agresivitate intre frati soponaru bojian celmare

8/17/2019 Agresivitate Intre Frati Soponaru Bojian Celmare

http://slidepdf.com/reader/full/agresivitate-intre-frati-soponaru-bojian-celmare 1/9

Agresivitatea între fraţi

Camelia Soponaru1

Ancuţa Elena Bojian2

Cornel Celmare3

Agresivitatea între fraţi este una dintre cele mai des întâlnite forme de agresivitate

familială fiind în acela!i timp !i cea mai ignorată de către părinţi" #e!i prevalenţa ei este destul

de ridicată ea intră adesea în sfera modalităţilor de inter$relaţionare acceptate de către părinţi !i

considerate a fi normale" Studiile ce au fost reali%ate până în pre%ent au identificat efecte

importante pe care agresivitatea manifestată între fraţi le determină asupra evoluţiei pe termen

scurt dar !i lung a unui copil" &n practică se recomandă educarea părinţilor educatorilor !i a

populaţiei în general astfel încât gradul de con!tienti%are privind potenţialele urmări ale

agresivităţii între fraţi să crească iar tratarea acesteia ca pe un aspect normal al realităţii să

dispară

Agresivitatea umana – delimitări conceptuale

'peraţionali%area conceptului de agresivitate într$un mod unanim acceptat este dificil de

reali%at întrucât acesta însumea%ă o varietate comple(ă de acte ce pot fi determinate de cau%ediferite )Coie* #odge 1++,- .itaro * Brendgen 2/11 apud 0ite et al" 2/12" #efinind în mod

tradiţional agresivitatea suntem de acord cu definirea conform căreia este repre%entată de

comportamentul reali%at cu scopul de a produce daune sau a răni o altă persoană" ot în această

sferă se încadrea%ă !i definiţia lui Sa4 et al" care descrie comportamentul agresiv ca pe un act

îndreptat spre o persoană specifică sau o5iect cu intenţia de a răni sau ameninţa e(istând un

consens cu privire la intenţia agresivă a actului )Sa4 et al" 2/// apud 6ee57e 2//8" Conform

lui .itaro Brendgen !i Bar9er )2//: această perspectivă tradiţionalistă a agresivităţii este una pro5lematică întrucât nu este foarte specifică cu privire la particularităţile actelor agresive fiind

în acela!i timp incompletă cu privire la scopul său !i consecinţele urmărite" Având în vedere

1 Conf.dr. Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi

2 Masterand Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi

3 Professor asociat Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi



funcţia sau motivaţia comportamentului agresiv în cadrul literaturii de specialitate întâlnim

ta(onomia conform căreia agresivitatea poate fi proactivă sau reactivă )Card * ;ittle 2//< apud

0ite et al" 2/12"

Agresivitatea reactivă apare ca o consecinţă a unor condiţii reale de provocare frustrare

sau ameninţare fiind de o5icei însoţită de e(presia furiei" Scopul principal este acela de areacţiona la un stimul ce a determinat frustrare sau furie !i de a$l răni" Agresivitatea reactivă are

caracter imediat defensiv !i impulsiv ).itaro et al" 2//: implicând retorsiuni comportamentale

ca reacţie la tacinările sau provocările altui individ )0ite et al" 2/12"

Agresivitatea proactivă urmăre!te atingerea unui anumit scop precum o5ţinerea unor

resurse sau a unui status social- de e(emplu un copil împinge un coleg cu scopul de a$i lua

jucăria )=oel 2/13" #e!i agresivitatea reactivă !i cea proactivă tind să corele%e puternic )#odge

!i Coie 1+,< studiile reali%ate până în pre%ent furni%ea%ă dove%i conform cărora aceste două

forme ale agresivităţii sunt doi factori distincţi )0ite Colder * >elam 2//:" Agresivitatea

proactivă se plia%ă foarte 5ine pe principiile teoriei învăţării sociale care postulea%ă că

agresivitatea repre%intă un 5un mijloc de îndeplinirea a unui o5iectiv" >e de altă parte

agresivitatea reactivă poate fi mai 5ine e(plicată de ipote%ele teoriei frustrare$agresivitate

ipote%e a căror conţinut postulea%ă că agresivitatea este o reacţie ostilă !i furioasă la percepţia

unei ameninţări sau pedepse )Card and ;ittle 2//< apud 0ite et al 2/11" Conform lui .itaro et

al" )2//: agresivitatea proactivă tinde să apară în urma e(punerii !i apro5ării comportamentelor

agresive în timp ce agresivitatea reactivă ar apărea în urma e(perimentării unui ata!ament sla5faţă de persoana ce îngrije!te copilul împreună cu un mediu inconstant !i punitiv care conduce la

apariţia unei reglări comportamentale precare !i ipervigilenţă faţă de indicii ameninţători"

Cercetătorii au demostrat faptul că e(istă două forme de agresivitate în care indivi%ii se

pot angaja )Baile7 !i 'strov 2//<" #acă mai sus am privit agresivitatea din ungiul funcţiei pe

care o îndepline!te în continuare vom a5orda acela!i construct din perspectiva formelor în care

se poate metamorfo%a" Astfel vor5im despre agresivitatea fi%ică !i cea relaţională"

Agresivitatea fi%ică implică intenţia de a răni o altă persoană utili%ând forţa fi%ică

inclu%ând lovirea ciupirea trasul de păr !i luarea cu forţa a unor o5iecte de la ceilalţi )'strov

2//8" Agresivitatea relaţională este întâlnită atunci când avem de$a face cu încercarea de a$i răni

pe ceilalţi deteriorându$le relaţiile de prietenie sau statusul social" #e!i această formă de

agresivitate trece deseori neo5servată implicaţiile sale asupra copilului sunt e(trem de serioase"

&n cadrul acestei categorii includem tacinările 5ârfa e(cluderea prietenilor din cadrul unui joc

sarcasmul !i umilierea unei persoane în pu5lic" Agresivitatea relaţională tinde să fie



manipulatoare !i su5tilă nefiind la prima vedere un comportament agresiv tipic" &n trecut

aceasta era privită ca o parte normală a procesului de sociali%are )?oung et al" 2/1/"

Agresivitatea manifestată în timpul copilăriei nu este de cele mai multe ori luată în

serios fiind considerată un aspect normal al cre!terii )6ee57e 2//8" otu!i unii autori precum

@iai Epuran !i cola5oratorii săi )2//1 apud rifa * rifa 2/12 identifică unele manifestăriale agresivităţii la copilul de doar un an care sparge jucăria rupe foile unei cărţi sau scoate ocii

păpu!ilor pentru ca mai apoi la vârsta de doi ani să utili%e%e agresivitatea pentru a do5ândi

jucăria ce aparţine altui copil" &ncepând cu vârsta de ani copilul începe să î!i e(prime în mod

ver5al agresivitatea renunţând la e(primarea e(clusivă a acesteia prin gesturi )>etcu 2//+"

&nsă violenţa juvenilă poate căpăta forme mult mai grave cum ar fi intimidarea agresiunile

se(uale ărţuirea urmărirea efracţia frutul !i jaful )urliuc 2/12" #upă cum am vă%ut

agresivitatea are diferite funcţii !i forme putând fi e(primată vis$a$vis de diverse persoane

cunoscute necunoscute prieteni du!mani copii adulţi etc"

Agresivitatea care se manifestă între fraţi.

Acest su5iect este unul delicat fiind pro5lematic începând de la definirea unanim

acceptată în literatura de specialitate a ceea ce semnifică agresivitatea între fraţi" tili%area unei

terminologii diverse precum agresivitate violenţă a5u% rivalitate pentru a descrie agresivitatea

dintre fraţi ilustrea%ă lipsa unui acord între cercetători )Eri9sen * Densen 2//+- rienert *Fals 2/11 apud ippett * Fol9e 2/18" ' altă pro5lemă ridicată este modalitatea de măsurare

!i evaluare a acesteia" &n pre%ent e(istă în continuare diferenţe semnificative între ceea ce

autorii consideră a repre%enta agresivitatea între fraţi )ippett * Fol9e 2/18" Similar oricărei

alte forme de agresivitate aceasta implică dominarea unei alte persoane sau rănirea fi%ică sau

psiică )Smit et al" 1+++ apud @enesini et al" 2/1/"

Gnteresul privind impicaţiile pe care relaţia de fratrie le are asupra de%voltării copiilor a

început să se manifeste încă de la începutl anilor 1+,/" Conform lui Brod7 )2// aceste

implicaţii se pot manifesta atât în mod direct având legătura cu relaţia nemijlocită dintre fraţi

cât !i indirect legate de relaţia cu părinţii !i cu alte persoane semnificative )Brod7 2// apud

@enesini et al" 2/1/"

0raţii no!trii sunt cei ce ne conferă de multe ori sentimentul continuităţii familiei" 6elaţia

care e(istă între un frate !i o soră este una dintre cele mai lungi relaţii de natură intimă ţinând

cont de faptul că relaţia copilului cu părinţii săi durea%ă cu apro(imaţie cam 2/ până la 3/ de ani"



#e asemenea în timp ce căsătoria !i relaţiile de amiciţie încep !i se sfâr!esc legăturile de fratrie

rămân )Caffaro * Caffaro 2//" 0amilia repre%intă prima cultură cu care copilul face

cuno!tinţă )ellas 2//8 apud Stac 2//< iar normele ce guvernea%ă spaţiul familial precum !i

caracteristicile relaţiilor de familie crea%ă punctele cardinale după care se vor orienta viitorii

adulţi în relaţiile lor cu ceilalţi" @ai mult decât atât relaţiile dintre fraţi crea%ă un contur unic alde%voltării sociale cognitive !i emoţionale a copilului ).espo >edersen * Ha7 1++8"

Gn ceea ce prive!te efectele agresivităţii între fraţi asupra evoluţiei copiilor !i

adolescenţilor uc9er 0in9elor urner !i Sattuc9 )2/13 au reali%at un studiu pe 38++ de

su5iecţi utili%ând ca metoda de culegere a datelor interviurile telefonice" >ersoanele intervievate

au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 1/ !i 1< ani sau adulţi care îngrijeau copii cu vârsta

curpinsă între / !i + ani" '5iectivul lor a fost acela de a pune în evidenţa influemţa pe care

diferitele forme de agresivitate din partea fraţilor se asocia%ă cu efecte negative asupra sănătăţii

mentale la copiii !i adolescenţi victime ale agresiunii" 6e%ultatele lor conferă dove%i conform

cărora agresivitatea fraţilor are o influenţă negativă asupra sănătăţii mentale a copiilor !i

adolescenţilor" 6e%ultatele acestui studiu demonstrea%ă importanţa studiului agresivităţii dintre

fraţi !i a implicaţiilor acestora asupra de%voltării ulterioare a copiilor"

>ărinţii tind adesea să minimi%e%e frecvenţa !i severitatea comportamentelor agresive

dintre fraţi )uc9er et al" 2/13" &nsă conform datelor din cadrul literaturii de specialitate actele

ce îm5racă forma agresivităţii sunt destul de des întâlnite între copiii unei familii" Cu toate

acestea ele trec aproape neo5servate fiind considerate o parte normală a vieţii de familie)S9inner * o4als9i 2/13" Acesta este unul dintre motivele pentru care agresivitatea dintre

fraţi nu a primit foarte multă atenţie )uc9er 2/13" otu!i unii autori precum Ensor @ar9s

Daco5s !i Huges )2/1/ susţin faptul că interacţiunile agresive !i ostile dintre fraţi

fundamentea%ă terenul potrivit pentru e(ersarea directă învăţarea o5servaţională !i întărirea

comportamentelor antisociale" >e de altă parte conform lui utner )1++1 apud Caffaro*Conn$

Caffaro 2//8 conflictele moderate dintre fraţi îi pot ajuta pe copii să se de%volte din punct de

vedere social" ;a 5a%a acestei asumpţii stau o serie de e(plicaţii ce fac referire la faptul că fraţii

între ei î!i pot asuma mai multe riscuri nefiind respin!i în modul în care pot fi respin!i de un

prieten" #e asemenea furia resimţită faţă de un adult din familie poate fi eli5erată asupra unui

frate prin intermediul transferului"

otu!i care pot fi cau%ele ce conduc la apariţia agresivităţii dintre fraţiI #e!i e(istă

puţine studii care să fi avut în vedere cau%ele care conduc la apariţia agresivităţii dintre fraţi



studiind conte(tul în care această formă de agresivitate se manifestă putem identifica potenţialii

factori determinanţi"

Caffaro )2//8 sugerea%ă faptul că părinţii tind adesea să favori%e%e unul dintre copii

considerându$l pe celălalt ţapul ispă!itor în diverse situaţii" &n astfel de ca%uri conflictele dintre

cei doi fraţi pot reflecta de fapt o modalitatea prin care copilul considerat ţapul ispă!itor facefaţă de%ecili5rului creat de alianţa care se formea%ă între frateleJsora sa !i părinte" #e asemenea

copiii ce au parte de un tratament inegal din partea părinţilor sunt mai predispu!i la apariţia

conflictelor efectele perpetuându$se asupra relaţiei lor ciar !i la vârsta maturităţii"

#e asemenea copiii ce provin din aceea!i familie sunt în mod surprin%ător foarte diferiţi

unii de alţii )Caspi 2/12" #e!i fraţii impart acelea!i gene !i trăiesc în cadrul aceluia!i mediu ei

pot fi la fel de diferiţi în ceea ce prive!te personalitatea !i de%voltarea psiologică precum sunt

perecile randomi%ate alcătuite din străini )#aniels !i >lomin 1+,<- #unn !i >lomin 1++1 apud

Caspi 2/12" Astfel aceste diferenţe dau na!tere altor comparaţii reali%ate de către părinţi cu

privire la copii" Este posi5il ca mai tot timpul unul dintre cei doi copii să fie cel mai isteţ cel mai

curajos cel mai socia5il cel mai descurcăreţ în comparaţie cu celălalt 5ineînţeles" Astfel copilul

care este Kmai puţin """ decât fratele săuK poate nutri sentimente de invidie !i frustrare ce ajung să

fie e(teriori%are su5 forma agresivităţii orientată către celălalt"

#ar înainte de a avea o personalitate diferită fraţii au adesea un temperament diferit"

Conform lui ingston !i >rior )1++8 apud 6ee57e copiii cu un temperament dificil tind să fie

agresivi !i să ai5ă dificultăţi de comportament în copilăria târ%ie" Copii cu un temperament dificilsunt u!or irita5ili au reacţii emoţionale negative puternice sunt iperactivi !i dificil de controlat"

Astfel acest tip de temperament poate fi o altă cau%ă a comportamentelor cu tentă

agresivă ce apar între fraţi" Sullo4a7 )1++: apud Caspi 2/12 utili%ându$se de principiile

teoriile evoluţioniste e(plică rivalitatea dintre fraţi ca un conflict natural ce are la 5a%ă dorinţa

de a o5ţine resurse parentale precum timpul 5anii dar !i afecţiunea acestora" eoria

evoluţionistă su5linia%ă interesul fiecărui organism de a$!i conserva !i transmite mai departe

propriile gene" &n conformitate cu aceste principii copiii concurea%ă cu fraţii lor pentru a

5eneficia de cât mai multe dintre resursele părinţilor astfel încât să î!i sporească !ansele de a

de%volta cea mai 5ună varianta a lor ca adulţi" #e!i se poate manifesta la nivel incon!tient

aceasta poate repre%enta încă una dintre multiplele cau%e ale agresivităţii dintre fraţi"

otu!i acestă rivalitate nu este suficientă pentru a e(plica pre%enţa sau a5senţa

agresivităţii dintre fraţi" 6elaţia copiilor cu tatăl este un alt factor important ce este semnalat în

cadrul literaturii de specialitate în ce prive!te agresivitatea dintre fraţi" #in cadrul studiului



reali%at de către =oland ;iller @c#ermott Coulter !i Serapsine )2// apud Caspi 2/11

reiese faptul că violenţa e(ercitată de către tată faţă de copil este un predictor semnificativ pentru

violenţa dintre fraţi" ;a fel un nivel scă%ut al acceptării !i implicării paterne este asociat cu un

nivel ridicat al conflictului dintre fraţi )Brod7 Stoneman !i @cCo7 1++ apud Caspi 2/11" #e

fapt violenţa dintre părinte L copil este un predictor semnificativ pentru violenţa dintre fraţi)6elva 0ernandes @ota 2/13"

Menul este o altă varia5ilă a cărei influenţă a fost cercetată în legătură cu agresivitatea

dintre fraţi" Se pare că 5ăieţii sunt într$o măsură mult mai mică identificaţi în rolul de victime ale

violenţei ce are loc între fraţi ace!tia tin%ând să fie mai degra5ă făpta!ii )#uncan 1+++" Straus

Melles and Steinmet% )1+,/ au confirmat faptul că 5ăieţii sunt în mod semnificativ mai violenţi

faţă de fraţii lor comparativ cu fetele" .ârsta este de asemenea un aspect ce merită atenţia

noastră" Se pare că agresivitate dintre fraţi se manifestă cu precădere între grupurile de fraţi cu

vârstă mai mică căpătând formele agresivităţii fi%ice într$o măsură semnificativ mai mare spre

deose5ire de agresivitatea grupurilor de fraţi mai mari" Conform lui rem5la7 et al" )2// acest

aspect ar coincide cu ina5ilitatea copiilor de a a$!i regla manifestarea agresivităţii"

Efectele agresivitaţii manifestate in cadrul fratriei

Agresivitatea dintre fraţi poate avea rădăcini transgeneraţionale fiind în fapt oglinda

conflictului marital al părinţilor" Aplicând principiile învăţării vicariante copiii ce sunt e(pu!iviolenţei parentale vor învăţa modele de comportament agresiv pe care le vor e(ersa cu cele mai

la îndemână victime fraţii" &n cadrul familiilor de%organi%ate în care violenţa este des întâlnită

are loc un fenomen al normali%ării agresivităţii în rândul copiilor )Eri9sen * Densen 2//:

fundamentându$se astfel un teren propice pentru manifestarea agresivităţii între fraţi" @ai e(istă

!i alte caracteristici ale unei familii ce se pot afla în legătură cu acest fenomen un e(emplu fiind

repre%entat de statusul economic scă%ut )Eri9sen * Densen 2//+" >ărintele fiind nevoit să

lucre%e foarte mult nu mai poate fi pre%ent pentru cea mai mare parte a %ilei fiind astfel mai

puţin implicat în viaţa de familie" >e lângă acest factor mai putem adăuga divorţul 5oala

mentală sau fi%ică lipsa a5ilităţilor parentale etc" )Conger et al" 1++2"

Efectele agresivităţii dintre fraţi pot avea repercursiuni pe termen lung" Fiee )1++<

apud ettre7 !i Emer7 2//: a ajuns la re%ultate conform cărora victimele violenţei fraţilor

întâmpină dificultăţi în relaţiile interpersonale se angajea%ă în relaţii în care î!i însu!esc rolul

victimei sunt ipersensi5ili pre%intă sentimente de culpa5ilitate !i furie faţă de agresor tul5urări



de alimentaţie fac a5u% de su5stanţă sunt depresivi !i pre%intă simptomele tul5urării de stres

posttraumatic"

#e asemenea e(istă posi5ilitatea ca agresivitatea dintre fraţi să influenţe%e utili%area

violenţei la vârsta adultă )Hoffman !i Ed4ards 2//" Copiii ce sunt în mod repetat atacaţi de

către un frate sunt de două ori mai suscepti5ili comparativ cu ceilalţi copii de aceea!i vârstă !i pre%inte simptome severe de traumă an(ietate depresie insomnii ideaţii suicidare !i teamă de

întuneric )'rmrod 2//: apud Caspi 2/11"

Efectele violenţei venite din partea unui frate are efecte diferite în funcţie de gen" @ilos

)1++2 apud ettre7 * Emer7 2//: a identificat faptul că 5ăr5aţii care au raportat nivele mai

ridicate de a5u% emoţional !i fi%ic din partea unui frate au pre%entat !i grade mai ridicate ale

agresivităţii !i ostilităţii" 0emeile ce au fost ţinta agresivităţii emoţionale cau%ată de un frate )de

e(" tacinare ridiculi%are etc a violenţei de intensitate u!oară )de e(" ameninţare cu un o5iect

lovirea aruncarea sau spargerea unui o5iect etc sau a violenţei severe )de e(" aruncatul cu

o5iecte în frate împinsul ameninţarea cu un pistol sau cuţit etc" pre%intă sentimente de

an(ietate la vârsta adultă aceste re%ultate nefiind aplica5ile !i în ca%ul 5ăr5aţilor )Mraam$

Bermann et al" 1++ apud ettre7 * Emer7 2//:"

Concluzii

endinţele o5servate în cadrul literaturii de specialitate conferă dove%i suficiente privindimplicaţiile semnificative pe care agresivitatea dintre fraţi le are asupra de%voltării ulterioare a

copiilor efectele perpetuându$se ciar !i la vârsta adultă" &n practică se recomandă educarea

părinţilor educatorilor !i a populaţiei în general astfel încât gradul de con!tienti%are privind

potenţialele urmări ale agresivităţii între fraţi să crească iar tratarea acesteia ca pe un aspect

normal al realităţii să dispară"

0in9elor urner !i 'rmrod au demonstrat în cadrul unui studiu reali%at pe 2/3/ de

copii !i tineri )0in9elor urner 'rmrod 2//: faptul că violenţa dintre fraţi este la fel de

serioasă !i cu implicaţii importante precum cea dintre tinerii mai în vârstă iar acest fapt are

implicaţii importante pentru de%voltarea socio$emoţională ulterioară"

#e asemenea cunoa!terea caracteristicilor agresivităţii reactive !i proactive îi ajută mai

5ine pe părinţi !i pe profesioni!tii din domeniu să gestione%e corect fenomenul agresivităţii

manifestate în fratrie" #in punct de vedere al integrării armonioase al persoanelor în societate



faptul că se reali%ea%ă o prevenţie primară a agresivităţii manifestate contri5uie în mod fericit la

o ulterioară descre!tere a fenomenului potenţial delicvenţial"

Bi5ilografie

1" Baile7 C" A" 'strov @" D" #ifferentiating 0orms and 0unctions of Aggression in Emerging

Adults Associations 4it Hostile Attri5ution Biases and =ormative Beliefs J Youth

Adolescence 2//<2" Caspi D" Si5ling Aggression Assessment and reatment Spinger Publishing Company

2/12 p" 1 8/3" Caspi D" Siling #evelopment Gmplication for mental ealt practitioners Spinger

Publishing Company, 2/11 p" 2<" Conger 6" #" Conger " D" Elder M" H" ;oren% 0" '" Simons 6" ;" * Fit5ec9 ;" B"

A famil7 process model of economic ardsip and adjustment of earl7 adolescent 5o7sChild Development )1++2 :3 82:L81" doi 1/"1111Jj"1:<‐,:2"1++2"t5/1:"(

8" #odge " A" Coie D" #" Social$information processing factors in reactive and proactive

aggression in cildrenNs peer groups" Journal of Personality and Social Psychology 1+,<

8311:$118,"#'G 1/"1//<Js1/,+:$//:$+/3:$/

:" #uncan 6" #" )1+++" >eer and si5ling aggression An investigation of intra$ and e(tra$

familial 5ull7ing" Dournal of Gnterpersonal .iolence 1), ,<1$,,:" 6etrieved 0e5ruar7 11

2/// from >roOuest data5ase"

<" Ensor 6" @ar9s A" Daco5s ;" !i Huges C" rajectories of antisocial 5eaviour to4ardssi5lings predict antisocial 5eaviour to4ards peers Journal of Child Psychology and

Psychiatry 8111 )2/1/ pp 12/,L121:," Eri9sen S" * Densen ." A pus or a punc #istinguising te severit7 of si5ling violence"

Journal of Interpersonal Violence )2//+ 21,3L2/," doi 1/"11<<J/,,:2:/8/,31:2+,+" Eri9sen S" Densen ." All in te 0amil7I 0amil7 Environment 0actors in Si5ling .iolence

J am Viol, )2//: 21+<L8/< #'G 1/"1//<Js1/,+:$//:$+/,$+1/" 0in9elor #" urner H" !i 'rmrod 6" idNs stuff e nature and impact of peer and

si5ling violence on 7ounger and older cildren Child Abuse ! "eglect 3/ )2//: 1/1L 121

11" 0ite >" D" Colder C" 6" * >elam F" E" Dr" A factor anal7tic approac to distinguis pure

and co$occurring dimensions of proactive and reactive aggression" Journal of Clinical Child

and Adolescent Psychology 2//: 38 8<,$8,212" 0ite >" D" Sc4art% S" Hendric9son @" Cildood proactive and reactive aggression

#ifferential ris9 for su5stance useI Aggression and Violent #ehavior 1< )2/12 2/L2:



13" Hoffman " ;" Ed4ards D"=" An integrated teoretical model of si5ling" .iolence and

a5use Dournal of 0amil7 .iolence .ol" 1+ =o" 3 Dune 2//1" ettre7 * Emer7 e #iscourse of Si5ling .iolence J am Viol )2//: 21/<L1:18" =oel A" >eer Aggression" 6esearc Brief $ilitary %&AC', 2/13 avai5le online at

ttpsJJreacmilitar7families"umn"eduJsitesJdefaultJfilesJrdocJ>eerP2/Aggression"pdf

1:" >etcu C" Aspecte psiodinamice ale agresivitQRii la copii !i adolescenţi 2//+ avai5leonline at ttpJJarpcapa"roJ4p$contentJuploadsJ2/13J/1JAspecte$psiodinamice$ale

agresivitatii$la$copii$si$adolesceti"pdf 1<" 6ee57e >" Aggression #uring Earl7 ?ears Gnfanc7 and >rescool e Canadian

Cildand Adolescent >s7ciatr7 6evie4 0e5ruar7 2//8 )111," 6elva G"C" 0ernandes '" @" @ota C" >" An e(ploration of si5ling violence predictors

Journal of Aggression Conflict and >eace 6esearc 2/13 .ol" 8 Gss 1 pp"< L :11+" S9inner D" A" * o4als9i 6" @" >rofiles of si5ling 5ull7ing" Journal of Interpersonal

Violence 2/13 2, 1<2:L1<3:"

2/" Stac F" Sister Sister Gnterpreting Gntimac7 in Si5ling 6elationsips avai5le online atttpJJ444"u4la("eduJurcJD6$onlineJ>#0J2//<Jstac"pdf

21" rifa G" rifa C" Agresivitatea timpurie !i predicţia comportamentelor violente avai5le

online at

ttpJJ444"fefsoradea"roJ0asciculaTEducatieT0i%icaTsiTSportJ2/12J1/"0E0ST2/12Trifa"pd

f 22" uc9er C" D" 0in9elor #" urner H" ># Sattuc9 A" Association of Si5ling

Aggression Fit Cild andAdolescent @ental Healt P&DIA(%ICS .olume 132 =um5er

1 Dul7 2/1323" urliuc @" =" #e%voltarea agresivităţii juvenile Aspecte controversate factori de risc !i

implicaţii în activitatea de intervenţie Copiii de a)i sunt p*rin+ii de mine .ol" 33$3JGunie$

#ecem5rie 2/122" .espo D"E" >edersen D"*Ha7 #" 0" ?oung cildrenNs conflicts 4it peers and si5lings

Mender effects" Child Study Journal 1++8 28 1,+L212"28" .itaro 0" Brendgen @" Bar9er E" #" 2//: Su5t7pes of aggressive 5eaviors A

developmental perspective International Journal of #ehavioral Development 2//: 3/ )1

12L1+2:" ?oung E" ;" =elson #" A" Hottle A" B" et al" 6elational Aggression in Scools

Gnformation for Educators "ational Association of School Psychologists 2/1/2<" rem5la7 6" E" =agin #" S" SUguin D" 6" Voccolillo @" Vela%o >" #" Boivin @" W

Dapel C" >7sical aggression during earl7 cildood rajectories and predictors"

Pediatrics 2// 11 3L8/" doi 1/"182Jpeds"11"1"e3

https://reachmilitaryfamilies.umn.edu/sites/default/files/rdoc/Peer%20Aggression.pdf

http://arpcapa.ro/wp-content/uploads/2013/01/Aspecte-psihodinamice-ale%20agresivitatii-la-copii-si-adolesceti.pdf


http://www.uwlax.edu/urc/JUR-online/PDF/2007/stach.pdf

http://www.fefsoradea.ro/Fascicula_Educatie_Fizica_si_Sport/2012/10.FEFS_2012_Trifa.pdf


https://reachmilitaryfamilies.umn.edu/sites/default/files/rdoc/Peer%20Aggression.pdf



http://www.uwlax.edu/urc/JUR-online/PDF/2007/stach.pdf



agresivitate intre frati soponaru bojian celmare

Documents