UNIVERSITATEA ECOLOGIC DIN BUCURETIFACULTATEA DE TIINELE COMUNICRIIAGRESIUNEA INTERPERSONALREFERATprof. univ. dr. RUXANDRA GHERGHINESCU

disciplina : PSIHOLOGIE SOCIAL STUDENT : MITREA (PCAL) MARIANA

BRILA, 2014-2015 an I , semestrul II, IFRMoto : Oamenii se ursc pentru c se tem, se tem pentru c nu se cunosc, nu se cunosc pentru c nu comunic. (Martin Luther King)

Comportamentul antisocial este un comportament anormal din punct de vedere social, individul nerespectnd normele sociale. n acest caz, el manifest fie un comportament deviant ncalc normele sociale (de exemplu, merge n picioarele goale pe strad, poart umbrela deschis dei nu plou, vorbete singur pe strad etc.)

fie un comportament delincvent ncalc normele sociale, dar i pe cele juridice (ascult muzic la volum ridicat noaptea, se bate cu ceilali, fur etc.).

Studiul agresivitii umane ntr-o abordare multidisciplinar este acela de a explica de ce se ucid oamenii. Violena, omniprezent n istoria umanitii sub diversele ei forme i n special sub cea extrem, omuciderea, a nceput s fie studiat abia n ultimele dou secole i cu precdere n secolul XX, cel marcat de dou conflagraii mondiale i de sngeroasele regimuri totalitare, responsabile de halucinante masacre n mas. Studiile sociologice privind violena nu vin cu explicaii satisfctoare, ci fie cu teorii formal generalizatoare, fie cu concluzii inevitabil reducioniste sau aplicabile doar pentru anumite relaii ori procese sociale. Violena, spre exemplu, este privit ca o relaie social i studiat mai aprofundat n cadrul relaiilor de competiie i al relaiilor conflictuale, violena colectiv este privit ca nsoind anumite procese sociale i studiat n cadrul marilor micri sociale, cu referire la modul n care se declaneaz i evolueaz, subiectul violenei apare i la studiul personalitii i al procesului de socializare, la organizarea social, la structurile instituionale etc. Studiile sociologice aduc totui informaii preioase privind factorii favorizani ai apariiei manifestrilor violente, fac posibile imaginarea i aplicarea unor strategii i msuri de prevenie, dei nu avanseaz spre aflarea cauzelor intime ale acestui flagel.

Mai exact, pentru a explica violena, trebuie nceput cu studiul agresivitii umane. Iar studiul agresivitii umane presupune recursul la noi discipline, ntre care un rol aparte l are etologia. Etologia aduce informaii importante privind agresivitatea dar i privind alte comportamente nnscute sau dobndite cultural de ctre om, comportamente ce se manifest n strns legtur cu agresivitatea, precum teritorialitatea, simul ierarhiei, pseudospeciaia etc. Etologii mbogesc, completeaz sau vin n ntmpinarea altor teorii privind agresivitatea uman precum cele psihanaliste, ale frustrrii i deprivrii relative, ale nvrii sociale etc., sau chiar dechid ci noi de cercetare a unor relaii i procese sociale n care agresivitatea are rol fundamental. Dar tot nu este suficient pentru a explica de ce oamenii, fiine raionale prin excelen (sau cel puin aa se susine) ajung s-i ucid semenii. Tehnicile de manipulare, spre exemplu, pot da o explicaie a modului n care se reuete obinerea unui control total asupra minii individului sau asupra unor mari mase de oameni, dar nu explic suficient cum funcioneaz mintea uman astfel nct ele s aib succes. Pentru a nelege funcionarea minii omului se impune recursul la psihologie, psihiatrie, neurologie, biologie etc., discipline ce impun analizarea agresivitii umane n strns dependen cu celelalte forme de manifestare a unei extrem de complexe, bogate i nc insuficient cercetate viei psihice.

De ce se ucid oamenii? Pornind de la deosebirea ocant dintre om i restul animalelor : omul i ucide semenii din cele mai vechi timpuri, de multe ori n proporii de mas, n timp ce animalele nu se ucid n cadrul aceleiai specii dect n cazuri foarte rare sau excepionale.

Dou rzboaie mondiale, zeci de conflicte zonale, rzboaie civile, ani de foamete cumplit, deliberat provocat sau rezultat din greeli politice aberante, lagre ale morii, revoluii violente, epurri politice i purificri etnice, Marele Salt nainte, revoluii culturale, controlul naterilor i eugenia, decenii de teroare politic au secerat peste dou sute de milioane de oameni. Acelai secol XX consemneaz o alt teribil invenie: totalitarismul.

ntr-o accepiune mai larg, agresiunea poate fi considerat ca fiind forma de manifestare ctre exterior a agresivitii. Forma agresiunii ce poate degenera adesea n violen este aciunea agresiv (sau actul agresiv).

Teoriile frustrrii i privrii relative au meritul de a fi aplicabile att la nivel individual, ct i la nivel colectiv. Frustrarea este considerat una dintre cauzele principale ale comportamentului agresiv, ns ea nu conduce ntotdeauna la manifestri agresive. Sclavii sau alte categorii oprimate, spre exemplu, ajung s se resemneze cu condiia nefericit a existenei lor. Dac afl, ns, c alte categorii sociale s-au revoltat i i-au obinut drepturile dorite, deci afl c aceste drepturi, ce le sunt cuvenite, pot fi obinute, atunci revolta devine iminent.

n general n lumea animal, comportamentul agresiv are o serie de efecte pozitive precum: rspndirea uniform a indivizilor pe un numit teritoriu n aa fel nct fiecare s aib asigurate rezervele de hran necesare supravieuirii; selecia prin lupte ntre rivali avnd ca efect transmiterea celor mai puternice gene ctre generaiile viitoare; aprarea puilor pentru meninerea speciei; crearea de ierarhii care asigur stabilitatea grupului i o capacitate crescut de aprare mpotriva pericolelor externe; dezvoltarea unor mecanisme inhibitorii ce protejeaz specia; dezvoltarea unor ritualuri ce conserv specia i creeaz legturi puternice ntre indivizi (prietenie, iubire, sentimentul apartenenei la un grup).

La nivel de individ, potenialul de agresivitate al acestuia cunoate forme diverse de manifestare sau de canalizare n funcie de mediul n care triete i de situaiile sociale pe care le traverseaz.

Comportamentul animalelor este predictibil (fiind transmis filogenetic, el se poate modifica foarte greu i de-a lungul a nenumrate generaii, prin aciunea celor doi forjori ai vieii, mutaia i selecia), n timp ce la om, datorit seleciei i manipulrii informaiei transmise cultural ntre generaii, comportamentul su poate suferi modificri consistente att de la o generaie la alta, ct i de la un individ la altul, de la o cultur la alta, de la un grup social la altul.

Agresivitatea direct are ca obiectiv rnirea, distrugerea adversarului ca form de manifestare a mniei.

Comportamentul agresiv poate fi nvat indirect prin observarea bunicilor, parintilor (modele parentale) dar i direct prin nvare prin recompens i pedeaps. Factorii ce influeneaz agresivitatea sunt atacul sau provocarea direct fizic sau verbal.

Agresivitatea poate fi influentata de trsturile temperamentale i de personalitate precum i de cldura, aglomeraie, consumul de alcool prin reducerea luciditii.Agresivitatea este influenat de surse ce in de reactivitatea individului la incitaiile mediului, de stress.

Luban Plozza afirma c stresul este inevitabil i c secretul rezid n a transforma stresul n energie nvingtoare, s nvm s ascultm propriu corp i s ni-l facem prieten

Ce este de facut cand constientizam ca o persoana manifesta frecvent comportamente de tip agresiv ?

Sfatuiti-l sa apeleze la psiholog, acesta va face o evaluare a cauzelor aparitiei agresivitatii si va realiza un plan de interventie.

Un prim pas ar fi acela de a sfatui ca persoana sa-si regleze optim nivelul su de aspiraii n raport cu nivelul su de posibiliti.

Formarea unei gndiri pozitive bazate pe acceptarea stresului ca pe o sfidare prin asumarea responsabilitii personale.

Realizarea unui echilibru ntre munc i recreere, munc i familie.

Evaluarea corect a caracteristicilor stresului n raport cu resursele de care dispune.

Evaluarea situaiilor ambigue ca nefiind neaprat amenintoare, creterea autoeficacitii.

Experii spun c violena verbal, atunci cnd prinii ridic tonul la copil sau cnd l amenin, este asemntoare unei terori i este o problem grav la nivelul societii, fiindc un copil expus constant la acest tip de agresiune va dezvolta probleme de sntate i de comportament ce pot duce chiar la scurtarea speranei de via. Mai mult, cnd vor ajunge aduli, victimele agresiunii vor aplica asupra propriilor copii acelai tratament pe care l-au nvat acas, la coal sau n orice mediu unde au fost agresai verbal. Un studiu prezentat mari de UNICEF arat c atunci cnd un copil face ceva greit, prima reacie pe care o au 54% din prini este s ridice vocea la ei, iar 11% i plmuiesc sau i trag de pr. Violena n familie este perceput adesea ca fiind ceva obinuit i 60% din populaie este tolerant n ceea ce privete comportamentele violente din cadrul familiei. Certurile dintre prini se ivesc de obicei din cauza problemelor financiare cu care familia se confrunt, iar situaia este agravat de lipsa de implicare a persoanelor care asist la astfel de situaii. Cele mai recente cercetri n domeniul dezvoltrii creierului arat c toate formele de violen au un impact negativ asupra copiilor. i afecteaz att n copilrie, ct i la maturitate. Copiii victime ale violenei verbale vor avea mai puin ncredere n ei nii i au anse mai mari s fie temtori sau s aib un comportament violent, s nu se poat concentra la coal, spune Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF n Romnia, care a lansat mari o campanie de prevenire a violenei verbale mpotriva copiilor mpreun cu Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor Copilului i Adopie (ANPDCA) i Departamentul pentru egalitate de anse din Ministerul Muncii.

Psihologii atrag, de asemenea, atenia asupra efectelor negative ale stresului. Copilul poate dezvolta tulburri anxioase, diverse somatizri, adic mbolnviri la nivelul organelor pe fondul unor vulnerabiliti i, evident, le poate scurta durata de via. Stresul i agresivitatea afecteaz radical viaa din toate punctele de vedere i un astfel de copil trebuie dus la consiliere psihologic, atrage atenia psihologul Diana Ioane, de asemenea consilier colar la Colegiul Naional Bilingv George Cobuc din Capital. Psihopedagogul Aura Stculescu spune la rndul ei c un copil abuzat verbal i supus stresului poate s dezvolte dou tipuri de comportament social: fie devine introvertit i nva s tac, s nu interacioneze cu cei din jur ca s nu fie abuzat, fie contraatac i devine teribilist. Unii copii dezvolt ticuri, se pot mbolnvi, stresul le provoac vrsturi sau dureri de burt. Ei nu i dau seama c sunt stresai, ei triesc n condiii pe care le iau ca atare i ajung s le considere normale, explic Stnculescu.

Majoritatea cazurilor de abuz asupra copiilor n Romnia au loc n familie, acolo unde ar trebui s fie protejai, fenomen de care sunt afectai n total 63% din copii, fetele mai ales, arat cifrele oficiale. Cel mai frecvent abuz este neglijarea copiilor, urmat de abuzul emoional, fizic i sexual. Pornind de la aceste date ngrijortoare, organizaia Salvai Copiii a lansat mari o campanie de prevenire a violenei n familie. n total, 12.192 de cazuri de abuz asupra copiilor au fost raportate la nivel naional n 2013, dintre care 94% s-au petrecut n cadrul familiei, potrivit raportului realizat de ctre Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor Copilului i Adopie (ANPDCA). Datele au fost prezentate mari la conferina de pres unde organizaia Salvai copiii a lansat campania Stop luptei de acas.

Scopul este informarea i contientizarea publicului asupra acestui fenomen i ajutarea celor care sufer n acest fel, dar i aducerea la cunotina a metodelor pozitive de educare a copiilor i accesul la consiliere parental.

Tipuri de violenta verbala

Pana a recurge la violenta fizica, pentru ca de multe ori acesta este pasul urmator, agresorii ajung sa devina experti in diversele tipuri de abuz verbal, inca de la cele mai mici varste.

Cele mai frecvente si cunoscute situatii sunt cele in care victima este supusa amenintarilor, venite de la cei de aceeasi varsta ori de la parinti si profesori. Tipetele, jignirile si injuraturile fac parte si ele din acest comportament agresiv, cu scopul vadit de a intimida sau a umili.

Considerata de multi drept nevinovata si acceptata social, folosirea poreclelor reprezinta o exprimare extrem de eficienta a violentei verbale, cu efecte pe termen lung. Intrebam adesea: "Tu ce porecla aveai in scoala?". Rare sunt cazurile in care interlocutorul poate spune ca n-a avut, iar si mai rare sunt cele in care poate recunoaste deschis ca nu l-a deranjat sau afectat in vreun fel.

Mai departe, abuzul merge pana la a raspandi informatii mincinoase despre victima, la a incrimina pe nedrept si a denigra. "Minciuni nevinovate ale copilariei", ai spune, dar efectele lor pot fi dintre cele mai grave, mai ales cand vorbim despre dezvoltarea unui copil si modul in care sunt afectate pe termen lung relatiile interumane.Agresorul

"Lasa-l, mama, ca-i batut in cap", i-ai spus copilului, indignat de un comportament sau un limbaj nepotrivit al altuia. Putem vorbi de violenta verbala? Desigur, ba chiar de incurajarea ei, de cele mai multe ori involuntar.

"Esti batut in cap", spune la randul lui copilul, deranjat de limbajul sau comportamentul nepotrivit al altuia. A gresit cu ceva? Desigur, dar tu l-ai invatat, iar el doar duce mai departe un mesaj. Si rolurile se tot schimba, zi de zi, iar violenta se transforma in rutina, intr-un mod de viata. Limita sensibilitatii scade tot mai mult, ne indignam, apoi ne resemnam, si mergem linistiti mai departe.

Uneori, problemele devin de nesuportat, nasc intrebari chinuitoare pentru orice parinte. "Am gresit eu cu ceva?", iti spui. "Imposibil! L-a stricat anturajul. Si, vai, cum se vorbeste in scoala".

Da, ai gresit undeva. Primul agresor esti chiar tu, de cele mai multe ori, probabil fara sa-ti dai seama. Ar fi si greu, daca ne gandim ca lumea adultilor musteste de violenta, pe care tu poate nici n-o mai sesizezi.

Violenta verbala nu provoaca durere fizica, nu lasa vanatai, dar modeleaza comportamente si creeaza obisnuinta. Din victima de moment - caci, gata, i-a trecut - copilului tau i-a venit randul sa devina agresor. Candva, in postura de victima vei ajunge si tu. Probabil vei raspunde cu agresiune sau cu tardiva mirare. La ce te puteai astepta?

Victima

Victima violentei verbale i-ai cazut si tu si probabil ca nu stii pe nimeni care sa n-o fi patit. Este ceva obisnuit. Este si normal? Sa dezbatem.Pornind de la varstele mici, vom constata ca vorbele dor mai mult decat palmele. Cuvintele se intiparesc adanc in memorie, pe o tabla goala, dar dornica de-a fi umpluta cu informatii.Cuvinte care peste cateva clipe vor parea uitate, iar peste ani poate ca nu vor insemna nimic pot lasa cicatrici in sufletul si mintea unui copil mic. Iar aici nici nu vorbim de cuvinte urate, ci de cuvinte folosite urat. Un exemplu: "NU!".Cuvintele ii dor pe copii, pentru ca vin de la primii oameni pe care i-au cunoscut, singurii in care au incredere si primii care le pot influenta dezvoltarea. "Doar n-am dat in el!", iti spui. Incearca doar sa-ti amintesti cum te-ai simtit si tu cand ai trecut prin asta, pentru a intelege cum se simte el.

Solutii

Victima violentei verbale si fizice trebuie sa stie ca nu este singura. Daca esti agresat, oricat de greu ar parea, trebuie sa discuti cu familia, cu prietenii ori cu profesorii, atunci cand ai o problema. Lucrurile nu se vor indrepta de la sine, problema nu va disparea daca tu nu vorbesti despre ea, daca o ignori. Te poti face ca nimic nu s-a intamplat, pana cand se va intampla data viitoare.

Pare greu inceputul, dar este foarte simplu sa vorbesti cu cineva. Este primul pas. Chiar daca situatia ti se pare fara iesire, mai cere o parere. Vei vedea ca lucrurile nu stau chiar asa. Se intampla frecvent astfel de lucruri? Ai ajuns sa traiesti inconjurat de ele? Nu esti obligat sa accepti. Normalitatea nu este asta. Spune-i parintelui ce s-a intamplat, vorbeste cu profesorul, cu prietenii.

Si nu inchide ochii. Ai fost martorul unei agresiuni? Nu sta nepasator. Ti se poate intampla si tie oricand. Pune-te tu in locul victimei. N-ai vrea sa stii ca cineva iti va sari in ajutor? De cele mai multe ori este suficient ca cineva sa ia atitudine, pentru ca agresiunea sa inceteze si cosmarul sa ia sfarsit.

Esti tu cel agresiv? Atunci probabil stii deja ca nu rezolvi nimic si ca asa nu te vei simti deloc mai bine, ba din contra. Prevenire

Comportamentul violent al copiilor nostri si al tinerilor nu reprezinta o cauza, ci un efect al problemelor pe care fiecare dintre ei este nevoit sa le infrunte. Raspunsul violent, din nefericire, este cel mai facil si tine de o conditionare milenara a naturii umane. Acesta poate fi ocolit doar prin educatie, inlocuit prin intelegere si prevenit prin dialog.

Stresul, saracia, abuzurile de orice fel, anturajul nepotrivit sau mediul nesanatos in care se dezvolta ii pot impinge pe tineri, indiferent de varsta, la manifestari violente. De multe ori, ei nici nu si le pot explica, iar asta face si mai grea sarcina parintilor.

Invata sa-l si asculti, atunci cand vorbesti cu el, pentru ca discursul moralizator are efect de scurta durata, iar problemele reale ale copilului nu trec cu una, cu doua.

Bibliografie : Bban, A. Consiliere educaional (Ghid metodologic pentru orele de dirigenie i consiliere), Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001

http://www.ziare.com/life-style/copii/cuvintele-dor-violenta-verbala-un-flagel-care-lasa-urme-in-sufletele-copiilor-nostri-12025617