SCENETĂ la CENTENAR (15-25 minute)INDICAȚII, ROLURI:

16 bărbați politici (unii au nevoie de mustăți/bărbi care se găsesc cu ușurință în comerț la preț simbolic, alții doar de costum și pălărie/joben, unul cu coroană, unul/doi uniformă militară/costum popular, unul preot) și 2 personalități feminine (una cu coroană și una cu costum național cu cocardă). Sigur că, în lipsă de atâția băieți, există varianta ca unele fete să joace roluri de bărbați cât și varianta ca unii dintre băieți să joace mai multe roluri;

plus prezentatori/prezentatoare civili sau în uniforma școlară (în număr suficient încât să aibă toți din clasă un rol); un prezentator pentru fiecare personaj istoric sau un prezentator pentru mai multe personaje istorice;

se aliniază în ordinea de mai jos și nu pot greși când le vine rândul și fac un pas în față. Se poate și varianta în care să nu fie pe scenă toți deodată ci prima dată basarabenii, apoi bucovinenii și apoi ardelenii;

la alegere, rolul poate fi citit sau memorat. Uneori cei din spate pot aplauda sau scanda; opțional se pot presăra și 1 – 2 – 3 cântece despre Basarabia, Bucovina, Transilvania și la

final „Îndemn la unire”.PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 1: Cea dintâi unită, Basarabia! Colegul nostru, ............, vă prezintă cuvintele basarabeanului Ioan Pelivan, care încă în 1911 declara:

IOAN PELIVAN: „Românism înseamnă luptă. Nu văd altă cale care să ducă la biruinţă, decât numai prin luptă dârză de redeşteptare a conştiinţelor şi cultivarea forţelor. Deocamdată, nu trebuie să ne preocupe decât unitatea neamului. Aceasta este ţinta de milenii şi credinţa unui popor. La ea trebuie să ajungem! Numai atunci neamul românesc unit va fi în stare să înlăture relele sociale care-l rod şi să-şi formeze rosturi de viaţă nouă. Viitorul naţiei româneşti să fie plămădit de conştiinţa românească!”.

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 2: Colegul nostru, ..........., vă prezintă intervenția basarabeanului Teofil Ioncu la Congresul Popoarelor din Rusia ținut la Kiev între 8 şi 14 septembrie 1917:

TEOFIL IONCU: „Salut Congresul Națiunilor în numele românilor din Basarabia. Mulți ați auzit de moldoveni, dar puțini, cred, știu, că națiune moldovenească nu există. Numele Moldova, moldoveni, este numai teritorial și nu național, iar dacă noi numim moldovenești comitetele și organizațiile noastre, o facem aceasta numai din punct de vedere tactic, fiindcă cuvântul român sună prea aspru în urechile vrăjmașilor noștri. (...) România are interese tot așa de mari în Transilvania, ca și în Basarabia.”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 3: Colegul nostru, ............, ne redă ceea ce preotul basarabean Alexei Mateevici, autorul poeziei „Limba noastră-i o comoară”, actual imn al Republicii Moldova, spunea răspicat la Chișinău, la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia și de dincolo de Nistru din 25 – 28 mai 1917:

ALEXEI MATEEVICI: „N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut! Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba! Noi trebuie să ajungem numaidecât la limba românească. Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Trebuie să ştim de unde ne tragem, căci altfel suntem nişte nenorociţi rătăciţi. Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi de-ai romanilor. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumina dreaptă“.

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 4: Congresul Militarilor Moldoveni din 20-27 octombrie 1917 de la Chișinău, consemna că „Moldovenii de peste Nistru vor primi 10 locuri în Sfatul Țării” și cerea drepturi naționale pentru aceștia. Și în ziua de astăzi mult pătimesc acești români din Transnistria. Iată cuvântarea țăranului transnistrean Toma Jalbă la Congresul Militarilor Moldoveni din Chișinău, în interpretarea colegului ................:

TOMA JALBĂ (în costum militar sau în costum național): „Dar eu acum vă întreb pe domniile voastre, fraţilor, fraţii mei şi neamurile mele, că noi suntem moldoveni dintr-un sânge, cui ne lăsaţi pe noi? De ce suntem rupţi din coasta Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca şoarecii în gura motanului? Frații noștri! Nu ne lăsați, nu ne lepădați şi nu ne uitaţi! Şi dacă ne veţi uita, noi malul Nistrului îl vom săpa şi vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru!”.Adunarea aplaudă în picioare strigând „Nu vă vom lăsa!”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 5: Primul Congres al Moldovenilor din Stânga Nistrului s-a ținut la Tiraspol în 17-18 decembrie 1917. La congres tricolorul a fost arborat de profesorul Gheorghe Mare pe clădirea din Tiraspol unde se desfășura și a fost prezidat de Ștefan Bulat (tânăr învățător transnistrean). Colegul nostru, ........., vă prezintă câteva din cele spuse atunci de Ștefan Bulat:

ȘTEFAN BULAT (în costum civil sau militar): „Fraţilor moldoveni, Văd că s-a înfierbântat în vinele Dumneavoastră sângele cel frăţesc. Noi, moldovenii din părţile acestea, am stat până acum ca într-o pădure întunecoasă. Toţi s-au grăbit, fraţilor, să ia ceea ce le trebuia, numai noi am stat pe loc. Mă durea inima că nu-i auzeam şi pe fraţii mei din ţinutul Hersonului şi al Podoliei. Unde sunt ei? Unde sunt ei acum, când s-a copt pâinea pe deal şi când se cosesc snopii? „Școală”, „biserică”, „judecăţi”, „oaste”, „pământ” şi „politică”. Noi dorim ca toate acestea de aici încolo să fie moldoveneşti pentru noi și nu rusești.”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 6: Învăţătoarea basarabeancă Elena Alistar, originară din județul Izmail, a devenit prima româncă din istorie membră a unui parlament - Sfatul Țării. Din 1909 a militat pentru unirea Basarabiei cu România, fiind și închisă pentru aceasta. În prima ședință a Sfatului Țării din Chișinău din 21 noiembrie 1917, când corul a intonat cântecul „Deșteaptă-te române”, Elena Alistar a pus o eșarfă tricoloră președintelui Sfatului Țării, Ion Inculeț. Colega noastră, .................., va prezenta apelul Acum ori niciodată din 11 februarie 1918 al Elenei Alistar:

ELENA ALISTAR (îmbrăcată în costum național): „…Noi trebuie să ne unim. Orice moldovean, trebuie să înţeleagă aceasta şi să aducă orice jertfă pentru a înfăptui unirea. Fiecare moldovean trebuie să dorească acum unirea cu România şi, astfel, să formăm cu toţii o Românie nouă. Dacă nu ne-om uni acum cu frații noștri, apoi nu se știe de va mai veni în viitor timp atât de potrivit și în veci vom fi blăstămați de urmașii noștri, cari, cetind istoria, vor vedea că am putut făptui actul de unire și nu l-am făptuit. Eu mă tem de acest blăstăm și strig în gura mare: Să ne unim!..”.

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 7: Ion Buzdugan, Secretar al Sfatului Ţării din Basarabia, a redactat actul Unirii Basarabiei cu România. În 27 martie 1918 a dat citire declarației prin care se propunea unirea, cu mâna dreaptă pe Biblia lui Şerban Cantacuzino. Interpreteză colegul nostru, ...............:

ION BUZDUGAN: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!” Toată asistența în picioare strigă: ”Trăiască România! Trăiască Regele Ferdinand! Trăiască Regina Maria!

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 8: Colegul nostru, ............, ne prezintă telegrama lui Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării din Basarabia, adresată regelui Ferdinand I:

IOAN INCULEȚ: În numele Sfatului Țării, care reprezintă poporul românesc din Basarabia desrobit de jugul secular, aduc Majestății Voastre expresiunea credinței neclintite a întregului popor românesc din România Răsăriteană, care în unire cu țara-mumă vede chezășia desvoltărei sale libere, calea neîmpiedicată spre cultura națională și dreptatea socială. — Al Majestății Voastre prea plecat servitor, —Ioan Inculeț, Președintele Sfatului Țării din Basarabia

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 9: Basarabeanul Pantelimon Halippa a colaborat la revista „Basarabia”, prima publicație română din Basarabia în paginile căreia a tipărit în 1906 „Deșteaptă-te, române”. A devenit vicepreședinte al Sfatului Țării și apoi președintele acestuia. Colegul nostru, ............., vă prezintă cele scrise de Pan Halippa în niște memorii curajoase din 1967 și 1977 (cu doi ani înainte să moară), către chiar Nicolae Ceaușescu:

PANTELIMON HALIPPA: „Noi, românii basarabeni, ne punem toată nădejdea că în sfârșit românii din Moldova de Răsărit se vor uni cu fraţii lor de dincoace de Prut. Nu avem dreptul să ne resemnăm, nici să tăcem, când este vorba de sângele fraţilor noștri. Nu putem face astfel de tranzacţii cu nimeni. Nu putem să trecem sub tăcere adevăruri vitale pentru existenţa neamului și ţării noastre. «Complotul tăcerii» se va întoarce într-o zi împotriva noastră”.

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 10: Ilie Lazăr a fost românul maramureșan care a pus steagul tricolor pe acoperișul primăriei din Cernăuți, comandantul unei unități militare austro-ungare formată din români bănățeni care a trebuit să mențină ordinea în Transnistria. A fost cel mai tânăr delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, cel care a condus trupele care au eliberat Sighetul, capitala Maramureşului istoric. A fost devotat chiar și în închisorile comuniste lui Iuliu Maniu și lui Ion Mihalache. Colegul nostru, ......................, vă prezintă câteva mărturisiri scrise de Ilie Lazăr:

ILIE LAZĂR (civil sau în uniformă militară): „Am dezertat din armata austro-ungară cu întreaga mea companie din 180 de români ca să ne alăturăm armatei române. În Piața Cernăuților, Sextil Pușcariu îmi spune că orașul este ocupat de vreo șapte sute galițieni. Mi-a spus că toți românii erau ascunși prin pivnițe. A doua zi, unitatea mea era singura forță armată în întreg orașul. Într-o mașină ne-am urcat vreo cinci tineri. Eu, cu un steag tricolor în mână. L-am somat pe generalul Fischer ca să predea jandarmeria locotenentului român Dan. La poliție am instalat pe un domn Tarangul, iar la Tribunal, ca președinte, pe un domn Ion Habon. După aceste acțiuni rapide, eu și un tânăr arădean cu numele Nicoară ne-am urcat pe acoperișul primăriei și am înfipt primul steag tricolor după 144 de ani. Ca primar am instalat pe un domn

profesor preot Sandru. Întreaga populație românească a orașului care era în fața primăriei, aplaudau și cântau cântece patriotice.”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 11: Bucovineanul Ion Nistor a redactat Actul Unirii Bucovinei cu România și l-a citit în cadrul Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 în sala de marmură din Cernăuți a Reşedinţei Mitropoliei Ortodoxe Române. În rolul lui Ion Nistor

este colegul .............. ION NISTOR: „După sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile și când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei și s-a prăbușit și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul la libera hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdile dezrobirii noastre. De aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României.”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 12: Iancu Flondor a fost președinte al Congresului General al Bucovinei, întrunit la 15/28 noiembrie 1918 la Cernăuți, congres care a votat unirea cu România. Colegul ............. ne prezintă telegrama trimisă de Iancu Flondor regelui Ferdinand:

IANCU FLONDOR: „Congresul general al Bucovinei, care întrupează suprema putere a Ţărei, în numele Suveranităţii Naţionale, a votat astăzi în unanimitate Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în hotarele ei istorice cu Regatul României. Mulțumind Proniei Cereşti, că după o lungă şi dureroasă aşteptare, ne-a învrednicit de a vedea ispăşită nelegiuirea ce s`a săvârşit acum 144 ani faţă de ţara noastră şi mândri că avem fericirea de a aclama pe Maiestatea Voastră Domn liberator şi purtător de grijă al nostru, rugăm să ne primiți sub sceptrul ocrotitor al Maiestăţei Voastre şi reînnodând firul rupt cu sălnicie înainte de un veac şi jumătate, să reînnoiţi strălucirea Coroanei lui Ştefan. Maiestate, să trăiţi mulţi şi fericiți ani! Preşedintele Congresului General al Bucovinei, Iancu

Flondor”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 13: În casa din Arad a lui Ștefan Cicio Pop a fost sediul Consiliului Național Central Român care convocase și pregătise Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Colegul .................. vă prezintă câteva cuvinte din discursul lui Ștefan Cicio Pop, președintele Marelui Sfat Național Român și al Consiliului Național Român Central, discurs rostit în deschiderea Adunării Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918:

ȘTEFAN CICIO POP: „Onorată Adunare Generală Națională, Marele Sfat Național în ședința din 7/20 noiembrie a hotărât să convoace Adunarea Națională a națiunii Române din Ardeal, Banat și Țara Ungurească. Locul cel mai potrivit pentru această adunare este Alba-Iulia, această Mecă a românismului, unde zac moaștele celor mai mari Martiri ai noștri: Horia, Cloșca și Crișan, loc sfânt pentru întreaga suflare românească. Fraților, acestea sunt momente înălțătoare, istorice și cine ar putea găsi cuvintele care să zugrăvească tablourile ce le vedem și interpreta sentimentele ce le avem?”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 14: Arădeanul Vasile Goldiş a scris Rezoluţia Marii Adunări Naţionale, tot el a avut ideea Adunării Naţionale de la Alba Iulia şi tot el a citit acolo acest cel mai important act al Unirii. În 14 decembrie 1918 Vasile Goldiş a prezentat Regelui Ferdinand actul Unirii Transilvaniei cu România. A fost aşteptat în Gara de Nord de Rege şi Guvern. Colegul ............. vă va prezenta două fraze din declaraţie și din mesajul lui Vasile Goldiş către rege:

VASILE GOLDIŞ: ,,Naţiunile trebuiesc liberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi liberă îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar odată scăpată din robie, ea aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea cu Ţara-Românească. După drept şi dreptate Românii din Ungaria şi Transilvania dimpreună cu toate teritoriile locuite de dânşii trebuie să

fie uniţi cu Regatul Român.” (Urale) (întorcându-se spre rege) ,,Majestate, Românii din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor legali la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918, au decretat unirea lor şi a acestor teritorii cu Regatul Român. Prin această unire, după aceea a Basarabiei, apoi a Bucovinei, s-a împlinit visul de o mie de ani al neamului românesc: Unirea într-un singur Stat a Tuturor Românilor.”PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 15: Colegul ............. va prezenta o frază din răspunsul Regelui Ferdinad către Vasile Goldiş:

REGELE FERDINAND: ,,Ne-aţi adus nu numai dorul împlinit al câtorva milioane de suflete, ne-aţi adus inimile lor şi în primirea plină de dragoste frăţească ce aţi găsit-o la noi, aţi putut simţi pulsul ţării mume, ce bate în acelaşi ritm cu al vostru. După Basarabia şi Bucovina, mai lipsea o piatră dintre cele mai scumpe: Ardealul, cu ţinuturile din Ungaria locuite de români. Azi ne-aţi adus şi această ultimă piatră a clădirii, care încoronează marea operă de unire. Putem privi cu încredere în viitor, căci

temeliile sunt puternice.”PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 16: Colega ............ vă va prezenta câteva din cuvintele Reginei Maria.

REGINA MARIA: ,,Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută.”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 17: Colegul .......... vă va prezenta ce i-a declarat Primul-Ministru Ion I.C.Brătianu lui Vasile Goldiş cu acea ocazie:

I.I.C.BRĂTIANU: ,,Vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă. Fraţilor, fiţi bineneviţi, vă facem această onoare atât noi cât şi toţi românii de pretutindeni. Această Unire o strigă toţi morţii noştri şi cei din câmpiile Turdei şi cei din Apuseni, dar şi cei din Carpaţi şi de la Siret”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 18: Vasile Stroescu a fost boier basarabean, specialist în drept, cel mai mare filantrop român. În 1899 rușii îi resping oferta sa de a ceda toată averea pentru şcoli şi biserici în limba română în Basarabia. După 1902, trecând în România, a donat milioane şi milioane de ruble şi apoi milioane și milioane de lei pentru școli în Suceava, Botoşani, Dorohoi şi Neamţ și pentru Catedrala Mântuirii Neamului din București. După 1906 a donat multe milioane de coroane sau florini pentru şcoli, biserici, spitale, burse, biblioteci și pentru ţărani nevoiaşi din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș. A finanţat şi primul ziar de luptă naţională de la Chişinău, „Cuvânt Moldovenesc”. Era membru şi al Ligii pentru eliberarea românilor din Timoc şi Macedonia. Avea o modestie ieșită din

comun. Refuza mulțumirile publice și nu accepta ca numele său să fie dat unor edificii pe care le-a finanțat. Vasile Stroescu, a prezidat Primul Parlament al Tuturor Românilor întrunit în 20 noiembrie 1919. Colegul .................... ne prezintă câteva replici din discursul lui Vasile Stroescu: VASILE STROESCU: „În viaţa noastră, în lucrările noastre, trebuie să avem inimă, gânduri şi mâini curate. În incinta acestui lăcaş (parlament) trebuie să intrăm ca în biserică în faţa sfintei cuminecături. Toate patimile, gândurile egoiste, urile să le lăsăm la pragul intrării şi să intrăm cu gândul numai la binele şi propăşirea neamului românesc şi ţării noastre.”„Carte şi iar carte! Şcoli şi iară şcoli! Biserici şi iar biserici! Prin ele ne vom ridica

sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe... Eu îs cu totul la dispoziţiunea ţării mele cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată averea mea... Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea... Soarta poporului român din Basarabia, se află în mâinile noastre, să voim şi vom face totul.”

Scenetă propusă de Viorel Dolha, învățător la Colegiul Național „Vasile Goldiș” Arad,președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România www.invatatori.ro

ÎNDEMN LA UNIREmuzica şi versurile aparțin directorul liceului „Prometeu” din Chișinău, domnul Aurelian Silvestru

E trist să ai o Ţară dezbinată,E trist să fii în casa ta străinŞi fratele să-ţi stea rănit la poartă,Ca un Hristos căzut între păgâni.

Nu, nu mai suportămJugul ce ni-l punCei lipsiţi de neam!Hai să ne ridicămŞi să-nfăptuim Unirea!

Suntem urmaşii Daciei creştine,Uniţi în libertate pentru veci.Se vor topi puhoaiele străineCa gheaţa din siberiile reci.

Nu, nu mai suportămJugul ce ni-l punCei lipsiţi de neam!Hai să ne ridicămŞi să-nfăptuim Unirea!

E trist să ai o Ţară dezbinată,E trist să fii în casa ta străinŞi fratele să-ţi stea rănit la poartă,Ca un Hristos căzut între păgâni.

Nu, nu mai suportămJugul ce ni-l punCei lipsiţi de neam!Hai să ne ridicămŞi să-nfăptuim Unirea!

Videoclip https://www.youtube.com/watch?v=JSIdVOf3Z38

Videoclip varianta fără orchestră https://www.youtube.com/watch?v=J76Uwlplc3A

Videoclip NEGATIVUL https://www.youtube.com/watch?v=MLzHMe5lV0s

PS: Pe www.invatatori.ro găsiți și modele de DECLARAȚII LA CENTENAR ale clasei/școlii dumneavoastră care pot fi semnate de elevi și profesori.