„Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

”

SERVICII ÎN CENTRUL RESURSĂ PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ „INVATAMANT PENTRU TOTI, IMPREUNA CU TOTI – SANSE SI PENTRU TINE, SANSE SI PENTRU NOI”

Investeşte în

OAMENI

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

RENINCO

Investește în oameni! „Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007-2013”

„INVATAMANT PENTRU TOTI, IMPREUNA CU TOTI – SANSE SI PENTRU TINE, SANSE SI PENTRU NOI”

BROȘURA SERVICIILOR OFERITE DE CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVA ROMAN

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 INVESTEȘTE ÎN OAMENI!

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 ,,Educație și formare profesională în sprijinul creșterii economice și societății bazate pe cunoaștere” Domeniul major de intervenție 1.3 ,,Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare” Titlul proiectului: ,,Învățământ pentru toți, împreună cu toți - șanse și pentru tine, șanse și pentru noi” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/19/1.3/G/28705 Beneficiar: Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă – Roman

,,ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU TOȚI, ÎMPREUNĂ CU TOȚI - ȘANSE ȘI PENTRU TINE, ȘANSE ȘI PENTRU NOI” Proiectul ,,Învățământ pentru toți, împreună cu toți - șanse și pentru tine, șanse și pentru noi” își propune creșterea calității în formarea profesională a cadrelor didactice și îmbunătățirea oportunităților de dezvoltare a carierei în învățământul special.

Obiectivul general al proiectului: Îmbunătățirea calității resurselor umane prin creșterea accesului și participării cadrelor didactice la programe de formare profesională prin înbunătățirea capacității acestora de a utiliza metode interactive de predare-învățare centrate pe elevul cu cerințe educative speciale.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: Realizarea unui studiu integrat pentru definirea conținutului programelor de formare necesare cadrelor didactice, în vederea unei mai bune corelări cu necesitățile specifice elevului cu cerințe educative speciale; Adaptarea și furnizarea a 4 programe de formare și perfecționare a unui grup de 80 de cadre didactice cu scopul îmbunătățirii competențelor și utilizarea unor metode interactive de predare-învățare centrate pe elevul cu cerințe educative speciale; Inițierea și implementarea unor sesiuni specifice de formare care au ca tematică egalitatea de gen, egalitatea de șanse și nediscriminarea și respectarea diversității, adaptate tinerilor cu CES pentru grupul țintă; Inițierea, deschiderea, demararea activității unui ,,Centru Resursă pentru Cerințe Educative Speciale”.

Grupul țintă: 5 cadre didactice din învățământul preșcolar 27 de cadre didactice din învățământul primar 30 cadre didactice din învățământul secundar inferior 1 consilier școlar 7 personal didactic auxiliar 10 tineri absolvenți sub 35 de ani

Activități relevante ale proiectului:

Realizare unui studiu integrat pentru definirea conținutului programelor de formare necesare cadrelor didactice; Derularea unor stagii de formare care constau în 4 cursuri, proiectate și susținute de către partenerul proiectului ASOCIAȚIA RENINCO – București Înființrea și organizarea activității în cadrul Centrului Resursă pentru C.E.S.

Module de curs: 1. Școala și educația pentru toți 2. De la pedagogia grupului la pedagogia diverității 3. Să înțelegem și să răspundem la cerințele elevilor cu dizabilități 4. Întărirea parteneriatului părinți – profesioniști

Obiectivele celor 4 cursuri de formare: Pregătirea cadrelor didactice cu privire la importanța și semnificația internațională și specifică României a paradigmei ,,educația pentru toți”; Pregătirea cadrelor didactice pentru a înțelege, accepta și face față provocărilor determinate de schimbarea abordării educației în vedera integrării în programe timpurii de educație a tuturor copiilor cu CES; Identificarea direcțiilor de dezvoltare a intervențiilor educative specifice domeniilor dizabilității și abordarea practică a schimbărilor în activitatea din clasă și din afara ei; Construirea și eficientizarea unui parteneriat educațional între profesori și părinți, focalizat pe sprijinirea copiilor cu CES.

CENTRUL RESURSĂ PENTRU C.E.S. Obiective:

Promovarea educației incluzive Colectare de informații relevante pentru CES Consilierea într-un cadru organizat a tuturor persoanelor interesate Asigurarea coerenței în planificarea și asigurarea serviciilor educaționale pentru copiii cu

CES

Servicii oferite: Psihodiagnoză și consiliere psihologică Consilierea părinților copiilor și cadrelor didactice care lucrează cu copii cu CES Planuri de intervenție personalizată Curriculum adaptat Activități de recuperare și reintegrare graduală în sistemul de învățământ prin servicii educaționale de

sprijin Servicii de educație/formare/perfecționare a resurselor umane

Principii generale ale activități derulate de Centrul Resursă pentru C.E.S. Activitățile au la bază următoarele principii generale: a. Serviciile urmează copilul, astfel încât să se răspundă nevoilor specifice fiecărui copil, precum şi nevoilor de informare ale adulților responsabili de educația şi dezvoltarea lui. b. Principiul eficienței, pentru obținerea de rezultate educaționale maxime prin gestionarea resurselor existente. c. Principiul relevanței, pentru nevoile de dezvoltare individuală şi social-economică. d. Principiul calității, pe baza căruia activitățile din Centrul Resursă se raportează la standarde de referință şi bune practici naționale și internaționale. e. Principiul echității, potrivit căruia accesul la oportunitățile de învățare se realizează fără discriminare. f. Principiul descentralizării, pe baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați direct în proces. g. Principiul confidențialității, pe baza căruia informațiile cu caracter privat circulate în activitățile Centrului Resursă îşi păstrează anonimatul. h. Principiul diversității şi interculturalității, facilitând accesul la servicii educaționale de calitate al copiilor şi părinților aparținând minorităților. i. Toate serviciile dezvoltate şi oferite de Centrul Resursă vor respecta principiul flexibilității şi adecvării. Astfel, serviciile vor fi oferite în funcție de interesul şi disponibilitățile grupului-țintă şi vor fi stabilite şi dezvoltate în funcție de specificul şi problematica identificată în comunitate.

SERVICII DE PSIHODIAGNOZĂ:

Formă de terapie educațională în sensul armonizării personalității elevului cu sine şi cu lumea şi având drept scop integrarea acestuia în societate Ce obiective are serviciul de psihodiagnoză?

Investigarea particularităților psihice, specifice unei persoane; Stabilirea diagnosticului diferențial; Inventarierea condițiilor intelectuale și de personalitate în scopul atingerii reușitei școlare; Abordarea unor condiții de instruire și terapie adecvate capacităților de învățare; Prognoza, predicția direcțiilor de evoluție; Stabilirea formelor de tarpie, a programelor de intervenție personalizată pe etape școlare, nivel de clasă, nivel de evoluție

Care sunt beneficiarii acestui serviciu? Copiii din Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă; Copiii din școlile de masă care întâmpină diferite dificultăți; Copii/elevi cu deficiențe mintale; Copii/elevi cu sindrom specific (autism, Down) Copii/elevi cu deficiențe auditive; Copii/elevi cu tulburări de comportament; Copii/elevi cu tulburări de natură afectivă;

Copii/elevi cu dificultăți în învățare.

Ce metode sunt utilizate? Anamneza, observația, convorbirea, studiul produselor activității, testele Probe de evaluare a achizițiilor școlare, probe de construcție, de completare, asamblare, probe asociative; Chestionare Inventarele de personalitate Probe pentru evidențierea posibilităților de învățare, tulburărilor de învățare

SERVICII DE CONSILIERE

Serviciile de consiliere care pot fi oferite de Centrul Resursă sunt reprezentate atât de servicii de intervenție directă, prin tipuri de consiliere precum: – consilierea informațională (prin oferire de informații pe domenii sau teme specifice), – consiliere de dezvoltare personală (prin formarea de abilități şi atitudini care permit funcționarea personală şi socială flexibilă şi eficientă, în scopul atingerii stării de bine), cât şi, în mod indirect, prin îndrumarea elevilor/părin ților către instituții şi servicii specializate în problema întâmpinată de aceştia. Sunt adresate şi alte tipuri de consiliere, şi anume: – consilierea de criză (asistarea psihologică a persoanelor în dificultate); – consilierea educațională (repere psihoeducaționale pentru sănătatea mintală, emoțională, fizică, socială şi spirituală a copiilor).

În ce constau serviciile de consiliere? Pornind de la conținutul domeniului consilierii, care se constituie din „funcționalitatea şi dezvoltareaoptimă a persoanei, promovarea sănătății şi a stării generale de bine, învățarea eficientă şi durabilă, orientarea şcolară şi activitatea profesională“ (Ghid 6, Consilierea în grădiniță... start pentru viață, p. 7), în funcție de nevoile identificate la nivelul comunității şi al expertizei personalului Centrului de Resursă pentru CES, acesta poate să dezvolte activități precum: – îndrumarea familiilor/părinților în identificarea serviciilor de consiliere educațională sau psihologică şi a tuturor tipurilor de servicii, în funcție de caz (ex.: pentru asigurarea consilierii individuale a copiilor, diagosticarea copilului din punctul de vedere al dezvoltării psihologice, optimizarea relației copil–copil, copil–părinte), cu scopul prevenirii şi diminuării factorilor care conduc la eşec în adaptare, formare, dezvoltare, învățare şi la tulburări ale comportamentului copiilor; – informarea familiei şi a părinților, a cadrelor didactice pentru prevenirea şi diminuarea stărilor de disconfort psihic în probleme legate de evoluția copilului prin forme diferite (ex.: diseminare de materiale de informare); – organizarea şi susținerea de sesiuni/ateliere/activități/întruniri de formare continuă pentru personalul didactic şi nedidactic al școlii şi pentru părinți, pe teme ce urmăresc prevenția, reducerea riscurilor şi rezolvarea unor situații de criză; – asistarea părinților/personalului didactic în parcurgerea traseului de la identificarea unor note particulare ale copilului la diagnosticarea sa corespunzătoare, elaborarea de programe de intervenție personalizată, orientarea familiei spre alte instituții/servicii de intervenție şi sprijin, alegerea instituților de educație adecvate, în funcție de diagnostic; – dezvoltarea şi coordonarea unor programe educaționale, în urma inițierii unor parteneriate locale; – organizarea unor evenimente cu caracter public (mese rotunde, conferințe, conferințe de presă), cu scop de informare şi diseminare a problematicii dezvoltării copilului

PLANURI DE INTERVENȚIE PERSONALIZATĂ

Ce este un plan de intervenție personalizat (P.I.P)?

Un instrument de evaluare; Un instrument de orientare și decizie; Un instrument educațional; Un instrument de intervenție prin cooperare între factorii implicați; Un instrument de planificare între părinți - școală – Centrul de resursă – factorii de decizie locală/județeană

P.I.P. sprijină educația copiilor cu dizabilități sau a copiilor aflați în dificultate, în funcție de rezultatele evaluării complexe, de nevoile specifice identificate (educaționale, terapeutice, medicale, sociale), orientând interveția și recuperarea. Cine realizează P.I.P?

Cadrul didactic de spijin/itinerant; Cadrul didactic (învățător, profesor de psihopedagogoe specială)

în colaborare cu Părinți Specialiști colaboratori/echipa interdisciplinară (logoped, consilier școlar, psiholog, personal medical, instructor de educație)

Ce este structura unui P.I.P? Un P.I.P. trebuie să cuprindă următoarele elemente:

Obiectivele învățării (sunt mai specifice și mai precise decât scopurile, conțin descrierea comportamentului reprezentativ pentru achiziția vizată, condițiile de realizare a acestui comportament și pragul minim de reușită pe scara achizițiilor) Strategiile de intervenție (inventariază mijloacele utilizate pentru a ajuta elevul să realizeze obiectivele vizate; ele stabilesc CINE execută, CÂND execută, CUM execută) Evaluarea învățării și a intervențiilor (trebuie să permită atât aprecierea gradului în care elevul a tins obiectivele învățării, cât și eficiența strategiilor de intervenție folosite) Revizuirea PIP și luarea deciziilor (nu trebuie efectuată la perioadă mai mare de 3 luni; aici se estimează dacă obiectivele au fost atinse sau nu și se iau decizii în consecință).

SERVICII DE ADAPTARE CURRICULARĂ

Procesul de integrare educațională a elevilor cu CES include elaborarea unui plan de intervenție personalizat, în cadrul căruia folosirea unor modalități eficiente de adaptare curriculară joacă un rol esențial. În planul dezvoltării curriculare pentru elevii cu diferite dificultăți are loc o mișcare în sens diferit față de curriculum general – pe de o parte curriculum se restrânge, iar pe de altă parte se amplifică prin introducerea unor activități suplimentare, individulaizate, destinate compensării și recuperării stării de dificultate/disfuncție.

De exemplu: în cazul elevilor cu deficiență mintală:

- Planul de învățământ se reduce atât din punct de vedere al disciplinelor de studiu, cât și din punct de vedere al conținutului informațional; - Crește numărul de activități individuale suplimentare în care urmează să fie inclus elevul cu deficiență mintală, în scopul recuperării sale.

Cine realizează adaptarea curriculară? - Adaptarea curriculară se realizează de către cadrul didactic de sprijin/itinerant împreună cu cadrul didactic de la calsa elevului aflat în dificultate.

Cum se realizează adaptarea curriculară? Adaptarea curriculară se realizează prin eliminare, substituire sau adăugare de conținuturi în concordanță cu obiectivele și finalitățile propuse prin P.I.P. Care sunt etapele adaptării curriculumului?

1. Documentarea – presupune: Studiul programei școlare (cadru didactic itinerant, învățătorul, profesorul) Cunoașterea copilului prin convorbirea cu părintele, cu învățătorul, cu dirigintele, cu copilul, observări sistematice sau ocazionale asupra comportamentului elevului, interpretarea rezultatelor obținute de copil la teste, fișe de lucru, produse ale activității acestuia.

2. Evaluarea inițială – urmărește cunoștințele, comportamentele acumulate de elev până la data evaluării, iar aceasta va respecta principiile integrării și ale incluziunii 3. Adaptarea propriu-zisă - va cuprinde:

Activitățile de învățare – se vor utiliza din programa școlară acele activități corespunzătoare potențialului elevului sau se vor crea altele de către cadrul didactic. Obiectivele de referință – vor fi unele reluate pentru recuperare, altele transformate pentru perioada viitoare, iar o altă grupă de obiective simplificată/adaptată, astfel încât elevul să le poată îndeplini, respectându-se principiul accesibilizării Resursele – materiale, de timp, umane Strategiile de predare – învățare – evaluare – începând cu principiile padagogice, metodele, gradul de dificultate al testelor cât și perioada Adaptarea unor obiective se poate realiza pe termen permanent (an școlar), pe când altele pe termen scurt sau mediu (o săptămână, o lună, un semestru)

4. Monitorizarea elevului – presupune: Implementarea curriculumului adaptat – autorii de curriculum pot influența foarte mult acest aspect, asigurându-se că elevii au o experiență de învățare corespunzătoare în cadrul materiei studiate și obțin competențe care pot fi evaluate și acreditate Este necesar în acest context a se avea în vedere următoarele aspecte:

- Extinderea perioadei de timp alocate procesului de învățare; - Tehnicile de predare utilizate trebuie să ia în considerare diferitele stiluri de învățare; - Varietatea tehnicilor de predare utilizate trebuie să ofere posibilitatea aprofundării cunoștințelor; - Elevii trebuie să-și consolideze nu numai competențele, ci și încrederea în sine; - Planificarea curricumului astfel încât el să includă diverse strategii de învățare activă centrată pe elev; - Identificarea strategiilor de predare diferențiată sau strategiile de predare care ,,maximizează învățarea l anivel individual”;

- Planificarea succesului elevului, lauda pentru cel mai mic progres obținut în procesul de învățare; - Implicarea elevilor în stabilirea țintelor individuale de învățare. Stabilirea posibilităților de dezvoltare a elevului se realizează prin lucrul direct cu acesta:

- Se stabilesc concret măsurile și acțiunile de întreprins; - Se propun intervenții educațional-terapeutice; - Se organizează activitatea cognitivă a elevilor.

Stabilirea unor sarcini diferite sub aspectul complexității, care să se sprijine pe experiența anterioară. Stabilirea temelor pentru acasă.

5. Evaluarea finală Se vor evalua de către cadrele didactice de sprijin/itinerante, învățători și profesori cunoștințele acumulate, comportamentele dobândite/formate; Se utilizează teste finale, grile de evaluare, se vor evalua produsele activității elevilor. După evaluarea finală se vor lua decizii privind continuarea strategiei, modificarea ei sau ieșirea din program ca urmare a progresului înregistrat de elev

SERVICII DE RECUPERARE ȘI REINTEGRARE GRADUALĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Cine beneficiază de serviciile de sprijin? Categoriile de copii care beneficiază de serviciile cadrelor didactice de sprijin sunt:

Copii/elevi cu certificat de expertiză și orientare școlară și profesională eliberat de comisia de protecție a copilului; Copii/elevi cu dificultăți de învățare sau de dezvoltare care au recomandarea comisiei interne de evaluare continuă din Centrul de resurse; Copii/elevi cu cerințe educative speciale pentru care există o solicitare scrisă din partea familiei

Care sunt principiile care stau la baza educației speciale?

Copiii au dreptul să învețe împreună, indiferent de dificultăți și de diferențe. Fiecare copil este unic și are un anume potențial de învățare și dezvoltare. Școala și comunitatea asigură șanse egale de acces la educație pentru toți copiii.

Care sunt atribuțiile cadului didactic de sprijin? Colaborează cu comisia internă de evaluare continuă din Centrul de Resurse în vederea prelucrării informațiilor privind evaluarea și planul de servicii personalizat al copilului/elevului; Colaborează cu întreg corpul profesoral al unității de învățământ în care este înscris copilul/elevul, în vederea realizării unei integrări eficiente în întregul colectiv al școlii; Elaborează și realizează planuri de intervenție personalizată, precum și adaptarea curriculară în parteneriat cu cadrele didactice de la grupă/clasă; Evaluează, în parteneriat cu echipa, rezultatele aplicării programelor curriculare adaptate; Colaborează cu cadrele didactice de la grupă/clasa în care sunt elevii, în vederea stabilirii modalitățlior de lucru pentru fiecare unitate de învățare; Realizează activitatea de evaluare periodică vizând dezvoltarea elevilor și reproiectează programul de intervenție personalizat; Consiliază familiile copiilor/elevilor; Orientează către comisia internă de evaluare continuă toți acei copii/elevi care au cerințe educative speciale și nu beneficiează de servicii educaționale de sprijin.

Când și unde se desfășoară activitatea de sprijin educațional? Activitatea cadrului didactic de sprijin se relizează în următoarele condiții:

Cel puțin jumătate din activitate se desfășoară în grupă/clasă, în timpul activităților/ lecțiilor de predare învățare, în parteneriat cu educatoarea/învățătoarea sau profesorul de la clasă; Activități în sală multifuncțională din unitatea de învățământ unde este înscris copilul; În centrul de resurse;

În familia copilului; În instituții din comunitatea locală (palate ale copiilor, biblioteci, teatre etc.) Care sunt prioritățile învățământului incluziv? Şcolile trebuie să includă în procesul de învățământ toate categoriile de copii, inclusiv copii cu diferite tipuri de deficiențe, prin promovarea educației incluzive; Intervenția timpurie este o prioritate principală a educației speciale; Eliminarea etichetărilor şi stigmatizărilor pentru diferite tipuri de deficiențe ca fiind „noneducabile”; Alocarea resurselor materiale necesare educației copiilor cu CES, să se realizeze pe principiul resursa urmează copilul!

Care sunt stategiile de optimizare a învățării? 1. Construirea lecțiilor noi pe baza cunoştințelor anterioare ale elevilor. 2. Folosirea experiențelor zilnice ale elevului. 3. Acordarea de funcționalitate învățării. 4. Trezirea interesului pentru conținut prin folosirea povestirilor. 5. Raportarea învățării la alte materii. 6. Folosirea călătoriilor şi excursiilor. 7. Jocurile.

Care sunt beneficiile activității didactice de sprijin? Copilul are acces la diferite modele de comportament. Copilul va fi confruntat cu o gamă largă de obligații, responsabilități și obligat să acționeze conform unor reguli și norme bine stabilite. Contactul cu elevii din școala de masă și cu alte persoane adulte îi lărgesc experiența de viață și propriul orizont. Volumul de informație și experiență socială crește considerabil. Achiziționarea unui sistem nou de comportamente, de cunoștințe și deprinderi. Prin contactul cu ceilalți copii învață roluri și statusuri sociale noi care se vor însuși prin preluarea de atitudini, valori, acțiuni, comportamente, în felul acesta ieșind din starea de izolare impusă în condițiile școlii speciale.

Reguli de aur în educația incluzivă:

1. Includerea tuturor copiilor. 2. Comunicarea. 3. Managementul clasei. 4. Proiectarea lecțiilor. 5. Planurile individuale personalizate. 6. Sprijin individual. 7. Mijoace de sprijin. 8. Managenetul comportamentului. 9. Munca în echipă.

SERVICII DE EDUCAȚIE/FORMARE/PERFECȚIONARE A RESURSELOR UMANE

Care sunt reperele acestor servicii? Serviciile de formare/perfecționare pentru resursele umane din cadrul unităților de educație pot fi oferite sub diferite forme – cursuri, sesiuni de formare, activități demonstrativeetc. – pentru diferite categorii de resurse umane care desfăşoară diverse activități sau/şi colaborează cu personalul sau/şi copiii în unitățile de educație. Cu ce scop se realizează? – Îmbunătățirea practicilor de educație ale personalului didactic şi nedidactic din instituțiile de educație, în cadrul interacțiunilor directe cu copiii, prin: • conştientizarea şi recunoaşterea unicității fiecărui copil, inclusiv a celor cu CES; • instrumentarea cadrelor didactice cu competențele necesare pentru a lucra cu copiii pe baza unor planuri educaționale individualizate (fie că este vorba de copii proveniți din medii sociale defavorizate, fie că este vorba de copii cu cerințe educaționale speciale); • respectarea şi valorificarea principiilor dezvoltării copilului în timpul interacțiunilor cu copilul şi planificarea acestora. • formarea/extinderea abilităților cadrelor didactice de a-i sprijini pe părinți sau familii în creşterea copiilor, prin: 1. susținerea părinților ca primii educatori ai copilului, prin împărtăşirea informațiilor despre modul în care cresc şi se dezvoltă copiii; 2. oferirea către părinți a sugestiilor pentru fructificarea posibilităților de învățare continuă ale copiilor în mediul familiei;

3. reflecții asupra practicilor parentale şi asistarea părinților în luarea deciziilor în legătură cu schimbările necesare, pentru a încuraja creşterea şi dezvoltarea tuturor copiilor; 4. sprijinirea părinților şi a tuturor celor care interacționează cu copiii, pentru a crea un mediu eficient, responsabil, de susținere pentru copiii mici. – Formarea abilităților cadrelor didactice de a lucra în echipe de consilier şcolar, psiholog...). – Formarea abilităților cadrelor didactice de a se adapta în mod eficient schimbărilor legislative şi implementării noului curriculum, precum şi unor proiecte variate. – Facilitarea schimbului de experiență între formatori, practicieni, cadre didactice debutante din instituțiile de educație. De ce sunt necesare aceste servicii? Serviciul de formare/perfecționare pentru personalul care lucrează în domeniul educației speciale se justifică prin impactul determinant pe care îl are intervenția specializată, constând în acțiuni/activități de compensare, recuperare, educare. Pentru aceasta, e nevoie de profesionişti care caută să învețe permanent, înțeleg beneficiile lucrului în echipă şi îl aplică – pornind de la aceeaşi înțelegere a copilului şi a specificului dezvoltării sale. Lucrătorii din educația copilului cu cerințe educative speciale şi, implicit, părinții şi familiile copiilor pot avea acces la noile cercetări şi la idei de bune practici atât sub forma cursurilor de formare, a literaturii de specialitate, cât, mai ales, a unor ateliere practice prin care cunoaşterea teoretică se transformă în susținerea dezvoltării copiilor.

În ce constau serviciile de educație? Personalul didactic poate participa la o mulțime de activități care completează şi formează noi competențe pentru promovarea educării tuturor copiilor, indiferent de dificultatea pe care o întâmpină, ca, de exemplu: – cursuri/ateliere de formare/perfecționare privind psihologia dezvoltării copilului (în special a copilului cu cerințe educative speciale, cu centrare pe: stadiile de dezvoltare ale copilului, practici de dezvoltare adecvate, curriculum şi evaluare, formarea deprinderilor de observare a copilului); – cursuri/ateliere de formare/perfecționare pentru optimizarea lucrului cu părinții şi familiile copiilor; – cursuri/ateliere de formare/perfecționare a abilităților pentru lucrul în echipe de profesionişti; – cursuri de control parental; – expoziții cu materiale didactice create de cadrele didactice şi copii. În cadrul Centrului de Resursă pentru CES se pot organiza: 1) acțiuni de observare a activității copiilor; 2) activități de asistență la şedințe cu părinții; 3)parteneriate educaționale cu alte instituții din comunitate 4)activități comune cu alte instituții de educație

ANEXE: Plan de intervenție personalizat Concepte si principii ale educației speciale

PLANUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT (P.I.P.) PIP este un instrument de planificare și coordonare. PIP este un instrument de lucru permanent. PIP precizează modalitățile de intervenție prin care se ating anumite scopuri propuse. Echipa care coordonează PIP-ul se compune din persoane calificate pe domenii: logopedie, kinentoterapie, terapie ocupațională PIP vizează un anumit obiectiv de învățare, într-un anumit domeniu

STRUCTURA UNUI P.I.P. Un PIP trebuie să cuprindă următoarele elemente:

1) Obiectivele învățării, care sunt mai specifice și mai precise decât scopurile. Enunțul obiectivului învățării conține descrierea comportamentului reprezentativ pentru achiziția vizată, a condițiilor de realizare a acestui comportament și pragul minim de reușită pe scara achizițiilor. 2) Strategiile de intervenție 3) Evaluarea învățării și a intervențiilor 4) Revizuirea PIP și luarea deciziilor

1. Definirea obiectivelor învățării Explicații:

Presupune demersul de transformare a scopurilor, în obiective de învățare concretă. După identificarea comportamentelor ,,țintă” enunțul obiectivelor se face în termeni de comportament observabil și măsurabil (ex: verbe: merge, vorbește reflectat, scrie, știe tabla înmulțirii, își încheie singur haina etc.)

Precizarea condițiilor presupune indicarea unor informații privind timpul, locul, materialul, ajutorul acordat pentru manifestarea unui anumit comportament. Pragul eușitei stabilește minimum ce trebuie realizat pentru ca obiectivul să fie declarat atins. Atingerea pragului stabilește momentul în care intervenția poate înceta. Ultimul demers în formularea unui obiectiv este precizarea duratei de realizare (ex: într-o lună elevul X va învăța tabla înmulțirii cu 3) 2. Strategiile de intervenție și învățare Această a doua etapă inventariază mijloacele utilizate pentru a ajuta elevul să realizeze obiectivele vizate. Descrierea strategiilor indică ce trebuie să facă specialistul și sarcina pe care trebuie să o execute elevul pentru a atinge un obiectiv. Strategiile stabilesc: CINE execută, CÂND execută și CUM execută. 3. Evaluarea învățării și a intervențiilor Aceasta trebuie să permită atât aprecierea gradului în care elevul a atins obiectivele învățării, cât și eficiența strategiilor de intervenție folosite. Măsurarea precede evaluarea, ea constând în determinarea valorii unei acțiuni cu ajutorul cifrelor, în timp ce evaluarea este aprecierea fenomenului cu ajutorul datelor obținute prin măsurare. Procesul de măsurare și evaluare este continuu, realizându-se înaintea conceperii sau începutul derulării PIP, în timpul sau la sfârșitul demersului de intervenție și învățare 4. Evaluarea și revizuirea PIP Această revizuire nu trebuie efectuată la perioade mai mari de 3 luni. În această etapă se estimează dacă obiectivele au fost atinse sau nu și se iau decizii în conseciță.

Dacă un obiectiv a fost atins se trece la alt obiectiv. Dacă un obiectiv nu este atins se poate decide , pur și simplu, continuarea programului încă o perioadă. Dacă este evident că elevul n-a făcut niciun progres trebuie revizuite strategiile de intervenție. Modificarea strategiilor poate însemna: acordarea unui spijin suplimentar sau alegerea altei metode de la care se poate aștepta o reacție mai bună din partea elevului. Se mai poate schimba tehnica de prezentare a sarcinii. Modificările vor continua până la atingerea obiectivului vizat.

MODEL DE STRUCTURĂ A UNUI PIP Numele și prenumele copilului:..................................... Vârsta:....................................... Domeniul de intervenție:............................................... Specialiștii implicați:...................................................... Data realizării PIP:...................... Data revizuirii PIP:.......................

Obiective Metode și mijloace

de realizare

Perioada de

intervenție

Criterii minimale de apreciere a progreselor

Metode și instrumente de evaluare

1. 2. 3.

CONCEPTE ȘI PRINCIPII ALE EDUCAȚIEI SPECIALE

Deficiență - absența, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcții (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, rezultând în urma unei maladii, accident sau perturbare, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate. Incapacitate - limitări funcționale cauzate de disfuncționalități (deficiențe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiții de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motrică sau cognitivă) sau un comportament. Handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficiențe sau incapacități şi care limitează sau împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de societate. Dizabilitatea - rezultatul sau efectul unor relații complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanțele de viață ale acestui individ. Datorită acestei relații, impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi

extrem de diferit. Dizabilitatea este termenul generic pentru afectări, limitări ale activității şi restricții de participare – conform CIF*. Afectarea - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului sau a unei funcții fiziologice (inclusiv funcțiile mintale). Prin noțiunea de anormalitate înțelegem aici variațiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviație de la media populației stabilită conform normelor standard măsurate) şi ea trebuie utilizată exclusiv în acest sens - conform CIF*. Funcționarea - termen generic pentru funcțiile organismului, structurile corpului, activități şi participare. Ele denotă aspectele pozitive ale interacțiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali în care se regăseşte (factori de mediu şi personali) – conform CIF. Cerințele educative speciale (CES) - necesități educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației adaptate particularităților individuale şi celor caracteristice unei anumite deficiențe/dizabilități sau tulburări/dificultăți de învățare sau de altă natură, precum şi o asistență complexă (medicală, socială, educațională etc.). Educația specială - formă adaptată de pregătire şcolară şi asistență complexă (medicală, educațională, socială, culturală) destinată persoanelor care nu reuşesc să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării nivelul instructiv-educativ corespunzător vârstei, cerute de învățământul obişnuit. Educația şcolară a copiilor cu cerințe educative speciale sau alte tipuri de cerințe educative trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare a copiilor, prin evaluarea adecvată a potențialului de învățare/dezvoltare şi prin asigurarea reabilitării – recuperării şi compensării deficiențelor ori tulburărilor şi/sau a dificultăților de învățare.

Şcoală specială - unitate de învățământ în care se asigură educație şi intervenție psihopedagogică de către profesori specializați, persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilități/deficiențe. Integrarea şcolară - proces de adaptare a copilului la cerințele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului şcolar (clasă) şi de desfăşurare cu succes a prestațiilor şcolare. Asimilarea de către copil a statusului de elev este rezultatul unor modificări interne în echilibrul dintre anumite dominante de personalitate cu consecințe în planul acțiunii sale. Adaptarea curriculară - corelarea conținuturilor componentelor curriculumului național cu posibilitățile elevului cu cerințe educative speciale sau alte tipuri de cerințe educative din perspectiva finalităților procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia. Aceasta se realizează de către cadrele didactice de sprijin/itinerante împreună cu cadrul didactic de la clasă prin eliminare, substituire sau adăugare de conținuturi în concordanță cu obiectivele şi finalitățile propuse prin planul de intervenție personalizat. Incluziune - procesul de pregătire a unităților de învățământ pentru a cuprinde în procesul de educație pe toți membrii comunității, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora. Educația incluzivă - proces permanent de îmbunătățire a instituției şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de învățământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunități.

Şcoala incluzivă - unitate de învățământ în care se asigură o educație pentru toți copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare. Copiii din aceste unități de învățământ beneficiază de toate drepturile şi serviciile sociale şi educaționale conform principiului „resursa urmează copilul”. Centrul şcolar pentru educație incluzivă

- Moise Ioan Cătălin;

- instituție şcolară care, pe lângă organizarea, desfăşurarea procesului de predare-învățare-evaluare îşi construieşte şi alte direcții de dezvoltare instituțională: formare / informare în domeniul educației speciale, documentare / cercetare / experimentare precum şi servicii educaționale pentru / în comunitate. Autori broșură - Cepreagă Ana Maria,

Colaboratori - Damian Leonid Benone, - Dudău Simona, - Suruceanu Lucia;

Procesare computerizată a textului și imaginii - Chelmu Ecaterina, - Chelmu Cicerone.

Ediția I Tiraj: 250 Buc.

Titlul programului: “Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013”;

Titlul proiectului: „INVATAMANT PENTRU TOTI, IMPREUNA CU TOTI – SANSE SI PENTRU TINE, SANSE SI PENTRU NOI”, Contract nr. POSDRU/19/1.3/G/28705; Editorul materialului: Centrul pentru Educație Incluzivă Roman Data publicarii: februarie - mai 2011; „Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.”