agricultura-prioritatea-usl

1

Agricultura şi dezvoltarea satului românescprioritate a Uniunii Social-Liberale

Programul USL privind agricultura și dezvoltarea satului

Agricultura Provocare Mondială

CRIZA ALIMENTARĂ REPREZINTĂ O AMENINȚARE GLOBALĂ

Determinată de:• Creşterea demografică (populația 7 mld. 2011 – 9,3 mld. în 2050);• Producția de alimente este insuficientă;• Schimbările climatice – deșertificarea.

Consecințe

• La nivel mondial un locuitor din 6 suferă de foame.

Agricultura Prioritate Europeană

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC)

• Bugetul PAC anual este de 55 mld. euro (40% din totalul bugetului UE)

• Politica Agricolă Comună este într-o perioadă de schimbare

• România nu are definită încă foarte clar o poziție cu privire la viitorul PAC

• PAC are ca prioritatea asigurarea hranei pentru oameni• PAC pune în centrul preocupărilor sale categoriile

profesionale producătoare de alimente, adică fermierii, pescarii, lucrătorii agricoli și cei forestieri

Agricultura Prioritate Europeană

VIITORUL PAC 2014 - 2020(pentru ce trebuie să opteze UE și România în prezent)

• Optăm pentru păstrarea plăților la hectar sau acordarea de sprijin pe bază de proiecte?

• Suntem pentru măsuri de piață sau pentru stoparea acestora?

• Noul PNDR se va axa pe protecţia mediului sau pe sprijinul pentru fermieri?

4

România în UE

• Suprafața agricolă a României este de 14,8 mil ha, adică 8.2% din total UE

• România ocupă locul 6 după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia din acest punct de vedere

• Suprafața arabilă/cap de locuitor:– România 0,41 ha– Media Uniunii Europene 0,21 ha

• În România se obține în medie o producție de 300 euro/ha, media europeană fiind de 750 euro/ha

5

Agricultura României

Unde ne aflăm în 2011?

• Agricultura– Productivitate scăzută;– Terenuri fărâmițate excesiv;– Alimente tot mai scumpe;– Lipsa sprijinului pentru energie și apă;– Evaziune fiscală ridicată.

• Dezvoltare rurală– Populaţie agricolă îmbătrânită;– Absorbție scăzută și neprioritizată a fondurilor europene;– Situație precară a infrastructurii rurale;– 44,80% din populația României trăiește în mediul rural, față de media de peste 50% din UE.

6

Fărâmițarea excesivă a terenurilor

• România are cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană: 4 256 000 adică 29,39% din totalul fermelor din UE

• Exploataţiile de subzistență și semi-subzistență reprezintă 93,7% din numărul total de ferme

• USL consideră prioritară transformarea exploatațiilor mici și de subzistență în ferme medii familiale

Fărâmițarea excesivă a terenurilor

2093356

906930

477404

600950501539708788

4272290

TERENURILE AGRICOLE CARE PRIMESC SPRIJIN DE SUPRAFAŢĂ ÎN FUNCŢIE DE

MĂRIME

1-5 Ha = 2.09 mil

5-10 Ha = 0.9 mil

10- 20 Ha = 0.4 mil

20 - 50 Ha = 0.6 mil

50 - 100 Ha = 0.5 mil

100-200 Ha 0.7 mil

> 200 ha = 4.2 mil

Sursa: APIA

- 1 % din fermierii români beneficiază de 52% din sprijinul pe suprafață

- Fermele medii (între 5 – 100) reprezintă 25.5% (2,4 mil. ha)

- 22.4% din suprafețele ce primesc subvenții au sub 5 ha

- 9,39 milioane ha primesc subvenții în România

ÎN ROMÂNIA SE FACE AGRICULTURĂ PE SUPRAFEȚE MICI

Alimente tot mai scumpe

CREŞTEREA PREŢURILOR ESTE CAUZATĂ DE:

• Creșterea TVA la 24 %;• Creşterea costurilor de producţie, în special datorită sporirii prețurilor la motorină, gaze și energie electrică;• Importuri masive în detrimentul producătorilor români;• Lipsa accesului producătorilor autohtoni la desfacerea produselor într-un cadru organizat;• Costuri nejustificate pe lanţul de producţie de la producător la consumatorul final.

9

Alimente tot mai scumpe

10

România are cel mai crescut ritm de creştere a prețurilor dintre țările vecineEvoluția preţului pâinii 2007 - 2010 (%)

Sursa: INS

Populația agricolă îmbătrânită

• România are 1,7 mil. fermieri cu vârstă de peste 65 de ani, cei mai mulţi din UE.

• Programele „Renta viageră” și „Retragerea timpurie a fermierilor” nu au fost funcţionale.

Sursa: APIA

Lipsa amenajărilor și irigării terenurilor agricole

• În 1990 existau peste 3 milioane ha amenajate pentru irigații

• Doar pentru 22% din suprafaţa agricolă a ţării există astăzi infrastructură pentru irigații

• 2009 s-a irigat 9,6 %

• 2010 s-a irigat 2,5 %

• PRINCIPALA CAUZĂ ESTE INEXISTENȚA SPRIJINULUI DIN PARTEA STATULUI PENTRU ENERGIE ȘI APĂ

320

225

296

79

0

50

100

150

200

250

300

350

2007 2008 2009 2010

Surpafața irigată(mii Ha)Surpafata …

Sursa: INS

Evaziune fiscală foarte ridicată

• România ocupă locul 2 în UE în ceea ce priveşte nivelul evaziunii fiscale, care se ridică la 42,4% din veniturile taxabile în 2009.

• Se pierd anual peste 3 miliarde euro în piața neagră din agricultură.

• Anual se pot scoate peste 2 miliarde euro din economia neagră.

• Combaterea evaziunii din agricultură poate fi una din sursele pentru finanțarea programelor naționale din agricultură și poate duce la realizarea unui mediu concurențial adecvat.

Agricultură Subfinanțată

• Ajutoarele de stat nu au fost notificate și nu s-au mai acordat începând cu 1 ianuarie 2010.

• Exemple de ajutoare de stat care nu se mai primesc: apă și energie pentru irigații, sectorul bovine, calitatea laptelui, asigurări.

• Din 32 de linii directoare se aplică doar 5 măsuri. Acest lucru duce la lipsa sprijinului în sectoare importante:

ZootehnieHorticulturăAgricultura ecologică

14

Agenții de plăți nefuncționale

• Personal insuficient și nemotivat financiar;

• Un funcţionar APIA gestionează 600-800 de cereri de plată (UE recomandă ca un angajat să nu gestioneze mai mult de 250 de cereri);

• Capacitatea de evaluare și procesare de către APDRP a proiectelor este cu mult sub cea necesară;

• Programul Operațional de Pescuit neacreditat.

Rata scazută de absorbție a fondurilor europene

• PNDR are o alocare financiară de 10,09 miliarde de euro. Până în prezent s-au semnat contracte în valoare de 3,6 miliarde de

euro. S-au efectuat plăţi efective în valoare de 1,9 miliarde de euro.

• România riscă: Să piardă 5 miliarde de euro dacă se continuă acest ritm de

absorbție.

Să primească un buget mult mai mic pentru PNDR 2, care va funcţiona în perioada 2014 – 2020.

• Nu au fost demarate studiile de impact pentru PNDR 2.

• POP are un buget de 307 mil Euro 2007 – 2013, iar absorbția este de numai 10.68%.

16

Concluzii privind agricultura sub Guvernul Boc

• În România se produce tot mai greu și la costuri tot mai ridicate;

• Irigațiile sunt ca și inexistente;• Avem terenuri nelucrate de peste 3 milioane de ha;• Românii se hrănesc nesănătos şi mai mult din import;• Prețurile alimentelor sunt tot mai mari;• Populația rurală este îmbătrânită, iar tinerii nu sunt motivați

să lucreze în agricultură;• Statul român pierde 3 miliarde de euro anual din economia

neagră, dar ne împrumutăm de la FMI;• Nu reușim să cheltuim banii primiți de la Uniunea Europeană;• Structurile de stat sunt politizate total;

17

Agricultura și Dezvoltarea Satului Românesc în Perspectiva USL

18

Agricultura în perspectiva USL

PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE USL

• Agricultura este prioritate națională

• Agricultura este motorul de creștere economică

• Agricultura este generatoare de venituri bugetare prin: stimularea activității economice; creșterea numărului de locuri de

muncă; reducerea evaziuni fiscale.

PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE USL

• Să folosim corect și eficient resursele naturale

• Agricultura să producă ceea ce se cere pe piață

• Statul să fie responsabil față de agricultori și consumatori

Agricultura și Dezvoltarea Satului Românesc în Perspectiva USL

Direcții de acțiune

• Dezvoltarea unei agriculturi moderne din punctul de vedere al exploatațiilor agricole și al gradului de tehnologizare, care să producă pentru piață, să asigure hrana necesară populației și un nivel de trai ridicat pentru fermieri;

• Dezvoltarea durabilă a satului românesc, astfel încât să se elimine disparitățile între mediul rural și urban și să se promoveze conservarea patrimoniului cultural;

20

Obiectivele USL pentru Agricultură și Sat

OBIECTIVE PENTRU AGRICULTURĂ

• Fiind prioritate națională, anumite sectoare trebuie să beneficieze de acces la producția internă de gaze si energie electrică la costuri reduse;

• Asigurarea hranei pentru populație în cantităţi suficiente și la standarde europene;• Retehnologizarea agriculturii;• Acordarea la timp a unor subvenții sporite pentru culturile de câmp;• Susținerea sectorului creșterii animalelor în vederea sporirii efectivului și îmbunătățirii

genetice;• Acordarea de sprijin pentru calitatea laptelui;• Dezvoltarea sistemului de irigații;• Devoltarea producției de plante oleaginoase și cereale;• Dezvoltarea pisciculturii;• Dezvoltarea horticulturii;• Dezvoltarea lanțului de producție până la produsul finit și asigurarea unei piețe de desfacere

a acestuia;• Susținerea agriculturii de nişă (ex. agricultura ecologică și produse tradiționale);• Creșterea exporturilor, în special de produse finite;• Alinierea politicilor agricole la conceptul european de APA-AER-SOL;• Obținerea dezideratului de siguranță alimentară pentru a genera produse româneşti

competitive pe piața UE.

21

Obiectivele USL pentru Agricultură și Sat

OBIECTIVE PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI ROMÂNESC

Elaborarea și negocierea unui PNDR 2 (2013 – 2020) cât mai avantajos care să ducă la :

• Dezvoltarea infrastructurii rurale într-un concept integrat (școală, IMM, drumuri, dispensar);

• Realizarea unui Cod al Pământului și a unui Cod al Apei;• Reducerea decalajelor dintre mediul rural și urban;• Protejarea și utilizarea rațională a pădurilor;• Revigorarea și dezvoltarea zonei montane;• Utilizarea eficientă a resurselor agricole, silvice, de apă și

de mediu.

22

MĂSURILE USL

1. Măsuri de politică agricolă și dezvoltare a satului românesc

2. Măsuri de reformă administrativă

23

Măsuri de politică agricolă și dezvoltare a satului românesc

• COMASAREA TERENURILOR;• PROGRAME NAȚIONALE PENTRU SECTORUL LEGUME-

FRUCTE: PRODUCȚIE, COLECTARE, DEPOZITARE ȘI PROCESARE;

• CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ;• REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI

FUNCIARE;• NOTIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT;• REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR NATURALE.

Măsuri de politică agricolă și dezvoltare a satului românesc

• SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE;• PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ;• SILVICULTURĂ;• POLITICI NAȚIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ȘI

MAREA NEAGRĂ;• RENEGOCIEREA PNDR;• PREGĂTIREA ȘI NEGOCIEREA PNDR II 2014 – 2020;• SCĂDEREA FISCALITĂȚII ȘI COMBATEREA EVAZIUNII;• CERCETARE AGRICOLĂ MODERNĂ ȘI BAZATĂ PE

PRINCIPII COMERCIALE;• SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ – ANSVSA.

25

Reforma administrativă

Ministerul Agriculturii

Agențiile de Plăți

Camerele Agricole

26

Politici agricole moderne

COMASAREA TERENURILOR

• Realizarea gratuită a cadastrului pentru toate terenurile agricole în vederea constituirii unei pieţe a terenurilor agricole;

• Măsuri de retragere timpurie a agricultorilor (PNDR, Ajutoare de Stat);

• Măsuri de sprijinire a tinerilor fermieri;• Stimularea comasării prin redefinirea sprijinului pe

suprafață.


PROGRAME NAȚIONALE PENTRU SECTORUL LEGUME FRUCTE: PRODUCȚIE, COLECTARE, DEPOZITARE ȘI PROCESARE

• Program național pentru înfiinţarea de sere pentru legume și fructe;

• Program național pentru înfiinţarea de centre de colectare, sortare, calibrare și depozitare în cadrul zonelor specializate în producerea anumitor legume și fructe;

• Program național pentru înființarea de micro fabrici locale de procesare care să deservească producătorii de legume și fructe din zona respectivă.


PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINȚAREA DE SERE PENTRU LEGUME ȘI FRUCTE

• Acces la resursa de gaze din producția internă la costuri reduse;• Sere familiale;• Finanțare din fonduri UE, buget național, bugete locale;• Sporirea competitivității producătorilor autohtoni;• Fructe și legume româneşti pe o perioadă mai lungă a anului.

29


PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINȚAREA DE CENTRE DE COLECTARE

• Finanțare: PNDR, ajutoare de stat;• Realizarea acestora prin parteneriate public – private;• Program național de promovare a produselor româneşti;• Program național pentru reconversie în sectorul horticol;• Realizarea acestora în bazinele de producție legume și fructe.


PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINŢAREA DE MICROFABRICI LOCALE

• Crearea de locuri de muncă la nivel local “O localitate, 1 IMM”;• Promovarea produselor tradiționale și ecologice româneşti;• Facilități pentru constituirea și dezvoltarea formelor asociative (grupuri de producători, asociații, cooperative)


CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ

• Produse bancare speciale pentru fermieri prin CEC

• Stabilirea unui model de compensare a dobânzilor

• Dezvoltarea unui program guvernamental prin FGCR “START ÎN AGRICULTURĂ”


CREDITUL ÎN AGRICULTURĂProgramul „START ÎN AGRICULTURĂ”

• Linii de credit speciale pentru investiții realizate de fermieri • 60% înființare microfermă și 40 % capital de lucru în primul an• Garanția: FGCR (max.50%) și garanția FNGCIMM (max.50%)


REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE

• Program Național privind modernizarea întregului sistem de îmbunătățiri funciare;

• Program Național pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de irigații – apa ca factor de securitate alimentară și stabilitate socială;

• Program Național de amenajări complexe pe bazinele hidrografice pentru a reduce riscul de inundații, alunecări de teren, eroziunea solului și colmatarea lacurilor - managementul integrat al apei.


AJUTOARE DE STAT

Notificarea tuturor celor 32 de linii directoare și acordareaajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul Europeannr. 1698/2005 - ajutor pentru investiții în ferme;- ajutor pentru investiţii în domeniul prelucrării şi

comercializării produselor agricole;- compensarea daunelor naturale;- instalarea tinerilor fermieri;- asigurări.

Politici Agricole Moderne

REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR NATURALE

Principalele resurse ale României, PĂMÂNTUL și APA, vor fi gestionate corect pe termen scurt, mediu și lung prin:

• Elaborarea de reglementări clare cuprinse în două coduri “CODUL PAMÂNTULUI ȘI CODUL APEI”.

• Promovarea agriculturii durabile, multifuncționale, dezvoltarea biodiversității și protecția mediului.

36


37


PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ

• Realizarea unei proiecții bugetare a MADR pentru o perioadă de minim trei ani și cu perspectivă aferentă perioadei 2014-2020.

• Programul pentru agricultură va reflecta nevoile de finanţare ale sectorului astfel încât să se poată realiza o planificare multianuală a bugetului.

38


SILVICULTURĂ

• Coordonarea surselor de sprijin financiar FEADR, Life, Natura 2000, REGIO, FP 7, pentru proiecte prioritare din silvicultură;

• Elaborarea Strategiei Naţionale pentru Păduri şi a Planului de Acţiune pentru sectorul forestier din România;

• Creşterea suprafeţei de pădure prin: readucerea în circuitul productiv, împădurirea terenurilor agricole degradate și înfiinţarea sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie;

• Urgentarea inventarierii fondului forestier naţional.

39


POLITICI NAȚIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ȘI MAREA NEAGRĂ

• Redefinirea politicilor de pescuit în Delta Dunării, Lunca Dunării și Marea Neagră în vederea protecției și exploatării durabile;

• Stimularea înființării și dezvoltării asociațiilor de pescari;• Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene din cadrul

Programului Operaţional pentru Pescuit (POP);• Susţinerea înființării bursei de pește;• Promovarea serviciilor specifice zonei și păstrarea

biodiversității.

40


RENEGOCIEREA PNDR

• Renegocierea sumelor alocate pe măsuri din cadrul PNDR;

• Simplificarea documentației pentru proiectele întocmite din fonduri europene;

• Renunţarea, acolo unde este cazul, la sistemul sesiunilor de proiecte și reintroducerea sistemului de depunere continuă;

• Urgentarea operaționalizării anumitor măsuri din PNDR (ex. împădurire în teren agricol și non – agricol).

41


PREGĂTIREA ȘI NEGOCIEREA PNDR II (2014 – 2020)

• Un nou program național de dezvoltare rurală pentru perioada 2014 – 2020 care să finanțeze măsurile prioritare pentru viitorul agriculturii româneşti.

• O alocare financiară sporită și o absorbție integrală.• Conținutul acestui program, bugetul total al acestuia și

măsurile de finanțare vor fi supuse unui proces de negociere cu Comisia Europeană.

• Va ține cont de nevoile reale ale agriculturii româneşti și de viitorul PAC.

• Definirea de urgență a poziției României privind viitorul PAC și demararea studiilor pentru noul PNDR.


SCĂDEREA FISCALITĂȚII ȘI COMBATEREA EVAZIUNII

• Cotă redusă de TVA la producția de cereale, pâine, carne proaspată, lapte și legume-fructe proaspete (TVA 24%, din care 9% către buget și 15% dedus producătorului);

• Implicarea organizațiilor de producători, procesatori și comercianți în proiectele legislative;

• Asigurarea unui cadrul legislativ pentru acreditarea/ licenţierea operatorilor economici care activează în comerţul cu produse agricole.


CERCETARE AGRICOLĂ MODERNĂ ȘI BAZATĂ PE PRINCIPII COMERCIALE

• Elaborarea unui program național de cercetare – dezvoltare agricolă pe perioada 2014 – 2020, care să fie în concordanță cu prevederile viitorului PAC;

• Promovarea cercetării pe principii comerciale;• Relansarea activităţii de cercetare din agricultură prin

modernizarea infrastructurii specifice;• Dezvoltarea cercetării aplicate și a extensiei;• Crearea de genofond animal și vegetal performant;• Parteneriat public – privat.

SIGURANȚA ALIMENTARĂ - ANSVSA

Transpunerea noului concept european

Sănătatea animalelor + Sănătatea oamenilor = O singură sănătate

Implementarea trasabilităţii pe întreg lanțul alimentar în baza principiului “de la furcă la furculiță”.Abordarea în sistem integrat a lanțului alimentar folosind cele 4 instrumente:1. Identificarea riscului;2. Comunicarea riscului (prin sistemul rapid de alertă);3. Managementul riscului;4. Educarea și informarea consumatorului.Elaborarea programului național strategic pentru prevenirea, controlul și eradicarea bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om pe o perioadă de minim 5 ani. Acest program va trebui să raspundă noilor provocări:- în sfera sănătății animalelor: boala vacii nebune, gripa aviară, gripa porcină, febra aftoasă, implementarea și monitorizarea bunăstării animalelor;- în sfera siguranței alimentare: criza Dioxinei, criza Escherichia coli, lipsa controlului asupra folosiri excesive a antimicrobienelor.

45

SIGURANȚA ALIMENTARĂ - ANSVSA

Toate aceste deziderate se vor realiza prin:

• întărirea capacității instituționale, • formarea și educația profesională continuă, • modernizarea unităților de asistență veterinară din zona rurală, • întărirea capacității de diagnostic,• dezvoltarea cercetării și inovării în domeniu, • emiterea de avize științifice consultative (în situații precum OMG-urile, aditivii alimentari), • realizarea unor sisteme performante de distrugere a deșeurilor de origine animală,• realizarea băncilor de vaccinuri,• facilitarea accesării de către medicii veterinari din mediul privat a fondurilor europene dedicate,• încheierea parteneriatelor strategice cu asociațile de crescători și producători, cu asociațiile din industria alimentară, cu asociațiile din retail, cu ONG-urile implicate în lanțul alimentar și protecția consumatorilor,• obţinerea unor efective de animale cu valoare genetică și productivitate crescută cu scopul de a crește calitativ și cantitativ populația de animale,Toate aceste acțiuni vor duce la câștigarea încrederii tuturor actorilor implicați în sistem dar, în primul rând, a consumatorilor.

46


Ministerul Agriculturii și instituțiile din subordine

• Structura modernă a ministerului (departamente corespunzătoare pentru: schimbări climatice, bioenergie, agricultură ecologică, securitate alimentară, piața produselor, piața creditelor, piața funciară și industria alimentară);

• Crearea unei instituții în cadrul sau în subordinea Ministerului Agriculturii care să se ocupe de comasarea funciară;

• Îmbunătăţirea informării fermierilor privind măsurile de sprijin (măsuri de e-guvernare);

• Revenirea Romsilva în cadrul Ministerului Agriculturii;

• Evaluarea și redefinirea domeniului de îmbunătățiri funciare.


Agenții de Plăți

• Eficientizarea activității agențiilor printr-o coordonare corelată a acestora și comasarea acestora într-un interval de 4-5 ani;

• Asigurarea de personal suficient și bine pregătit;• Implicarea treptată a organizaţiilor profesionale

reprezentative în derularea plăților, ca o măsură de responsabilizare a acestora.


Camerele Agricole

• Depolitizarea Camerelor Agricole;• Transformarea lor în furnizori de consultanță pentru

fermieri;• Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea

să își poată asigura autofinanțarea;• Îndeplinirea rolului Camerelor Agricole așa cum sunt

definite acestea la nivel european.

VIITORUL AGRICULTURII ȘI AL SATULUI ROMÂNESC

• Readucerea agriculturii la adevăratul ei potențial ținand cont de tradiția românească;

• Redefinirea rolului turistic al satului românesc;• Pentru USL este prioritară asocierea în agricultură;• Sectoarele legumicol, pomicol și viticol vor fi sprijinite

prin politici sectoriale;• Dezvoltarea zootehniei și creşterea ponderii acesteia

în totalul producţiei agricole este prioritară.

50


• Promovăm și susținem produsele ecologice și tradiționale românești;

• România va avea o structură administrativă funcțională și depolitizată;

• Agricultorii români vor fi informați și pregătiți profesional;

• Organizațiile patronale vor juca un rol major în luarea deciziilor în agricultură.

51


• Va crește rolul jucat de agricultori astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a influența decisiv politicile agricole;

• Agricultorii vor avea asigurate atât infrastructura sistemelor de irigații, cât și apa necesară;

• România va produce suficient pentru consumul populației și pentru a deveni din piață de desfacere un jucător pe piața internațională;

• Banii pentru agricultură trebuie să ajungă la agricultori, nu să fie direcționați pe criterii politice.

52

agricultura-prioritatea-usl

Documents