ala edica diÞia a iii a ala edica - ediÞia a iii a...principale pentru care medicii români aleg...

Anul 7 �� Nr. 30

informaþii

analize

dezbateri�� DOSAR

IINNEECCHHIITTÃÃÞÞII ÎÎNN SSIISSTTEEMMUULL

DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIApag. 12

�� DOSAR

IINNEECCHHIITTÃÃÞÞII ÎÎNN SSIISSTTEEMMUULL

DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

�� ACTUALITATE

GGAALLAA MMEEDDIICCAA -- EEDDIIÞÞIIAA AA IIIIII--AA

AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILEpag. 6

�� ACTUALITATE

GGAALLAA MMEEDDIICCAA -- EEDDIIÞÞIIAA AA IIIIII--AA

AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE

www.medicalnet.ro

pp ee nn tt rr uu pp rr oo ff ee ss ii oo nn ii ºº tt ii ii dd ii nn ss `̀ nn `̀ tt aa tt ee ::[[ tt ii rr ii ,, ll ee gg ii ss ll aa ]] ii ee ,, cc oo nn gg rr ee ss ee ,,

cc `̀ rr ]] ii ,, jj oo bb uu rr ii ,, dd ee zz bb aa tt ee rr ii oo nn -- ll ii nn ee

Editat de Colegiul Medicilor

din Romania^

Un singur lucru este unamim ac-ceptat de toþi actorii implicaþi:este nevoie de reformã în sis-temul sanitar. Însã o reformã tre-buie sã construiascã ºi nu sã dis-trugã. Din pãcate, în aceste zileasistãm la urmãrile unei reformefãcute pe genunchi. Autoritãþiletrebuiau sã analizeze nevoia deservicii de sãnãtate a populaþieiºi accesibilitatea la servicii medi-cale. Doar criteriul financiar nupoate fi un argument hotãrâtorpentru desfiinþarea unei unitãþisanitare. Desfiinþãm spitale înzone oricum vitregite de asis-tenþã medicalã. Dupã cum seºtie, în mediul rural lucreazã doar11% dintre medici la un procentde 46% din populaþie. O adevãratã reformã trebuie sãcreeze premisele accesului egalal pacienþilor la servicii medicale.În caz contrar vorbim de o contra-reformã.

Graba cu care s-au luat aceste mã-suri nu au gãsit cadrele medicalecu noi contracte de muncã sem-nate cu alte unitãþi sanitare. Ori-cum, soluþia în cadrul lor nu estemutarea la zeci sau chiar sute dekm distanþã ci gãsirea unor soluþiilocale, mãsurã care ar fi atât înfavoarea lor, cât ºi a pacienþilor lor.De aceea, Colegiul Medicilor îm-preunã cu asociaþiile de pacienþisolicitã autoritãþilor sã reanalizezede urgenþã mãsurile adoptate ºi sãia mãsuri în favoarea pacienþilor.Y

editorial

3

2011 � nr. 30 � MEDICA

Reforma ºi inechitãþile

SU

MA

R

detalii în pagina 5

PPrrooff.. DDrr.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

AAccttuuaalliittaattee ppaagg.. 44--77

Colegiul Medicilor, împotriva plafoanelorobligatorii la medicii de familie

CMR ºi COPAC solicitãreanalizarea desfiinþãriispitalelor

Gala Medica - ediþia a III-a -Au început înscrierile

PPaacciieennþþii ppaagg 88--99

„Sã construim împreunã un sistem de sãnãtate pentru pacient”

EEttiiccãã ppaagg 1100--1111

Prof. dr. Cristian Vlãdescu, prof. dr. Vasile Astãrãstoae,Silvia ScînteeUn sistem centrat pe nevoile cetãþeanului.România. Serviciile spitaliceºti, asistenþa primarã ºi resurseleumane. Soluþii (III)

DDoossaarr ppaagg 1122--1199

Dr. AuroraDragomiriºteanu, prof. dr. VasileAstãrãstoae

Inechitãþi în sistemul de sãnãtate din România

LLeeggiissllaaþþiiee ppaagg 2200--2211

Situaþia ContractuluiCadru, incertã

CCoonnffeerriinnþþee ppaagg 2222--2233

CCããrrþþii ppaagg 2244--2255

Coeficientul de conºtientizare

Paliaþia

Dieta care vindecã diabetul

Dicþionar de nursing

Colegiul Medicilor din România a luatact cu surprindere de intenþia CaseiNaþionale de Asigurãri de Sãnãtate dea introduce plafon obligatoriu la pre-scriere la medicul de familie.„Nu putem fi de acord cu o astfel demãsurã întrucât încalcã dreptul la tra-tament al pacienþilor ºi dreptul la au-tonomie profesionalã al medicilor. Nuexistã nicio raþiune pentru a introduceastfel de bugete atât timp cât decon-tarea de cãtre CNAS se face la unpreþ pe care CNAS îl stabileºte. Argu-mentul cã românii consumã maimulte medicamente în prezent estegreu de susþinut atunci când în acestdomeniu România se aflã pe ultimulloc din þãrile Uniunii Europene”, adeclarat prof. dr. Vasile Astãrãstoae,preºedintele Colegiului Medicilor dinRomânia.Colegiul Medicilor a transmis în maimulte rânduri Casei Naþionale de Asi-gurãri de Sãnãtate documente în carea susþinut cu argumente legale cã nua fost niciodatã ºi nici nu va fi de acordcu prevederile Contractului Cadru careintroduceau plafoane „orientative”pentru prescripþia de medicamente înregim compensat ºi gratuit de cãtremedicii de familie ºi medicii din ambu-latoriul de specialitate. „Intenþiile CNAS de a introduce pla-foane de prescriere la medicii de fa-milie sunt vechi de ani de zile. De fie-care datã cu argumente legale am re-uºit sã evitãm impunerea lor ca preve-deri în Contractul Cadru. Din nou nevedem în situaþia de a relua argumen-tele pentru a evita impunerea acesteimãsuri”, a declarat dr. Constantin Câr-stea, vicepreºedintele Colegiului Me-dicilor din România.

CMR considerã astfel de reglementãriilegale ºi imorale, limitând atât acce-sul pacienþilor la tratament cât ºi exer-citarea liberã a profesiei de medic prinatingerea deontologiei profesionale.Alocarea fondului pentru prescriereamedicamentelor în sistem compen-sate ºi gratuit la medicul de familie arîncãlca mai multe acte normative: Le-gea Asigurãrilor Sociale de Sãnãtate,Legea Exercitãrii profesiei de medic,Organizarea ºi functionarea Colegiu-lui Medicilor din România, Legea Mal-praxisului, Codul de Deontologie Me-dicala ºi legera drepturilor pacientilor.CMR respinge introducerea de pla-

foane sau bugete orientative sau obli-gatorii considerând cã:-nu pot exista criterii obiective pentrusustinerea unor astfel de bugete-nu existã acoperire legalã în Legea95/2006 pentru ca medicii sã ges-tioneze astfel de fonduri-pacienþii sunt egali în faþa bolii ºi nutrebuie sã depindã de astfel de bugete -medicii nu pot abdica de la datoriaprofesionalã de a trata egal toþi paci-enþii ºi nu în funcþie de epuizarea unorbugete.CMR solicitã abandonarea unei astfelde idei contrarã oricãrei legi, imoralãºi neeticã. Y

actualitate

4

MEDICA � nr. 30 � 2011 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Colegiul Medicilor, împotriva plafoanelorobligatorii la medicii de familie

actualitate

5

2011 � nr. 30 � MEDICA

CMR ºi COPAC solicitã reanalizarea desfiinþãrii spitalelor

Colegiul Medicilor din România ºi Coa-liþia Organizaþiilor Pacienþilor cu Afec-þiuni Cronice din România solicitã rea-nalizarea de urgenþã a mãsurilor luateîn privinþa desfiinþãrii unor unitãþi sanita-re, clarificãri ºi luarea de mãsuri urgen-te în folosul pacienþilor. Ca argumente,menþionãm faptul cã nu s-au fãcut pu-blice din timp si nu au fost analizate lafaþa locului mãsurile luate în cazul fie-cãrui spital in parte.Simplul criteriu de eficienþã financiarãsau de încadrare de personal poate sãconstituie o premisã ºi nu un factor caresã determine închiderea unui spital.

Autoritãþile trebuiau sã analizeze nevo-ia de servicii de sãnãtate a populaþiei ºiaccesibilitatea la servicii medicale.A fost încãlcat un drept fundamental alomului, stipulat ºi în Constituþia Româ-niei, dreptul la sãnãtate.Desfiinþarea unui spital nu se poate re-aliza decât dacã un alt tip de unitatemedicalã preia o serie de servicii me-dicale (de exemplu un ambulator despecialitate sau un centru multifuncþio-nal). Transformarea în cãmine de bã-trâni nu acoperã nevoia de servicii me-dicale. Nu trebuie sã uitãm cã un pro-cent de 46% din populaþie trãieºte în

mediul rural, în care lucreaza doar11% din medicii din România consti-tuind o discriminare majorã.Implementarea mãsurii s-a fãcut volun-tarist fãrã o perioadã de tranziþie, dacãne raportãm la actele normative adop-tate (Hotãrâre de Guvern aprobatã îndata de 31.03.2011). Mai mult înmomentul în care s-a închis un spital,personalul medical din acel spital nuavea un contract de muncã încheiat cuo altã unitate sanitarã în aºa fel încât sãnu existe sincope în activitatea lor.CMR ºi COPAC aºteaptã din parteaautoritãþilor reacþii cât mai rapide. Y

AAuu îînncceeppuutt îînnssccrriieerriillee!!Colegiul Medicilor din România vaorganiza la începutul lunii iunie 2011ediþia a III-a a Galei Medica.Ca noutãþi, am creeat o categorie nouã„Medicul implicat“, inspiratã din contex-tul actual ºi am introdus în regulamentfaptul cã se pot înscrie atât cei caredoresc sã intre în competiþie dar aºtep-tãm ºi colegi, pacienþi sau organizaþiisã ne semnaleze cazuri pe care le con-sidere demne de a intra în concurs.În cadrul Galei Medica de anul aces-ta, va fi lansatã oficial campania „Res-pectã-þi medicul!“.„Ne-am gândit mult în contextul actualdacã ar mai trebui sã organizãm GalaMedica. Mulþi ar spune cã nu este celmai bun moment pentru astfel de eve-nimente. Dimpotrivã, este exact mo-mentul în care trebuie sã fim uniþi ºi sãne premiem valorile autentice. Ca onoutate, am creat categoria «Mediculimplicat», pentru cã dorim sã îi facemcunoscuþi pe acei medici anonimi carestau lângã pacienþii lor în condiþii ex-trem de grele ºi care în noile situaþiis-au oferit sã facã voluntariat pentru

a-ºi ajuta pacienþii. Îi invitãm nu doar peei sã se înscrie, dar ºi pe colegii lor ºipe pacienþii lor sã ne semnaleze astfelde cazuri“, a declarat prof. dr. VasileAstãrãstoae, preºedintele ColegiuluiMedicilor din România. Înscrierile voravea loc în perioada 12 aprilie – 10 mai2011. Îi rugãm pe cei care doresc sã seînscrie sã ne trimitã un e-mail pe adre-sa [email protected] cu numeleîntreg, un CV, categoria la care dorescsã participe, motivaþia pentru care o facºi descrierea proiectului (acolo undeeste cazul), articolul sau reportajul vi-deo.De asemenea, îi rugãm pe cei ca-re doresc sã ne semnaleze un caz de-osebit, fie medici, pacienþi sau organi-zaþii sã ne trimitã un e-mail pe aceeaºiadresã. Noi vom lua legãtura cu ceipropuºi pentru a-i întreba dacã sunt deacord cu nominalizarea.Vã invitãm sã vã înscrieþi în perioada12 aprilie – 10 mai 2011 la urmãtoare-le categorii:� Cel mai bun comunicator medic� Medicul implicat� Jurnalism de sãnãtate (presã scrisã,

audio-video, online)

� Proiectul unei asociaþii de pacienþicu cea mai mare adresabilitate

� Cea mai activã asociaþie studen-þeascã din universitãþile de medi-cinã

� Cel mai bun produs de finanþarepentru medici

� Cea mai buna iniþiativã în domeniulbancar pentru medici

� Premiu pentru inovaþie medicalã� Internet medical (cel mai activ site

pentru medici în 2010, blogul anului- medici)

� Premiul cititorilorDupã terminarea perioadei de în-scriere, juriul format din reprezentanþiai Colegiului Medicilor din Româniava face trei nominalizãri care vor fipostate pe site-ul gala.medicalnet.ro,iar cititorii vor putea vota. Persoanasau proiectul care vor avea cel maimare numãr de voturi va primi un pre-miu special al cititorilor.Cele trei nominalizãri din fiecare cate-gorie vor fi prezentate atât în cadrulGalei dar ºi înttr-un numãr special alrevistei Medica dedicat acestui eveni-ment. Y

actualitate

6


Gala Medica – ediţia a III-a

actualitate

www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

„Întotdeauna, românii au respectatcei trei piloni ai culturii:

preotul, învãþãtorul ºi medicul.Abandonarea acestui respect este abandonarea tradiþiei ºi

dezumanizeazã un popor.Respectându-þi medicul,

te respecþi pe tine însuþi!“ Prof. dr. Vasile Astãrãstoae

Colegiul Medicilor din România vadesfãºura campania „Respectã-þi me-dicul“ ºi va edita broºura „Drepturilemedicilor“. Partenerul campaniei va fiBanca Transilvania – Divizia pentrumedici.„Lipsa de respect (manifestatã atât de

unii pacienþi faþã de medicii lor, dar ºide autoritãþi) este unul dintre motiveleprincipale pentru care medicii românialeg sã lucreze în strãinãtate. Mediati-zarea excesivã a unor cazuri de pre-supus malpraxis sau intervenþia în for-þã a autoritãþilor în toiul nopþii, cum afost în cazul Slatina, au creeat o falieîntre medici ºi pacienþi ºi au instaurat ostare de neîncredere. De aceea, estenevoie ca medicii ºi pacienþii, deopo-trivã sã conºtientizeze cã sunt de ace-eaºi parte a baricadei, au nevoie derespect reciproc. În aceastã perioadãeste nevoie mai mult ca niciodatã sãfim uniþi ºi sã ne cunoaºtem drep-turile“, a declarat prof. dr. Vasile Astã-

rãstoae, preºedintele Colegiului Medi-cilor din România.Campania „Respectã-þi medicul“ ºibroºura „Drepturile medicilor“ vine cao continuare fireascã a campaniei „Ig-noranþa afecteazã grav sãnãtatea!“ ºia broºurii „Drepturile pacienþilor“.Broºura va cuprinde teme de interespentru medici precum dreptul de exer-citare a profesiei, independenþa profe-sionalã, relaþia cu pacientul, dreptul dea fi apãrat de un avocat, publicitatea ºireclama, dreptul de a negocia con-tractul de malpraxis, formalitãþile caretrebuie îndeplinite pentru a lucra înstrãinãtate, posibilitãþile de a deschideun cabinet etc. Y

7

2010 � nr. 29 � MEDICA

„Respectã-þi medicul!“

pacienþi

8


Forumul Naþional al Asociaþiilor dePacienþi, organizat de Coaliþia Organi-zaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cro-nice din România în parteneriat cuColegiul Medicilor din România ºidesfãºurat sub sloganul „Sã constru-im împreunã un sistem pentru paci-ent“ s-a desfãºurat în perioada 11-13martie 2011 la Bucureºti ºi s-a înche-iat prin marcarea Zilei Europene aPacienþilor.Participantii au realizat o radiografie asituaþiei pacienþilor din Romania.Concluziile celor aproximativ 300 de

reprezentanþi din partea a 170 de aso-ciaþii de pacienþi în urma celor trei zilede dezbateri, nu sunt unele pozitive.Un procent de 10% dintre pacienþi aurenunþat la tratament din cauza mãsu-rilor luate de autoritãþi în 2010. Paci-enþii români au cea mai micã ratã decompensare a medicamentelor dinEuropa – un procent de 59%, în vre-me ce media în Europa este de 81%.De asemenea, în România existã celmai mare timp de aºteptare pentruintrarea pe lista de medicamentecompensate a medicamentelor inova-

toare – 1200 zile, în vreme ce în Eu-ropa cea mai mare rata de aºteptareeste în Belgia – 403 zile.Pacienþii nu au nici un cuvânt de spusîn forurile decizionale din sãnãtate.Avem valori mari ale ratelor de morta-litate sub vârsta de 65 de ani pentrucauze care pot fi evitate prin mãsurieficiente: boala cardiacã ischemicã,cancerul de sân, cancerului de col.România înregistreazã cea mai marerata de mortalitate prin cancer din Eu-ropa la femei.Din cauza lipsei programelor descreening ºi prevenþie nu ºtim cã sun-tem bolnavi. Potrivit datelor de la niveleuropean, doar 19% dintre românideclarã cã au probleme de sãnãtatesau boli de lungã duratã în vreme cemedia în Europa este de 30%.

MMuullttee pprroobblleemmeePrintre problemele semnalate de re-prezentanþii asociatiilor se numãrãlipsa tratamentului curent, lipsa servi-

„Sã construim împreunã un sistemde sãnãtate pentru pacient!“

Dr. Sorin Popescu, dr. Simona Bãdoi, dr. Florin Chirculescu, dr. Dorin Ionescu

ciilor necesare, listele de aºteptare, lip-sa prevenirii ºi screeningului, sãrãciaºi zonele defavorizate, educaþia scã-zutã a pacienþilor, lipsa medicilor dinmulte zone, lipsa controlului banilor înSistemul de Sãnãtate, plafoaneleimpuse de CNAS, procedurile birocra-tice greoaie, sistemul sanitar este po-litizat.„Noi, asociaþiile de pacienþi vom luptapentru pãstrarea medicilor în þarã,pentru apãrarea spitalelor de distruge-re, pentru depolitizarea sistemului,prezenþa pacienþilor în forurile care de-cid pentru pacienþi, pentru protecþiesociali normalã ºi în acord cu nevoilepacienþilor, pentru transparentizarea ºio mai bunã gestionare a fondurilor dinsistemul sanitar. Este necesarã o stra-tegie pe termen lung în sanatate, acor-darea unui procent de 6% din PIB“, adeclarat Cezar Irimia, preºedinteleCOPAC.

AAssoocciiaaþþiiiillee ddee ppaacciieennþþii,, ttoott mmaaii vviizziibbiillee

Cea de a doua ediþie a Forumului Na-þional al Asociaþiilor de Pacienþi a fostorganizatã în contextul în care activi-tatea asociaþiilor de pacienþi din Ro-mânia devine tot mai vizibilã ºi maisusþinutã. Unele asociaþii de pacienþisunt extrem de organizate, deruleazãproiecte europene, sunt membre aleunor organizaþii internaþionale de pro-fil, altele sunt la început de drum ºi în-cearcã sã se dezvolte ºi sã înveþe dinexperienþa celor mai avansate.În aceste condiþii, schimbul de experi-enþã dintre reprezentanþii asociaþiilorromâneºti de pacienþi dar ºi cu repre-

zentanþii unor organizaþii internaþionale,precum Forumul European al Pacien-þilor sau Alianþa Mondialã pentru He-patitã sunt mai mult decât binevenite.Conferinþa s-a concentrat pe teme deinteres pentru toate asociaþiile de pa-cienþi, cum sunt Drepturile pacienþilor,Comunicarea medic-pacient, Rolulasociaþiilor de pacienþi, Accesul la tra-tament ºi investigaþii sociale, Medica-mente inovatoare vs. medicamentegenerice, Protecþia socialã a pacienþi-lor/reintegrarea socio-profesionalã,Surse de finanþare pentru asociaþiilede pacienþi, Reþele internaþionale depacienþi, Relaþia asociaþiilor de pacien-

þi cu autoritãþile/industria farmaceuticã.De altfel, pe plan european, recent afost elaborat ºi citit în ParlamentulEuropean un proiect de directivã pri-vind asistenþa medicalã transfronta-lierã. Un aspect cheie al acestui pro-iect de directivã îl reprezintã informaþi-ile accesibile, clare ºi fiabile pentrupacienþi, pentru a le da posibilitatea sãfacã o alegere în cunoºtinþã de cauzã.Acest lucru este absolut esenþial pen-tru asigurarea cã informaþiile furnizatesunt conforme cu nevoile reale alepacienþilor ºi ca sunt furnizate în for-mate care nu provoaca dificultatipacientului. Y

pacienþi

9

2011 � nr. 30 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

prof. dr. Vasile Astãrãstoae, dr. Cristian Irmie, Walter Atzori, Cezar Irimia

eticã

10


CCrriissttiiaann VVllããddeessccuu,, VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee,,SSiillvviiaa GGaabbrriieellaa SSccîînntteeee

SSeerrvviicciiiillee ssppiittaalliicceeººttii

În privinþa sistemului de sãnãtate dinRomânia, putem spune cã dupã eraexpansiunii acesta a pierdut pasul re-formelor derulate în celelalte þãri, atâtacþiunile pentru limitarea costurilor,cât ºi pentru creºterea evaluãrii ºi res-ponsabilitãþii fiind încã în stadiul dedeziderat.Datele Eurostat aratã cã în cele 15 sta-te membre ale UE de dinainte de mai2004 numãrul total de paturi de spitala scãzut cu 30% în 2000 faþã de1980, iar durata medie de spitalizare ascãzut de la 17,4 zile în 1980 la sub11 zile în 1997. Aºa cum aratã dateleOECD, în þãrile din Europa selectate,cheltuielile pentru îngrijirile acordateîn spital, ca procent din cheltuielile to-tale pentru sãnãtate sunt mult maiscãzute decât în România, unde aces-tea reprezintã constant peste 50% dinbugetul Casei Naþionale de Asigurãride Sãnãtate, la care se adaugã fon-durile de la Ministerul Sãnãtãþii pentruinvestiþii ºi fondurile pentru progra-mele derulate prin spitale.Problemele sectorului spitalicesc dinRomânia identificate de analiza desituaþie efectuat de Comisia Prezi-denþialã pot fi grupate în trei categoriimajore: lipsa unei clasificãri coerentea tipurilor de îngrijiri de spital caredeterminã, printre altele, cheltuielicrescute ºi de multe ori nejustificate;managementul deficitar, centralizat,cu implicare exterm de redus a au-toritãþilor locale; lipsa mecanismelor

care sã determine asigurarea calitãþiiserviciilor oferite pacienþilor precum ºiasigurarea continuitãþii îngrijirilor. So-luþiile recomandate de Comisie învederea îmbunãtãþirii asistenþei spita-liceºti sunt:Restructurarea ºi reorganizarea servi-ciilor spitaliceºti are la bazã propune-rile de clasificare a spitalelor elaboratede experþi ai Uniunii Europene ºi Bãn-cii Mondiale în diverse rapoarte apro-bate de Ministerul Sãnãtãþii. Spitalele, conform acestor propuneri,vor fi de patru mari categorii: spitalepentru îngrijirea cazurilor acute, spi-tale care acordã îngrijiri pentru cazu-rile cronice, spitale pentru vârstnici ºispitale pentru cazurile sociale. Descentralizarea managementuluispitalicesc ºi înfiinþarea unor agenþiispitalice ºi judeþene care sã asigurecoordonarea serviciilor spitaliceºti lanivel judeþean urmãreºte creºtereagradului de responsivitate a serviciilorla nevoile în schimbare ale populaþiei,prin luarea deciziilor la un nivel cât maiaproapiat de cel al furnizãrii serviciilor.Diversificarea ºi utilizarea de noi me-tode de finanþare a serviciilor spita-

liceºti care sã aibã ca bazã perfor-manþa ºi calitatea serviciilor oferitepacienþilor va pune în aplicare ceeace englezii numesc „value for money“– va asigura, cu alte cuvinte, cã baniisunt cheltuiþi pe servicii sigure, deînaltã calitate ºi eficace. Dezvoltarea de noi modele de mana-gement pentru asigurarea continuitãþiiîn îngrijirea bolnavului în condiþii deeficacitate terapeuticã ºi eficienþã eco-nomicã este un alt mijloc de a creºteperformanþa spitalelor din România ºia asigura accesul pacienþilor la servi-ciile de care au nevoie în momentul încare au nevoie.

AAssiisstteennþþaa pprriimmaarrãã Importanþa dezvoltãrii sectorului deasistenþã primarã pentru creºtereaperformanþei sistemului de sãnãtateeste unanim acceptatã. Asistenþa primarã a fost primul dome-niu din sistemul sanitar românesc carea suferit schimbãri majore dupã 1989,pe plan organizatoric ºi financiar.Cu toate acestea, impactul asupra stã-rii de sãnãtate a populaþiei a fost subaºteptãri.

Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului.România. Serviciile spitaliceşti, asistenţa primarăşi resursele umane. Soluţii (III)

Dezvoltarea echipelor multidiscipli-nare de asistenþã primarã, alãturi decrearea de reþele de asistenþã primarãvor putea asigura atât diversificareaserviciilor oferite de asistenþa primarã(incluzând servicii de promovare a sã-nãtãþii, prevenþie ºi reabilitare), cât ºicontinuitatea ºi extinderea serviciilorla nivelul comunitãþilor (incluzând zo-nele izolate, neacoperite în prezent).Aceastã abordare s-a dovedit de maresucces în þãrile în care a fost adoptatã.Îmbunãtãþirea alocãrii resurselor lanivelul asistenþei primare, concomi-tent cu eficientizarea utilizãrii lor ºiintegrarea serviciilor de sãnãtate areîn vedere atât diversificarea surselorde finanþare, cât ºi diversificarea ser-viciilor oferite. Se recomandã ca bu-getul alocat asistenþei primare sã re-prezinte 10-15% din bugetul CaseiNaþionale de Asigurãri de Sãnãtate. Majorarea semnificativã a resurselordestinate dezvoltãrii asistenþei prima-re, în domenii precum resursele uma-ne, infrasutructura fizicã, sistemele in-formatice ºi de comunicare, echipa-mentele ºi aparatura medicalã este ocondiþie esenþialã pentru succesul mo-delului integrat, pluridisciplinar de asis-tenþã primarã recomandat de Comisie.

RReessuurrsseellee uummaanneeResursele umane sunt elementulcheie pentru buna funcþionare a siste-mului de sãnãtate, acest subiect fiindfoarte mult în atenþia organizaþiilor in-ternaþionale, având în vedere crizaactualã a forþei de muncã în sãnãtatecare se resimte la nivel global. Situaþiaîn România este chiar mai gravã de-cât în celelalte þãri ale Uniunii Europe-ne, nu doar datoritã ratelor mai redusede acoperire a populaþiei cu personalsanitar ºi condiþiilor mai demotivantepentru aceºtia, dar ºi datoritã faptuluicã starea de sãnãtate precarã a popu-laþiei din România accentueazã ne-voia de personal medical. Elaborareaunei politici sectoriale coerente de for-

mare, dezvoltare ºi alocare a resur-selor umane din sãnãtate este impe-rios necesar, mai ales în condiþiile încare în aceste procese sunt implicateºi alte sectoare. Creºterea disponibilitãþii resurselorumane în sectorul de sãnãtate dinRomânia presupune pe de o parteatragerea personalului cãtre acestsector, iar pe de altã parte stopareamigrãrii acestuia cãtre alte sectoaresau cãtre alte þãri. Stimularea dezvoltãrii carierei profe-sionale în domeniul medical are dubluimpact, constituind pe de o parte unfactor de motivaþie a personalului, iarpe de altã parte determinând creºte-rea performanþelor profesionale ºi caurmare, a calitãþii serviciilor oferitepacienþilor.

CCoonncclluuzziiiiChiar ºi dupã aproape 20 de ani dereforme, sistemul de sãnãtate româ-nesc rãmâne unul dintre cele mai ne-performante din Europa. Pentru aremedia disfuncþiunile care fac siste-mul neperformant, Comisia a propus19 mãsuri care se bazeazã pe modifi-carea paradigmei de funcþionare asistemului de sãnãtate. Astfel, esenþaîntregului document constã în remo-delarea sistemului de sãnãtate prinsituarea pacientului/cetãþeanului încentrul sistemului.În contextul definirii tipului de sistemde sãnãtate care se doreºte, va trebuide asemenea, definit rolul pacientului.În sistemele în care statul este puter-nic ºi îºi asumã în întregime respon-sabilitatea pentru sãnãtatea popu-laþiei, pacientul are un rol mai degrabãpasiv, de recipient de servicii sociale. Însistemele în care responsabilitatea esteîmpãrþitã, pacientul devine consuma-tor de servicii. În acest rol, pacientuldevine partener în luarea deciziilor,sub premisa cã el va primi informaþiilenecesare ºi va avea oportunitatea dea-ºi exercita controlul asupra deciziilor

de îngrijiri medicale care îl afecteazãdirect. Centrarea pe pacient, aºa cumrecomanda raportul prezentat, inducenu doar semantic, ci ºi prin mãsurilepreconizate, dezvoltarea unui sistemîn care decizia sã fie cât mai aproapede beneficiarul ei, pacientul, iar acestlucru presupune atât creºterea des-centralizãrii cât ºi apariþia competiþieiîntre actorii din sistemul de sãnãtate,având ca rezultate creºterea calitãþiiactului medical ºi eficientizarea ser-viciilor furnizate.De menþionat este faptul cã raportulelaborat de Comisia Prezidenþial afost luat în considerare de cãtre deci-denþi, unele recomandãri fiind deja im-plementate sau în curs de implemen-tare. Dintre acestea menþionãm: des-centralizarea spitalelor ºi transferulacestora cãtre autoritãþile locale, reor-ganizarea spitalelor conform noii cla-sificãri, reorganizarea reþelei de sãnã-tate publicã ºi crearea InstitutuluiNaþional de Sãnãtate Publicã, introdu-cerea compensãrii pe baza preþuluide referinþã stabilit pe denumirea co-mun internaþionalã. Alte propuneri,necesitã pentru implementare un in-terval mai mare de timp, implicareaaltor sectoare sau clarificarea aspec-telor prezentate mai sus.Cu toate acestea, în final subliniem cãpentru un impact semnificativ trebuiemai întâi clarificat ºi agreat de cãtredecidenþi tipul de sistem sanitar dorit afi implementat, cum ar trebui acestasã arate, iar pornind de aici, devineimperioasã planificarea resurselor ne-cesare pentru atingerea obiectivelordorite, inclusiv succesiunea lor în timp.Demararea procesului de reformãpornind de la activitãþi ce rãspund unornevoi punctuale, reale dar disparate,nu duce decât la soluþii de moment,nesustenabile sistemic, aºa cum aarãtat ºi experienþa ultimilor 20 de anidin România. YArticolul a fost preluat din Revista Românã de

Bioeticã. Varianta integralã a puteþi citi pewww.bioetica.ro.

eticã

11


dosar

12


DDrr.. AAuurroorraa DDrraaggoommiirriiººtteeaannuu,, pprrooff.. ddrr.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

Majoritatea societãþilor trateazã prote-jarea ºi îngrijirea sãnãtãþii ca un obiec-tiv important al politicilor publice. Jus-tiþia socialã ºi umanitarismul au fostîntotdeauna valori de bazã pentru po-liticile de sãnãtate publicã. În plus,dreptul de a beneficia de cel mai înaltstandard de sãnãtate nu înseamnãdoar un bun management al sistemelorde sãnãtate, ci o obligaþie prevãzutã delegislaþia privind drepturile omului.Echitatea în sãnãtate este un conceptstrâns legat de drepturile omului ºipresupune absenþa disparitãþilor înstarea de sãnãtate dintre indivizii saugrupurile sociale dezavantajate ºi ceifavorizaþi sau aflaþi în bunãstare mate-rialã ºi socialã. Un sistem este echita-bil atunci când este drept faþã de toþiindivizii din cadrul unui sistem de valoridefinit ºi recunoscut. La modul ideal,un sistem de sãnãtate este echitabilatunci când fiecare individ are ºanseegale de a-ºi atinge întregul potenþialde sãnãtate ºi nu este pus în deza-vantaj datoritã unor condiþii exterioarelui cum ar fi existenþa sau nu a unorservicii de sãnãtate, capacitatea indi-vidualã de finanþare sau condiþiilegeografice. Inegalitatea ºi egalitatea sunt concep-te dimensionale, care pur ºi simplu sereferã la cantitãþi mãsurabile. Derivatdin dreptul la sãnãtate, accesul la ser-viciile de sãnãtate în funcþie de nevo-ile pacienþilor este un drept funda-mental. Politicile de sãnãtate publicãtrebuie sã participe la distribuireaechitabilã a serviciilor de sãnãtate, in-clusiv a celor de preventive ºi de pro-movarea sãnãtãþii, prin acoperirea ne-

voilor medicale ale fiecãrui individ.Inegalitãþile din domeniul sãnãtãþii de-terminã o protecþie inegalã a dreptuluila servicii de sãnãtate în funcþie de ne-voi, deci constituie o injustiþie.Sãnãtatea este strâns legatã de echi-tate, iar politicile de sãnãtate de la ni-velul UE au deschis orizonturi noi me-nite sã reducã inechitãþile prin eforturicomune la nivel comunitar. Includereaîn agenda europeanã a promovãriiechitãþii în sãnãtate ca prioritate pentruUE, determinã România sã ia în con-siderare reducerea inechitãþilor exis-tente faþã de celelate þãri membre, darmai ales cele dintre regiunile ºi zoneledin interiorul þãrii. Prin reducerea ine-chitãþilor în sãnãtate ºi îmbunãtãþireastãrii de sãnãtate a populaþiei se adu-

ce un beneficiu imens dezvoltãrii so-cio-economice, dezvoltãrii umane îngeneral ºi respectãrii dreptului la sã-nãtate, care este un drept uman fun-damental.Cu toate acestea, avem un drum lungpânã la realizarea echitãþii în sãnãtateºi fãrã un Plan naþional de reducere ainechitãþilor în materie de sãnãtate, cuobiective clare, cu susþinere financia-rã ºi monitorizarea rezultatelor aºtep-tate la termene bine definite, Românianu va putea reduce decalajele, oricumexistente deja, faþã de celelate StateMembre ale UE.Politicile de sãnãtate trebuie sã ameli-oreze sau sã permitã accesul popu-laþiei la asistenþã medicalã, astfel în-cât sistemele de sãnãtate sã rãspun-

Inechitãþi în sistemul de sãnãtate din România

Raportul “Inechităţi în sistemul de sănătate din România” a fost prezentat în cadrulAdunării Generale a Colegiului Medicilor din România, desfăşurată în zilele de 24 şi 25 martie 2011 La Bucureşti. Prezentăm o parte din concluziile şi propunerileprezentate. Varianta integrală a raportului o puteti citi pe www.cmr.ro

prof. dr. Vasile Astãrãstoae

dosar

14


dã nevoilor populaþiei ºi ale pacienþilorpe care îi deservesc.Inechitãþile evidenþiate în sãnãtateapublicã, în special sãnãtatea copiluluiºi femeii, impun elaborarea ºi imple-mentarea unei strategii multisectorialecare sã implice toþi partenerii curesponsabilitãþi în acest domeniu (dinsãnãtate, social ºi economic) ºi caresã aibã ca rezultat scãderea mairapidã ºi stabilã a mortalitãþii infantile,a mortalitãþii la copii sub 5 ani ºi mor-talitãþii materne, cãtre standarde com-parabile cu cele din UE27.O abordare integratã ºi participativãeste necesarã pentru a reduce inega-litãþile din domeniul sãnãtãþii.Acest lucru necesitã un plan cuprin-zãtor naþional de sãnãtate, bazat pedovezi ºi care sã rãspundã la priori-tãþile naþionale ºi locale de sãnã-tate.

SSiinntteezzaa rreezzuullttaatteelloorr aannaalliizzeeiissttããrriiii ddee ssããnnããttaattee ººii aa

ddeetteerrmmiinnaannþþiilloorr aacceesstteeiiaa ppeennttrruu RRoommâânniiaa

– sistemul de sãnãtate din Româniava fi nevoit sã facã faþã unor provocãrimajore în viitor datorate îmbãtrâniriipopulaþiei; cheltuielile publice pentrusãnãtate vor creºte, potrivit previziuni-lor, cu 1,4 puncte procentuale din PIB,iar cele pentru servicii de lungã duratãa vârstnicilor cu 1,2% din PIB.– dupã 65 de ani, speranþa de ani sã-nãtoºi este de 16,5 pentru femei ºi13,6 pentru bãrbaþi.– mortalitatea infantilã în România (11la 1000 de nãscuþi vii) ºi mortalitateamaternã (13,52 decese materne la100.000 nãscuþi vii) au cele mai ridi-cate valori din UE27.– primele 5 cauze de deces sunt: bo-lile aparatului circulator (558,3), can-

cere (181,3), bolile aparatului digestiv(62,6), accidentele (55,7) ºi bolile apa-ratului respirator (49,5) (la 100.000 lo-cuitori).– avem valori mari ale ratelor de mor-talitate sub vârsta de 65 de ani pentrucauze pot fi evitate prin mãsuri eficien-te bazate pe dovezi de sãnãtate pu-blicã, ca de exemplu boala cardiacãischemicã, cancerul de sân, cancerulde col uterin, cancerul pulmonar, pne-umoniile, mortalitatea legatã de con-sumul excesiv de alcool, sinuciderile,accidentele de transport ºi SIDA (la100.000 locuitori): � rata de mortalitate prin cancer pen-tru femei este cea mai mare din Euro-pa (128) ºi este datoratã deceselorprin cancer de sân ºi cancer de coluterin; rata de mortalitate prin cancerde col uterin este cea mai mare din re-giunea OMS Europa, fiind de 4 ori maimare decât media UE27 (3,32); 80%dintre femeile care ºi-au început viaþasexualã nu au fost testate niciodatãprintr-un test Papanicolau pentru de-pistarea precoce a cancerului de coluterin.� peste 25% dintre decesele prin bolicardiovasculare din România sunt în-registrate la vârste mai mici de 65 deani; rata mortalitãþii prin boli cardiaceischemice înainte de 65 de ani esteprintre cele mai mari din UE27 (50,98faþã de media UE27 de 47,83).� rata mortalitãþii prin boli acute respi-ratorii, pneumonia ºi influenza la vâr-ste sub 5 ani, s-a redus la jumãtate înperioada 2000-2008 (de la 134,53 la76,22), dar este de aporoape 15 orimai mare faþã de media UE27 (5,18 în2008).� rata mortalitãþii prin accidente rutie-re este de douã ori mai mare în Ro-mânia (14,35) faþã de media UE27(7,96), cauzele fiind viteza excesivã ºistarea proastã a drumurilor (mai multde 35% din strãzile urbane sunt ne-modernizate).

– deºi avem sisteme de suprave-ghere pentru bolile transmisibile, tu-berculozã ºi bolile cu transmitere se-xualã consituie probleme de sãnãtatepublicã pentru România:� Incidenþa cazurilor de tuberculozãîn România este cea mai mare din re-giunea Europei, cu 101,02 cazuri noila 100.000 locuitori în 2008 (mediaUE27 fiind de 14,09 cazuri noi la100.000 locuitori).� Incidenþa sifilisului este de 18,67cazuri noi la 100.000 locuitori, valoarecare este de 5 ori mai mare decâtmedia UE27 (3,7 la 100.000 locuitori).– 70 % dintre români se declarã a fi

sãnãtoºi sau foarte sãnãtoºi, în timpce 19 % au probleme de sãnãtate sauboli de lungã duratã, valoare care nesitueazã pe primul loc în Europa (înmedie, 30% din europeni au declaratcã au probleme de sãnãtate ºi boli delungã duratã);– mai puþin de 10 % dintre adulþi suntobezi, România fiind pe primul loc dinacest punct de vedere; la capãtulopus, Marea Britanie, Irlanda, Malta ºiIslanda cu peste 20 %;– 32,3 % dintre bãieþii adolescenþi învârstã de 15 ani fumeazã cel puþin odatã pe sãptãmânã ºi 64 % au fostbeþi cel puþin de douã ori pânã la

aceastã vârstã;– 10% dintre fetele adolescente învârstã de 15 ani fumeazã cel puþin odatã pe sãptãmânã– 20 % din adulþi fumeazã zilnic;– adulþii consumã 9,7 litri de alcool pecap de locuitor, sub media UE; în ulti-mii 20 de ani, consumul de alcool ascãzut cu 11 %;– avem 2,2 medici la 1000 de locuitori(cu 50% mai puþin decât media UE27,pe penultimul loc alãturi de Polonia) ºi5,5 asistenþi medicali la 1000 de locu-itori;– în perioada 1997-2007, rata mediea acoperirii cu paturi a scãzut cu 13%

dosar

15


prof. dr. Vlad Tica, dr. Gheorghe Borcean, dr. Cristian Irimie

(de la 738,7 la 641,1), dar suntem încontinuare peste media UE27 (566,9)(paturi la 100.000 locuitori)– la capitolul echipamente medicale deînaltã performanþã, suntem pe ultimulloc în UE la acoperirea cu RMN ºi TC.– durata medie de spitalizare este de7,7 zile (media UE27 a fost de 7,1zile); avem una dintre cele mai maridurate de spitalizare pentru naºtereanormalã (5,3 zile), deºi sunt þãri undemedia este sub 2 zile.– nu avem programe cu acoperire na-þionalã ºi nu monitorizãm serviciilemedicale care îmbunãtãþesc substan-þial calitatea vieþii ºi reduc deceseleevitabile (repermeabilizãrile coronar-iene prin angioplastii, operaþiile de ca-taractã, protezarea articulaþiilor de ºoldºi genunchi, screening pentru cance-rele de col uterin ºi de sân). În uneleþãri (Austria, Norvegia, Marea Britanie,Suedia) acoperirea prin screening apopulaþiei la risc este de peste 80%.– suntem pe ultimele locuri din UE, înce priveºte accesul populaþiei la ser-vicii de protezare a articulaþiilor, cu 46

protezãri de ºold la 100.000 locuitori,adicã de 3 ori mai puþin decât mediaUE27 (153 protezãri de ºold la100.000 locuitori) ºi de 6 ori mai puþindecât în Germania ºi cu 5 protezãri degenunchi la 100.000 locuitori, adicãde 20 de ori mai puþin decât mediaUE27 (107 protezãri de genunchi la100.000 locuitori) ºi de 40 de ori maipuþine faþã de Germania.– suntem pe ultimul loc în Europa înce priveºte accesul populaþiei la ser-vicii de îngrijire la domiciliu ºi deþinem,în compensaþie, un prim loc europeanla accesul în spitalele de psihiatrie.– suntem pe ultimul loc în ceea ce pri-veºte cheltuielile cu sãnãtatea (cu 687PPP EUR cheltuielile totale pentru sã-nãtate per capita), deºi în perioada1998-2008 cheltuielile totale cu sãnã-tatea pentru un locuitor au crescut de2,7 ori;– 17,7 % dintre români îºi plãtesccheltuielile de sãnãtate din propriulbuzunar; aproape nimeni nu îºi faceasigurãri private de sãnãtate;– exportãm servicii ºi bunuri din do-

meniul sãnãtãþii în valoare de 2 mi-lioane euro pe an, dar importãm în va-loare de 8,2 milioane euro.

RReeccoommaannddããrrii ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa PPllaannuulluuii nnaaþþiioonnaall

ppeennttrruu ccoommbbaatteerreeaa iinneecchhiittããþþiilloorr îînn ssããnnããttaattee

Pornind de la experienþa altor þãri eu-ropene, în special Marea Britanie,Spania, Franþa, Olanda, în contextulactual european de promovare aechitãþii în materie de sãnãtate întoate politicile, primul pas este crea-rea unui parteneriat intersectorial, coor-donat de Ministerul Sãnãtãþii, care sãsã aibã drept scop acþiuni comuneasupra determinanþilor socio-econo-mici ai sãnãtãþii ºi abordarea comunãa inegalitãþilor în domeniul sãnãtãþii.O altã condiþie este crearea unui grupde experþi care sã elaboreze un raporttehnic privind monitorizarea determi-nanþilor sociali ai sãnãtãþii ºi reducereainegalitãþilor în domeniul sãnãtãþii.Implementarea unui sistem funcþionalde monitorizare a sãnãtãþii publice

dosar

16


dosar

17


care sã includã nu doar indicatori aistãrii de sãnãtate, dar ºi indicatori aideterminanþilor socio-economici aisãnãtãþii. Sistemele de monitorizares-au dovedit esenþiale pentru îmbunã-tãþirea bazei de cunoºtinþe privind fac-torii determinanþi ai sãnãtãþii. Ele ilus-treazã importanþa indicatorilor care sur-prind impactul politicilor publice asuprasãnãtãþii, astfel încât sã se poatã re-defini mai bine intervenþiile cu impactasupra sãnãtãþii, cu reorientarea poli-ticilor publice spre echitate. Sistemulde monitorizare a determinanþilorsocio-economici ai sãnãtãþii publice ºiai stãrii de sãnãtate este important nunumai ca un indicator de predicþiepentru starea de sãnãtate publicã,dar, de asemenea, ca o þintã în sinepentru politicile de dezvoltare econo-micã ºi socialã, asigurând o dezvolta-re durabilã bazatã pe justiþie socialã.

IInneeggaalliittããþþiillee ttrreebbuuiiee mmoonniittoorriizzaarree

Sistemul de monitorizare a inechitãþi-lor în sãnãtate ar trebuie sã includãdatele ºi indicatorii utilizaþi în raportã-rile oficiale Eurostat ºi OMS, fãrã a selimita la aceºtia. Pe baza analizei sis-temelor de colectare ºi raportare adatelor din domeniul sãnãtãþii, actualesau aflate în dezvoltare (Eurostat,OMS, OECD, UNDP), s-au desprins

câteva sugestii ºi recomandãri utilepentru ca un sistem de monitorizaresã fie ºi funcþional. În dezvoltarea ºiimplementarea sistemului de monito-rizare a inechitãþilor în sãnãtate, ºipentru a asigura comparabilitatea da-telor cu alte þãri sau regiuni din alte þãrieuropene, mai trebuie luate în consi-derare urmãtoarele aspecte:- dezvoltarea unei strategii naþionalepentru sistemul informaþional în do-meniul sãnãtãþii; adesea se face con-fuzia între sistemul informaþional (da-tele ºi indicatorii din domeniul sãnãtã-þii) ºi sistemul informatic

(tehnologiile informatice ºi de comuni-care utilizate pentru colectarea ºi ra-portarea datelor ºi indicatorilor dindomeniul sãnãtãþii)- organizarea colectãrii standardizatea datelor pe care în prezent Românianu le raporteazã în sistemul Eurostat(indicatorii ECHIM).- colectarea dezagregatã a datelor, cuposibilitatea generãrii de indicatoricare sã permitã analize stratificate pesex, vârstã, statut socio-economic (ni-vel educaþional, venit, statut ocupaþio-nal) etnie, regiune geograficã (nivelulNUTS 2 – pentru regiunile de dezvol-tare ºi nivelul NUTS 3 – pentru judeþe).- sistemul informaþional care acoperãindicatorii din sistemul serviciilor desãnãtate trebuie sã acopere atât sis-temul public cât ºi sistemul privat, atâtfurnizorii care sunt sub autoritateaMinisterului Sãnãtãþii cât ºi cei carefuncþioneazã sub autoritatea sisteme-lor paralele (transporturi, armatã, jus-tiþie etc).

TTrreebbuuiiee ddeeffiinniitt uunn sseett mmiinniimmddee iinnddiiccaattoorrii ddee ssããnnããttaattee

Acesta trebuie sã includã o gamã mailargã de indicatori privind:�Serviciile ºi rezultatele din sãnãtate,

Dr. Constantin Cârstea, dr. Viorel Rãdulescu

dosar

18


la nivel de furnizor de servicii (mortali-tate, morbiditate, accesul la servicii,utilizarea serviciilor, costul serviciilorde sãnãtate – conform conturilor na-þionale de sãnãtate)�Evenimente de sãnãtate (datele dinsistemul de supraveghere a bolilortransmisibile) ºi condiþii specifice deboalã pentru care existã programe na-þionale de sãnãtate publicã� Evenimente din alte sectoare cuconsecinþe importante asupra stãrii desãnãtate (accidente de transport,accidente de muncã, sinucideri, omu-cideri, incidentele de mediu ºi meteo-rologice ºi alerte privind siguranþa ali-mentelor ºi a produselor)� Densitatea ºi distribuþia furnizorilorde servicii de sãnãtate, tipurile de ser-vicii furnizate, resursele umane pentrusãnãtate, echipamentele medicale deînaltã performanþã, cheltuielile petipuri de servicii, medicamente ºi altemãrfuri de bazã (dispozitive medicale,reactivi, etc.) ºi serviciile cheiecu caracter regional din zona geogra-ficã respectivã.

� Mãsurarea inegalitãþilor determi-nanþilor socio-economici care influ-enþeazã sãnãtatea- Definirea unui set minim de indicatoride sãnãtate care sã fie utilizaþi în modcurent în programul naþional de plani-ficare, monitorizare ºi evaluare. Dateleprivind aceºti indicatori ar trebui sã fiecolectate de rutinã pentru a permiteevaluarea tendinþelor, sã aibã clardefinite frecvenþele de raportare ra-portare în funcþie de tipul de indicatoriºi de probabilitatea de schimbare.Monitorizarea ºi analiza inechitãþilor înmaterie de sãnãtate ºi a determinanþi-lor sãnãtãþii, fãrã o legãturã cu acþiu-nile politice, au o valoare limitatã.Acestã etapã trebuie sã fie privitã caparte integrantã a ciclului în curs destabilire a politiciilor publice intersecto-riale de combatere a inechitãþilor ºievaluare a determinanþilor socio-eco-nomici ai sãnãtãþii.Resursele pentru sistemul de sãnã-tate sunt limitate, iar expertiza pentrua aborda cauzele diferite ale inega-litãþilor în materie de sãnãtate este de

asemenea redusã, de aceea pentru outilizare eficientã a resurselor, este derecomandat sã fie utilizate dateleexistente ºi instrumentele dezvoltatede Uniunea Europeanã, OMS ºiOECD pentru a formula, monitoriza ºievalua politicile publice care seadreseazã combaterii inechitãþilor dindomeniul sãnãtãþii.

MMooddeell ddee aallooccaarree aa rreessuurrsseelloorr

Un important pas este abordarea ine-chitãþilor din sistemul serviciilor de sã-nãtate printr-un program de planifi-care a resurselor din sãnãtate pe cri-terii etice. Din rezultatele studiilor reali-zate în cadrul acestei lucrãri s-au des-prins unele concluzii ºi recomandãricare pot constitui un punct de plecareîn dezvoltarea unui model de alocarea resurselor pe baza principiilor etice:1. Criterii transparente pentru alo-carea resurselor financiare din sis-temul serviciilor de sãnãtate, pe bazaprincipiilor „banii urmeazã pacientul“ºi „valoare pentru banii cheltuiþi“.- buget mediu pe asigurat pe tip deserviciu, pentru toate serviciile la carevolumul acestora ar trebui sã nu fieinfluenþat de existenþa furnizorilor,complexitatea serviciilor sau disponi-bilitatea fondurilor (asistenþã medicalãprimarã, asistenþã ambulatorie despecialitate; servicii stomatologice;servicii paraclinice; servicii de recu-perare/reabilitare în ambulator)- regularizarea de cãtre CNAS saudecontarea între casele de asigurãri,pentru servicii decontate pentru asigu-raþi ai altor case de asigurãri, respectivservicii de decontat pentru asiguraþiiproprii cãtre alte case de asigurãri;– cost mediu pe persoanã neasigu-ratã – prevederi ºi cheltuieli distinctecu decontarea pachetului minimal deservicii acoperite din FNUAS- principii de contractare pentru ser-vicii regionale- mecanisme de platã a furnizorilor

Prof. dr. Vasile Astãrãstoae

care sã stimuleze calitatea serviciilor(furnizori acreditaþi, furnizori care ausisteme de management al calitãþii,protocoale de practicã)- managementul datoriilor/arieratelorcu evaluarea consumului servicii ºiechilibrului cheltuieli/plãþi 2. Planificarea serviciilor în funcþie denevoile de sãnãtate, cu obiective clarede politicã sanitarã, cu respectareaprincipiului „servicii de sãnãtate cen-trate pe pacient“:- acces egal la servicii de sãnãtate(din punct de vedere geografic ºiorganizatoric);- servicii contractate în funcþie de ne-voi de sãnãtate (pe baza setului de in-dicatori), nu în funcþie de oferta deservicii a furnizorilor;- accesul public la informaþii privinddisponibilitatea serviciilor de sãnãtate,calitatea serviciilor de sãnãtate, per-formanþa furnizorilor de servicii pentruca pacienþii sã facã o alegere infor-matã;- alocãrile financiare concordante cuservicile planificate a fi contractate, pebaza rapoartelor periodice pentru ser-vicii furnizate ºi validate, pentru toatetipurile de servicii;- Siguranþa pacientului – siguranþa sân-gelui, siguranþa organelor transpanta-te, standarde de utilizare corespunzã-toare a echipamentelor medicale (evi-tarea erorilor), managementul deºeu-rilor biologice, antibioterapia corectã.2. Accesul universal la servicii de sãnã-tate ºi de înaltã calitate pentru toþi copiii- evaluarea furnizãrii serviciilor pentrucopii, cu stabilirea unui sistem de sti-mulente/penalitãþi pentru furnizareade servicii de calitate pentru copii(vaccinarea 100%; planificarea vizite-lor de monitorizare a dezvoltãrii copii-lor etc);- servicii de prevenþie ºi promovareasãnãtãþii (servicii de stomatologie,educaþie pentru sãnãtate, prevenþiaanemiei etc.);3. Combaterea inegalitãþilor ºi a deze-

chilibrelor în materie de sãnãtate, do-cumentate prin rezultatele analizelorîn profil teritorial ºi pe medii de rezi-denþã, cu respectarea principiului sol-idaritãþii;- finanþarea distinctã a programelor lo-cale/regionale pentru combatereainechitãþilor (program de boli rare pen-tru care prescrierea de medicamentesã nu se afle în competiþie cu fondurilealocate tratamentelor în sistem ambu-lator);- respectarea criteriilor de alocare aresurselor financiare, fãrã derogãri;- programe specifice de prevenire aîmbolnãvirilor ºi de promovare a sã-nãtãþii, în special pentru acele inegal-itãþi evitabile în starea de sãnãtate, ºipentru a reduce în timp decalajele din-

tre România ºi alte þãri sau între regiu-ni/zone (prevenirea ºi tratarea HTA,reducerea mortalitãþii materne, reduc-erea tuberculozei, reducerea inciden-þei cancerului de col uterin, reducereaaccidentelor ºi îmbolnãvirilor cauzatede consumul de aclool, consumul dedroguri sau consumul de tutun etc).4. Evaluarea ºi monitorizarea docu-mentatã a inechitãþilor în sãnãtate ºi adeterminanþilor sociali ai sãnãtãþii, pebaza unui set minim de indicatori. Lanivelul UE a fost stabilit un set de indi-catori care va face obiectul analizelorcomparative între Statele Membre ºiîntre regiunile din interiorul acestora,precum ºi impactul intervenþiilor de re-ducere ºi combatere a acestor ine-chitãþi. Y

dosar

19


legislaþie

20


Reprezentanþii medicilor de familiesperã ca în acest interval sã fie rezol-vate problemele ridicate de medicii defamilie.„Avem toate speranþele cã în aceastãperioadã se vor rezolva problemelepe care medicii de familie le-au ridicat.În cazul nerezolvãrii pânã la 1 iunie,ne rezervãm dreptul de a acþiona înconsecinþã. Vechiul Contract-Cadru afost prelungit pentru încã douã luni. Înacest interval nu se va schimba nimicîn desfãºurarea asistenþei medicale“,a spus dr. Doina Mihãilã, preºedinteleFederaþiei Patronatelor Naþionale aMedicilor de Familie.

AAccttee aaddiiþþiioonnaallee ddeeffuunnccþþiioonnaarree

În 23 martie, ministrul Sãnãtãþii,Cseke Attila, a anunþat cã Guvernul aamânat pânã pe 1 iunie termenulpânã la care medicii de familie vor pu-

tea semna Contractul-Cadru pe 2011cu CNAS.Potrivit ministrului Sãnãtãþii, modifica-rea termenului pânã la care poate fisemnat Contractulul Cadru aducedupã sine încheierea unor acte adiþio-nale pe Contractul Cadru în vigoarepe urmãtoarele douã luni. Cei mai mulþi medici de familie au res-pins prevederile documentului ºi auameninþat cã nu îl vor semna, deºi ter-menul iniþial de semnare a Contractului-Cadru era 1 aprilie, motivând cã mi-nisterul le impune sã asigure serviciimedicale suplimentare, care nu pot fidecontate de CNAS ºi care nu oferãniciun avantaj asiguraþilor, de vremece subvenþiile sunt condiþionate.Ministerul Sãnãtãþii a susþinut, însã,cã fondurile destinate medicilor de fa-milie nu s-au diminuat în ultimii doiani, însã instituþia doreºte ca, în 2011,finanþarea sã se facã 50% în funcþie

de numãrul de pacienþi înregistraþi laun anumit doctor de familie ºi 50% înfuncþie de numãrul serviciilor medica-le prestate de medicul respective.

CCuurrtteeaa ddee AAppeell aa rreessppiinnss cceerreerreeaa mmeeddiicciilloorr ddee ffaammiilliiee

Cererea de suspendare a Contractului-Cadru 2011 - 2012 a fost respinsã pe1 aprilie de Curtea de Apel Bucureºti,a informat printr-un comunicat depresã, Casa Naþionalã de Asigurãri deSãnãtate.Potrivit sursei citate, Societatea Naþio-nalã de Medicina Familiei ºi 16 medicide familie au angajat o casã de avo-caturã, care a depus în justiþie cerereade suspendare a contractului-cadru2011 – 2012. Soluþia Curþii de ApelBucureºti în dosarul 789/2/2011 a fostaceea cã respinge ca nefondatã ce-rerea de suspendare.Dosarul nr. 789/2/2011 aflat pe rolulacestei instanþe de judecatã la Secþiaa VIII-a contencios administrativ ºifiscal se referã la suspendarea Ho-tãrârii de Guvern 1389/2010 pentruaprobarea contractului-cadru privindcondiþiile acordãrii asistenþei medi-cale în cadrul sistemului de asigurãrisociale de sãnãtate pentru anii 2011- 2012.

MMeeddiicciiii ddee ffaammiilliiee rreessppiinnggpprreevveeddeerriillee CCoo--CCaa

Reprezentanþii medicilor de familie auanunþat, recent, într-o conferinþã depresã prilejuitã de Conferinþa interna-þionalã, cã nu vor semna sub nicioformã Contractul-Cadru pentru furni-zarea serviciilor medicale pentru 2011începând cu 1 aprilie.

Situaþia ContractuluiCadru, incertã

Actualul Contract-Cadru a fost prelungit până în luna iunie, a anunţat, recent,preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. LaurenţiuDuţă. Termenul iniţial de semnare a Contractului-Cadru pe 2011 era 1 aprilie,însă cei mai mulţi medici de familie au respins prevederile documentului şi auameninţat că nu îl vor semna.

legislaþie

Ei au spus cã s-au sãturat sã fie con-damnaþi ºi responsabilizaþi pentru toateproblemele din sistemul de sãnãtate.Dr. Doina Mihãilã a declarat cã 88%dintre colegi au semnat cã nu vor în-cheia contractul pe 2011, adãugândcã medicii de familie nu vor sã fie ceicare trebuie sã decidã cine primeºtemedicamente compensate ºi cine nu. La rândul sãu, dr. Rodica Tãnãsescu,preºedintele Societãþii Medicilor deFamilie, a spus cã miercuri se judecã

la Tribunalul Bucureºti cele douã do-sare prin care se cere suspendareaOrdinelor 1047 ºi 1571 privind infor-matizarea, care se referã la cardul desãnãtate ºi la ceea ce trebuie sã achi-ziþioneze medicul de familie, respectivinternetul cu bandã largã 3G pentrufuncþionarea sistemului, lucru care vafi imposibil de realizat mai ales în zo-nele rurale. În opinia medicului, internetul cu ban-dã largã 3G pentru funcþionarea siste-

mului ar trebui achiziþionat de cei carefac informatizarea, respectiv Ministe-rul Sãnãtãþii, pentru cã în cazul în caremedicii de familie vor achiziþiona sin-guri sistemele ºi vor exista disfunc-þionalitãþi, atunci ei vor fi culpabilizaþide disfuncþionalitatea SIUI.Dr. Rodica Tãnãsescu a fãcut referireºi la o simulare pe care au fãcut-o ºi înurma cãreia a rezultat cã dacã s-arface completarea cardurilor, ar rezultacã timp de douã luni medicii de fami-lie nu vor putea consulta pacienþii. Eaa subliniat cã spre deosebire deceilalþi ani, medicii de familie sunt de-ciºi sã nu semneze contractul-cadruanul acesta.„Nu avem competenþe de prestãri ser-vicii pentru IT. Acesta este programulministerului, nu al medicilor“, a spusdr. Tãnãsescu. Y

CCoonnffeerriinnþþaa NNaaþþiioonnaallãã aa GGrruuppuurriilloorr ddee LLuuccrruu

Societatea Românã de Cardiologie organizeazã „Con-ferinþa Naþionalã a Grupurilor de Lucru“ între 5 ºi 7 mai2011 la Hotel Aro din Braºov.Grupurile de lucru sunt de: · Aritmii · Cardiologie Pedriaticã · Ecocardologie · Hipertensiune Arterialã · Insuficienta CardiacãÎnscrierile se pot face la sediul Societatii Romane deCardiologie – Str. Avrig 63, Sector 2, Bucureºti.

CCoonnggrreessuull SSoocciieettããþþiiii RRoommâânnee ddee AAnneesstteezziieeIInntteennssiivvãã

În perioada 11-15 mai la Sinaia, la Centrul Internaþional deConferinþe va avea loc al 37-lea Congres al SocietãþiiRomâne de Anestezie ºi Terapie Intensivã, al 5-lea Con-gres Româno - Francez de Anestezie ºi Terapie Intensivã,al 3-lea Simpozion Româno - Israelian de Actualitãþi înAnestezie ºi Terapie Intensivã, al 10-lea Congres al Asis-tenþilor de Anestezie ºi Terapie Intensivã ºi al 9-lea Con-gres al Societãþii Române de Sepsis.Manifestãrile vor fi însoþiþe de expoziþia medicalã speciali-

zatã ATImedica, editia a 10-a.Manifestarea este organizatã de Societatea Românã deAnestezie ºi Terapie Intensivã, Societatea Francezã deAnestezie ºi Reanimare, Societatea Israelianã de Anes-tezie, Societatea Românã de Sepsis.Organizatorii estimeazã o participare de aproximativ 1.200specialiºti. Tematica Congresului este vastã ºi atinge subiecte, cum arfi Standarde de siguranþã ºi calitate în terapie intensivã,managementul cãilor aeriene, Infecþii, Sepsis, Disfuncþii deorgane, Standarde de siguranþã ºi calitate în terapie inten-sivã, Sedarea ºi Analgezia etc.Prof. Dr. Dorel Sãndesc, preºedintele Congresului ºi pre-ºedintele Societãþii Române de Anestezie ºi TerapieIntensivã a declarat cã aceastã manifestare va fi expresiaevoluþiei a specialitãþii prin diversitatea ºi complexitateatemelor abordate, þinând în acelaºi timp cont de aºteptãrilemedicilor. Informaþii suplimentare puteþi gãsi pe www.sraticongres.ro.Contact:Ralcom Exhibitions srlTelefon: 021-210.58.14, 021-210.65.40Fax: 021-212.27.02Email: [email protected]

conferinþe

22


SSiimmppoozziioonnuull NNaaþþiioonnaall ddee GGaassttrrooeenntteerroollooggiiee,,HHeeppaattoollooggiiee ººii EEnnddoossccooppiiee DDiiggeessttiivvãã

Societatea Românã de Gastroenterologie ºi Hepatologie,Societatea Românã de Endoscopie Digestivã, în cola-borare cu Universitatea de Medicinã din Constanþa vaorganiza al XXXI-lea Simpozion National de Gastroentero-logie, Hepatologie si Endoscopie Digestiva, Mamaia, HotelGolden Tulip, în perioada 19-21 mai 2011.Simpozionul se va constitui într-un omagiu adresat celuicare a fost Prof. dr. Florea Voinea, personalitate complexãa vieþii medicale româneºti, întemeietorul ºcolii de gas-troenterologie ºi hepatologie constãnþene.

Mai multe detalii puteþi obþine la tel. 021/2220525,Email: [email protected]

CCoonnffeerriinnþþaa NNaaþþiioonnaallãã ddee CChhiirruurrggiieeSocietatea Românã de Chirurgie va organiza în perioada19-21 mai 2011, la Sibiu, Hotel Hilton Conferinta Naþionalãde Chirurgie. Prof. Dr. Vasile Sârbu, Preºedintele Societãþii Române deChirurgie ºi preºedintele Conferinþei Naþionale de Chirurgiespune cã doreºte ca aceastã întâlnire sã prilejuiascã unschimb de cunoºtinþe ºi experienþa între specialiºtii închirurgie ºi colegii din domeniile conexe.Tematica conferinþei cuprinde: Patologia colorectalã, Noutãþiîn chirurgie, Varia.Cursurile preconferinþei se vor desfãºura miercuri, 18 mai2011:C1. Tratamentul ambulator al afecþiunilor chirurgicale ano-perianaleOrganizatori: Prof. dr. Silviu Constantinoiu, Prof. Dr. DanSabãuC2. Aspecte de geneticã a cancerului colorectalOrganizatori: Conf. Dr. Ioan Mateº, Prof. Dr. Dan SabãuC3. Noutãþi în chirurgia miniinvazivãOrganizator: Prof. Dr. Dan Sabãu

CCoonnggrreessuull NNaaþþiioonnaall ddee MMeeddiicciinnãã LLeeggaallããÎn perioada 26-28 mai 2011, la Poiana Braºov, Hotel RinaVista va avea loc Congresul Naþional de Medicinã Legalã.

Tematica ºtiinþificã cuprinde: Valoarea ºi limitele investigaþi-ilor tanatochimice, Criminologie clinicã, Criteriologie medi-co-legalã - impactul prevederilor reformei în justiþie asupraactivitãþii medico-legale, Toxicologie medico-legalã.

FFoorruummuull EEuurrooppeeaann aall PPaacciieennþþiilloorr

În zilele de 27 ºi 28 octombrie 2011, va avea loc la Bu-cureºti Forumul European al Pacienþilor.Vor participa reprezentanþi ai asociaþiilor de pacienþi dinîntreaga Europã, reprezentanþi ai asociaþiilor profesioanale,precum si oficiali din sistemul sanitar.Forumul European al Pacienþilor este o organizaþieumbrelã a tuturor asociaþiilor ºi federaþiilor de pacienþi de lanivel european, la care Coaliþia Organizaþiilor Pacienþilor cuAfecþiuni Cronice a aderat în 2010.

SSiimmppoozziioonnuull „„AAccttuuaalliittããþþii ººii ppeerrssppeeccttiivvee

îînn bboolliillee iinnffeeccþþiiooaassee““

Institutul Naþional de Boli Infecþioase „Prof. dr. Matei Balº“ºi Pharma Business Solutions organizeazã în perioada 26- 27 aprilie 2011, la Hotelul Crowne Plaza, sala CrowneBallroom, Bucureºti, simpozionul cu tema „Actualitãþi ºiperspective în bolile infecþioase“.Participanþii prezenþi la aceastã manifestare ªtiinþificã mul-tidisciplinarã vor avea prilejul sã asiste la prelegeri susþinutede specialiºti români, precum ºi de invitaþi din Franþa ºi El-veþia, printre care amintim: Acad. Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Prof. univ. dr. Sorin Ruginã, Prof. univ. dr. Olga M.Dorobãþ, Prof. univ. dr. Florian Purghel, Dr. Jacques Breuil,Dr. Andrej Trampuz.Simpozionul este structurat pe douã zile, prima dintre elefiind dedicatã „Medicinei cãlãtorului“, iar cea de-a doua„Problemelor de diagnostic microbiologic în infecþiile cu ba-cili Gram negativi“ ºi „Problemelor de diagnostic ºi trata-ment în infecþiile grefate pe proteze articulare“.Evenimentul se bucurã de sprijinul unor instituþii prestigioa-se precum: Academia Europeanã HIV/SIDA ºi de Boli In-fecþioase; Societatea Românã de Boli Infecþioase; Institutd’Etudes Epidemiologiques et Prophylactiques VilleneuveSt. Georges, France, ºi Universitatea de Medicinã ºi Far-macie „Carol Davila” Bucureºti.Manifestarea este creditatã de cãtre Colegiul Medicilor dinRomânia cu 15 credite EMC, iar intrarea participanþilor estegratuitã.Pentru informaþii suplimentare privind înregistrarea la acesteveniment, vã invitãm sã ne contactaþi la adresa de e-mail:[email protected] sau sã vizitaþi website-ulwww.pharma-business.ro. Y

23


conferinþe

cãrþi

24


Dicţionar de nursingEElliizzaabbeetthh MMaarrttiinn,, TTaannzz MMccFFeerrrraann

Acest dicþionar complet revizuit þine cont de dez-voltãrile recente din practica de nursing ºi domeniileapropiate. Dicþionarul oferã o acoperire comprehen-sivã a vocabularului acestui domeniu al nursingului.În plus, faþã de termenii specifici de nursing existãmulþi termeni din domeniul medicinei, anatomiei,fiziologiei, psihiatriei, nutriþiei ºi farmacologiei (inclusivmedicamente recent introduse în practica medicalã).Conþine peste 10 000 de termeni explicaþi clar ºi con-cis, peste 100 de ilustraþii ºi apendice care cuprindnecesitãþile nutriþionale, valorile de referinþã pentrudatele biochimice ºi hematologice, valorile standardpentru greutatea corporalã etc. Acest dicþionar seadreseazã în primul rând celor care lucreazã îndomeniul nursingului, dar ºi studenþilor la medicinã ºimedicilor de diverse specialitãþi. Y

Controlaþi glicemia ºi reduceþi doza de medicamente antidia-betice în doar câteva sãptãmâni!Programul dietetic pe care îl veþi gãsi în aceastã carte este des-tinat nu numai îmbunãtãþirii rãspunsului insulinic, ci ºi redresãriidisfuncþiei insulinice.Urmând acest program vã veþi schimba stilul de viaþã, veþiputea controla nivelul glicemiei ºi chiar veþi putea renunþa lamedicaþie în doar câteva sãptãmâni.Dieta se bazeazã pe mese regulate de-a lungul zilei, care sãconþinã legume, fructe, cereale integrale ºi leguminoase. Veþigãsi îndrumãri de ultimã orã alãturi de reþete delicioase care vãvor ajuta sã vã stabilizaþi glicemia ºi sã vã îmbunãtãþiþi stareade sãnãtate în general.Dr. Neal Barnard este profesor asociat de medicinã la GeorgeWashington University School of Medicine (S.U.A.) ºi cercetã-tor renumit în domeniul diabetului zaharat. Y

Dieta care vindecă diabetul

NNeeaall BBaarrnnaarrddEEddiittuurraa AALLLL

25


Scurtă prezentare„Coeficientul de conºtientizare. The Consciousness Quotient (CQ) &The CQ Inventory - Theory and Research” este prima lucrare caredescrie ºi explicã teoria privind Coeficientul de conºtientizare, dez-voltatã de Dr. Ovidiu Brazdãu în perioada 2003-2008, în cadrul studi-ilor de doctorat la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer“ alAcademiei Române.Ovidiu Brazdãu este psiholog, doctor în medicinã - specialitatea antro-pologie psihologicã. Din 2002 predã în cadrul Facultãþii de Psihologie,Universitatea Ecologicã din Bucureºti. Coeficientul de conºtientizare este definit de autor ca fiind „nivelul deconºtientizare care se manifestã la 1-2 ore dupã ce ne trezim dimi-neaþa, în condiþii obiºnuite de viaþã ºi fãrã a practica nici o tehnicã de

modificare a conºtienþei (inclusiv fãrã aconsuma cafea sau alte alimente, fãrã sti-mulatori externi - TV, radio, muzicã, întâl-niri cu alþi oameni etc.)”.Lucrarea prezintã instrumentul de evalu-are a Coeficientului de Conºtientizare:The Consciousness Quotient Inventory,verificat ºi validat pe o populaþie de 2.474de persoane din România.CQ Inventory este format din 6 scale prin-cipale ºi 7 subscale. Dimensiunile princi-pale ale experienþei conºtiente sunt: Con-ºtientizarea fizicã („Physical Conscious-

ness”), Conºtientizarea Emoþionalã („Emotional Consciousness”),Conºtientizarea Cognitivã-Mentalã („Cognitive Consciousness”),Conºtientizarea Spiritualã („Spiritual Consciousness”), ConºtientizareaSocialã-Relaþionalã („Social-Relational Consciousness”), Auto-Conºti-entizarea („Self Consciousness”).

Din cuprins:Antropologia psihologicã ºi studiul experienþei conºtienteAbordãri ºtiinþifice ale experienþei conºtientizãrii. Tipuri de experienþeconºtienteMetode ºi tehnici de investigare a formelor de conºtienþãCe este Coeficientul de conºtientizare (CQ)?Scala de evaluare a conºtientizãrii – „The Consciousness QuotientInventory - CQI”:- Construirea „CQ Inventory”. Premise metodologice- Factorii principali ai „CQ Inventory”- Subfactorii „CQ Inventory”

Cercetarea de analizã a validitãþii ºi fidelitãþii a „CQ Inventory”: - Prezentarea eºantionului- Analiza de validitate ºi fidelitate a scalei- Analize ºi corelaþii: factori principali ºi subfactori- Rezultate finale ºi analize corelative

Prezentarea itemilor Scalei de evaluare a conºtientizãrii Y

CQ: COEFICIENTUL DE CONŞTIENTIZAREThe Consciousness Quotient (CQ) & The CQ Inventory

- Theory and Research - EEddiittuurraa IInnffoo--SSããnnããttaattee,, 22001111

PALIAÞIA A apărut numărul 2, vol. 4 al revistei Paliatiawww.paliatia.eu

În numãrul curent revista de paliaþie vã oferãperspective diferite, dar convergente ale unorfarmacologi, oncologi medicali, radioterapeuþi,specialiºti în îngrijiri paliative, medici rezidenti,care, fiecare în parte, îºi aduce aportul latratarea durerii pacienþilor cu cancer, dovedindo datã în plus cât de importantã este munca deechipã.Din cuprins:• Durereanetratatã • Rotaþia opioide-lor: o opþiuneterapeuticã pen-tru controluldurerii complexedin cancer • Farmacologiaopioizilor – oabordare sintet-icã • Radioterapiapaliativã pentrucontrolul dureriiîn cancer • Tratamentul cu analgezice opioide al dureriicronice din cancerul gastric Managementuldurerii pacienþilor cu cancer • Durerea neuropaticã din cancer: fiziopatologiesi opþiuni de management„Toate statisticile aratã cã în lume, în ciuda efor-turilor din ultimii ani, durerea rãmâne subtratatã.Dintre toate afecþiunile, cancerul este asociat înmod deosebit cu durerea. Acest semnal de alar-mã care aduce oamenii la medic, lipseºte decele mai multe ori în fazele incipiente ale bolii,dar ca o ironie, durerea este simptomul cel maide temut dupã ce se pune diagnosticul de can-cer. Lupta cu durerea este prin definiþie o muncãde echipã atât interdisciplinarã cât ºi multidisci-plinarã, datã fiind complexitatea percepþiei ºi aexpresiei durerii”, scrie în editorial dr. DanaOana Donea, medic primar oncolog, Asociaþiapentru Servicii Mobile de Îngrijire Paliativã. Y

cãrþi

26


Colegiul Medicilor dinRomâånia

Bd. Timiºoara nr. 15Sector 6

Bucureºti 061303

Telefoane:021/413.88.00021/413.88.03

Fax:021/413.77.50

e-mail:[email protected]

www.cmr.ro

Editor asociat: Directa Comunicare &

Marketing

Str. Vasile Gherghel1A, Sector 1,

Bucureºti 011521

Telefon/Fax:021/232.30.22

e-mail:[email protected]

www.directa.ro

EEddiittoorr ggeenneerraall::PPrrooff.. uunniivv.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

((ccoolleeggiiuumm@@iiaassii..mmeeddnneett..rroo))

EEddiittoorr ccoooorrddoonnaattoorr::LLuummiinniiþþaa VVââllcceeaa

((lluummiinniittaa..vvaallcceeaa@@ddiirreeccttaa..rroo))

PPuubblliicciittaattee ººii ddiissttrriibbuuþþiiee::DDiirreeccttaa

CCoommuunniiccaarree && MMaarrkkeettiinngg((rraazzvvaann..aavvrraamm@@ddiirreeccttaa..rroo))

DDTTPP::OOmmnnii PPrreessss && DDeessiiggnn

((wwwwww..ooppdd..rroo –– aarrttaa@@ooppdd..rroo))

TTiippaarr::

((ccoosstteell..ddaanncciiuu@@xxnneett..rroo))

P u b l i c a ţ i e e d i t a t ă d e C o l e g i u l M e d i c i l o r d i n R o m â n i a ( C M R )

Aºteptãm mesajele ºi sugestiile dumneavoastrã referitoare la conþinutul revistei „Medica“ pe adresa de e-mail [email protected]

sau pe adresa Colegiului Medicilor din România – B-dul Timiºoara nr. 15, Sector 5, Bucureºti 061303

Colegiul Medicilor din România vă urează Paşte Fericit!

Colegiul Medicilor din România vă urează Paşte Fericit!

Online Shopping Mall

www.directa.ro

ala edica diÞia a iii a ala edica - ediÞia a iii a...principale pentru care medicii români aleg...

Documents