posibiliti de examinare geologic, Detunata Goal (1158 m), lipsit de pdure,dezvluie spectaculoasa fizionomie magmatic.

Odinioar, spune legenda, pe timpurile cnd triau inc uriaii i znele in araArdealului, au sluit n apropiere de Buciumani o ceat de uriai, conductorul lor fiindduman inverunat al znelor, omornd znele care-i cdeau in mn. Aceast cpetenie avea unfiu foarte frumos i viteaz, care mergea s se ia la trnt cu bourii si urii ce triau in pdureaBuciumanilor. Intr-o zi, s-a rtcit n pdure i, nserndu-se, s-a culcat la poalele unui brad, inacest timp a observat o lumini. Ciulind urechea, a auzit cntecul dulce al unei doine. Fiuluriaului s-a ndreptat spre direcia luminii i intr-o poieni a vzut o fecioar frumoas care

cnta lng un foc de vreascuri. Era o zn, una dintre dumanele de moarte ale tatlui su.Vzndu-l, zna s-a speriat, voind s fug, dar feciorul uriaului a linitit-o, spunnd s rmn.Toat noaptea au vorbit i au glumit mpreun, uriaul ndrgostindu-se de zn, din ziuaaceasta nemaiputnd ur znele, i, pe ascuns, ntlnindu-se zilnic cu ea. Tatl su, bnuind cevanecurat, l-a urmrit n pdure, vzndu-i fiul n braele unei zne, exact n locul unde azi se aflDetunata. Cu un strigt de ur strpunge lancea uriaului corpul znei, iar in acelai momentinima uriaului este strpuns de pumnalul fiului su. Pmntul s-a deschis, ieind flcri dinadncime, nghiind uriaii i trupurile indrgostiilor, iar flcrile s-au transformat n stan depiatr.

Bucium i Detunatele

Ca s ajungi la stncile celor 2 Detunate trebuie ales ca punct de pornire localitateaBucium din Munii Metaliferi. Pornind cu maina din Alba Iulia pe drumul naional DN 74,trecnd prin Zlatna traversnd Pasul Bucium (915 m) pn la satul Cerbu (situat la 6 km sud-vest de Abrud) la 7 km deprtare se afl comuna Bucium (sinonim instrumentului muzical"tulnic" folosit de pstorii din regiunile de munte).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Abrudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucium,_Albahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Albahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abrudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucium,_Albahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Alba

7/29/2019 Alba iula

11/50

Denumirea gruprii de stnci alctuite din coloane de bazalt, neacoperite de vegetaie icu o nlime de 1169 m, avnd la poalele masivului grohoti, provine din faptul c desprindereaunei piatre din masiv produce prin cdere un zgomot asemntor tunetului (Detunata).

Silicaii se gsesc n bazalt sub procentul de 52 %. Mineralele care le putem aici printrealtele ntlni sunt: olivina, pyroxen, feldspate. Caracteristic bazaltului de la Detunata sunt

coloanele patrulatere, pe cnd n alte regiuni mai frecvente sunt coloanele hexagonale.Explicaia este timpul diferit de rcire a lavei.

Dupa cum spunea folcloristul Ion Pop-Reteganul, Detunata este un pisc de piatra debazalt, compus din prisme mari, ce stau din jos drept n sus, ca si cnd ar fi niste arbori urisi,unul lnga altul, n Muntii Abrudului, spre miazanoapte-rasarit de la Bucium Sasa. Apare ca ocasa uriasa, n mijlocul unui islaz, nalta de vreo 200 de coti si la periferie de vreo mie de coti.

n Muntii Apuseni, exista doua Detunate, aflate la un kilometru si jumatate una de alta.Detunatele sunt niste coloane de bazalt, de o uimitoare regularitate, asemanatoare unor orginaturale uriase, pe care le putem admira n Muntii Apuseni din Tara Motilor. Detunatele suntmarea atractie turistica a regiunii. Cele doua stnci: Detunata Golasa (1168 m naltime) cuputina vegetatie si Detunata Flocoasa (1265 m naltime) acoperita de vegetatie, au forma unorcocoase situate n apropierea localitatii Bucium Sasa.

Caracterul vertical al pozitiei lor face ca din apropiere sa para si mai nalte iar odataurcat pe crestele lor sa ti se deschida n fata ochilor un orizont n care se deslusesc n departareprofilurile Muntelui Gaina, Muntelui Mare, Negrilesei, Vulcanului. Panorama e ntr-adevarsuperba. Situate la aprox. 1000m nlime, cele ase sate ale comunei Bucium se ntind peversantul nord-vestic al Carpilor Meridionali, n sudul Munilor Apuseni (la poalele MunilorMetaliferi), la cca. 70 de km de oraul Alba Iulia, reedina judeului Alba, la 40 km de oraul

Brad, la 3 km si respectiv 8 km de alte dou orae - Abrud i Cmpeni.

Clima

Clima se caracterizeaza prin veri calduroase, toamne lungi si ierni blande, cu otemperatura medie anuala de +10 C si precipitatii care ating o medie anuala de 650 m. Teritoriuljudetului Alba se incadreaza in 2 sectoare climatice. Estul si centrul apartin sectorului cu climacontinental- moderata, iar vestul si sudul sectorului cu clima de munte. Tinutul de dealuri secaracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii nu prea bogate si ierni reci, cu strat de zapadainstabil. Sectorul montan este caracterizat prin veri racoroase, cu precipitatii in general bogate siierni friguroase cu strat de zapada gros si stabil.

Radiatia solara globala inregistreaza valori cuprinse intre 120 kcal/cm2/an in CuloarulMuresului si mai putin de 110 kcal/cm2/an pe culmile inalte ale muntilor. Temperatura aeruluiprezinta diferentieri teritoriale mari, ca urmare a deosebirilor altitudinale si de expunere fata devanturile vestice si radiatia solara. Mediile anuale variaza intre 8,5o C la Alba Iulia, mediile lunii

7/29/2019 Alba iula

12/50

celei mai calde iulie sunt cuprinse intre 20 25o C, iar cele ale lunii celei mai reci ianuarie,scad la cca. -33o C. Maximele absolute au atins la Alba Iulia in 16 august 1952, 39,5o C.

Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in ceea ce priveste directia cat si viteza.Frecventa medie anuala a calmului are valori ridicate la Alba Iulia (37,2 %). In culoaruldepresionar al Muresului apar soluri aluviale, pe lunca si cernoziomuri cambice si argiloiluvialepodzolite, inclusiv podzolice, pe terase, de regula cu textura fina. Relieful colinar secaracterizeaza printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice, soluri brune inchise sibrune, pana la soluri argiloiluviale brune podzolite, la care se adauga regosolurile.

Datorita diferentei de altitudine din diferitele parti ale judetului, climatul variaza de laumed si rece in zonele inalte pana la uscat si cald in bazinul Muresului. Pozitia geografica aVaii Sebesului in jumatatea de vest a tarii,pe versantul Nordic al CarpatilorMeridionali,determina existent unui climat continental moderat,cu slabe nuante de excesivitatein regiunile montane.Climatul este influentat in primul rand de circulatia generala a

aerului,predominand circulatia nord-vestica,care adduce mase de aer mai umed ,urmata decirculatia sudica si sud-vestica,cu mase de aer cald tropical,precum si de circulatia Nordica,sinord-estica cu mase de aer rece de origine popular.

Dispunerea in trepte a reliefului pe mai mult de 2000m,cu deschidere larga sprenord,favorizeaza patrunderea maselor de aer atlantice,precum si o etajare bine evidentiata aelementelor climatic.La randul ei,suprafata active subiacenta,marcata printr-o mare diversitate aformelor de relief si prin gradul diferit de acoperire (culture agricole,pasuni sifanete,paduri),influenteaza mult variatia in spatiu sit imp a parametrilor climatic. In zona devarsare a Sebesului,in culoarele Orastiei si Apoldului,temperature medie a aerului este cuprinsa

intre 9,3-9,5C. Ea scade la 8-9C in Podisul Secaselor si dealurile piemontane si laaproximativ 4C in regiunea Montana,la inaltimea de 1300-1400m.pe culmile si versantiicuprinsi intre 1600-1800m temperature decreste la 2C,iar pe varfurile si platourile inalte alemuntilor Cindrel,Lotru si Sureanu,la peste 2000m,ea ajunge sub 0C.Iarna,temperatura medie aaerului coboara in luna ianuarie de la -3C si -4C,in culoarele depresionare si in dealuri,panala -10C in etajul alpin al muntilor.Foarte frecvent se produc inversiuni de temperatura,datoritafaptului ca aerul rece se aduna in vai si depresiuni,astfel ca temperatura minima absoluta poatesascada pana la -33,9C (ianuarie 1963 la Sebes). In schimb, pe culmile inalte din munti estecald si soare,ceea ce favorizeaza desfasurarea turismului si practicarea sporturilor de iarna.Vara, temperature medie a lunii iulie oscileaza intre 19-21C in regiunile joase si intre 10-12C

in munti, la peste 2000 m. Sub influenta aerului tropical, temperaturile maxime absolute potajunge pana la 39,7C la Alba-Iulia(iulie1947), iar la Sebes, situat mai aproape de munte, la37,7(august1971).

In munti, la inaltimi de peste 1500m, tmperatura maxima absoluta variaza in jurulvalorilor de 27-28C. Umezeala aerului este, de asemenea, diferentiata in cele trei forme derelie, fiind foarte mult influentata de masele de aer oceanic din nord-vest.Alaturi deea,nebulozitatea medie anuala prezinta valori scazute in culoarele depresionare si in podis, sub

7/29/2019 Alba iula

13/50

5,5 zecimi,corespunzatoare umezelii relative mai mici de 75%si mai ridicata in munti,undedepaseste 6,5 zecimi, corespunzatoare umezelii relative de peste 86%. In schimb, numarulmediu al zilelor cu cer senin este mai mare in regiunile joase, osciland intre 55-60(Sebes56,3zile), iar numarul zilelor cu cer acoperit depaseste 100(Sebes 107zile). Precipitatiileatmosferice prezinta o crestere treptata din zonele depresionare inspre culmile cele mai inalte. Inconsecinta,cele mai mici cantitati anuale de precipitatii cad in regiunea de culoar si de podisunde au valori sub 570mm(Sebes568,7mm),ridicandu-se la peste 1200mm in munti.Perioada cucele mai multe ploi este in lunile mai si iunie, cand depaseste 80mm lunar in culoarul Orastie siApoldului(Sebes 83,4mm),si 100mm in Muntii Cindrel, Lotru si Sureanu.

Cantitatile minime de precipitatii se produc in februarie si martie, si au valori cuprinseintre 20-30mm si depresiuni si intre 40-60mm in regiunea Montana. Iarna, precipitatiile cad subforma de zapada, cand se inregistreaza un numar de 20-30 de zile pe an cu ninsoare in podis siculoar,si 50-60 de zile la munte.Stratul de zapada se mentine intre 30-50 de zile in regiunilejoase(Sebes 44,7 zile)pana la mai mult de 150 de zile la inaltimi de peste 1600m.Grosimea

medie a stratului de zapada in ianuarie si februarie este de 3-7cm in culoarele depresionare si de30-45 cm la inaltimile de aproximativ 1500m. Deasupra acestei altitudini zapada este intensviscolita,astfel ca stratul de zapada este neuniform, fiind mai subtire pe culmi si mai gros pe vai.Ca urmare, locurile cele mai bune pentru practicarea sporturilor de iarna sunt amplasate lainaltimi de 1200-1500m,renumite fiind in acest sens imprejurimile cabane turistice Oasa, celeale complexului sportive de la Luncile Prigoanei si versantii domoli din vecinatateacantonului silvic La Dusi.

Vantul reflecta in mare masura circulatia generala a atmosferei, prezentand directii siviteze diferite in cuprinsul celor trei trepte mari de relief.In culoarele Orastiei si Apoldului

predomina vantul de sud-vest sic el de nord-est,cu viteze medii anulate cuprinse intre 3,5-5,5m/s,ceea ce arata pendularea aerului pe directia culoarelor.Aproximativ aceleasi directii siviteze le detine in piemonturi si dealuri.In schimb,in munti la peste 1000m se remarca circulatiaaerului din vest si din sud-vest,cu viteze medii 7-8m/s,cunoscuta sub numele de Vantul Marecare topeste zapada primavara,iar in timpul verii,din cand in cand,se dezlantuie sub forma unorvijelii.

Dinspre est bate iarna Crivatul,moderat si rece,iar pe versantii sud-estici ai MuntilorApuseni pana in Culoarul Muresului apare Fhnul,care este un vant cald,cu o frecventa maimare in lunile de primavara.Calmul atmosferic predomina in regiunile joase si adapostite de

munti,unde depaseste 50% (Sebes,56%),in timp ce pe culmile muntilor detine un procent multmai scazut,in jur de 30-35%.In ansamblul clima din bazinul Vaii Sebesului favorizeazadezvoltarea turismului itinerant cum precadere vara,precum si practicarea sporturilor de iarna insezonul rece.Se constata ca incepant din luna mai vremea devine frumoasa,cu atmosfera clara sicu multe zile insorite,dar si cu unele furtuni de primavara.Luna urmatoarei,iunie,este cea maiploioasa si cu o nebunlozitate pronuntata.Incepand din iulie,vremea se stabilizeaza,timpuldevine frumos,mentindu-se asa pana la jumatatea lunii octombrie.Aceasta este perioada cea maifavorabila desfasurarii turismului montan,cu toate ca survim uneori ploi marunte ce tin 3-4 zilesau ploi cu caracter torential de scurta durata.

7/29/2019 Alba iula

14/50

Hidrografia

Existenta precipitatiilor abundente si a rocilor cristaline a favorizat dezvoltarea uneiretele hidrografice foarte bogate,in special in regiunea montana.Ca urmare,izvoarele si paraiele

apar foarte frecvent,inregistrand o densitate maxima in etajul montan superior si subaplin,undeau insa un character temporar.Alaturi de apele curgatoare,in etajul subaplin din imediatavecinatae a Vaii Sebesului se intalnesccateva lacuri glaciare deosebit de pitoresti,iar de-a lungulSebesului s-au construit trei lacuri de acumulare cu functii gidroenergetice si de alimentare cuapa.In lunca Muresului si la baza unor terase apar o serie de izvoare cu debit bogat si cu uncaracter usor artezian.

Raurile

Valea Sebesului impreuna cu afluentii sai din regiunea Montana are o formasimetrica,datorita faptului ca isi strange apele din trei massive desfasurandu-si bazinul peflancurile sud si vestic al Muntilor Cindrel,pe versantul nord-vestic al Muntilor Lotrului si peflancul estic al Muntilor Sureanu.Pe masura ce avanseaza in dealurile piemontane si in culoareledepresionare,cu precadere in avale de confluenta cu Nedeiul,latimea se reduce foarte mult,ia oforma alungita,iar densitatea afluentilor scade simtitor.Sebesul este un rau tipic de munte,cuizvoarele in etajul subalpin,pe versantul sudic al culmii Cindrel-Frumoasa,in apropiere de

curmatura Steflesti,avand o lungime de 93 km si o suprafata de 1289 .De la izvoare si pana

la varsarea in Lacul Oasa,pe o distant de 22km,poarta numele de Frumoasa,strabatand la inceputo vale relative larga cu numeroase meandre,marginita la sud de culmea Steflesti-Piatra Alba-

Tampa,iar la nord de culmea Cindrel-Frumoasa-Serbota-Podelele.De la confluenta cu paraulTartarau,lung de numai 6km,Frumoasa isi indreapta cursul direct spre nord,valea se ingusteazafoarte mult si face o serie de cotituri impuse de tectonica si de eroziunea diferentiala.Inainte devarsarea in Lacul Oasa,Frumoasa primeste pe dreapta paraul Curpatu,lung de 8km,format prinunirea paraielor Curpatul Mare si Curpatul Mic.Albia Sebesului isi pastreaza aspectul ingust,cunumeroase si pronuntate cotituri,care pe anumite sectoare sunt adanc incrustate in stanca,dandnastere la impunatoare defileuri,pana la iesirea raului din munti.In acelasi timp valea prezintacateva bazine larg deschise,unde apele raului au fost folosite in trecut pentru mici captari sipentru transportul lemnelor,si care in ultimii ani au fost inlocuite cu impunatoare lacuri de baraj

construite pentru obtinerea de energie electrica.Cel mai intins astfel de bazinet de eroziune estesituat la circa 1200m,iar in cuprinsul lui se intinde actualmente Lacul Oasa,in care se varsa raulFrumoasa si paraiele Salanele(12km),unit cu Valea Smidelor(5km),Diudiu(5km),unit cu ValeaCostesei(3,5km),Valea Mare(5,2km) si Fetita(1,5km),toate cu obarsia in Muntii Sureanu.

Sebesul isi dobandeste cei mai mari afluenti din Muntii Cindrel.Primul din acestia esteCibanul,lung de 7,8km,care provine din unirea paraielor Marginea lui Manu(4km),GropataLunga(5km),Gropata Scurta(4,5km) si Ciuciula(6km).Mai spre nord primeste paraulBistra(12,6km),unit cu Trtura(7,5km),al carui nume provine de la cursul sau intortocheat,cu

7/29/2019 Alba iula

15/50

multe cotituri.Bistra se varsa acum in lacul Taul Bistrei,format in spatele unui impresionantbaraj de beton,inalt de 78m.Cel mai lung affluent este Dobra(21km),care impreuna cuPogoana(5km),Muncelu(3km),Valea Duselii(2km)Paraul Comenzii(2,5km) si Sugag(11km)aduce o mare cantitate de apa.In continuarea cursului sau prin munti,Sebesul mai primeste pedreapta paraiele Nedeiul(6,6km),Valea Varului(4km) si Bredetelu(3km).

Din Muntii Sebesului coboara Prigoana(10km),susul(3,5km),Galceagul(6,4km),ParaulGrosestilor(6,6km),Valea Mirasului(8,5km) si Valea Martiniei(13,4km),Valea Beiului(4km) siRachita(5km).Toti acesti afluenti,ca si altii mai putin insemnati,prezinta caracterele obisnuiteale apelor de munte:curg prin vai adanci cu versanti puternic inclinati si au apelimpezi,permanent alimentate de izvoare bogate,dar cu modificari mari de debite,nu numai latopirea zapezilor si in perioada ploilor din mai-iunie,ci chiar in urma averselor din timpulverii.Dupa iesirea din munti,in largul culoar depresionar al Apoldului,Sebesul primeste pedreapta raul Secasul Mare,cel mai important affluent al sau,cu lungimea de 42km,dar cu undebit relative mic de apa.Acesta colecteaza cateva paraie cu obarsia in Muntii Cindrel si in

dealurile piemontane,si anume:Apoldul(12km) unit cu Rodul(12km),Garbova(14km),unita cuValea Chipesii(8km) si Reciul(10km),Calnicul(12km) si Rahaul(4km).Dinspre nord,din PodisulSecaselor se varsa in Secasul Mare Valea Dostatului(12km) unita cu Springul(8km) si cuDrasovul(6km),Cutul(3km) si daia(14km).

LacuriIezerul Ighielului, la 22 km de Ighiu, cel mai ntins lac carstic din Romnia de pe cursul

superior al rului cu acelai nume, n sudul Munilor Trascu (la 924 m altitudine). Iezerulureanu, rezervaie tiinific complex (la 1.790 m altitudine), n nordul Munilor ureanu.Alte lacuri: Oaa (de 460 ha, la 33 km de ugag), Tu, Nedeiu - lacuri de acumulare, Lacurile

de la Ocna Mure pe masive de sare.

In cursul superior si mijlociu Sebesul prezinta o panta medie pronuntata de 30-35m/km

si un debit mediu permanent si relative si ridicat (3,6 /s la Oasa si 10 la

Petresti),dispunand astfel de un important potential hidroenergetic.Ca urmare,in ultimii ani s-auconstruit trei lacuri de acumulare,si anume Oasa,Taul Bistrei si Petresti,iar altul fiind inproiect(Obreja de Capalna).Lacul Oasa,terminat in1980,este cel mai mare,cu un volum de 136

milioane de ,intinzandu-se pe circa 5km in spatele uni baraj din anrocamente,inalt de 91m si

acoperit cu placa de beton.Apele lui pun in functiune turbinele hidrocentralei Galceag cu o

putere instalata de 150 MW si o productie medie anuala de energie electrica de 260 GMWh.Laconfluent Sebesului cu Bistra si cu Mirasul se afla lacul Taul Bistrei,terminat in 1983,cu un

volum de 21 milioane .El este situat in spatele unui baraj de beton in forma de arc de cerc

inalt de 78m,iar apele lui vor pune in functiune turbinele hidrocentralei de la Sugag care va aveaaceeasi putere instalata si aceeasi productie medie anuala de energie electrica cu cea de laGalceag.

7/29/2019 Alba iula

16/50

In avale de confluenta cu Rachita este lacul Petresti,de proportii mult mai mici,terminat

in 1982,cu un volum de 1,2milioane .Aceasta se intinde doar pe circa1 km lungime,fiind

format in spatele unui baraj de greutate inalt de 22,7m si inconjurat cu diguri de pamant.Undelelui pun in miscare turbinele hidrocentralei Petresti,cu o putere instalata de 4MW si o productiemedie anuala de energie electrica de 6 GMWh,fiind totodata folosite la aprovizionare cu apa

potabila a oraselor Sebes,Alba-Iulia,Aiud si Blaj.

Datorita altitudinii relative reduse,in bazinul propriu-zis al Vaii Sebesului nu existalacuri glaciare,insa in muntii din imediata vecinatate se intalnesc cateva din ele,care,desi nu suntde dimensiuni mari,dau peisajului un farmec aparte.Astfel,in partea de sud a bazinului,la nordde culmea Cindrel-Frumoasa,se afla lacurile Iezerul Mare si Iezerul Mic,iar la est de culmeaSureanu-Carpa sunt lacurile Iezerul Mare si Iezerul Mic,iar la est de culmea Sureanu,Iezerul siIezerasul.Iezerul Mare este situate in circul glaciar cu acelasi nume la 1970m,are formaovala,fiind lung de 320m,lat de 189m si adanc de 13m.Din el porneste izvorul principal alRaului Mare,care dupa confluenta cu Raul Mic formeaza Cibinul.In apropierea Iezerului Mare

se mai afla un lac mult mai mic,adanc de circa 1m si inconjurat de Jnepeni.Iezerul Mic se afla lanord de varful Frumoasa,la 1930m ,are forma dreptunghiulara,cu lungimea de 80m,latimea de58m si adancime de 1,7m.In vderea protejarilor, ambele lacuri a fost incluse in rezervatianaturalaIezerele Cindrelului.

Iezerul Sureanu se gaseste la obarsia vaii Cugir,pe treapta inferioara a circuluiomonim,la 1750m.El are o forma aproape rotunda,est lung de 94m,lat de 91m si adanc de7,3m,iar impreuna cu mlastina din vecinatatea lui este declarat rezervatie naturala.In circulglaciar Carpa se gasesc doua lacuri mult mai mici,numite Iezerul si Iezerasul,care sau format inspatele unor potcoave nivale

Vegetatia

Zona padurilor foioase cuprind Podisul Secaselor, unde fragmentele de paduri de stejarcu carpen sau de stejar in amestec cu gorun, mojdrean ori artar tatarasc alterneaza cu pajistisecundare si terenuri agricole. In compozitia floristica a acestor pajisti secundare intra paiusul sisadina. Etajul padurilor de foioase acopera cea mai mare parte a judetului si e reprezentat prinpaduri de gorun cu carpen si pe alocuri cu carpen, paduri de fag in amestec cu molid.Etajulpadurilor de molid are limita inferioara la 1250 - 1300 m fiind reprezentat prin paduri de molid

ce alterneaza cu pajisti secundare de paius rosu, iarba vantului si taposica.Etajul subalpin esteprezentat la altitudinea de 1800 m fiind format din asociatii de Pinus mugo, Juniperuscommunis ce alterneaza cu pajisti de Festuca Supina si Nardus Stricta.In judetul Alba conditiilemicroclimatice favorizeaza dezvoltarea unor plante termofile ca: micsandra salbatica, liliacultransilvan, dar si a galbenelelor.

In cuprinsul Vaii Sebesului invelisul vegetal este foarte bogat si variat,imbracandarmonios sesurile aluviale,colinele domole si culmile montane,contribuind peste tot la ridicareagradului de atractivitate a peisajului.Flora si vegetatia acestei vai au fost studiate amanuntit de

7/29/2019 Alba iula

17/50

marele botanist Alexandru Borza,care le-a descries in cateva din lucrarile sale.Ca urmare adispunerii reliefului in trepte de la circa 200m pana la 2244m,in bazinul Sebesului suntreprezentate principalele etaje de vegetatie din tara noastra,care se succed de la padurile destejar pana la pajistile alpine.In decursul,timpului,insa,omul a defrisat padurile de pe marisuprafete cu suprafete cu scopul de a obtine terenuri agricole,precum si pasuni si fanete pentrucresterea anumalelor,schimband mult aspectul initial al vegetatiei.

Potentialul turistic antropic in Alba-Iulia

Catedrala Rentregirii

Catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Incoronarii, constituieexpresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918. Arhitectura sa,inspirata din biserica domneasca din Tirgoviste, se inscrie in curentul romantic initiat in arta

romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artisticemedievale de la sud de Carpati.

Constructie impunatoare, ridicata intre 1921-1923, dupa planurile arhitectului D.Ghe.Stefanescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost incoronati suveranii RomanieiMari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtand si numele de Catedrala Incoronarii.Edificiul are forma de cruce greaca inscrisa, cu un pridvor deschis, in interior se patrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unitati de boltire in segment de arc de cerc, un naos ingust sialtar. Decoratia pictata in fresca este realizata in spiritul iconografiei traditionale de catreConstantin Petrescu.

De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor Romaniei Mari - regeleFerdinand I intregitorul si cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia istorica aedificiului. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentandaceleasi motive decorative de inspiratie brancoveneasca. Ansamblul este dominat de un turn-clopotnita, inalt de 58 m, terminat in forma de cupola sprijinita pe coloane; in prezent aici seafla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.

Muzeul Unirii

Este situat n cldirea Babilon, fa n fa cu Sala Unirii. Edificiul a fost construit n

spiritul arhitecturii romantice ntre anii 1851 i 1853, cu destinaie militar. Cele dou etaje cupeste 100 de ncperi ale cldirii au fost folosite ca pavilion de locuine pentru ofieri, apoireamenajate ca spaiu muzeal n perioada 1967-1968[1]. Sala Unirii se afl n incita fostei Case aArmatei, ridicat ntre anii 1898 i 1900, i reprezint ncperea n care la 1 Decembrie1918 s-au ntrunit cei 1228 de delegai care au votat unirea Transilvaniei,Banatului, Maramureului iprilor ungureti cu Romnia.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Re%C3%AEntregirii_Neamului_din_Alba_Iuliahttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1851http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1853http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Muzeul_Unirii_din_Alba_Iulia#cite_note-0http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1898http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1900http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1_Decembriehttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1918http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Transilvaniei_cu_Rom%C3%A2niahttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Banatului_cu_Rom%C3%A2niahttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Maramure%C5%9Fului_cu_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Re%C3%AEntregirii_Neamului_din_Alba_Iuliahttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1851http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1853http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Muzeul_Unirii_din_Alba_Iulia#cite_note-0http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1898http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1900http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1_Decembriehttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1918http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Transilvaniei_cu_Rom%C3%A2niahttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Banatului_cu_Rom%C3%A2niahttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unirea_Maramure%C5%9Fului_cu_Rom%C3%A2nia

7/29/2019 Alba iula

18/50

Coleciile muzeului numr circa 200.000 de obiecte de patrimoniu, iar biblioteca sadeine n jur de 70.000 de volume. Muzeul editeaz anual publicaia Apvlvm. Acta MuseiApulensis, iar din 1994 a nceput publicarea seriei de specialitate Bibliotecha MuseiApulensis.

Sala Unirii

Cladire simbolica, adnc intrata n constiinta poporului romn, ca loc al nfaptuirii unuiadintre cele mai grandioase acte din istoria sa: Unirea de la I Decembrie 1918. In aceasta sala aavut loc adunarea celor 1228 de reprezentanti ai romanilor din Transilvania, care au decis unireacu Romania in memorabila zi de 1 Decembrie 1918. n sala principala sunt expuse n originaldocumentele unirii si steagurile cu care delegatii din ntreaga tara au venit la marea unire.Expozitia este organizata in fosta cladire a Cazinoului militar situat in fata intrarii principale aMuzeului Unirii.

Biblioteca Batthyaneum

Biblioteca Batthyaneum fost nfiinat n 31 iulie1798 n Alba Iulia, din iniiativa episcopuluiromano-catolic al Transilvaniei Batthyny Ignc, cunoscut i sub numele de Ignaiu Batthyny(1741-1798).[1]

Baza bibliotecii, la nfiinare, a fost colecia privat a episcopului Ignaiu Batthyny, care eraformat din 18.000 de uniti bibliografice, manuscrise i tiprituri, ntre care incunabule,datate ncepnd cu secolul al IX-lea.

n prezent, n bibliotec se pstreaz 50.000 de cri, 19.000 de documente, 1.230 manuscrisei aproape 600 incunabule. [2]

Cele mai vechi incunabule din colecia bibliotecii sunt:

1. Summa de casibus conscientiae a lui Astesanus de Ast (1466).2. Epistulae heroides de Ovidiu (1494),3. Opera lui Homer(1488, prima ediie),4. Comoediac de Aristofan, (1498),5. Opera Graece de Aristotel, (1495-1498) n cinci volume,6. Historiae Romanae Decades de Titus Livius, (1469).

ntre cele mai vechi lucrri din colecie se numr i De sacramentis, de Nicolaus Olahus(Viena, 1561), Palia de la Ortie (Ortie, 1582)[3], pagini din Codex Aureus.

Colectia Muzeala a Episcopiei Ortodoxe
http://www.apulum.ro/ro/muzeul%20unirii.htmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/31_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1798http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba_Iuliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Igna%C8%9Biu_Batthy%C3%A1nyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Batthyaneum#cite_note-0http://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Batthyaneum#cite_note-0http://ro.wikipedia.org/wiki/Manuscrishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Incunabulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Batthyaneum#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Astesanus_de_Ast&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Homerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristofanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Titus_Liviushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolaus_Olahushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palia_de_la_Or%C4%83%C8%99tiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palia_de_la_Or%C4%83%C8%99tiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palia_de_la_Or%C4%83%C8%99tiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C4%83%C8%99tiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C4%83%C8%99tiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C4%83%C8%99tiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Batthyaneum#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Batthyaneum#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Codex_Aureushttp://www.hoinari.ro/colectia-muzeala-a-episcopiei-ortodoxe-alba-iulia-transilvania-15691920050706.phphttp://www.apulum.ro/ro/muzeul%20unirii.htmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/31_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1798http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba_Iuliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Igna%C8%9Biu_Batthy%C3%A1nyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Batthyaneum#cite_note-0http://ro.wikipedia.org/wiki/Manuscrishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Incunabulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Batthyaneum#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Astesanus_de_Ast&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Homerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristofanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Titus_Liviushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolaus_Olahushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palia_de_la_Or%C4%83%C8%99tiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C4%83%C8%99tiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Batthyaneum#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Codex_Aureushttp://www.hoinari.ro/colectia-muzeala-a-episcopiei-ortodoxe-alba-iulia-transilvania-15691920050706.php

7/29/2019 Alba iula

19/50

Muzeul a fost infiintat in anul 1975. Conserva piese de arta religioasa si carte veche.Piese cu valoare de cult, icoane, carte veche, vesminte preotesti, reprezentand istoria bisericiiortodoxe in Transilvania.

Catedrala Romano-Catolic

Constructia edificiului a inceput in secolul al XI-lea, iar la mijlocul secolului al XII-leaau fost ridicate navele transversale. Catedrala a fost distrusa partial de marea invazie tatara nanul 1242. Iancu de Hunedoara o restaureaza si face din ea necropola familiei sale, astfel ca ininteriorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara (pe piatra sa funerara sta nscriss-a stins lumina lumii) , alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mareLadislau si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund.

Catedrala are o orga cu 2209 tuburi, datand din 1877 si credeti-ma, recitalele de orgamerita auzite. Impresionante sunt picturile si statuietele care stau ca niste paznici ai marturiilorevenimentelor petrecute cu sute de ani in urma.

Important de stiut este ca si-a aniversat in acest an jubileul (1000 de ani de arhidioceza),fiind cea mai veche catedrala din Romania.Catedrala Romano Catolica se afla in topulpreferintelor in ceea ce priveste oficierea cununiilor religioase, in special pentru orga, dar sipentru bancile ce pot fi frumos impodobite cu flori. La exterior, catedrala impresioneaza princontrafronturile solide si zvelte ale corului gotic. Fatada principala indreptata spre nord, are lacolturi cate un pilastru, iar la mijloc se afla un portal deasupra caruia a fost montata stemaepiscopului Ladislau Gereb. Desi cuprinde elemente arhitectonice de stiluri diferite (gotic,renascentist, baroc), catedrala se prezinta ca un monument reprezentativ al arhitecturii romanice

tarzii.

Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan

Este situat in fata portii a treia a cetatii, opera a sculptorului lon Negrulea, a fost ridicatin 1937 din initiativa Societatii ASTRA. Masoara peste 20 m inaltime si are la baza unbasorelief infatisindu-i pe cei trei luptatori. Inchinat memoriei conducatorilor de la 1784,monumentului cu talie de obelisc (autori arh. O. Mihaltan si sculptorul I. Fekete) a fost edificatprin initiativa si stradaniile asociatiei culturale ASTRA (despartamantul Alba) pe baza unorcontributii publice si de stat, fiind inaugurat la 14 octombrie 1937, scurt timp dupa implinirea

unui secol si jumatate de la rascoala, in cadrul unor manifestari de anvergura nationala.Palatul Apor

Este cea mai reprezentativa constructie de arhitectura civila medievala pastrata in Albalulia. Cladirea se afla in incinta Cetatii Vauban, in apropierea Bibliotecii Bathyaneum. A fostridicata in a doua jumatate a secolului al XVII-lea si in trecut a apartinut contelui stefan Apor,de unde si denumirea cladirii. La inceputul secolului al XVIII-lea a fost resedinta contelui deSteinville, comandantul trupelor austriece. In perioada respectiva cladirii i-au fost aduse
http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Sf._Mihail_din_Alba_Iuliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Sf._Mihail_din_Alba_Iulia

7/29/2019 Alba iula

20/50

adaugiri, constand in portaluri interioare decorate in stil baroc. Recent, dupa mai bine de zeceani, au fost incheiate lucrarile de restaurare. Palatul Apor apartine acum Universitatii "1Decembrie 1918" si gazduieste cabinetele rectoratului si ale unor departamente importante, salide conferinte, laboratoare de invatamant si cercetare, precum si un spatiu expozitional.

Palatul Principilor

Este situat n vecintatea Catedralei Romano-Catolice. A fost construit n secolul al XV-lea, avnd rolul de reedin a principilor Transilvaniei, fiind modificat i extins n secolele alXVI-leaal XVII-lea. Iniial, cldirea a avut drept destinaie reedina Capitoliului romano-catolic, adic locul unde se redactau i se autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fostreedin princiar, iar pentru o perioad de 11 luni, n anii 1599i 1600, edificiul a servit careedin a voievodului Mihai Viteazul. Cladirea a fost grav avariat de turci i tatari, ntimpul mariilor invazii din 1658 i 1662. n urma cuceririi Transilvaniei de ctre ImperiulHabsburgic, palatul a fost transformat n cazarm, rmnnd cu acest statut timp de trei secole.Din secolul al XVII-lea, a gzduit garnizoana austriac cu arsenalul i cazarma de artilerie, iar

n decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie. n cronicile strineale vremii, Palatul Princiar a fost descris ca un edificiu foarte luxos, mpodobit cu fresce i scride marmur. Cldirile sunt grupate n jurul a dou curi de form patrat. Edificiul este unulreprezentativ pentru spaiul transilvan i din punct de vedere arhitectonic, regsindu-se stilurilegotic, renascentist i baroc. n prezent,(martie 2009) cldirea se afl ntr-o stare de degradareaccentuat, primria municipiului Alba Iulia fcnd eforturi pentru a o include ntr-un proiect derestaurare.

Universitatea 1 Decembrie

Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia este o instituie public de nvmntsuperiori de cercetare, nfiinat n anul 1991. Ea este o instituie de stat, integrat n sistemulnaional de nvmnt superior i funcioneaza pe baza Constituiei Romniei, LegiiEducaiei, Cartei Universitare i regulamentelor proprii.

Traseul Celor Trei Fortificatii

Obiectiv turistic unic in Europa, TRASEUL CELOR TREI FORTIFICATII oferavizitatorilor posibilitatea de a calatori in timp de-a lungul a doua milenii, printre vestigiile a treifortificatii, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeasi locatie, fiecare noua cetateincluzand-o pe cea veche: Castrul Roman (106 d.Ch.), Cetatea Medievala (sec. XVI-XVII) siCetatea Alba Carolina, fortificatie de tip Vauban (sec.XVIII).

Cladirea colegiului reformat

Scoala de rang universitar in Transilvania medievala. Edificiul are o infatisare sobra cu odecoratie exterioara si interioara care include elemente proprii Renasterii transilvanene tarzii.

Statuia Ecvestra a lui Mihai Viteazul
http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Principilor_din_Alba_Iuliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1599http://ro.wikipedia.org/wiki/1600http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1658http://ro.wikipedia.org/wiki/1662http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Habsburgichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Habsburgichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1918http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Principilor_din_Alba_Iuliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1599http://ro.wikipedia.org/wiki/1600http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1658http://ro.wikipedia.org/wiki/1662http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Habsburgichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Habsburgichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1918

7/29/2019 Alba iula

21/50

Amplasata in fata palatului princiar, statuia lui Mihai Viteazul a fost realizata in bronzde catre sculptorul Oscar Han (1968).Amplasat in fata Palatului Princiar, in spatele statuiiecvestre, basorelieful a fost realizat de catre Horia Flamandu (1975) si-l reprezinta pe MihaiViteazul primind omagiile celor trei tari romane unite.Basorelieful are o lungime de 6,20 m si olatime de 3 m, iar la baza se afla o placa pe care este insemnat "Aici la Alba Iulia in anul 1600ca un simbol al dreptului istoric al poporului roman de a trai unit, liber si independent s-ainfaptuit prin lupta si vointa neamului, prin vitejia si geniul marelui voievod Mihai Viteazul,maretul act al primei uniri politice a celor trei principate romane- Tare Romaneasca, Moldova,Transilvania - mai 1975".

Monumentul Custozza

Monumentul cu infatisare de obelisc a fost ridicat in anul 1906 de catre corpul ofiterescal regimentului 50 infanterie Alba Iulia in amintirea eroilor, ofiteri si soldati, cazuti in batalia dela Custozza, in razboiul austro-italian din 1866. Textul placilor de baza, redactat in limbile

romana, maghiara si germana, mentioneaza numele celor ucisi, soldati preponderent romani,ofiteri preponderent austrieci.

Cetatea Alba Iulia

Este prima cetate medievala construita de voievodul Gyula. Cetatea se intinde peaproximativ 70 ha, fiind conceputa dupa sistemul Vauban: avea un fort central, 7 bastioane,incinta exterioara, fortificata puternic pe laturile de vest, sud si nord cu santuri duble, iar ininterior cu numeroase casemate si depozite de munitii, adaposturi s. a. Constructia a inceput pela 1714 si a durat 24 de ani. Planurile au fost executate de arhitectul Visconti si aprobate de

generalul Eusebiu de Savoia. Lungimea zidurilor atingea 12 km. Exista trei porti monumentaleexecutate de arhitectul vienez, Johan Konig. Cele 7 bastioane, fiecare purtand un nume, aveaublazoane si inscriptii dedicate patronilor lor.

Ruinele Vechii Cetati medievale din Alba Iulia

In perioada cuprinsa intre secolele al IX-lea si al X-lea, existenta unor centre fortificatela Balgrad (Alba Iulia) implica si existenta unei formatiuni politice, a unui voievodat. In aceastazona in secolul al XIII-lea, documentele amintesc de o cetate de piatra. In 1516, incepeconstructia unei cetati, a carei lucrari se desfasoara atat in timpul domniei lui SigismundZapolya (1541-1551; 1556-1571), cat si in timpul lui Gabriel Bethlen (1613-1629) si GheorgheRakoczi (1648-1660). Un plan al cetatii a fost desenat de italianul Giovanni Morando in 1711.Astfel, cetatea de plan patrat, avea ziduri massive de piatra, inconjurate de un sant adanc. Pelatura de est, cetatea avea o poarta impunatoare, numita "Sf. Gheorghe", iar pe cea de vest, oalta poarta numita "Sf. Mihail". Azi se pastreaza bine latura de sud a acestei constructii, precumsi cele doua bastioane construite in timpul lui Gabriel Bethlen.

Palatul Voievodal

7/29/2019 Alba iula

22/50

Constructiile si completarile la acest edificiu au durat o perioada indelungata, intresecolele al XIII-lea si al XVIII. A fost, initial, destinata a fi resedinta episcopala.Cladire impresionanta, datand de aproape 5 secole, a fost refacuta de Isabela si Ioan Sigismund(la mijlocul secolului al XVI-lea). Este fosta resedinta a lui Mihai Viteazul (1599-1600).

Unitati de cazare

HOTEL ASTORIA- 3*

Situat la 8 km de centrul oraului Alba Iulia, modernul Hotel Astoria ofer camerespaioase, cu un balcon i acces gratuit la internet. Acesta dispune de un restaurant i grdiniamenajate cu iazuri.

Toate camerele sunt izolate fonic, au aer condiionat i mochet i includ o baie propriemodern cu usctor de pr. De asemenea, toate camerele sunt decorate elegant i dispun de TVcu ecran plat cu recepie prin cablu i o zon de relaxare. n fiecare diminea, oaspeii pot serviun mic dejun consistent. Restaurantul la carte de la Astoria servete preparate tradiionaleromneti, precum i mncruri internaionale, n timp ce barul ofer o varietate larg debuturi. Hotelul Astoria este la doar 1 kilometru de malurile pitorescului ru Mure, iarAeroportul Internaional din Sibiu se afl la o or cu maina de hotel. Hotelul dispune deparcare gratuit.

Camerele Hotelului: 30.

FACILIT ILE HOTELULUI

GENERAL

Restaurant, Bar, Recepie 24 de ore, Grdin, Teras, Camere nefumtori, Camere/Facilitipentru persoane cu handicap, Seif, Camere izolate fonic, nclzire, Aer condiionat, Zon pentrufumtori, Restaurant ( la carte).

ACTIVIT I

Grtar.

SERVICI I

Room Service, Sli de conferin i petreceri, Spltorie, Mic dejun n camer, Serviciu declcat mbrcminte, Apartament nupial, Lustruire pantofi, Prnz la pachet, Fax/Copiator,Meniuri cu diete speciale (la cerere).

INTERNET

7/29/2019 Alba iula

23/50

Internet prin cablu este disponibil n camerele hotelului i este gratuit.Internet wireless estedisponibil n zone publice i este gratuit.

GUEST PARKING

Este posibil parcarea privat gratuitla faa locului (nu este necesar rezervare).

POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Hotel Astoria. Deoarece pot varia n funcie de tipulcamerei, v rugm s verificai de asemenea descrierea camerei.

CHECK- IN

orele 14:00 - 23:00

CHECK-OUT

orele 07:00 - 13:00

Anulare/Plata in avans

Politica de anulare i plat n avans variaz n funcie de tipul camerei.

CHILDRENANDEXTRABEDS

Toi copiii sub 6 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.Un copil mai nvrst sau adult se pltete EUR 10 pe noapte de persoan ntr-un pat suplimentar.Spaiulmaxim de paturi suplimentare/ptuuri ntr-o camer este 1.

PETS

Animalele de companie sunt acceptate la cerere. Taxe pot fi aplicabile.

CARDURIDECREDITACCEPTATE

Visa, Euro/Mastercard, Maestro

Hotelul i rezerv dreptul de a preautoriza cardul de credit anterior sosirii.

HOTEL CETATE IMPARATUL ROMANILOR-2*

Situat n centrul oraului Alba Iulia, Hotelul Cetate mpratul Romanilor ofer parcaregratuit pzit i acces gratuit la Wi-Fi. Reedina dispune de un restaurant spaios, care servetepreparate din buctria tradiional romneasc, precum i mncruri internaionale.Camerele isuitele sunt dotate cu TV prin cablu i minibaruri. Acestea au covoare i mobilier de epocelegant.La recepia de la mpratul Romanilor, bogat decorat, se poate aranja transferul la i de

7/29/2019 Alba iula

24/50

la Aeroportul din Sibiu i se pot procura bilete la numeroase evenimente culturale din AlbaIulia.



GENERAL

Restaurant, Bar, Recepie 24 de ore, Camere nefumtori, Lift, Camer de bagaje, Zon pentrufumtori.

INTERNET

Internet wireless este disponibil n ntregul hotel i este gratuit.

GUEST PARKING

Este posibil parcarea public gratuitla faa locului (nu este necesar rezervare).

POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Hotel Cetate Imparatul Romanilor. Deoarece pot varia nfuncie de tipul camerei, v rugm s verificai de asemenea descrierea camerei.

CHECK- IN

ncepnd cu ora 12:00

CHECK-OUT

Pn la ora 11:30




Toi copii(i) sub 7 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.Un copil mai n

vrst sau adult se pltete 50 % din tariful camerei pe noapte de persoan ntr-un patsuplimentar.Spaiul maxim de paturi suplimentare/ptuuri ntr-o camer este 1.Orice tip de patsuplimentar sau ptu de copil este furnizat la cerere i trebuie s fie confirmat dehotel.Suplimentele nu se vor calcula automat n costurile totale i se vor plti separat la hotel.

PETS

Animalele de companie nu sunt acceptate.

7/29/2019 Alba iula

25/50


Visa, Euro/Mastercard


HOTEL TARA- 2*

Hotelul Tara se bucur de o amplasare linitit, la 2 km de centrul oraului Alba Iulia.Acesta dispune de acces gratuit la internet Wi-Fi n toate camerele i parcare privatgratuit.Restaurantul Hotelului Tara servete preparate culinare romneti i internaionale. ntimpul verii, oaspeii pot lua masa i pot savura o butur pe teras. Oaspeii au la dispoziiefaciliti pentru prepararea de grtare. La bar se ofer o varietate de buturi.Toate camerele aubaie proprie i televiziune prin cablu.Alba Iulia este un ora baroc cu atracii turistice, cum ar fiCetatea Alba Iulia sau biblioteca Bathyaneum. De asemenea, n ora pot fi vizitate muzee ibiserici.



GENERAL

Restaurant, Bar, Recepie 24 de ore, Ziare, Teras, Camere nefumtori, Check-in/Check-outexpress, nclzire, Hotel de design, Zon pentru fumtori, Restaurant ( la carte).

ACTIVIT I

Grtar.

SERVICI I

Room Service, Spltorie, Serviciu de clcat mbrcminte, Check-in/-out privat.

INTERNET


GUEST PARKING


POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Hotel Tara.

CHECK- IN

ncepnd cu ora 13:30

7/29/2019 Alba iula

26/50

CHECK-OUT

Pn la ora 12:00




Toi copii sub 4 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.

Toi copiii mai mari sau adulii pltesc EUR 5 pe noapte i persoan pentru paturi suplimentare.

Este fr spaiu pentru paturi suplimentare/ptuuri n camer.

Suplimentele nu se vor calcula automat n costurile totale i se vor plti separat la hotel.

PETS

Animalele de companie sunt acceptate. Fr taxe suplimentare.


Visa


HOTEL TRANSILVANIA- 2*

Situat n centrul oraului Alba Iulia, hotelul Transilvania ofer camere i suite cu minibar,TV prin cablu i bi cu usctoare de pr. Internet prin cablu gratuit n camere i parcare gratuitpublic sunt asigurate.Hotelul Transilvania este la aproximativ 300 de metri distan de CetateaAlba Carolina.Oaspeii se pot bucura de o mas i diverse buturi la restaurantul hotelului sau labar.

Camerele Hotelului: 82. Lan hotelier: Unita Turism Holding.

FACILIT ILE

HOTELULUI

GENERAL

Restaurant, Recepie 24 de ore, Teras, Camere nefumtori, Camere/Faciliti pentru persoanecu handicap, Lift, Seif, nclzire, Camer de bagaje, Zon pentru fumtori.

SERVICI I

Sli de conferin i petreceri, Spltorie, Fax/Copiator, Meniuri cu diete speciale (la cerere).

7/29/2019 Alba iula

27/50

INTERNET

Internet prin cablu este disponibil n camerele hotelului i este gratuit.

GUEST PARKING


POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Hotel Transilvania. Deoarece pot varia n funcie de tipul

camerei, v rugm s verificai de asemenea descrierea camerei.

CHECK- IN

ncepnd cu ora 12:00

CHECK-OUT

Pn la ora 12:00




Toi copii(i) sub 12 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.Este fr spaiupentru paturi suplimentare/ptuuri n camer.

PETS





HOTEL HERMES- 3*

Situat n cartierul Cetate din Alba Iulia, Hotel Hermes ofer camere spaioase la doar 10minute de mers pe jos de centrul fortificat Alba Carolina. Acesta dispune de un restaurant i osal de jocuri.Toate camerele au baie, covor rou, care le ofer o ambian cald. Fiecare camereste dotat cu nclzire, TV prin cablu, Wi-Fi gratuit i un mini-bar. Pentru confortul oaspeilor,se furnizeaz o plas de nari.n fiecare diminea este servit un mic dejun din ingredientelocale la restaurantul hotelului. n cursul serii, acesta ofer o varietate de preparateinternaionale din Transilvania, precum i buturi de la barul su.Oaspeii pot juca biliard n

7/29/2019 Alba iula

28/50

camera de jocuri de la Hotel Hermes. Recepia este disponibil 24/ 7 pentru room service saupentru organizarea de transport la zonele de interes din apropiere.Hotel Hermes este situat chiarvizavi de centrul comercial Piaa Cetatea Oancea. Parcarea gratuit este disponibil la faalocului.



GENERAL

Restaurant, Recepie 24 de ore, Camere nefumtori, Check-in/Check-out express, nclzire.

ACTIVIT I

Camer de jocuri, Biliard.

SERVICI I

Room Service, Curtorie chimic, Mic dejun n camer, Schimb valutar, Fax/Copiator,Serviciu de transfer (contra cost).

INTERNET

Internet wireless este disponibil n camerele hotelului i este gratuit.

GUEST PARKING


POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Hotel Hermes.

CHECK- IN

orele 13:00 - 00:00

CHECK-OUT

orele 06:30 - 13:00




Toi copii(i) sub 10 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.Un copil main vrst sau adult st gratis ntr-un pat suplimentar.Spaiul maxim de paturi suplimentare ntr-o

7/29/2019 Alba iula

29/50

camer este 1.Orice tip de pat suplimentar sau ptu de copil este furnizat la cerere i trebuie sfie confirmat de hotel.

PETS





HOTEL LEULDE AUR-3*

Gzduit ntr-o cldire istoric care dateaz din 1417, acest hotel are o original pivni devinuri boltit i un restaurant cu autoservire. Accesul gratuit la Wi-Fi este disponibil n ntregulhotel.Situat n Sebe, un ora important al Transilvaniei medievale, Hotelul Leul de Aur se aflla intersecia dintre DN1 cu DN7, la 50 km de Aeroportul Internaional din Sibiu i la 15 km deAlba-Iulia.Camerele de la Leul de Aur sunt spaioase i au aer condiionat, TV prin cablu cuecran plat, minibaruri i birouri. Bile cu dale de ceramic au usctoare de pr i articole detoalet.



GENERAL

Restaurant, Bar, Recepie 24 de ore, Ziare, Teras, Camere nefumtori, Seif, nclzire, Camerde bagaje, Magazine n hotel, Aer condiionat, Zon pentru fumtori, Restaurant ( la carte),Restaurant (bufet).

ACTIVIT I

Teren de golf (la maxim 3 km), Pescuit, Drumeii, Clrie.

SERVICI I

Centru de afaceri, Lustruire pantofi, nchirieri auto, Fax/Copiator, Bancomat, Serviciu deconcierge, Meniuri cu diete speciale (la cerere).

INTERNET


GUEST PARKING


7/29/2019 Alba iula

30/50

POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Hotel Leul de Aur.

CHECK- IN

orele 12:00 - 00:00

CHECK-OUT

Pn la ora 12:30




Toi copii(i) sub 5 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.Este fr spaiupentru paturi suplimentare n camer. Spaiul maxim de ptuuri ntr-o camer este 1.Orice tipde pat suplimentar sau ptu de copil este furnizat la cerere i trebuie s fie confirmat de hotel.

PETS





HOTEL DRAGANA- 2*

Situat central n Cugir, la 38 de km de Alba Iulia, Hotelul Drgana ofer camere cu baieprivat, cu TV prin cablu, seif i Wi-Fi gratuit. Oaspeii i pot parca gratuit maina lapensiune.Restaurantul servete mncruri din buctria tradiional, precum i internaional.Barul hotelului servete buturi variate.Oaspeii de la Drgana pot s exploreze Munii ureanusau s viziteze Cetatea Cugir.



GENERAL

Restaurant, Bar, Recepie 24 de ore, Camere nefumtori, Seif, nclzire, Zon pentru fumtori.

SERVICI I

7/29/2019 Alba iula

31/50

Brbier/Salon de frumusee.

INTERNET

Internet wireless este disponibil n camerele hotelului i este gratuit.

GUEST PARKING


POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Hotel Dragana.

CHECK- IN

orele 12:00 - 00:00

CHECK-OUT

orele 06:00 - 15:00




Un copil sub 12 ani st gratis cnd sunt folosite paturile existente.Un copil sub 2 ani st

gratis ntr-un ptu.Un copil mai n vrst sau adult se pltete EUR 8 pe noapte de persoanntr-un pat suplimentar.Spaiul maxim de paturi suplimentare/ptuuri ntr-o camer este 1.

PETS





COMPLEX TURISTIC TERRA MYTHICA 3*

Complexul Turistic Terra Mythica este situat n comuna Ighiu, la 10 km de Alba Iulia, nregiunea istoric a Transilvaniei. Reedina ofer camere amenajate cochet cu tavane din lemn,balcoane i TV.Complexul dispune de un loc de joac pentru copii, de o teras i de o piscin naer liber. Accesul la Wi-Fi public este oferit gratuit.Oaspeii pot juca fotbal, volei saubadminton n curtea mare din spatele proprietii. nconjurat de pduri, Terra Mythica este un

7/29/2019 Alba iula

32/50

bun punct de plecare pentru explorarea zonei rurale montane.La restaurant se servete buctrietradiional romneasc. Micul dejun se servete n fiecare diminea de la 08:00 la 10:00.



GENERAL

Restaurant, Recepie 24 de ore, Teras, Camere nefumtori, nclzire, Camer de bagaje, Terasla soare.

ACTIVIT I

Pescuit, Teren de joac pentru copii, Tenis de mas, Piscin n aer liber (deschis n sezon).

INTERNET

Internet wireless este disponibil n zone publice i este gratuit.

GUEST PARKING

Este posibil parcarea public gratuitla o locaie n apropiere (nu este necesar rezervare).

POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Complex Turistic Terra Mythica.

CHECK- IN

orele 12:00 - 00:00

CHECK-OUT

orele 11:00 - 12:00




Un copil sub 4 ani st gratis cnd sunt folosite paturile existente.Un copil sub 2 ani sepltete EUR 9 pe noapte de persoan ntr-un ptu.Un copil mai n vrst sau adult se plteteEUR 13 pe noapte de persoan ntr-un pat suplimentar.Spaiul maxim de paturisuplimentare/ptuuri ntr-o camer este 1.Orice tip de pat suplimentar sau ptu de copil estefurnizat la cerere i trebuie s fie confirmat de hotel.Suplimentele nu se vor calcula automat ncosturile totale i se vor plti separat la hotel.

PETS

7/29/2019 Alba iula

33/50

Animalele de companie sunt acceptate. Taxe pot fi aplicabile.


Visa


PENSIUNEA PERLA MURESULUI

Situat aproape de malul sudic al rului Mure, Pensiunea Perla Mureului ofer accesgratuit la Wi-Fi i dispune de un restaurant, care servete preparate din buctria tradiionalromneasc. Camerele au baie privat i TV.De asemenea, la Pensiunea Perla Mureului seofer parcare privat gratuit i recepie de 24 de ore pe zi. Oaspeii se pot relaxa cu o buturrcoritoare pe terasa hotelului.Centrul oraului Alba Iulia, unde se gsesc numeroase magazinei baruri, se afl la 5 minute cu maina de Perla Mureului.

Camerele Pensiunii: 10.

FACILIT ILE PENSIUNII

GENERAL

Restaurant, Recepie 24 de ore, Teras, Camere nefumtori.

SERVICI I

Sli de conferin i petreceri.

INTERNET

Internet wireless este disponibil n zone publice i este gratuit.

GUEST PARKING


POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Pensiunea Perla Muresului. Deoarece pot varia n funcie

de tipul camerei, v rugm s verificai de asemenea descrierea camerei.

CHECK- IN

orele 12:00 - 22:00

CHECK-OUT

orele 08:00 - 12:00

7/29/2019 Alba iula

34/50




Toi copii(i) sub 7 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.Un copil mai nvrst sau adult se pltete EUR 15 pe noapte de persoan ntr-un pat suplimentar.Spaiulmaxim de paturi suplimentare ntr-o camer este 1.Orice tip de pat suplimentar sau ptu decopil este furnizat la cerere i trebuie s fie confirmat de hotel.Suplimentele nu se vor calculaautomat n costurile totale i se vor plti separat la hotel.

PETS

Animalele de companie sunt acceptate la cerere. Fr taxe suplimentare.


Nu sunt acceptate cardurile de credit, numai plata n numerarPensiunea i rezerv dreptul de apreautoriza cardul de credit anterior sosirii.

PENSION MARYLOU

Situat ntr-o zon rezidenial, Pensiunea Marylou ofer camere spaioase, cu Wi-Fi gratuiti TV cu ecran plat, la numai 1,2 km de zona istoric din Alba Iulia i de Catedrala Romano-

Catolic.Camerele cu aer condiionat de la Pensiunea Marylou sunt amenajate cu mobilier dinlemn clasic. Toate camerele au o zon de relaxare, un minibar, faciliti pentru prepararea deceai i cafea i un birou.Oaspeii pot savura mncruri tradiionale romneti, precum ibuctrie internaional, n restaurantul Private Club al Pensiunii Marylou.Pensiunea Marylouofer, de asemenea, o saun, faciliti de spltorie, nchiriere de maini i transfer de la/laaeroport. Reedina dispune de parcare privat gratuit n incint.Zona istoric a oraului AlbaIulia se afl la 15 minute pe jos de Pensiunea Marylou; aici se gsesc Biblioteca Batthyaneum,Catedrala Ortodox, Sala Unirii, Palatul Apor i Palatul Principilor.

Camerele Pensiunei: 8.

FACILIT ILE HOTELULUIGENERAL

Ziare, Grdin, Camere nefumtori, nclzire, Camer de bagaje, Fumatul interzis n toatespaiile publice i private, Aer condiionat, Teras la soare.

ACTIVIT I

Saun.

7/29/2019 Alba iula

35/50

SERVICI I

Sli de conferin i petreceri, Transfer aeroport, Spltorie, Mic dejun n camer, Serviciu declcat mbrcminte, nchirieri auto, Serviciu de concierge.

INTERNET

Internet wireless este disponibil n ntregul hotel i este gratuit.Internet prin cablu este disponibiln camerele hotelului i este gratuit.

GUEST PARKING


POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Pension Marylou. Deoarece pot varia n funcie de tipulcamerei, v rugm s verificai de asemenea descrierea camerei.

CHECK- IN

orele 14:00 - 23:00

CHECK-OUT

orele 07:00 - 12:00




Toi copii(i) sub 6 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.Un copil mai nvrst sau adult se pltete EUR 18 pe noapte de persoan ntr-un pat suplimentar.Spaiulmaxim de paturi suplimentare ntr-o camer este 1.Este fr spaiu pentru ptuuri n camer.

PETS



Visa, Euro/Mastercard


PENSION CRISALIA

7/29/2019 Alba iula

36/50

Oferind faciliti de grtar i o teras n aer liber cu vedere spre satul Sibiel, PensiuneaCrisalia se afl la 20 km de Sibiu. Camerele cu baie privat sunt moderne i au TV prin cablu izone de relaxare.n sala de mese se servesc mncruri regionale i o selecie larg de vinuri.Vara, oaspeii pot lua masa i pe terasa Pensiunii Crisalia.Oraul medieval Sibiu (Hermannstadt)a fost Capital Cultural European n 2007.Oaspeii pot explora Cetatea Cisndioara sauComplexul Muzeal Naional Astra, care cuprinde 4 muzee de etnologie i civilizaie. Complexul

se afl n Pdurea Dumbrava, la 3 km sud de Sibiu.



GENERAL

Recepie 24 de ore, Camere nefumtori, Restaurant ( la carte).

ACTIVIT I

Pescuit, Teren de joac pentru copii.

SERVICI I

nchirieri auto.

INTERNET

Nu exist acces la internet disponibil.

GUEST PARKING


POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Pension Crisalia.

CHECK- IN

orele 12:00 - 22:00

CHECK-OUT

orele 07:00 - 12:00




7/29/2019 Alba iula

37/50

Toi copii(i) sub 7 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.Un copil sub 2ani st gratis ntr-un ptu.Un copil sub 17 ani se pltete EUR 3 pe noapte de persoan ntr-unpat suplimentar.Un copil mai n vrst sau adult se pltete EUR 5 pe noapte de persoan ntr-un pat suplimentar.Spaiul maxim de paturi suplimentare/ptuuri ntr-o camer este 1.Orice tipde pat suplimentar sau ptu de copil este furnizat la cerere i trebuie s fie confirmat dehotel.Suplimentele nu se vor calcula automat n costurile totale i se vor plti separat la hotel.

PETS



Nu sunt acceptate cardurile de credit, numai plata n numerar.Hotelul i rezerv dreptul de apreautoriza cardul de credit anterior sosirii.

PENSION IRINA

Situat la 25 km de Sibiu i de aeroport, Pensiunea Irina este aezat la poalele MunilorCindrel, n zona Tilica. Reedina ofer acces gratuit la Wi-Fi i mic dejun.Toate camerele aubalcoane cu priveliti superbe asupra munilor din jur, bi private i televiziune prin cablu cuDVD player.Sunt disponibile un serviciu de nchiriere a bicicletelor, precum i un loc de joacpentru copii. n apropiere se afl numeroase trasee montane.



GENERAL

Recepie 24 de ore, Camere nefumtori, Camere/Faciliti pentru persoane cu handicap.

ACTIVIT I

Teren de joac pentru copii, Drumeii, Grtar.

SERVICI I

Spltorie, Prnz la pachet, Fax/Copiator, Meniuri cu diete speciale (la cerere).

INTERNET


GUEST PARKING

Este posibil parcarea public gratuitla o locaie n apropiere (nu este necesar rezervare).

7/29/2019 Alba iula

38/50

POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Pension Irina.

CHECK- IN

orele 15:00 - 21:00

CHECK-OUT

orele 06:00 - 12:00

ANULARE/PLATA INAVANS



Toi copii sub 6 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.Spaiul maxim depaturi suplimentare ntr-o camer este 1.Spaiul maxim de ptuuri ntr-o camer este 2.Orice tipde pat suplimentar sau ptu de copil este furnizat la cerere i trebuie s fie confirmat de hotel.

PETS



Nu sunt acceptate cardurile de credit, numai plata n numerarHotelul i rezerv dreptul de a

preautoriza cardul de credit anterior sosirii.

PENSION HANUL SF. GHEORGHE

Amplasat ntr-un conac din comuna Ighiu, o aezare tradiional transilvan, Hanul SfntuGheorghe dispune de o piscin exterioar situat ntr-o grdin romantic i de un restaurantamenajat ntr-o pivni cu tavane boltite.Construite din piatr, lemn i fier forjat, camereleHanului Sfntu Gheorghe ofer o ambian istoric. Toate camerele sunt nclzite i oferteleviziune prin cablu i internet Wi-Fi gratuit, baie cu o cad i usctor de pr.n fiecarediminea, oaspeii pot ncepe ziua cu un mic dejun, servit n sala de mese a hotelului. Seara,

restaurantul la carte al Hanului Sfntu Gheorghe, situat ntr-o veche cram, servete preparateculinare locale i internaionale.Hanul este situat la 12 kilometri de fortificaiile istorice aleoraului Alba Iulia. Hanul ofer parcare privat gratuit n incint.



GENERAL

7/29/2019 Alba iula

39/50

Restaurant, Bar, Recepie 24 de ore, Grdin, nclzire, Camer de bagaje, Aer condiionat,Zon pentru fumtori, Restaurant ( la carte), Teras la soare.

ACTIVIT I

Masaj, Teren de joac pentru copii, Drumeii, Grtar, Piscin n aer liber (deschis n sezon).

SERVICI I

Sli de conferin i petreceri, Spltorie, Serviciu de clcat mbrcminte, Fax/Copiator,Serviciu de transfer (contra cost), Meniuri cu diete speciale (la cerere).

INTERNET


GUEST PARKING


POLITICILEHOTELULUI

Acestea sunt politicile generale pentru Pension Hanul Sf. Gheorghe.

CHECK- IN

ncepnd cu ora 12:00

CHECK-OUT

Pn la ora 11:00



CH I LD RENAND EX TRABED S

Toi copii sub 4 ani sunt cazai gratuit cnd sunt folosite paturile existente.Toi copii sub 2ani sunt cazai gratuit pentru ptuuri.Toi copiii mai mari sau adulii pltesc EUR 10 pe noapte

i persoan pentru paturi suplimentare.Spaiul maxim de paturi suplimentare/ptuuri ntr-ocamer este 1.Orice tip de pat suplimentar sau ptu de copil este furnizat la cerere i trebuie sfie confirmat de hotel.Suplimentele nu se vor calcula automat n costurile totale i se vor pltiseparat la hotel.

PETS


7/29/2019 Alba iula

40/50

CA RD U RID ECRED I T A CCEPTA TE



VILA ELISABETA

Situat chiar lng centrul oraului Alba Iulia, Vila Elisabeta ofer camere luminoase,dotate cu acces gratuit la Wi-Fi. Aici vei gsi un jacuzzi, 2 piscine i un teren de fotbal.VilaElisabeta dispune de o teras spaioas, cu vedere la grdin i la piscina n aer liber. Oaspeii sepot relaxa n zona de spa a hotelului, care include o piscin interioar, o saun, o sal de masaji un centru de fitness. De asemenea, aici sunt oferite tratamente speciale de nfrumuseare.VilaElisabeta ofer camere confortabile, dotate cu aer condiionat, TV prin cablu i frigider.Pe lngacestea, la faa locului vei gsi un restaurant, care servete mncruri din buctria romneasci internaional. La cerere, sunt disponibile meniuri dietetice speciale. De asemenea, oaspeiipot folosi facilitile de grtar din grdin, atunci cnd vremea o permite. Vila Elisabeta estesituat la 4 km de gar i la 70 km de Aeroportul Sibiu. Centrul oraului gzduiete numeroaseobiective turistice, cum ar fi celebra catedral romano-catolic, construit ntr-un stil goticmedieval, sau biserica n stil baroc, care a fost transformat ntr-o bibliotec.

Hotelul ofer parcare privat gratuit la faa locului.


FACILITILE

HOTELULUI

GEN ERA L

Restaurant, Bar, Recepie 24 de ore, Ziare, Grdin, Teras, Camere nefumtori, Check-in/Check-out express, Seif, nclzire, Camer de bagaje, Depozit schiuri, Aer condiionat, Zonpentru fumtori, Restaurant ( la carte), Teras la soare.

ACTI V I T I

Saun, Sal de fitness, Spa & Centru de wellness, Masaj, Tenis de mas, Jacuzzi, Drumeii,Grtar, Piscin n aer liber (deschis n sezon), Piscin interioar (deschis tot anul).

SERV I CI I

Room Service, Sli de conferin i petreceri, Spltorie, Mic dejun n camer, Serviciu declcat mbrcminte, Apartament nupial, Prnz la pachet, Fax/Copiator, Meniuri cu dietespeciale (la

alba iula

Documents