AlaskaDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare Acest articol se referă la Alaska, unul din cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii. Pentru alte sensuri, vedeți Alaska (dezambiguizare).

State of AlaskaStatul Alaska

Steagul statului Alaska Sigiliul statului AlaskaNume de alint: The Last Frontier, The Land of the Midnight Sun

Capitala statului JuneauCel mai mare oraș AnchorageLimbă oficială EnglezăSuprafața - Totală 

 - Lățime 

 - Lungime 

 - Procentaj apă - Latitudine - Longitudine

Ordine -- locul 1663.267 sq mi 1.717.854 km²808 miles 1.300 km1,479 miles 2.380 km13.77De la 54°40' N la 71°50' NDe la 130° V la 173° E

Populația - Totală (2000) - Densitatea populației

Ordine -- al 47-lea626.9321.09/sq. mi 0.42/km² (al 50-lea)

Altitudine - Altitudine maximă 

 - Altitudinea medie 

 - Altitudine minimă 

20,321 feet 6.194 m10,039 feet 3.060 m0 feet 

0 mAdmiterea în Uniune 3 ianuarie 1959 (al 49-lea)Guvernator Sean Parnell (R)

Senatori ai SUALisa Murkowski (R)Mark Begich (D)

Fuse orareAlaska: UTC - 9 / - 8Aleutian: UTC - 10 / - 9(la vest de 169° 30')

Abrevieri AK US-AKWeb site www.state.ak.us

Alaska (AFI: [əˈlæskə]) este un stat al Statelor Unite ale Americii situat în extremitatea nord vestică a continentului America de Nord. A devenit cel de-al patruzeci și nouălea stat al Uniunii nord-americane, la 3 ianuarie 1959, după ce fusese teritoriu al Statelor Unite, Alaska Territory, între 1912 și 1959. Numele "Alaska" provine cel mai probabil din cuvântul Alyeska din aleutină însemnând "țară mare", sau "continent", sau "pământ mare".

Cuprins

 [ascunde]  1 Clima 2 Geografie 3 Istorie 4 Demografie

o 4.1 Structura rasială o 4.2 2006

5 Legislație și guvern 6 Economie 7 Transporturi 8 Educație 9 Vezi și 10 Note 11 Legături externe

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima din Juneau și din porțiunea de sud-est este una oceanică în zonele sudice și subpolară înspre nordul acestei părți a statului. Această zonă este cea mai umedă și mai caldă din Alaska, cu temperaturi mai blânde iarna și cu volum mare de precipitații tot timpul anului. În Juneau media anuală de precipitații este de 1.270 mm, în alte zone ea fiind de peste 7.000 mm.[1] Aceasta este singura zonă din Alaska în care temperatura medie din timpul zilei este de peste 0 °C în lunile de iarnă.

Clima orașului Anchorage și a zonei central-sudice a Alaskăi este și ea relativ blândă datorită apropierii de coastă. Precipitațiile din această zonă sunt mai reduse decât în Alaska de sud-est, dar aici ninge mai mult, și zilele tind să fie mai senine. În medie, în Anchorage cad 406 mm de precipitații pe an, cu aproximativ 1.900 mm de zăpadă, deși sunt unele părți în care zăpada este mai abundentă. Clima este subpolară, cu veri scurte și răcoroase.

Barrow, Alaska, cel mai nordic oraș al Statelor Unite

Clima din vestul Alaskăi este determinată în mare parte de proximitatea Mării Bering și a Golfului Alaska. Clima este subpolară oceanică în sud-vest și subpolară continentală înspre nord. În această zonă, cantitatea anuală de precipitații variază considerabil. Partea nordică a Peninsulei Seward este practic un deșert ce primește mai puțin de 250 mm de precipitații anual, în timp ce în unele zone dintre Dillingham și Bethel media este de 2.500 mm de precipitații.[1]

Clima părții interioare a Alaskăi este cel mai bine descrisă drept extremă și este un bun exemplu de climă subpolară tipică. Unele dintre cele mai ridicate și mai scăzute temperaturi din Alaska s-au înregistrat în zona orașului Fairbanks. Vara se ajunge la temperaturi de 30–35 °C), în vreme ce iarna, se pot înregistra minime de -52 °C). Precipitațiile sunt reduse în interior, adesea sub 250 mm pe an, dar precipitațiile căzute iarna rămân pe tot parcursul anului.

Clima din nordul extrem al Alaskăi este o climă polară, obișnuită pentru zone aflate la nord de Cercul polar de Nord. Iernile sunt lungi și geroase, iar verile foarte scurte și răcoroase. În iulie, temperatura medie este în orașul Barrow este de 1 °C.[2] Precipitațiile sunt reduse aici, în multe locuri sub 250 mm anual, mai ales sub formă de ninsoare.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Geografia statului Alaska.

Alaska este unul dintre cele două state ale SUA care nu se învecinează cu vreun alt stat, Hawaii fiind cel de-al doilea. Este singurul stat al SUA, care deși situat în America de Nord, nu este parte a celor 48 de state continentale, aproximativ 800 de km de teritoriu

canadian separă statele Alaska și Washington. Din acest punct de vedere, doar Alaska, dar nu și Hawaii, este o exclavă ale Statelor Unite. Este, de asemenea, singurul din statele continentale ale Uniunii a cărui capitală nu poate fi accesibilă pe uscat, fiind accesibilă doar pe apă și aer. Nu există nici un fel de drumuri ce conectează capitala Alaskăi Juneau cu restul statului.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Mineri și prospectori urcând pe poteca Chilkoot în timpul Goanei după aur din Klondike

Primul contact al europenilor cu Alaska a avut loc în 1741, când Vitus Bering a condus o expediție a marinei ruse la bordul navei Sf. Petru. După ce echipajul s-a întors în Rusia cu blănuri de vidră, blănuri care au fost considerate a fi cele mai bune blănuri din lume, mici asociații de blănari au pornit spre țărmurile Siberiei și spre insulele Aleutine. Prima așezare permanentă a europenilor a fost fondată în 1784, iar Compania ruso-americană a pus în aplicare un program de colonizare în primii ani ai secolului al XIX-lea. New Archangel de pe Insula Kodiak a fost prima capitală a Alaskăi, dar ea s-a mutat curând pentru un secol la Sitka. Rușii nu au colonizat complet Alaska, colonia nefiind foarte profitabilă. William H. Seward, secretarul de stat al SUA, a negociat achiziția acestei colonii de către țara lui de la Imperiul Rus în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari. Alaska a fost guvernată de armată mulți ani, și a fost, neoficial, teritoriu al Statelor Unite după 1884.

În anii 1890, goanele după aur din Alaska și din Teritoriul Yukon, teritoriu britanic aflat în vecinătate, au adus în Alaska mii de mineri și coloniști. Alaska a primit oficial statutul de teritoriu în 1912. La acea vreme, capitala se mutase deja la Juneau.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Campania Insulelor Aleutine s-a concentrat pe cele trei insule exterioare ale arhipelagului Aleutinelor — Attu, Agattu și Kiska [3] — care au fost ocupate de trupe japoneze între iunie 1942 și august 1943. Unalaska/Dutch Harbor a devenit o importantă bază pentru submarine și pentru aviația americană.

Programul american de închirieri a implicat zboruri ale avioanelor americane de război prin Canada până la Fairbanks și de acolo la Nome; piloții ruși preluau aceste avioane, și

le duceau să lupte împotriva invaziei germane a URSS. Construcția de baze militare a contribuit la creșterea demografică a unora dintre orașele din Alaska.

Alaska a fost declarat stat la 3 ianuarie 1959.

În 1964, un cutremur s-a soldat cu moartea a 131 de persoane și cu distrugerea mai multor sate, multe din cauza valurilor tsunami. A fost al doilea cutremur ca intensitate din istorie, de aproximativ 9,2 grade pe scara Richter. A fost de 100 de ori mai puternic decât cutremurul din San Francisco din 1989. Epicentrul său a fost însă într-o zonă nepopulată, ceea ce a condus la reducerea numărului de victime.

Descoperirea de petrol în 1968 la Prudhoe Bay și terminarea conductei petroliere Trans-Alaska în 1977 a dus la o explozie a industriei extractive. În 1989, petrolierul Exxon Valdez s-a ciocnit de un recif în strâmtoarea Prince William, deversând peste 40 de milioane de litri de țiței pe o lungime de 1.600 km de coastă. Astăzi, lupta dintre filozofiile de dezvoltare și conservare se vede în dezbaterea privind forajul pentru petrol în Arctic National Wildlife Refuge.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura rasială[modificare | modificare sursă]

Populația totală a statului în 2010: 710,231

Densitatea populaţiei statului Alaska

Structura rasială în conformitate cu recensământul din 2010 [4] :

66.7% Albi (473,576) 14.8% Amerindieni (104,871) 7.3% Două sau mai multe rase (51,875) 5.4% Asiatici (38,135) 3.3% Negri (23,263)

1.5% Altă rasă (11,102) 1.0% Hawaieni Nativi sau locuitori ai Insulelor Pacificului (7,409)

2006[modificare | modificare sursă]

În 2006, Alaska avea o populație de aproximativ 670.053 de locuitori, în creștere cu 6.392 (0,96%) față de 2005 și cu 43.121 (6,9%) față de 2000. În 2000, Alaska s-a clasat pe locul 48 din 50 de state ca număr de locuitori.[5] Alaska este statul cu cea mai mică densitate a populației, de aproximativ 0,42 locuitori/km², următorul stat în acest clasament, Wyoming, având o densitatede 1,97 locuitori/km². Este cel mai mare stat ca suprafață, și al 6-lea ca venit pe cap de locuitor.

Legislație și guvern[modificare | modificare sursă]

Ca și celelalte state componente ale SUA, Alaska este o republică. Aparatul de stat are aproximativ 15.000 de angajați.[6]

Legislativul este compus din Camera Reprezentanților, cu 40 de membri și Senatul, cu 20 de membri. Senatorii au mandate de patru ani, iar reprezentanții, de doi ani. Mandatul guvernatorului este de patru ani. Guvernatorul-locotenent candidează separat la alegerile primare, dar la alegerile generale, candidatul pentru funcția de guvernator și cel pentru cea de guvernator-locotenent merg împreună.

Economie[modificare | modificare sursă]

Moneda de 25 de cenți a statului Alaska

PIBul pe 2005 a fost de 39,9 miliarde de dolari, pe locul 45 la nivel federal. PIBul pe cap de locuitor în 2006 a fost de 43.748 de dolari, al șaptelea la nivel federal. Industria extractivă de petrol și gaze naturale domină economia statului, peste 80% din venituri provenind din extragerea petrolului. Principalul produs de export al Alaskăi (cu excepția petrolului și gazelor naturale) îl constituie peștii și alimentele de proveniență marină, în principal somon, cod, Pollock și crab. Agricultura reprezintă doar o mică parte din economia Alaskăi. Producția agricolă este destinată în principal consumului local și este

bazată mai ales pe zootehnie, și producția de lactate și legume. Industria prelucrătoare este restrânsă, majoritatea bunurilor fiind aduse din alte părți. Principalii angajatori sunt statul, companiile din industria extractivă și cele de transport. Bazele militare sunt o componentă semnificativă a economiei atât în Fairbanks cât și în Anchorage. Subvențiile federale sunt și ele o componentă economică importantă, permițând statului să păstreze impozitele la un nivel scăzut. Bunurile industriale produse aici sunt țiței, gaze naturale, cărbune, aur, metale prețioase, zinc și alte minereuri, alimente provenite din pescuit, cherestea și produse din lemn.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Șoseaua Sterling

Alaska are o rețea rutieră slab dezvoltată prin comparație cu restul Statelor Unite. Acest sistem acoperă o arie restrânsă a statului, legând principalele centre demografice de Șoseaua Alaska, principala rută care iese din stat prin Canada. Capitala statului, Juneau, nu este legată prin nicio șosea de restul statului, ci doar prin ferryboat, ceea ce a declanșat discuții privind mutarea capitalei într-un oraș legat de restul statului prin drumuri, sau construirea unui drum între Juneau și Haines. Vestul Alaskăi nu are o rețea rutieră care să-l lege de restul statului.

Trenul "Glacier Discovery" pe calea ferată Alaska

Construită în preajma lui 1915, Calea Ferată Alaska (în engleză Alaska Railroad, ARR) a jucat un rol important în dezvoltarea Alaskăi din secolul al XX-lea. Liniile merg de la

Seward către Alaska Interioară prin Alaska Central-Sudică, trecând prin Anchorage, Eklutna, Wasilla, Talkeetna, Denali, și Fairbanks, cu linii secundare spre Whittier, Palmer și North Pole. Orașele, satele și regiunea deservite de ARR sunt cunoscute sub numele de „The Railbelt” („Centura de fier”).

Majoritatea orașelor și satelor din Alaska nu au rute de acces pe șosea; singurele mijloace de transport sunt prin aer sau pe apă.

Sistemul bine dezvoltat de ferryboaturi din Alaska (cunoscut sub numele de Alaska Marine Highway) deservește orașele din sud-est, de pe coasta golfului și de pe Peninsula Alaska. Sistemul operează și un serviciu de transporturi din Bellingham, Washington și din Prince Rupert, British Columbia, Canada către Skagway.

Orașele nedeservite de șosele sau de porturi sunt legate de restul lumii doar prin legături aeriene sau pe sanie trasă de câini. Chiar Anchorage și Fairbanks sunt deservite de numeroase linii aeriene. Zborul este cel mai ieftin și mai eficient mijloc de transport accesibil în Alaska.

Educație[modificare | modificare sursă]

Departamentul pentru Educație al Alaskăi administrează districtele școlare din stat. În plus, statul deține câteva școli cu internat, printre care Mt. Edgecumbe High School din Sitka, Nenana Student Living Center din Nenana, și Galena High School din Galena.[7]

Există în Alaska mai multe universități și colegii. Printre universitățile acreditate din Alaska se numără Universitatea Alaska din Anchorage, Universitatea Alaska din Fairbanks, Universitatea Alaska de Sud-Est, și Universitatea Alaska Pacific.[8]

Mulți dintre tinerii din Alaska, mai ales cei cu rezultate academice deosebite, pleacă din stat după terminarea liceului și nu se mai întorc. Universitatea Alaska a încercat să combată această problemă oferind burse parțiale de patru ani celor mai valoroși 10% dintre absolvenții locali de liceu, prin programul Alaska Scholars Program.[9]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Listă de orașe din Statele Unite ale Americii George Pomuț

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ a b Mean Annual Precipitation in Alaska-Yukon. Oregon Climate Service at Oregon State University. Accesat la 23 octombrue 2006.

2. ̂ History for Barrow, Alaska. Monthly Summary for July 2006. Weather Underground. Accesat la 23 octombrie 2006.

3. ̂ aceste trei insule se aflau la aproximativ 740 km de partea continentală a URSS, 1.480 km de partea continentală a Alaskăi, și la 1.530 km de Japonia.

4. ̂ 2010 Census - U.S. Census Bureau5. ̂ http://www.census.gov/population/cen2000/phc-t2/tab01.txt6. ̂ DOP&LR7. ̂ Alaska ICE8. ̂ Acestea sunt singurele trei universități din stat prezente în clasamentul US News

and World Report.[1]9. ̂ http://www.alaska.edu/scholars/faq.xml#scholars_award

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Puteți găsi mai multe informații despre Alaska prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de

„proiecte surori”:

Definiții și traduceri în Wikționar

Imagini și media la Commons

Citate la Wikicitat

Texte sursă la Wikisursă

Manuale la Wikimanuale

Resurse de studiu la Wikiversitate

State of Alaska website US Census Bureau Alaska.com Information Alaska referat Alaska Travel Industry Association Alaska Newspapers Alaska Map

Legături externe despre partide politice din Alaska

Alaska Republican Party Alaska Democratic Party Alaska Republican Moderate Party Alaskan Independence Party Alaska Libertarian Party Alaska Green Party

Istorie

«Gheorghe Pomuț - românul genial care i-a convins pe ruși să vândă Alaska americanilor», 15 august 2006, Constantin PREDA, Ediție Specială

George Pomut, generalul roman care a cumparat Alaska - Documentar , 18 septembrie 2011, Laurentiu Dologa, Ziare.com

Reportaje

Alaska din partea Rusiei, pentru Statele Unite, cu drag , 15 august 2007, Marc Ulieriu, Descoperă - ZD

Video

Alaskan Heritage - 1967 American History / Social Guidance / Educational Documentary - Val73TV, 22 februarie 2013, Val73TV4, YouTube

Subiecte statul Alaska --- Oameni din Alaska --- Statele Unite ale Americii

Așezări  • Capitala  • Climă  • Cultură  • Demografie  • Economie  • Educație  • • Faună  • Floră  • Geografie  • Guvernatori  • Istorie  • Orașe • Politică  • Reprezentativi  • • Sănătate  • Senatori  • Sigiliu  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Stat / Teritoriu  • Turism  • • • • Cioturi  • • Boroughs  • • Formate  • • Imagini  • • Liste  • • Portal  • •

[arată] v • d • m

Statul Alaska al Statelor Unite ale Americii --

[arată] v • d • m

Diferite liste referitoare la statele componente ale Statele Unite ale

Americii

[arată] v • d • m

Subdiviziunile Statelor Unite ale Americii

<img src="//ro.wikipedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" title="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;" />Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alaska&oldid=8817586 Categorii:

Fondări în 1959 Statul Alaska, SUA Exclave State ale Vestului Statelor Unite

Categorie ascunsă: Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor

Meniu de navigare

Unelte personale

Creare cont Autentificare

Spații de nume

Articol Discuție

Variante

Vizualizări

Lectură Modificare Modificare sursă Istoric

Mai mult

Căutare

Navigare

Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu

Participare

Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunității Donații

Tipărire/exportare

Creare carte Descarcă PDF Versiune de tipărit

Trusa de unelte

Ce trimite aici Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Navigare în istoric Informații despre pagină Element Wikidata Citează acest articol

În alte limbi

Afrikaans አማርኛ Aragonés Ænglisc العربية ܐܪܡܝܐ مصرى Asturianu

Aymar aru Azərbaycanca Башҡортса Boarisch Žemaitėška Bikol Central Беларуская Беларуская (тарашкевіца) Български भो�जपु�री� Bislama বাং��লা� বিবাংষ্ণু� বি�য়া� মবি�পু�রী� Brezhoneg Bosanski Буряад Català Mìng-dĕ̤�ng-ngṳ̄� Нохчийн Cebuano کوردی Corsu Čeština Чӑвашла Cymraeg Dansk Deutsch Zazaki Dolnoserbski Ελληνικά English Esperanto Español Eesti Euskara فارسی Suomi Føroyskt Français Arpetan Nordfriisk Frysk Gaeilge Gagauz 贛語 Gàidhlig Galego

Avañe'ẽ Gaelg 客家語 /Hak-kâ-ngî Hawai`i עברית हिन्दी� Fiji Hindi Hrvatski Kreyòl ayisyen Magyar Հայերեն Interlingua Bahasa Indonesia Igbo Iñupiak Ilokano Ido Íslenska Italiano /inuktitutᐃᓄᒃᑎᑐᑦ 日本語 Basa Jawa ქართული Qaraqalpaqsha Қазақша ಕನ್ನ�ಡ

한국어 Kurdî Kernowek Latina Ladino Lëtzebuergesch Лезги Limburgs Ligure Lumbaart Lietuvių Latviešu Мокшень Malagasy Олык марий Māori Македонски മലയാ�ളം� Монгол मरी�ठी� Кырык мары

Bahasa Melayu မြ�န်��ဘသ ماِز�رونی Dorerin Naoero Nāhuatl Plattdüütsch Nedersaksies ने�पु�ली� ने�पु�ली भो�षा� Nederlands Norsk nynorsk Norsk bokmål Diné bizaad Occitan ଓଡ଼ି�ଆ Ирон ਪੰ�ਜਾ�ਬੀ� Pangasinan Kapampangan Papiamentu पु�लिली Polski Piemontèis پنجابی Português Runa Simi Rumantsch Русский सं�स्कृ� तम� Саха тыла Sardu Sicilianu Scots Sámegiella Srpskohrvatski / српскохрватски Simple English Slovenčina Slovenščina Shqip Српски / srpski Seeltersk Svenska Kiswahili Ślůnski தமி�ழ் తెలు�గు� Тоҷикӣ ไทย

Türkmençe Tagalog Türkçe Татарча/tatarça Удмурт Uyghurche / ئۇيغۇرچە Українська اردو Oʻzbekcha Vèneto Tiếng Việt West-Vlams Volapük Winaray 吴语 Хальмг მარგალური יִידיש Yorùbá Zeêuws 中文 Bân-lâm-gú 粵語

Modifică legăturile Ultima modificare efectuată la 12:30, 5 septembrie 2014. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire

în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Politica de confidențialitate Despre Wikipedia Termeni Dezvoltatori Versiune mobilă