agroturismul in tara hategului

8/19/2019 Agroturismul in Tara Hategului

1/29

AGROTURISMUL ÎN ARA HA EGULUIȚ Ț

-2013-

Cuprins


2/29

Argument

Cpit!"u" I# M!$u" $e pr%ti%re gr!turismu"ui &n ste"e $in 'rH'egu"ui

1.1. Conceptul de agroturism1.2. Organizarea agroturismului la nivelul unei gospodării1.3. Avantaje economice din practicarea agroturismului1.4. Efectele sociale determinate de practicarea agroturismului

Cpit!"u" II# (r!m!)re gr!turismu"ui &n 'r H'egu"ui2.1. Managementul activităii de agroturism2.2. Elemente de mar!eting "n promovarea agroturismului2.3.#olitici de stimulare a agroturismului

Cpit!"u" III# (!ten'i"u" gr!turisti% $in 'r H'egu"ui3.1. $ona rurală %aegană3.2.#uncte de atracie "n ara &aegului3.3. #otenialul agroturistic "n zona montană %aegană3.4. #erspectivele de dezvoltare ale mediului rural din ara &aegului

C!n%"u*iiAne+e,i"i!gr.ie

Argument

2


3/29

'n proiectul / Agr!turism &n 'r H'egu"ui este prezentată o formă aturismului rural ( agroturismul) care utilizează pentru cazare *i servirea mesei numai pensiunile turistice *i fermele agroturistice+ ,eneficiind de un mediu nepoluant *i pitoresc+ de atraciile turistice naturale *i de valorile cultural-istorice+ de tradiiile *i

o,iceiurile prezente "n mediul rural.ara &aegului un tăr/m special+ "n care se "mplete*te istoria+ cu tradiia *i cu

peisajul de ,asm . ara &aegului - o locaie specială. #rin locul pe care-l ocupă "ncuprinsul teritoriilor rom/ne*ti *i prin trecutul istoric+ geografic ara este adăpostită "ntremuni *i culmi "nalte+ "mpădurite *i ,ine delimitate prin r/uri+ de zonele "nvecinate. ara &aegului este recunoscută pentru frumuseea naturală+ "nsemnătatea istorică*i tradiiile ,ogate. 'n ara &aegului+ o frumoasă depresiune montană situată "ntre #etro*ani *i0eva+ oamenii *i acum vor,esc despre uria*i. Cică o fată de uria* a făcut cetatea de la0eva sora ei ridica alta pe v/rful muntelui etezat. #entru că cea de pe etezat era maifrumoasă+ fata de la 0eva a aruncat cu un fier de plug+ stric/nd *i cetatea+ retez/nd *iv/rful muntelui. 0e aceea+ muntele s-ar numi etezat. i mai spun oamenii că+ primăvara+apele au tot dezgolit+ din c/nd "n c/nd+ oase mari+ de uria*i. #roiectul este alcătuit din trei capitole . 'n primul capitol este vor,a despre agroturism care este o formă a turismului rural "ncare sunt prezentate activităile agricole cu construciile av/nd destinaii+ rol+ funciuni "ndomeniul agriculturii 'n al doilea capitol se urmăre*te promovarea agroturismului "n ara &aegului 5ltimul capitol prezintă agroturismul din ara &aegului 6 o lume plină de atraciituristice + cu peisaje de ,asm

Am ales această temă deoarece ara &aegului este o lume ospitalieră *i plină

de istorie+ cu veri calde *i ierni u*oare+ cu oameni muncitori+ preocupai de ziua de m/ine*i cu o atracie mereu cresc/ndă pentru călători 6 prezintă o atracie mereu cresc/ndă+toate secolele trecute lăs/nd o puternică dăinuire "n piatră+ de la cele mai interesanterealităi religioase cre*tine+ la edificiile romane părăsite+ "n paradisul ,isericile medievale+ pigmantată cu dăruirea recentă a lucrărilor %idroenergetice de pe valea /ului mare.

Cpit!"u" I# M!$u" $e pr%ti%re gr!turismu"ui &nste"e $in 'r H'egu"ui

3


4/29

1#1# C!n%eptu" $e gr!turism

Agroturismul la fel ca *i turismul rural este o activitate economicăcomple7ă+cu o largă sferă de cuprindere+ care pune "n evidenă+ printr -

un mecanism propriu+ circulaia turistică rurală.Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare *i

servirea mesei numai pensiunile turistice *i fermele agroturistice+ ,eneficiind de unmediu nepoluant *i pitoresc+ de atraciile turistice naturale *i de valorile cultural-istorice+ de tradiiile *i o,iceiurile prezente "n mediul rural.

Agroturismul este un concept relativ de dată recentă care face referire ladiferitele forme de turism aflate "n legătură directă cu activităile agricole *i8sau cuconstruciile av/nd destinaii+ rol+ funciuni "n domeniul agriculturii.

Această formă specifică de agroturism este ,azată pe asigurarea "n cadrulgospodăriei ărăne*ti+ a serviciilor de cazare+ masă+ agrement *i

altele complementare acestora. Această formă de agroturism este practicată de micii proprietari din zonele rurale+ de o,icei ca activitate secundară activitatea desfă*urată "n gospodăria8ferma proprie răm/n/nd principala ocupaie *i sursă de venit.

Agroturismul este o activitate comple7ă+ incluz/nd două genuri deactivităi9 una pur turistică+ iar alta economică+ cel mai adesea agricolă dar *i dealtă natură care o deserve*te pe prima+ o complectează *i "ntrege*te.

:ocmai pentru că presupune o suită de activităi ,ine corelate+ agroturismuleste mult mai apreciat at/t de turi*ti care ,eneficiază de o gamă mai largă+ maicuprinzătoare *i mai satisfăcătoare de servicii c/t *i de iniiatorii activităii+ care au posi,ilităi mai comple7e de valorificare a resurselor materiale *i umane din zona

rurală. E7istă o interdependeă "ntre agroturism *i celelalte ramuri economicesăte*ti+ pentru că practicare agroturismului determină dezvoltarea acestora(olărit+legumicultură+cultivarea fructelor de pădure *i prelucrarea lor+ pescuitul+etc.)+ iar acestea la r/ndul lor creează noi posi,ilităi de dezvoltare *i e7pansiune aagroturismului.

Agroturismul are c/teva particularităi care "l deose,esc de turismul clasic9- spaiul "n care se desfă*oară această activitate este spaiul rural. Mediul

turistic este deci total diferit de cel cu care turistul este familiarizat. Acesta pentrucă de regulă el vine din mediul ur,an *i de cele mai multe ori mediul rural se află"n zona montană sau premontană

4


5/29

- persoanele care se ocupă de aceste activităi au grade diferite de pregătire.'n activitatea agroturistică locuitorul rural este cel care găzduie*te turi*tii+ elneav/nd o pregătire deose,ită "n domeniul turistic.

Are o inută populară *i atrage turi*tii prin specificul popular. ;predeose,ire de ace*tia+ "n turismul clasic+ persoanele care practică această activitate

sunt pregătii *i specializai "n domeniul turistic.#rodusul turistic este diferit "n agroturism faă de turismul clasic. Astfelcaza

rea este diferită+ "n agroturism camera turistică fiind rustică+ cu elementedecorative populare+ individualizată *i e7trem de diversificată. Alimentaia este+ deasemenea diferită+ fiind preparată "n serie mică + cu produse din gospodăriaărănească+ după reete tradiionale. Aspectul pozitiv este "ntregit de e7istena produselor proaspete *i nepoluate. ;erviciile oferite de agroturismsunt *i ele diferite+ se fac vizite la atelierele me*te*ugăre*ti+ se o,servă activităilerurale o,i*nuite+ se practică sporturi sau activităi recreative specific rurale.

Agroturismul constituie o importantă sursă de cre*tere a veniturilor mem,ri

lor comunităii rurale+ iar pentru "ntregul mediu rural o alternativă de dezvoltareeconomico-socială. 0esfă*urat ca o activitate complementară el nu rupe ec%ili,rulvieii ărăne*ti+ nu determină dispariia sau decăderea unor activităi e7istente p/năatunci+ ci dimpotrivă permite valorificarea superioară a produselor o,inute "naceste ramuri *i implicit revigorarea *i dezvoltarea lor+ concomitent cu apariiaaltora.

1#2#Orgni*re gr!turismu"ui " ni)e"u" unei g!sp!$rii

Agroturismul poate reprezenta o ,ună ocazie pentru a "ncepe o nouă activitate+ paralelă cu cea pe care deja locuitorii rurali o realizează+utiliz/nd pentru cre*terea renta,ilităii+ infrastructura de care deja dispun. Motivele care stau la ,aza deciziei de a practica agroturismul sunt9- #iaa este "n e7pansiune- dezvoltarea cererii turistice este estimată printr-ocre*tere anuală de 3+< =+ pentruturismul internaional+ iar pentru turismul ruralo cre*tere anuală de 4 =.- >nvestiiile sunt mult mai mici dec/t "n turismul clasic. Aceasta pentru căele presupun doar modernizări+ reamenajări *i dotări adecvate primirii turi*tilor.

?u sunt necesare cuno*tine de specialitate greu de do,/ndit.@a nivelul unei.gospodării+ o,inerea cuno*tinelor minime necesaresunt posi,ile "n urma efectuării unor cursuri de scurtă durată.1.activitatea este complementară+ ea nu presupune "ntreruperea activităilor o,i*nuite (agricole).


6/29

;e pot valorifica superior produsele o,inute din gospodăriaagroturistică.@egea prevede "n mod e7pres posi,ilitatea de a vinde produse din propria gospodărie *i valorificarea lor mai eficientă.2.este o afacere de familie+ put/ndu-se realiza de toi mem,rii familiei+ precum*i prin rotaie+ după posi,ilităile e7istente.

3.statul "ncurajează această activitate acord/nd numeroase "nlesniri financiare.Condiiile pe care tre,uie să le "ndeplinească un locuitor rural pentru a

putea practicaaceastă activitate sunt9-@ocuitorul rural tre,uie să fie agricultor. Conform legii pot face agroturismnumaicei care sunt agricultori *i o,in mai mult de


7/29

precum *i legarea de un modul similar+ poziionat "ntr-ocameră alăturată. #rinaceastă modalitate e7istă posi,ilitatea creării unor puncte sanitare "nfiecarecameră.

Acest punct sanitar poate fi departajat de restul camerei printr-un peretedespăritor realizat din panouri celulare din mase plastice (#C+

policar,onat)+ *i se poate amplasa "n orice "ncăpere+ prevăzută cu orice tip de pardoseală.

2.Servitul mesei

;ervitul mesei este o pro,lemă foarte importantă "n activitatea deagroturism de aceea+amenajările respective tre,uie făcute cu mare grijă.Fucătăria+ tre,uie conform legii să ai,ă un necesar considerat o,i*nuit9 ma*ină degătit+ frigider (ladă frigorifică)+ o masă de lemn+ veselă+tac/muri+ c%iuvetă+ spaiude depozitare a gunoiului. Masa tre,uie servită "ntr-o "ncăperespaioasă+ iar poziiamesei tre,uie să permită celui care serve*te masa să ajungă "n spatele fiecărui

oaspete+ pentru a-l servi. Mem,rii familiei tre,uie să servească masa separat.

3.Servicii suplimentare

Giecare "ntreprinzător agroturistic tre,uie să poată oferi clienilor săi *i posi,ilităi dea-*i petrece timpul li,er "ntr-un mod plăcut. 0e aceea el tre,uie să seg/ndească la c/teva servicii pe care să le poată pune la dispoziia turi*tilor. Celemai des "nt/lnite astfel de condiii "n mediile rurale sunt9 "nc%irierea de ,iciclete+ ,ărci+ organizarea de e7cursii călare+ "nsoirea turi*tilor "n drumeii+ e7cursii+ plim,ări+ "nsoirea la diferite ateliere me*te*ugăre*ti din sat+etc.

#rin intermediul acestor activităi se realizează o mai apropiată comunicare

*i apropiere"ntre oaspei *i gazdă *i se permite fidelizarea clienilor+ prin anumitelegături sentimentale.

1#3#A)nte e%!n!mi%e $in pr%ti%re gr!turismu"ui

#racticarea agroturismului poate "ntregi venitul agricultorilor+ cu implicaiiasupradezvoltării "ntregii regiuni.

0e*i e7istă din totdeauna la nivelul rural+ economia de piaă impunerealizarea acestei activităi "n mod organizat+ continuu+ ca o *ansă de dezvoltare azonelor rurale+ influen/nd toate domeniile vieii rurale9 social+ economic+ familial+cultural.

Gundamentarea activităii de implementare a agroturismului tre,uie să ai,ă punct de plecare sta,ilirea eficienei acestei activităi+ evaluarea randamentuluisău.'n general+ "nceperea acestei activităi presupune "n preala,il investiii mai

H


8/29

mult sau mai puin costisitoare. Aceste investiii tre,uie atent fundamentate pentrua fi "n măsură să aducă ,eneficii gospodăriei agroturistice.

'n al doilea r/nd+ activitatea agroturistică+ ca orice activitate economică+este pe o parte consumatoare de resurse+ iar pe de altă parte producătoare de efecte. Este necesară deci+compararea atentă a celor două laturi *i cuantificarea c/t

mai e7actă a rezultatului. Această cuantificare nu e7primă "ntotdeauna fidelrealitatea+ "ntruc/t e7istă *i elemente cum sunt structura resurselor *i rezultatelor+timpul care poate aciona diferit asupra elementelor dinstructură+ calitatea efectelor+ care influenează "n mod indirect rezultatele concretealeactivităii.

'n activitatea agroturistică+ pro,lema cuantificării avantajelor materiale estemaicomple7ă *i mai relativă dec/t "n alte domenii de activitate. Aceasta pentru căde multe ori activităile agroturistice nu pot fi desprinse clar de cele cotidiene. 0ee7emplu+ preul mesei servite nu poate fi desprins corect at/ta timp c/t *i mem,riifamiliei consumă din respectiva m/ncare+ deci o parte din resurse este destinată

autoconsumului.;au "n ceea ce prive*te investiiile realizate pentru "m,unătăireagradului de confort care se recuperează prin amortizare+ de ele ,eneficiază "n egalămăsură *i familia agroturistică (apă caldă+ apă curentă+dotări sanitare+ televiziune prin ca,lu+ etc.)

'n cadrul activităilor cazarea ocupă primul loc+ cu circa 4I 6 4< = dinvolumul total alrealizărilor economice. >ndicatorii calculai pentru cazare sunt "n primul r/nd cei evideniai cafiind indicatori generali9 volumul "ncasărilor+c%eltuieli totale+ profit+ etc. 'n alimentaie+ sistemul de indicatori devine maiimprecis *i mai dificil de calculat.

E7istă o mare varietate de produse care sunt culese din gospodăriaărănească+ iar alteletre,uie ac%iziionate de pe piaa ărănească. 0e asemenea+ o parte din %rană este folosită pentru autoconsum+ alta pentru turi*ti. ;unt totu*isituaii mai clare9 produsele provenite direct din gospodăria agroturistică (lapte+sucuri+ fructe+ legume+ miere+ dulceuri+ gemuri) care sunt u*or evaluate degospodar+ acesta in/nd cont de preul pieei agricole+ *i produsele carenecesită aprovizionări+ pentru prepararea lor ulterioară. #entru simplificarea calculelor+gospodarul poate calcula aceste preuri prin aplicarea unui procent de adaos lac%eltuielile efectuate (de e7emplu9 4I =).

Activităile distractive sunt u*or de evaluat+ fiind suficient un mod clar dediferenierea tarifelor+ *i o evideniere a lor.'n sta,ilire indicatorilor de eficienă+ *i+"n general "n analiza activităii agroturistice su, aspectul renta,ilităii+ tre,uieavută "n vedere diversificarea activităii+ elasticitatea ei+comple7itatea *i lipsa unui*a,lon agroturistic "n care aceasta să se "ncadreze.

0e asemenea+este *tiută sla,a preocupare a locuitorilor rurali pentruactivităi de gestiune+ de evideniere sistematică *i analitică a c%eltuielilor+ dată


9/29

fiind multitudinea preocupărilor sale+ agroturismul fiind doar o activitatecomplementară.

0e aceea este necesară simplificarea ma7imă aevidenelor primare+a,ordarea acestor aspecte cu o oarecare apro7imaie. :otu*i+ este a,solut necesară+evidenierea+ c%iar primară a principalelor categorii de c%eltuieli+ precum *i

a principalelor tarife utilizate "n gospodărie+ precum *i impunerea unui sistem comod+ de evideniere paralelă+ a c%eltuielilor *i veniturilor rezultate din activitateaagroturistică.

1##E.e%te"e s!%i"e $eterminte $e pr%ti%re gr!turismu"ui

Agroturismul generează *i efecte sociale+ prin valorificarea resurselor mater ialenaturale+ umane+ financiare e7istente la nivelul arealului rural respectiv. Acesteefectereprezintă un important factor de cre*tere economică+ de progres+ de evoluiesocială *icivilizaie.

0e aceea+ pentru aprecierea corectă a agroturismului+ tre,uie luată "n calcul*iaceastă latură a eficienei+ care e7primă efortul comunităii la dezvoltareaeconomică *isocială a judeului+ *i+ implicit+ a ării. Eficiena socială aagroturismului se e7primă cel mai evident prin petrecerea plăcută atimpului li,erde un număr c/t mai mare de cetăeni+ refacerea *i reconfortarea oamenilor+refacerea capacităii de muncă+ crearea *i sudarea legăturilor de prietenie *itolerană "ntrenaiuni.

Genomenul turistic "n general+ *i cel agroturistic "n special este "ntr-olegătură deinterdependenă cu actul de cultură *i civilizaie+ primul determin/nd propagarea celui de-aldoilea+ iar celălalt determin/nd dezvoltarea *i evoluia

primului. 5ltimul deceniu al tranziieirom/ne*ti reliefează necesitatea tot mai pregnantă de a dezvolta turismul social+ adică aceea parte a activităiituristice care nu se plăte*te integral de ,eneficiarul serviciilor respective+diferenafiind suportată de stat+ organizaii sindicale+ "ntreprinderi+ etc.

Categoriile care ,eneficiază de turism social sunt lucrătorii cu veniturimodeste+tinerii+ persoanele cu muli copii+ pensionarii. Evoluia societăii umane amodificat su,stratul social al turismului+ acesta ne mai fiind considerat de lu7+ ci o necesitate o,iectivă+determinată de necesitatea individului de a petrece o parte din viaa sa "n mijlocul naturii dincare a apărut.

#e măsură ce dezvoltarea societăii a izolat un număr tot mai mare deindivizi "n ,etoanele *i cimentul ur,an+ apariia unor ,oli specifice a demonstrat căomul nu poate fi ruptde natură+ nu poate trăi "n afara ei. 5ltimele decenii aratăcre*terea numărului de turi*ti+ astfel"nc/t+ "n literatura de specialitate se vor,e*tedespre turism de masă+ turism social+ turism popular+ turism pentru toi+ etc.

Agroturismul este cea mai potrivită formă care se poate dezvolta lu/nd "nconsiderare factorul social. #rin tarifele sale rezona,ile+ ea permite unor categorii foarte largi *i diversificate de indivizi să-*i petreacă timpul li,er

J


10/29

*i vacanele "n locuri pitore*ti *i atrăgătoareat/t su, aspect peisagistic c/t*i antropic.Concomitent+ "ntreaga viaă rurală se animă+ devine mai atractivă *i maiinteresantă "nspecial pentru adolesceni *i tineri care sunt interesai "n mod special+datorită v/rstei decontactele umane+ de "nnoiri+ de legarea unor prietenii c/t se poate de diversificate.

Acesta poate fi *i unul din motivele sta,ilizării acestei categorii sociale+ *tiut fiind faptul că+ "n prezent+ aceasta este cea mai fluctuantă+ monotonia*i lipsa perspectivelor "ndepărt/ndu-i de aceste meleaguri. ;e stopeazăastfel migraia *i se "m,unătăesc indicatorii legai de demografie+ "m,ătr/nirea populaiei rurale+ etc.

:otodată printr-o activitate susinută agroturistic+ se dezvoltă adiacent alte activităi+care presupun noi locuri de muncă+ iar "n timp calificarea forei demuncă+ profesionalizarea ei+ cu consecine ,enefice at/t pentru individ c/t *i pentru colectivitate.Este foarte important *i meninerea "n actualitate+ perpetuareafolclorului+ tradiiilor+"ntregului patrimoniu cultural *i istoric naional *i regional.

'n prezent+ este tot mai evidentă tendina de "nlocuire a dreptului naional cudreptul comunitar sau internaionale.5n alt efect "nsemnat al practicării agroturismului se materializează

prin "m,unătăirea su,stanială a aspectului estetic al comunităii rurale+ printr-omodernizare atentă la păstrarea ar%itecturii tradiionale+ specifice+ printr-o păstrarea curăeniei+ "nfrumuseare a spaiului rural+ evidenierea particularităilorregionale. #ractic+ se "ncearcă amortizarea relaiilor dintre om *i natură+dezvoltarea unor activităi care să ec%ili,reze viaa umană *i viaa mediului "ncareomul trăie*te+ succesul acestei activităi reprezent/nd+ evident+ atingerea acestuideziderat pe care omenirea *i-l dore*te de mult.:oate aceste aspecte+ e7trem de

importante la nivel local *i naional+ sunt greu decuantificat+ dacă nu c%iarimposi,il cel puin "n ceea ce prive*te e7actitatea. E7istă+ "n literatura despecialitate+ criterii de apreciere a eficienei sociale a agroturismului+ care sereferă "n special la gradul de satisfacere a turismului+ de refacere a forei demuncă+ de protejare a mediului am,iant+ etc. 0ezvoltarea agroturismului determină "nsă+ prin efectul său multiplicativ *iconsecine indirecte+ imposi,il de evideniat concret+ prin stimularea altoractivităi+ "n special agicultura +industria alimentară *i transporturilor+ dar nu sunt de neglijat nici activităile micilor me*te*ugari+ a artizanalelor *imicilor "ntreprinzători locali.

Aceste aspecte sunt importante pentru dezvoltarea unei comunităi locale+"n special auneia defavorizată+ cum este cea montană. 0e aceea+ atunci c/nd seanalizează eficiena economică a acestei activităi+ ea tre,uie să fie corelată *i cueficiena socială pentru că petrecerea plăcută *i utilă a timpului li,er+ "m,ogăirea ,agajului de cuno*tine+ refacerea capacităii de muncă+ satisfaciilespirituale posi,ile+ emoionale sunt+ "n ultimă instană+scopul vacanelor+ ale vieii"n general.A*adar+ eficiena socială presupune reflectarea eficienei economice pe plan social+uman *i ecologic.

1I


11/29

Cpit!"u" II# (r!m!)re gr!turismu"ui &n 'rH'egu"ui

2#1# Mngementu" %ti)it'ii $e gr!turism

Managementul *i-a e7tins sfera de activitate asupra tuturor componentelor societăii moderne+ manifest/ndu-*i specificitatea "n fiecare domeniu de activitate.'n condiiile dezvoltării dura,ile a om/niei+ valorificarea superioară a resurselor

turistice se impune cu pregnană ca+ de altfel+ "n orice alt domeniu economic.Aceasta impune at/t o valorificare comple7ă *i eficientă "n conte7tul unui turismintensiv+ c/t *i o protejare *i conservare a valorilor turistice+ multe dintre eleepuiza,ile "ntr-un viitor apropiat.

Agroturismul este o activitate economică comple7ă+ cu o scară largă decuprindere+ care pune "n evidenă printr-un mecanism propriu ciculaia turistică dinmediul rural. Acest compartiment al agroturismului tre,uie a,ordat+ din punct devedere conceptual+ ca un Kpac%etL de servicii economice+ socio-culturale+ sportivede agrement+ pus la dispoziia turi*tilor+ urm/nd ca acesta să se desfă*oare "ncadrul natural+ cu investiii minime *i condiii de protejare *i conservare a mediului

am,iant. Acesteactivităi tre,uie transpuse "n practică prin intermediul unui managementfuncional+ at/t local+ c/t *i glo,al.@a nivelul regiunilor rurale se are "n vederemodul de identificare a potenialului agroturistic su, toate aspectele sale+ potenialcare tre,uie sa reunescă *i să "m,ine armonios factorii naturali+ materiali *ispirituali+ at/t din punct de vedere al gazdei+ c/t *i al turistului.

#entru a crea o reea naională+ managementului glo,al "i revine sarcina

standardizării următoarelor activităi9- managementul local

- procesul de identificare a potenialului local *i zonal

- procedura de formare a agenilor locali

11


12/29

- procedura de e7istenă "n vederea pregătirii ofertei de cazare

- procedura de catalogare a potenialului turistic

- realizarea programelor de mar!eting.

#ro,lematica managementului turistic *i agroturistic "n ara noastră estedeose,it de comple7ă *i prezintă numeroase particularităi. Managementulagroturistic local presupune identificarea operatorilor locali de turism+ ela,orarea procedurii de selecie+ ela,orarea criteriilor de clasificare a unităilor agroturistice+crearea reelei locale+ ela,orarea programului de mar!eting+ promovare *i pu,licitate+ formarea *i atestarea operatorilor *i agenilor economici.

Managementul glo,al agroturistic are "n vedere evoluia glo,ală a potenialului zonei+ atestarea zonei+ formarea operatorilor *i crearea agentuluilocal+ identificarea *i testarea ageniilor agroturistice+ catalogarea gospodăriilor din

zona agroturistică+ realizarea programului agroturistic+ pregătirea oferteiagroturistice. olul managementului glo,al este acela de a reuni toate iniiativele

individuale "n vederea racordării acestora la o reea naională *i internaională+ de aasigura transpunerea acestora "n standarde care sa fie u*or accesi,ile at/t pentruconducere+ c/t *i pentru oferta agroturistică.

;oluia lansării satului romanesc ca produs turistic pe piaa naională *iinternaională constituie un demers de management care să situeze "n centrul sau produsul+ pe de o parte+ *i omul+ pe de altă parte.0in punct de vedere al costurilor de realizare această soluie nu suportă c%eltuieli prea mari+ deoarece ea se ,azează pe punerea "n valoare a dotărilor deja e7istente "n prima faza *i pe amenajarea lor la standardul impus de criteriile de clasificare *i catalogare.

Gunciile *i o,iectivele strategice principale ale agroturismului pot fisintetizate astfel9

- reducerea *i c%iar stoparea migraiei populaiei rurale spre mediul ur,an *istimularea revenirii unei pări a populaiei ur,ane "n mediul rural

- asigurarea unui nivel de trai *i civilizaie "n mediul rural compara,il cu celdin zonele oră*ene*ti+ contri,uind astfel la stimularea sta,ilirii populaiei "nzona rurală

- valorificarea comple7ă a resurselor naturale e7istente "n zonele rurale+ at/t prin producerea de ,unuri agroalimentare+ c/t *i a unor ,unurinealimentare+ artizanale+ de "naltă calitate *i importană pe piaa turistică

12


13/29

- protecia mediului+ com,aterea tuturor surselor *i factorilor de poluare deorice natură+ pentru conservarea unor condiii de viaă c/t mai sănătoasă "nzonele agroturistice.

Evaluarea potenialului agroturistic se face prin prisma e7istenei unei

infrastructuri minime *i a unui cadru construit+ integrat armonios "n cadrul natural+a posi,ilităilor de identificare *i realizare a unor programe de odi%nă *i agrement+care să aducă "n prim-plan tradiii *i me*te*uguri ce vor constitui elemente deatracie pentru turi*ti.

2#2# E"emente $e mr4eting in pr!m!)re gr!turismu"ui

Ela,orarea programului are un rol esenial "n activitatea agroturistică+ fiindnecesară adoptarea unor metode *i căi specifice pentru nivelurile de dezvoltare azonelor. Oricare ar fi metodele de evaluare *i formulare a programelor demar!eting la nivel teritorial acestea tre,uie să includă o,iective economice+sociale+ de amenajare teritorială+ financiară etc.

#rin culegerea+ gruparea *i prelucrarea informaiilor se pot ela,ora programe de mar!eting agroturistic structurate *i etapizate adecvat potenialuluizonei. #rogramele de mar!eting vor tre,ui să promoveze la scară largă "ntregulsector+ respectiv o campanie de mar!eting de cooperare "n aceia*i sferă de preocupări+ "n care vor concura toi operatorii.

Caracteristicile cele mai importante ale unui program de mar!eting

urmăresc următoarele9

- marcareaL turismului rural printr-o imagine "m,unătăită - recunoa*terea+ identificarea proprietarilor+ a caselor prin folosirea unor

"nsemne uzuale pe plăci de identificare

- promovarea directă către pu,lic folosind pu,licitatea uzuală+ postere *i ,ro*uri cu imagini semnificative locale

- cataloage care listează toate casele participante

- un service informaional central care să răspundă "ntre,ărilor ce apar

- servicii de rezervare locală *i centrală

- cercetarea pieei pentru a se "m,unătăii mar!etingul de produs

- programme educa*ionale de formare pentru operatori

13


14/29

- t/rguri reprezentative comerciale *i pentru consumatori

- legături *i cooperări cu organizaii internaionale angajate "n promovarea *idezvoltarea turismului rural.

Ela,orarea programelor turistice se face *i prin consultarea *i sprijinul unororganizaii specializate din cultură *i "nvăăm/nt. Orice program turistic va tre,uisă includă *i următoarele elemente9 adresantul (turistul individual sau grupuri deturi*ti)+ responsa,ilul de program+ durata programului *i perioada de timp pentrucare este vala,il.

#entru perspectiva dezvoltării agroturismului+ programele vor tre,ui săincludă măsuri *i activităi specifice cum sunt9

- crearea *i8sau perfecionarea "n continuare a măsurilor legislative- identificarea potenialului rom/nesc ce se pretează dezvoltării turismului de

acest gen- formarea profesională pentru turismul rural prin organizarea de aciuni

specifice

- cooperarea cu organizaiile internaionale "n domeniul turismului rural

- pregătirea gospodăriilor ărăne*ti pentru a deveni capa,ile să prestezeservicii turistice

- atestarea gospodăriilor ărăne*ti selecionate pentru prestarea serviciilor

agroturistice

- lansarea pe piaa internă *i internaională a ofertei de agroturism rom/nescrealizarea fondului de date privind unităile8gospodăriile cuprinse "n reeauanaională a turismului rural

- formarea e7periolor "n management agroturistic

- facilitarea cola,orării "ntre organismele *i organizaiile implicate "ndezvoltarea turismului rural din om/nia *i alte ări.

5tilitatea acestor programe sunt de un real folos "n dezvoltarea turismuluirural contemporan *i integrarea acestor activităi cu celelalte ări din Estul Europei.

#rin serviciile oferite *i activităile incluse "n programeleagroturistice este necesar să se urmărească ridicarea prestigiului satuluiagroturistic cre/ndu-i o anumită popularitate "ncadr/ndu-l "n r/ndul ofertelorturistice de mare interes *i atractivitate.

14


15/29

2#3#(!"iti%i $e stimu"re gr!turismu"ui

0ezvoltarea turismului rural "ntr-o serie de ări vest-europene relevă caimportană stimularea localnicilor sau a unor mici ageni economici "n orientarearesurselor de capital - proprii *i atrase - "n vederea realizării de9 N capacităi turistice mici *i mijlocii+ "n zonele *i localităile cu potenialneutilizat sau insuficient utilizat N amenajării *i modernizării ec%ipamentelor din zonele de litoral+ montane sau ,alneoclimaterice N reec%ipării sau modernizării dotărilor e7istente ale unităilor comerciale saude alimentaie pu,lică+ a celor de agrement turistic sau a altor o,iective care

produc venituri din circulaia turistică. :re,uie remarcat+ ca p/na la momentul prezent+ resursele de capital propriiau fost suportul majorităii ec%ipamentelor+instalaiilor+*i dotărilor e7istente "nturismul rural rom/nesc actual. ;e impun de asemenea "n ara noastră acordarea unor facilităi de ordinfinanciar-,ancar. Acestea ar putea fi su, forma unor credite prefereniale pentru9---dotări *i amenajări "n satele turistice+ gospodăriile *i fermele ărăne*ti+-realizarea caselor de vacana "n zone de interes turistic insuficient valorificate+- construirea de noi ec%ipamente turistice "n mediul rural de dimensiuni mici *imijlocii (ferme *i pensiuni turistice)+ precum *i pentru amenajări specifice ao,iectivelor cultural-istorice "n scopul declarat de utilizare pentru turism. Alături de ec%ipamentele turistice+ un rol determinant "n dezvoltareaturismului "n spatiul rural "l joacă infrastructura generală (căile de acces+canalizarea+ alimentarea cu apă+ energie electrică+ telecomunicaiile etc.). 'n acestsens este necesar a se acorda su,venii de la ,ugetul statului cu prioritate zonelor care au pro,at că prezintă interes *i atracie turistică. Mai mult "n localitatile cu un valoros potenial turistic este necesarăspecializarea unui angajat sau consilier comunal pe pro,leme ale turismului rural+ale proteciei mediului *i conservării am,iantului. #e de altă parte se impuneconstituirea - din ,ugetul local - a unui fond special destinat promovării formelor de turism+ contri,uind astfel la valorificarea eficientă a potenialului turistic

al zonelor rurale.

1


16/29

Cpit!"u" III# (!ten'i"u" gr!turisti% $in 'r

H'egu"ui

3#1# 5!n rur" 6'egn

ara &a eguluiȚ ț este un inut istoric i etnografic din col ul de sud-vestț ș țal :ransilvaniei+ jude ul &unedoaraț + om/nia.

ara &a egului cuprinde depresiunea cu acela i nume+ dar "n zona deȚ ț șinfluen ăL a ei se află i a ezările situate pe cursul superior alț ș ș ;treiului+ p/nă lavărsarea acestuia "n Mureș. ara &a egului este una dintre microregiunile cele maiȚ ț ,ogate din om/nia din punct de vedere istoric9 aici se găsesc c/teva dintre cele

mai importante monumente de ar%itectură iș ar%eologie din ară. :ot "n araț Ț&a egului a fost realizată una dintre cele mai am,i ioase amenajări %idroenergeticeț țdin ară. $ona este cunoscută i pentruț ș fosilele de dinozauri găsite aici.

ara &a egului se află "nȚ ț :ransilvania+ la "ntretăierea acestei provinciiistorice cu Fanatul iș Oltenia. ;trict geografic+ ara &a egului se suprapuneȚ ț peste depresiunea omonimă+ mărginită+ la sud+ de Mun ii etezatț + la est i nord-est+șde Mun ii ureanuț Ș + la vest+ de Mun ii arcuț Ț + iar la nord de Mun ii #oiana uscăț .'ntre aceste limite+ ara &a egului corespunde ,azinului superior alȚ ț ;treiului+av/nd lungimea pe a7a est-vest de cca


17/29

medievale (Cetatea Colt+ Cetatea ăc%itova)+ ,iserici vec%i dec/nd lumea(Fiserica din 0ensu sau ;"ntămaria Orlea)+ case *i mici castele - re*edine aleșfamiliilor locale de viă no,ilă (Curtea no,iliară de la ;ăla ul de ;us+ CastelulșendeffP).Oamenii locului sunt veseli+ ,ucuro*i de vor,ă ,ună *i *tiu a te fermeca+

povestindu-i "nt/mplări vec%i de c/nd %ăul. i pentru a pleca de-a dreptul vrăjit deacest col de ară+ află că aici a fost declarat un eoparc+ "n mare parte pentrufosilele de dinozauri pitici+ dar *i pentru alte mici comori legate de >storia#ăm/ntului.

ara &aegului este o zonă unică "n om/nia at/t prin

raportul ec%ili,rat "ntre terenurile influenate antropic *i celeaflate "n regim natural+ c/t *i prin gradul ridicat deconservare al zonelor naturale. 0in punct de vedere alutilizării terenurilor suprafeele cele mai mari sunt acoperitede păduri+ pă*unile au o pondere puin mai redusă+ iar cel

mai sla, reprezentat este terenul ara,il.Majoritatea suprafeei "mpădurite este "n proprietatea statului+ restul

aparin/nd domeniului pu,lic *i sectorului privat.0ominante sunt pădurilenaturale+ "n special făgetele+ ră*inoasele+ "n proporie mai mică+ sunt constituite "nspecial din păduri de pin plantat "n vederea o,inerii colofoniului *i larice pentrusemine care furnizează materialul germinativ pentru pepiniere. ;uprafeeleagricole fiind inegal distri,uite "ntre comunele din ara &aegului ponderea *itipul activităile tradiionale este diferită.

'n zonele centrale ale ,azinului este predominantă cultivarea terenurilor iar

"n cele de pe rama ,azinului cre*terea animalelor+ prelucrarea lemnului+ pomicultura. Cartoful este cultura cea mai răsp/ndită alături de care se mai cultivă porum,+ gr/u+ ovăz+ orzoaică+ legume *i plante furajere. @ucrările agicole sunte7ecutate at/t mecanizat dar *i tradiional+ cu animalele+ at/t din lipsa utilajelor dar *i din cauza e7istenei unor terenuri inaccesi,ile.

Gertilizarea terenurilor se face preponderent cu "ngră*ăminte naturale dar utilizarea insecticidelor *i pesticidelor cunoa*te o dezvoltare importantă "n ultimiiani. Cre*terea animalelor se ,azează pe suprafeele mari de pă*uni *i f/nee+animalele crescute sunt9 ,ovine (cele mai numeroase)+ ovine *i porcine.Apro7imativ I= dintre gospodăriile+ din mediu rural+ cresc animale *i J


18/29

3#2#(un%te $e tr%'ie &n 'r H'egu"ui

Tuştea+ locul "n care au fostdescoperite urme clare ale dinozaurilor+ este doar unul dintre punctele de atracieale noului proiect turistic "ntocmit pentru ara &aegului.

Deva - vedere de pe Cetate

Cetatea "nsă*i+ a fost *i răm/ne un o,iectiv turistic atrăgător. 'n ultimii ani afost conceput un program de amenajare pentru a o pune "n valoare *i a o faceaccesi,ilă tuturor v/rstelor9 promenadă clasică pe alei sau pe urcu*ul din st/nga+urcarea motorizată cu funicularul+ "n toate cazurile din v/rful cetăii ni se dezvăluie panorama ora*ului *i a "mprejurimilor. ;ala de sport specială a *colii ;portive din0eva unde Octavian Felu a antrenat sportive ce au continuat tradiia gimnasticiirom/ne*ti+ "ncepută cu ?adia Comăneci *i continuată cu Ecaterina ;za,o. @a poalele cetăii un parc e stră,ătut de alei *i "n parte amenajat pentru copii9Q#arcul CetăiiQ. Castelul Fet%len sau QMagna CuriaQ (Curtea Mare+ cum i se maispunea) a fost construită "n sec. R>. >niial a fost conceput "n stilul ena*terii+ dar restaurările ulterioare ("n 1B21 ordonate de a,riel Fet%len *i "n prima jumătate asecolului R>>>) i-au adăugat elemente ,aroce. Azi+ castelul adăposte*te MuzeulSudeean &unedoara - 0eva+ "n care sunt e7puse numeroase piese privinddezvoltarea societăii omene*ti pe aceste locuri ,ogate sunt *i e7ponatele seciei

de *tiine ale naturii.

Localitatea Haţeg

O,iectivele turistice ale localităii &aeg sunt datorate condiiilor naturale+vieii istorice *i culturale continue *i "ndelungate pe aceste meleaguri. #itoresculzonei+ e7istena izvoarelor de ape minerale *i termale recunoscute pentru calităile

1


19/29

lor curative+ fondul cinegetic+ precum *i ,ogăia *i varietatea elementelor dear%itectură+ arta popularaă *i folclor+ oferă posi,ilităi de turism pe gustul fiecăruia. A*ezată la poalele munilor la o altitudine de 3II-4II m+ localitateareprezintă o mare oportunitate de dezvoltare a ,azei turismului montan+ av/ndacces pe drumuri modernizate spre fiecare din staiunile montane "nconjurătoare

(Muntele Mic+ #oiana Mărului etc.)+ unde se pot practica toate sporturile montane(alpinism+ s!i+ etc.)

Sacărâmb

0espre ;acăr/m, s-au scris+ de-a lungul a mai ,ine de două veacuri *i jumătate+ tomuri "ntregi. 'n secolul al R>R-lea+ speciali*ti "n minerit din "ntreagalume au cercetat cu atenie strania aglomerare de elemente c%imice adăpostite+ "ndiverse com,inaii de muntele ;acăr/m,. El reprezintă un la,orator mineralogicunic "n lume9 pe o suprafaă de numai 1 !mp au fost descoperite peste 1II detipuri de minerale+ dintre care două fără ec%ivalent+ cu e7cepia unor

corespondene aflate "n minele Africii de ;ud.Av/nd "n vedere o asemenea compoziie a solului *i su,solului+ unii seaventurează "n a spune că aici s-ar afla unul din cele mai puternice c/mpurimagnetice de pe păm/nt+ iar calitatea aerului este similară cu cea de la altitudini de peste 3III m.

Geoagiu

@ocalitatea se află la vărsarea r/ului eoagiu /n Mure*. #e teritoriul actualeia*ezări s-a aflat cetatea romană ermisara+ denumită mai apoi :%ermae 0odonae.Ora*ul are "n componenă *i staiunea ,alneoclimaterică eoagiu-Făi.

Hunedoara

• Castelul Corvinilor • @acul Cinci*• M/năstirea #rislop• Munii #oiana uscă• rădina $oologică

Simeria

;ituat la 1B !m vest de municipiul Oră*tie *i 1I !m est de municipiul 0eva+

este un important nod de cale ferată. Cei aflai "n trecere prin ora*ul ;imeria au posi,ilitea de a vizita Ar,oretumul - #arcul 0endrologic ;imeria+ care se află seaflă pe locul 3 "n Europa *i pe locul 11 "n lume.

1J


20/29

Masivul ete!at Masivul se "nală "ntre dou2


21/29

3.3.(!ten'i"u" gr!turisti% &n *!n m!ntn 6'egn

alorificarea potenialului presupune administrarea eficientă+transparentă *i responsa,ilă a ,unurilor pu,lice9 infrastructură *i ec%ipamente+inclusiv a patrimoniului natural *i cultural care tre,uie pus "n valoare+ dar+ "n

acela*i timp protejat *i păstrat pentru generaiile viitoare. #oten ialul de dezvoltare a agroturismului este deose,it de mare.Acestațeste dat at/t de frumuse ile naturii c/t i de o,iceiurile i tradi iile populare9ț ș ș ț - măreia deose,ită a ării &aegului- frumuse ile văilor +r/urilorț- frumuse ile naturiiț- tradi iile+ folclorul i o,iceiurile populare din această regiune care reprezintă oț șatrac ie deose,ită pentru turi tiț ș - mănăstiri+ ,iserici+ cetă i+ castele reprezintă repere ale civiliza iei ării noastreț ț ț- la acestea se adaugă i ospitalitatea traditională a rom/nilor.ș

3##(erspe%ti)e"e $e $e*)!"tre "e me$iu"ui rur" $in 'r H'egu"ui

Cercetarea privind dezvoltarea mediului rural este de actualitate deoarece populaia care locuie*te "n mediul rural se confruntă cu foarte multe pro,leme carenecesită găsirea unor soluii via,ile care să contri,uie la "m,unătăirea consistentăa condiiilor de viaă *i a motivării tinerilor de a aprecia *i a promova valorile *itradiiile satului.

@umea rurală este caracterizată de simplitate+ perenitate *i fora adevărului.;paiul rural de astăzi se confruntă cu numeroase dificultăi. ;usinereacomunităilor rurale este cu at/t mai importantă cu c/t aceasta consolidează voina poporului rom/n de a deveni european "n "ntregime.

'n cadrul studiului efectuat au fost analizai factorii care contri,uie ladezvoltarea rurală a &aegului. Au fost identificai factorii9 fizico-geografici+demografici+ economici *i naturali de risc. 0emersul *tiinific realizat a scos "nevidenă faptul că patrimoniul turistic e7istent reprezintă un punct forte pentrudezvoltarea ări.

Conform studiilor realizate se poate afirma faptul că comunitatea locală

"ncearcă să promoveze autenticitatea satului rom/nesc+ resursele naturale *iantropice e7istente "n zonă *i să satisfacă e7igenele oricărui turist+ fie el rom/nsau străin.

Au fost prezentate analizele ;DO: sectoriale9- analiza ;DO: privind poziia geografică *i administraia locală- analiza ;DO: privind populaia *i fora de muncă- analiza ;DO: privind infrastructura te%nico-edilitară+ de mediu+ socială *i

culturală

21


22/29

- analiza ;DO: privind dezvoltarea economiei rurale analiza ;DO: privind turismul *i agrementul

- analiza ;DO: integrală a comunei :ulnici.#entru fiecare analiză au fost identificate9 punctele tari+ punctele

sla,e+ oportunităile *i ameninările.

;trategia de dezvoltară rurală a ării &aegului prezintă9- principii care stau la ,aza ela,orării strategiei de dezvoltare rurală- surse de finanare pentru implementarea strategiei de dezvoltare rurală- domeniile *i o,iectivele strategice- programe *i proiecte pentru atingerea o,iectivelor strategice identificate

C!n%"u*ii

22


23/29

ara &aegului reprezintă una dintre cele mai mediatizate unităigeografice ales paiului rom/nesc. Acest lucru se datorează faptului că este un inutistoric *i etnografic preios+ remarc/ndu 6se + printre altele+ prin poziionarea centrului statului dac *i cel politico-militar+ administrativ *i cultural al provinciei romane 0acia . Acest teritoriu nu a fost studiat numai de oamenii de *tiină rom/ni ci *i decei mag%iari fiindcă a reprezentat inutul de origine al familiei Corvine*tilor+ aicărei mem,ri au ajuns să fie foarte apreciai "n cadrul statului mag%iar.

#rintre studiile efectuate "n această zonă se remarcă studiile de istorie *i dear%eologie+ studii consacrate unor situri specifice din ara &aegului.ara &aegului este situată "n partea sud-vestică a :ransilvaniei+ "ntinz/ndu-se+ petoată suprafaa sa+ "n partea sud-vestică a judeului &unedoara. Mai e7act spus 6 seaflă la contactul provinciei istorice :ransilvania cu Oltenia *i Fanatul. Are o formăapro7imativă de triung%i+ fiind o unitate naturală ,ine individualizată. ara &aegului corespunde ,azinului superior al;treiului+ av/nd lungimea

pe a7a est-vest de cca


24/29

Ane7a 2.

24


25/29

Ane7a 3.

2


26/29

Ane7a4.

2B


27/29

Ane7a


28/29

,i"i!gr.ie

2


29/29

1. adu #opa+ @a "nceputurile Evului Mediu rom/nesc. ara &a eguluiL+Ț țFucure ti+ 1Jș

2. Adriana #escaru+ Eugen #escaru+ alori ale patrimoniului %unedoreanL+ 0eva+

2III

3. Glorin Constantiniu+ O istorie sinceră a poporului rom/nL+ edi ia a >>-a+țFucure ti+ 1JJJș

4.Adrian Andrei usu+ Castelarea CarpaticăL+ Cluj-?apoca 2II. er,anȘFonciocat (foto)+ >>. Mădălina Mirea (te7t)+ >>>. 0ominica Macri (trad.)+ &a eg+ț

ara Fisericilor de #iatrăL+ Fucure ti+ 2IIHȚ ș

. oledi+ 0rumuri "n &a egL+ Fucure ti+ 1JH1ț ș

agroturismul in tara hategului

Documents