afectiuni homeopatie

Tratarea diverselor afectiuni in homeopatieArticole extrase din texte gasite pe internet Sursele: www.homeopatie-srh.ro http://drjurj.ro http://teleianuhomeopat.3x.ro http://www.homeopatia.ro

Continut

REMEDII OBINUITE IN GRIP...................................................................................................................................5 POST- GRIPA.................................................................................................................................................................6 GRIPA..................................................................................................................................................................................8 AFECTIUNI ORL...........................................................................................................................................................10 RINITE ACUTE...........................................................................................................................................................10 Secretie importanta fluida (apoasa )...........................................................................................................................10 Secretie iritanta, excorianta / groasa ........................................................................................................................11 RINITE SPASMODICE..............................................................................................................................................12 SINUZITE.....................................................................................................................................................................12 Frontale..........................................................................................................................................................................12 Maxilare.........................................................................................................................................................................12 ANGINE........................................................................................................................................................................12 ANGINE ERITEMATOASE.......................................................................................................................................12 ANGINE ERITEMATOPULTACEE.........................................................................................................................13 ANGINE ULCERONECROTICE..............................................................................................................................13 ANGINE FLEGMONOASE........................................................................................................................................14 ANGINE HERPETICE................................................................................................................................................14 Rhus.tox., Mezereum, Sepia.......................................................................................................................................14 HIPERTROFIE AMIGDALIANA.............................................................................................................................14 OTITE............................................................................................................................................................................14 OTITE EXTERNE.......................................................................................................................................................14 LARINGITE CRONICE.............................................................................................................................................17 HOMEOPATIA IN TRATAMENTUL BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE..........................................................18 Cteva situaii specifice i remediile mai frecvent indicate.......................................................................................19 ABORDARE HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA CEFALEEI................................................................................20 ABORDARE HOMEOPATICA IN DERMATOLOGIE.................................................................................................24 Bolilor cu Transmisie Sexuala actuale........................................................................................................................27 HOMEOPATIA IN OFTALMOLOGIE...........................................................................................................................30 GLAUCOMUL.............................................................................................................................................................37 AFECTIUNI ALE PLEOAPEI...................................................................................................................................39 AFECTIUNI ALE CONJUCTIVEI............................................................................................................................43 USCACIUNEA OCULARA........................................................................................................................................47

Leziuni oculare..............................................................................................................................................................49 LEZIUNI ERITEMATOASE......................................................................................................................................49 LEZIUNI SCUAMOASE, DESCUAMATIVE..........................................................................................................50 LEZIUNI FISURATE..................................................................................................................................................51 LEZIUNI ZEMUINDE ...............................................................................................................................................51 LEZIUNI VEZICULOASE.........................................................................................................................................51 HERPESUL SI ZONA OFTALMICA......................................................................................................................51 ECZEME PALPEBRALE:..........................................................................................................................................52 LEZIUNI SUPRAINFECTATE..................................................................................................................................54 HOMEOPATIE IN URGENTE CARDIO-VASCULARE SI DIGESTIVE ..................................................................55 INFARCTUL MIOCARDIC ......................................................................................................................................55 INSUFICIENTA CARDIACA....................................................................................................................................58 APENDICITA ACUTA ...............................................................................................................................................60 PANCREATITA ACUTA ...........................................................................................................................................60 COLECISTITA ACUTA ............................................................................................................................................61 REMEDII HOMEOPATICE INDICATE IN PATOLOGIA CARDIAC.....................................................................62 HOMEOPATIA IN URGENTELE RESPIRATORII SI RENALE................................................................................80 CRIZA DE ASTM BRONSIC: ...................................................................................................................................81 BRONSIOLITA SUGARULUI: .................................................................................................................................83 STATUS ASTMATICUS( Dr Benedict Castro) .......................................................................................................83 INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA: ..........................................................................................................86 SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE ACUTA .....................................................................................88 URGENTE RENALE........................................................................................................................................................89 INSUFICIENTA RENALA ACUTA..........................................................................................................................90 RETENTIA DE URINA...............................................................................................................................................91 COLICA RENALA ACUTA ......................................................................................................................................94 DUREREA (COLICA) ABDOMINALA .........................................................................................................................98 ALTE REMEDII UTILIZATE FRECVENT IN TRAUMATISME ......................................................................99 DRENAJUL IN HOMEOPATIE ..................................................................................................................................101 TRATAMENTUL BOLILOR APARATULUI LOCOMOTOR.....................................................................................105 Tratamentul afectiunilor reumatismale.........................................................................................................................108 Reumatismele inflamatorii cronice.................................................................................................................................110 Homeopatie in patologia genitala masculina.................................................................................................................111 FLUORIC ACID.........................................................................................................................................................111 BUFO RANA...............................................................................................................................................................111 CALADIUM SEGUINUM (calad.)...........................................................................................................................113 CINNABARIS (cinnb.)...............................................................................................................................................114 ORHITELE.................................................................................................................................................................114 Homeopatia in tulburarile menstruale...........................................................................................................................116 Menoragiile..................................................................................................................................................................117 INFECTIILE GENITALE..............................................................................................................................................138 METRORAGIA...............................................................................................................................................................144 HEMORAGIA DIGESTIVA - VARSATURILE ..........................................................................................146 HEMORAGIA DIGESTIVA.....................................................................................................................................146

.....................................................................................................................................................................................146 .....................................................................................................................................................................................146 VRSTURILE........................................................................................................................................................150 copil mare.................................................................................................................................................................150 adult..........................................................................................................................................................................150 Remedii la sugar i copilul mic..................................................................................................................................152 Tratamentul homeopatic in criza..............................................................................................................................154 VARSATURILE ACCIDENTALE DATORATE:..................................................................................................157 Vrsturi grave:..........................................................................................................................................................160 VARSATURI asociate cu fenomene NERVOASE:...............................................................................................162 VARSATURILE DIN DISPEPSIA ACIDA:...........................................................................................................162 VARSATURILE DIN SARCINA..............................................................................................................................169 REMEDII HEPATICE REMEDII SPLENICE REMEDII PANCREATICE ...........................................................................................................................................171 .........................................................................................................................178 ......................................................................................................................181

ENDOCRINOLOGIE HOMEOPATICA.......................................................................................................................182 Patologia tractului urinar...............................................................................................................................................186 Infecii urinare................................................................................................................................................................186 Dominant de aer/foc.................................................................................................................................................186 Dominant de ap.......................................................................................................................................................190 Dominant de foc......................................................................................................................................................193 Sicoz vizeaz mai degrab patologia genital, dect urinar...............................................................................197 Traumatism.................................................................................................................................................................199 Reprimare, abuz.........................................................................................................................................................199 Litiaz vezical............................................................................................................................................................200 Prostat........................................................................................................................................................................200 Arbore de decizie........................................................................................................................................................201 Litiaz renal..............................................................................................................................................................205 Litiaz renal dreapt................................................................................................................................................205 Litiaz renal stng.................................................................................................................................................205 Alte remedii importante.............................................................................................................................................205 Litiaz renal dreapt................................................................................................................................................205 Litiaz renal stng.................................................................................................................................................205 Litiaz renal fr lateralitate...................................................................................................................................206 Colic renal:..............................................................................................................................................................206 Repertoriu.................................................................................................................................................................207 Glomerulonefrit........................................................................................................................................................207 Dicionar......................................................................................................................................................................208 ABORDARE HOMEOPATICA IN ENUREZIS SI ENCOPREZIS ...........................................................................209 ENUREZIS MICTIUNE INVOLUNTAR.............................................................................................................209 ENCOPREZIS SCAUN INVOLUNTAR..............................................................................................................209 TRATAMENTUL BOLILOR APARATULUI LOCOMOTOR.....................................................................................210 RAUL DE TRANSPORT................................................................................................................................................213 COCCULUS ...............................................................................................................................................................213 TABACUM .................................................................................................................................................................214 PETROLEUM ...........................................................................................................................................................215 ASTENIA ........................................................................................................................................................................218 ASTENIE DUPA SURMENAJ MUSCULAR ........................................................................................................219

ASTENIE DUPA TRAUMATISM AFECTIV .......................................................................................................219 ASTENIE DUPA SURMENAJ INTELECTUAL ..................................................................................................219 ASTENIE DUPA PIERDERE DE LICHIDE ORGANICE ..................................................................................219 ASTENIA BATRANULUI ........................................................................................................................................220 ASTENICI TUBERCULINICI ................................................................................................................................220 ELEVUL CU PROBLEME I HOMEOPATIA............................................................................................................221 I - COPIII FRICOI ..................................................................................................................................................222 II - COPIII TIMIZI ..................................................................................................................................................223 III - COPIII DISTRAI ...........................................................................................................................................224 IV - COPIII LENI ..................................................................................................................................................224 V - COPIII AGITAI, INSTABILI :.......................................................................................................................226 V I COPIII OPOZANI :.......................................................................................................................................227 ABORDAREA HOMEOPATICA IN TRATAMENTUL INSOMNIILOR ..................................................................229 INSOMNIILE COPIILOR .......................................................................................................................................229 INSOMNIILE ADULTILOR ...................................................................................................................................229 HOMEOPATIA IN SARCINA SI LAUZIE...............................................................................................................232 2. Tratamentul cazurilor de nefecunditate:.............................................................................................................232 3 Atitudinea homeopatic n afeciuni cu impact n meninerea sarcinii sau care o pericliteaz....................233 C. Avort repetat:.........................................................................................................................................................234 D. Traumatisme i viol:..............................................................................................................................................234 4 - Asigurarea unei evoluii normale a gestaiei prin:.............................................................................................234 F. Ameninare de avort..............................................................................................................................................236 5 - Asigurarea unei nateri spontane, fr complicaii;..........................................................................................237 6 - Prevenirea i tratarea eventualelor tulburri aprute dup natere...............................................................237 APLICAII ALE HOMEOPATIEI N SARCIN........................................................................................................241 HOMEOPATIA I SARCINA.......................................................................................................................................242 APLICAII ALE HOMEOPATIEI N LUZIE...........................................................................................................250 TUBERCULINISMUL ..................................................................................................................................................255 MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE .................................................................................................259 AGRAVARI ...............................................................................................................................................................259 AMELIORARI ..........................................................................................................................................................262 OLIGOELEMENTE ......................................................................................................................................................265 Recunoatei key note-urile............................................................................................................................................269 INFECTII MICROBIENE SUPURATIVE IN PSORA................................................................................................271 PSORA.............................................................................................................................................................................271 PSORO-TUBERCULINISM.....................................................................................................................................271 PSORO-LUETISM.....................................................................................................................................................271 PSORO-SICOZA........................................................................................................................................................271 ISOTERAPICE.........................................................................................................................................................271 REMEDII SIMPTOMATICE...................................................................................................................................271 FAZA DE SUPURATIE.............................................................................................................................................271 FAZA DE SUPURATIE CRONICA.........................................................................................................................272 FORME GRAVE DE SUPURATIE.........................................................................................................................272 REMEDII DE DRENAJ............................................................................................................................................272 REMEDII DE UZ EXTERN.....................................................................................................................................272

REMEDII OBINUITE IN GRIP Dr Margaret Lucy TYLER (Extras din lucrarea "POINTERS TO THE COMMON REMEDIES ) Traducere Dr. Lorelai Cobzariu ACONITUM Febr instalat brusc, cu frisoane, puls accelerat i mare agitaie, dat de anxietate. Un remediu al frigului uscat, vremii reci, vntului puternic (reversul lui Gelsemium) GELSEMIUM Senzaie de moleeal i greutate a corpului i membrelor; Senzaie de cap greu, pleoape grele, extremiti grele; Rceli i febre din iernile blnde (reversul lui Aconit); Senzaie de rece pe spate,"senzaie de rece alternnd cu senzaie de cald"; Cefalee expansiv, ca de explozie (ca i cnd ar plesni, s-ar sparge), de la gt, peste cap spre ochi i frunte, ameliorat de urinare abundent; Fr sete. EUPATORIUM PERF. Durere intens a extremitilor i oaselor ca i cum oasele ar fi rupte; Nu se misc din cauza durerii (reversul Pyrogenium) Durere n toate oasele, cu senzaie de contuzie a esuturilor; Oasele dau senzaia de a fi rupte , dizlocate; Cefalee expansiv, ca de explozie (ca i cnd ar plesni capul); nu se mic din cauza durerii; Tremurturi, frisoane (Gels., Pyrogen.). Frisoane incepute de la 7 pn la 9 a.m. Durere a globilor oculari. (Bry., Gels.), Posibil vrsturi bilioase; Asemnare cu febra "oaselor rupte"(Denga). PYROGENIUM Pentru febre cu variaii mari i mare agitaie fizic; Puls foarte rapid; disociere ntre puls i temperatur. Temperatur nalt cu puls lent sau invers ; Senzaie de frig ce nu poate fi calmat de cldur (Nux-v., Gels.); Fiori reci pe spate i izbituri (palpitatii) ale inimi ; Cefalee cu senzaia de a exploda, de a plesni capul, cu agitaie foarte mare ; Senzaie de pat tare, parc ar fi btut, zdrobit (Arn.). Se simte mai bine la nceputul micrii (reversul lui Rhus), trebuie s se mite continuu, s se legene, s se rsuceasc, pentru a se ameliora pe moment [ntr-un an cu gripe foarte grave , s-au obinut rezultate cu Pyrogenium n 24 - 48 de ore, administrat la 6 ore. Simptomele, n afar de palpitaii i febr, au fost dureri agonizante n lombe i coapse care au determinat o agitaie fizic permanent] . Urinare abundent cu urini limpezi;

BAPTISIADebut brutal; intr repede ntr-o stare de stupoare; Fa roie , expresie tmpit a feei Febr nalt , prostraie; Adoarme n timp ce rspunde la ntrebri; "Gripa digestiva" atacuri brute de diaree i vrsturi. Mare prostraie (in aceste cazuri Baptisia tinctoria.aduce o rapid ameliorare). Pneumonii gripale de aspect abrutizant ; In cazurile foarte grave gura i gtul sunt afectate, secreiile sunt foarte respingtoare (Merc.). Simptom curios : Disociaie a prilor corpului : senzaie ca i cnd extremitatile corpului sunt rspndite prin pat i imposibil de reasamblat (Petrol., Pyrogen.) BRYONIA

Limb alb: sete pentru multe lichide reci (Phos.). Dup fiecare micare, fiecare zgomot, senzaie de cldur uscat (Reversul lui Nux, Gels., etc.). Dorete s stea culcat linitit i s fie lsat singur; Pleurezii n special, pleuro-pneumonii Cefaleea i durerea se amelioreaz la presiune i se agraveaz la micare (Eup. per.).; Anxietatea, visele i delirul Bryoniei sunt legate de slujb (serviciu); n timp ce delireaz vrea "s mearg acas"; Dureri la nivelul extremitii cefalice n timpul tusei; iritabilitate. RHUS TOX. La nceputul micrii este nepenit, resimte durere (invers ca Pyrogenium.), aceste simptome se amelioreaz prin continuarea micrii pn devine slbit i trebuie s se odihneasc; apoi nelinitea fizic l face s se mite din nou; Sufer cel mai tare cnd trebuie s stea nemicat (invers ca Bry.). Acuze de la vremea rece, umed; cnd transpir pe vreme rece, umed (Dulc.).; Anxietate, fric: agravate noaptea (Acon.). Agitaie (nelinite), febr nalt, sete, mare prostratie. Plnge fr motiv (Puls.). Dureri puternice n oase (Eup. per.). Un simptom mental al Rhus tox. este frica de otrvire; MERCURIUS Transpiraii profuze, foarte urt mirositoare; Gur infect (Bapt.). Salivaie puternic, respingtoare. Transpiraie care agraveaz; sau nu duce la ameliorare; Rceli care se extind ctre piept. Camphor i Nux n GRIPA Hahnemann discut despre efectul Camphor-ului n gripa epidemic endemic n Siberia, care vine i pe la noi din cnd n cnd Camphor-ul, spune el, aduce servicii, paliative n mod cert dar de valoare inestimabil, dat fiind c aceast boal este de scurt durat. Pe de alt parte, Nux vomica, dup o singur doz, fie ea ct de mic posibil, alung boala n mod homeopatic n cteva ore Citii patogenezia remediului Nux vomica i vei vedea c este aa NUX VOMICA Dup ce bea ceva imediat apar fiori reci i frisonete; Frilozitate dup cea mai mic micare. La cea mai mic expunere n aerul liber, tremureli i frisonete timp de o or; are team de a iei afar la aer liber; La cel mai mic curent de aer i se face frig (rcete); Nu se poate nclzi; Frigurozitate mare, ne ameliorat de cldura sobei sau de cuverturile clduroase ale patului; Atac ca de febr: cu tremurturi i traciuni n membre; Nu ne surprinde cele spuse de Hahnemann: Urmrile serioase ale aciunii frigului (n caz de rceli) sunt nlturate adesea de acest remediu. POST- GRIPA GELSEMIUM Pacieni care revin la spital, "nu mi-am revenit dup gripa pe care am fcut-o acum o sptmn - dou". Se gsete o temperatur de 99 grade F ; Nu sunt nici bolnavi, nici sntoi; Dac sunt nfrigurai , cu senzaie de cldur alternnd cu senzaie de frig n corp, dac simt slbiciune i greutate n pleoape i extremiti, Gels. i vindec repede; CHINA Senzaie de slbiciune continu cu frilozitate; Anemic, palid, slbit

Sensibil la atingere , la micare, la aer rece; Agravare o zi , ameliorare o zi; Epuizare n membre, dorete s se ntind, s se miste sau s-i schimbe poziia, KALI PHOS. Slbiciune general i indispoziie. ARSENICUM Frilozitate, agitaie, anxietate, fric, fric de moarte(Acon.), prostraie; Senzatie de arsur, ameliorat de cldur; Suprasensibil, pretenios (mofturos); Simptom ciudat: dureri ca nite ace incinse n foc; Senzatie de ap rece ca ghiaa care curge prin vene; Sau de ap fierbinte care-i curge prin artere; Sete pentru cantiti mici de ap; PULSATILLA Frisonete rtcite, senzaie de rece n zone mici, punctiforme; Fiori reci pe spate. Ii e frig ntr-o camer cald; Transpiraie profuz dimineaa; Senzaie de cldur, ca i cum apa clocotit ar fi vrsat pe corp; Pe o singur parte: frisoane, cldur sau transpiraie; Cldur extern intolerabil. Agravare ntr-o camer nchis. Palpitaii cu anxietate, trebuie s-i scoat hainele. Se simte bine n aer liber. Se simte bine fcnd micri lente (invers ca la Bry., Eup. per.). Tuse uscat noaptea, se oprete cnd se ridic i revine cnd se intinde din nou (Hyos.); Fr sete, fr foame; plingcios, fnos. SULPHUR Ii revine parial i apoi recade; Senzaie de cldur care inund tot corpul; Foarte sensibil n aer liber, la curenii de aer (invers ca la Puls.); se agraveaz dup splat sau baie; Senzaie de opresiune, fierbineal, nepturi, congestie n piept. Senzaie de coroan fierbinte pe cap i picioare reci; Arsuri la nivelul tlpilor noaptea, i scoate picioarele afar din plapum; Senzaie de foame intens la ora 11 dimineaa;. Ziua adormit, noaptea agitat, Tresare noaptea de la vise nfricoetoare.

GRIPADr. Teleianu Stimai Colegi Medici Cursani, Suntem n plin sezon n care gripa i rcelile n general apar extrem de frecvent iar medicamentele, chiar cele altdat active, n ultimul timp nu prea mai au efectele dorite. Iat, n rezumat, modul homeopatic n care sunt abordate aceste suferine extrem de acute, care n cteva ore declaneaz o adevrat furtun morbid n rndul familiei, colectivitii i populaiei n general. Atrag atenia persoanelor fr o pregtire medical homeopatic, n cazul n care ajung s citeasc aceste relatri, s nu se hazardeze i s se trateze singure cu remediile menionate, chiar dac noiunile respective li se par extrem de precise. Tratamentul homeopatic are la baz, nainte de toate, un alt fel de atitudine terapeutic, stabilit n funcie de starea organismului afectat, care trebue ncadrat perfect n modul de gndire homeopatic, conform unor strategii care cer o anumit succesiune a remediilor necesare reechilibrrii organismului bolnav. Dr. Ioan Teleianu

Strategii preventive (din punct de vedere homeopatic): o o Oligo-elemente, cu rol catalizator i mediator de reacii antiinflamatorii i antiinfecioase, de tipul: Mangan-cupru, pentru copii i aduli sensibili la infecii; Cupru-aur-argint, pentru btrni i persoane extrem de sensibile

Posologia: - o doz de dou ori pe zi in aerosoli sau per os (forma lichid) timp de 3 sptmni, n octombrie, ianuarie i martie; sau - 2 comprimate pe zi, timp de 2 sptmni, n aceiai perioad. Organoterapie homeopatic, pentru persoanele cu sistem imunitar deficitar:

-

- Thymuline, un tub-doz de 2 ori pe sptmn timp de 6 sptmni ncepnd cu debutul iernii; - Extrase lichide de thymus, 10 picturi, odat pe zi, timp de 6-8 sptmni In perioada de epidemie declarat, n scop profilactic, la persoanele cu risc crescut, la primele semne de debut: o Oscillococcinum 2 prize la interval de 6 ore una de alta si eventual o a treia dup alte 12-18 ore. (Mare atenie la hepatitici, SIDA i strile consumptive dup boli grave sau prelungite, a cror imunitate este prbuit !) o Eupatorium perfoliatum 30 CH sau 200 K, acest remediu acoperind de regul simptomele generale comune de grip: Dac dup 24 ore nu avem rspuns convingtor, trebuie schimbat remediul, dup simptome. Remedii frecvent indicate in epidemiile de grip: Eupatorium perfoliatum: gripa de iarn cu febr i dureri osoase profunde, ca i cnd oasele ar fi rupte. Durerile duc la agitaie, frilozitate i greuri. Frisoanele apar la spate, jos, dimineaa de la 7 la 9h. i sunt agravate dac persoana bea. Are de altfel o mare sete pentru lichide reci, dei acestea agraveaz tabloul clinic. Cele calde sunt mai bine tolerate. Transpiraie minim; Ameeal cu tendina de a cdea spre stnga. Durerile de spate sunt insoite si de dureri ale globilor oculari, greutate n cap, mai ales n partea posterioar. Guturai sau coriz cu tuse dureroas n piept, ameliorat n poziia genu-pectoral. Gelsemium: Gripa timpului cald sau n curs de nclzire aa cum ar fi primvara. Apare cu predilecie la persoanele surmenate. Febra este forte, fr sete, cu durere de cap occipital i la ceaf, care se ntinde repede cuprinznd tot capul, cu caracter sfietor i batant la frunte i ochi. Mare slbiciune i oboseal fizic, mental i

emoional, cu senzaie de pleoape grele i de gambe slbite, tremurnde, ca i cnd ar fi zdrobite. Ameeli, frilozitate extrem, dureri musculare peste tot, cu nevoia de a se nveli cu ceva clduros; n plus mare somnolen, imobilitate . O ameliorare apreciabil dup o urinare abundent. Bryonia: este indicat n gripele sau rcelile care apar n caz de variaii climatice importante, de la cald la rece i invers; adesea dup o transpiraie in contact cu frigul sau dac bea ceva rece. Febra este mare, continu, cu dureri musculare, senzaie de cldur intern, uscat, chiar i sngele pare s clocoteasc de cldur. Transpiraie uleioas ce crete spre finele nopii i amelioreaz. Prezint frisoane cu piele rece, greuri i slbiciune la ridicarea din pat, n special dimineaa. Stomacul este deranjat, mergnd pn la vomismente de bil i ap, curnd dup ce mnnc ceva. Buze i mucoase uscate, sete rar dar n cantiti mari de ap rece. Ameelile sunt provocate de cele mai mici micri, chiar ale ochilor; are impresia c se prbueste chiar prin pat. Cap congestionat, dureros, n special la frunte. Tuse uscat, dureroas, trebuie s se in de torace cnd tuete. Ameliorare n poziii aproape imobile, stns nemicat i linitit.

Rhus toxicodendron: indicat n gripa de iarn, pe timp ploios sau pe ninsoare, dup ca s-a udat i rcit. Este o grip esenial muscular, cu dureri intense n membre, urmate apoi de frisoane, cu senzaia penibil c circul ghia prin vasele de snge.. Febra este mai puternic noaptea, dup miezul nopii, cu agitaie excesiv, nelinite, anxietate sau tendin de a plnge fr motiv. Nevoie de schimbare continu a poziiilor, negsind niciuna confortabil, insomnie n timpul febrei. Sudori pe tot corpul cu excepia capului sau invers. Limba este alb in intregime sau pe jumtate, dar cu o zon triunghiular roie la vrf. Cldura amelioreaz ca i buturile calde. Prefer poziia culcat pe spate fa de cea culcat pe o parte. Adesea apare un herpes al buze. Uneori redoare a cefii, durere n gt sau voce rguit n timpul gripei. Arsenicum album: tot in gripa de iarn, n general la persoanele sensibile la frig. Aceast grip ncepe adesea cu un guturai sau coriz cu scurgeri arztoare, abundente i iritante, senzaie de frig extern, frisoane i totui cu cldur intern. Agravare a febrei in timpul nopii, n special ctre ora 1 noaptea, cu anxietate, fric de moarte, descurajare, agitaie, nevoie de aplicaii calde pe corp i de rcoare la cap i mai ales nevoia de a fi cineva n prejma bolnavului. Are dificulti respiratorii, astm sau senzaie de blocaj respirator (sufocare), neputnd respira pe nas. Febra se nsoete adesea de vomismente. Sete intens, frecvent, de mici nghiituri de ap rece, greu acceptat de stomac. Aceast grip se complic frecvent de otit la copii i de astm la cei mai vrstnici. Aconitum: convine mai ales la debutul brusc al unor gripe, declanate de expunerea la vnt sau curent rece de iarn. Febra ajunge repede la valori maxime, piele uscat arznd, fr pic de sudoare. Sete vie de ap rece i o foarte mare agitaie anxioas, cu fric de moarte iminent, panic. Administrat la debut, gripa se vindec sub ochii notri, rapid i fr complicaii majore. Belladonna: gripa brutal cu congestie cefalic, sete intens, sudori i mare sensibiliatate la dureri Baptisia tinctoria i Plantago Major sunt indicate n aa zisele forme intestinale de grip. Capsicum n gripele cu focalizri n sfera ORL Remedii ale convalescenei Kalium phosphoricum n strile de astenie psihic i China n cele de astenie fizic, cu pierderi de lichide vitale (diaree, transpiraie, vomismante etc.) Avena sativa i Alfalfa n TM sau diluii joase (10-20 picturi de 2 ori pe zi) Influenzinum are reputaia de a preveni gripa dac este dat preventiv, el putnd fi duntor n anumite cazuri dac este administrat dup declanarea bolii.

AFECTIUNI ORLDr. Mariana Galesanu Mai 2008 RINITE ACUTE Catar minim 1. Nux vomica dupa expunere la frig umed coriza putin fluenta ziua ,noaptea nas infundat dimineata, la trezire stranuturi in salva ,dupa care poate aparea o secretie seroasa ( stranutul predomina ) agravat in camera calda , curent , aer conditionat 2. Sambucus nigra senzatie de obstructie nazala < noaptea si la frig fata transpirata , cianoza 3. Sticta pulmonaria senzatie de plenitudine si obstructie la radacina nasului nevoie constanta si ineficienta de a sufla nasul obstructie fara secretie uscaciunea mucoasei nazale ( compl. Bry ) Secretie importanta fluida (apoasa )

A/ neiritanta 1. Euphrasia secretie nazala blanda cu secretie oculara iritanta dureri in zona frontala , ochi iritati ,senz. De arsura, clipeste des agravat in camera calda Sabadilla stranuturi paroxistice , impresionante, secretie abundenta prurit si gadilitura in nas, la nivelul muc. palatine coriza ameliorata de caldura si bauturi calde obstructie nazala desi exista rinoree seromucoasa agravat de aer rece, de mirosuri si parfum medicament important pt. Febra de fan B/ iritanta 1. Allium cepa indicat in coriza alergica si infectioasa rinoree iritanta si excorianta , abundenta ( curge ca de la robinet ) nas si buza sup. Umflate , obstructie nazala ( edem), stranuturi lacrimare profuza , neiritanta ,deseori cefalee febra de fan < de flori, in camera calda, vara ; > la racoare 2. Bromium agravat de caldura (raceli de vara dupa transpiratie ) agravat de praf (stranuta ) ;coriza arzatoare , coroziva obstructie nazala agravata de stranut ganglioni tumefiati si indurati amel. La mare 2. Arsenicum album / iodat coriza pe partea dreapta, febra de fan secretie nazala iritanta, apoasa si calda narine si ochi durerosi nasul ramane obstruat, desi exista o scurgere abundenta agravat la frig ( Ars. Iod. Si la cald )

Secretie iritanta, excorianta / groasa 1. Arum triphyllum Senzatie de obstructie nazala, arsura in narine, prurit nas si gura nevoia de grataj al narinelor pana la sange isi umezesc continuu buzele cu limba, isi zgarie buzele cu dintii buze rosii, excoriate, crapate, sangerande (pielea din jur iritata) agravat la cald; frecvent la copii cu guturai sau rinita . 2. Kali iodat rinite alergice cu secretie groasa, galbena sau verde (secretia devine rapid mucopurulenta si se acumuleaza in narine ) senz. de arsura si umflare a nasului si presiune la radacina ochi lacramosi, luciosi si umflati dureri si arsuri in nas si sinusuri < de timp umed (coriza amel.in camera calda dar amel.gen. la rece) ozena , perforatie de sept nazal 3. Mercurius solubilis rinita cu secretieverzuie (devine rapid purulenta) rosata cu umflarea nasului, senz. de arsura in narine agravare nocturna , halena, saliva in exces,etc. CRONICE 1. Sanguinaria senz. de arsura (nas, gura, gat) si stranut, secretie iritanta ,apoasa agravare la curent,la polen, miros de flori,parfumuri, chimicale, spray-uri rinita vasomotorie , polipi 2. Alumina uscaciunea mucoasei nazale secretie mucoasa groasa ,cruste verzi si fetide 3. Cistus canadensis IACRS recurente, rinita cronica, sinuzita Paroxisme de stranut , secretii groase , galbui Senz. de rece ca gheata in nas si faringe Senz. de excoriatie in narine dupa suflat nasul Persoana slabita si foarte friguroasa 4. Graphytes secretie vascoasa, filanta, melicerica, cruste ca niste cristale aurii narine dureroase , excoriate, crapaturi ale pliului nazolabial rinita alergica ,raceli recurente 5. Calcarea carb. nas obstruat noaptea, curge ziua , respiratie zgomotoasa pe nas secretie profuza ca apa ,cu gust sarat sau purulenta raceste la orice schimbare de vreme nas si buza superioara umflate, narine ulcerate,pierderea mirosului febra de fan, polipi , adenopatie cervicala 6. Kali bichromicum rinita recidivanta secretie vascoasa, filanta, verzuie si ulceratii ale mucoasei nazale dopuri si cruste verzui si dure, aderente,greu detasabile,lasa locul iritat, se reformeaza permanent , diminuarea mirosului 7. Thuja catar cronic, mucus gros, verde sau puroi cu sange cruste verzui groase pe septul nazal ,dureroase la expulzie, ulceratii nas rosu, cald ,senz. de presiune la radacina si de miros de saramura de peste. 8. Pulsatilla secretie blanda ,galbena sau verzuie, groasa obstructie nazala cronica( < in camera calda si noaptea ) rinita recidivanta , febra de fan, uneori pierderea mirosului raceste usor daca se uda lapicioare sau la cap 9. Hepar sulfuris inflamatia dureroasa a narinelor ( ca un furuncul)

secretie mucopurulenta, malodoranta < la curent, stranuta si tuseste cum se dezveleste rinite, sinuzite si otite purulente 10. Hydrastys secretii groase ,albe sau galbene,constante, in sp.retronazale excoriatia narinelor , ozena eliminarea secretiilor se opreste in camera calda RINITE SPASMODICE 1. 2. 3. 4. Allium cepa Nux vomica Sabadilla Wyethia alergie la niv. Nasului si faringelui cu edemul mucoaselor cel mai caract.este pruritul muc.palatine sau in partea post.a gatului cu extindere spre ureche( incearca sasi scarpine palatul cu limba) senzatia ca sangele se ridica la cap permanenta nevoie de a-si drege glasul Arum triphyllum Teucrium obstructie nazala datorita polipozei furnicaturi la radacina nasului se poate complica cu sinuzita

5. 6.

Daca etiologia implica polenul , se adauga Polen CH30 SINUZITE Homeopatia are rezultate foarte bune si rapide in sinuzitele frontale, fie acute, fie cronice . Frontale 1. Allium cepa 2. Ars. Album 3. Kali iodatum 4. Kali bichromicum 5. Calc. Sulphurica:puroi gros, galben, < la umiditate si caldura 6. Silicea :puroi lichid, uneori sanguinolent, fara febra sau durere 7. Hepar sulphuris :friguros, iritabil, sensib. la atingere si aer rece Secretii groase , urat mirositoare si scurgeri retronazale . 8. Hydrastis Maxilare 1. Lachesis : numai pe stanga 2. Lyc.,Sulph., Aur.,: numai pe dreapta 3. Mezereum : bilateral , dureri la apasarea sinusurilor maxilare, tuse cronica, accese febrile dupa amiaza .( In aceste sinusuri exista formatiuni anatomice sensibile la magnetismul terestru , responsabile de orientarea in spatiu , deci factorii declansatori sunt: mutari, calatorii, tabere ) 4. Hepar sulph. 5. Hecla lava : actiune marcata asupra maxilarelor , sinuzita cu punct de plecare dentar, exostoze, polipoza maxilara,necroza si carii osoase ANGINE ANGINE ERITEMATOASE 1. Belladona gat rosu , dureros, uscat,contractie spasmodica la inghitit (durere) iradierea durerii in urechi durere la atingerea gatului(nu tolereaza nici cea mai mica atingere)

febra oscilanta,lateralitate dreapta, orar :8 a.m. sau p.m. congestie cefalica( cap greu, cald, fata rosie, ochi sticlosi,fotofobie) piele umeda (transpirata) , extremitati reci limba rosie si uscata ; vrea limonada uneori febra cu delir ; copilul are frica de masti, clowni , frica daca I se zambeste (vederea dintilor ) Copiii Calc.carb beneficiaza de Bell.( Sil. nu au forta sa faca febra mare) 2. Apis amigdale si lueta inflamate, edematiate (parca gata sa explodeze ) dureri arzatoare ameliorate de bauturi reci ( suge gheata ) febra fara sete edem in sp. La nivelul luetei ( atarna ca un saculet ) ANGINE ERITEMATOPULTACEE 1. Belladona 2. Phytolacca gat rosu inchis, pilieri violacei si durerosi (senz. de pensa ) puncte albe pe amigdale sau false membrane dureri la inghitit iradiind spre urechi (Bell,Ail)amel. de bauturi reci si de inclestarea maxilarelor ganglioni locali hipertrofiati si durerosi febra si curbatura generalizata ( Arn) dureri agravate noaptea ; foetor oris eficienta in mononucleoza infectioasa, angina streptococica,etc 3. Mercurius solubilis limba caract.,halena fetida, salivatie abundenta , agravata nocturn dureri la inghitit, agravate de alimente la temperaturi de ambele extreme ( nu suporta decat caldut ) febra in platou , sete intensa , adenopatii frisoane cu transpiratie (in sp. Noaptea ), care nu amelioreaza 1. ANGINE ULCERONECROTICE Mercurius corrosivus aspectul orofarinxului asemanator cu Merc. Solub. dureri mai violente, deglutitie hiperalgica prin spasm ulceratii pe amigdale , pioree, ganglioni mariti si durerosi Lachesis debut pe amigdala stanga (Merc.Iodatus ruber-biiodatus) (debut pe amigdala dreapta : Merc.Iodatus flavus-protoiodatus) culoare rosie, vinetie, ulceratii pe amigdale si pilieri evolutie spre ulceratie necrotica ; afectarea starii generale deglutitie paradoxala ( poate sa manance dar nu poate sa bea) hiperestezie de contact la nivelul gatului Kali bichromicum ulceratii cu margini regulate, rotunde secretii vascoase, galben-verzui, insotite de stomatite si afte putina fetiditate sau deloc ;simptome generale discrete Ailanthus glandulosa ca si Phyt.,indicat in angine grave , in mononucleoza infectioasa gat foarte umflat, purpuriu, cu pete livide si ulceratii profunde adenopatii foarte voluminoase si hiperalgice dureri la deglutitie ce iradiaza spre urechi ; sufocare adinamie, prostratie , stupoare Arum triphyllum in angine grave, scarlatina cu faringita silaringita limba zmeurie, saliva abundenta, fetida si coroziva ulceratii sangerande inclusiv ale buzelor ( smulge scoamele formate cu dintii sau unghiile) voce ragusita , bitonala stare generala afectata sever( prostratie cu agitatie); oligurie Baptizia tinctoria angina grava , nedureroasa ulceratii sau false membrane pe amigdale si valul palatin deglutitie dificila ( numai lichide , solidele determ. Spasm esofag)

2.

3.

4.

5.

6.

limba maronie, uscata si crapata ; fata rosu inchis, abrutizata stare generala foarte alterata (septicemica , tifoidica) ANGINE FLEGMONOASE Hepar sulphuris faringoamigdalite cu senz.de os de peste ramas in gat abces retroamigdalian dureri ameliorate de bauturi calde ; pacient foarte friguros 2. Silicea : amigdale cu depozit de puroi ,fara febra, putin dureroase 1. ANGINE HERPETICE Rhus.tox., Mezereum, Sepia HIPERTROFIE AMIGDALIANA - de fond : Baryta carb.,iod., mur. ( in acut este de preferat Baryta famuriatica : amigdale si ganglioni hipertrofiati , obstr.tubara (hipoacuzie) (Pentru vegetatiile adenoide=teren tuberculinic tot cele trei Baryte si doua remedii miciAgraphis nutans si Teucrium marum) AMIGDALE CRIPTICE cu depozit de fibrina (tuberculinism)

1. Sulphur iodat ( dupa admin.,la cateva zile=revarsare de cazeum) 2. Kali muriatic: cripte amigdaliene cu cazeum alb, tare, malodorantOTITE OTITE EXTERNE Pot fi microbiene sau micotice . Tratament extern : apa oxigenata +cateva picaturi de Calendula sau Echinaceea TM. In abces sau furuncul al canalului auditiv extern :Hep., Puls.,Pic-ac., Mez. OTITE CONGESTIVE Durere intensa, timpan roz, stralucitor,hipervascularizat in partea super. Apare fie la debutul unei maladii infectioase , fie complica o rinofaringita sau adenoidita. 1. Aconit debut brutal , in jurul orei 11-12 a.m./p.m., dupa vant uscat si rece agitat , congestionat ,nu transpira , sete importanta, frica de moarte 2. Belladona expunere la frig dupa udarea parului (ploaie, spalat, transpiratie ) fata rosie , piele umeda, etc.; debut ora 8 p.m. timpan rosu, edematiat, durere puternica , lateralitate dreapta 3. Ferrum phosphoricum debut progresiv, cu temperatura mai putin inalta,dar persistenta (38 grade in fiecare dimineata ), oboseala, tendinta hemoragic. durere foarte mare , timpan putin bombat cu pete hemoragice obraji cu pete rosii circumscrise , epistaxis habitual 4. Arsenicum album remediu de prima importanta in otitele medii (Cham., Puls., Merc) se agraveaza sau debuteaza noaptea( 12p.m-3a.m.) durere ameliorata de aplicatii calde pe ureche copilul se agata de mama (Puls ); bea putin si des stare generala alterata ,prostratie cu agitatie OTITE CATARALE Procesul inflamator urca din trompa Eustachio pana la timpan ; o cantitate de lichid se aduna in partea de jos a timpanului ; durerile sunt resimtite la miscare ; vajaieli, clacmente,autofonie, zgomote infundate,aspect mat al timpanului (pierderea triunghiului luminos) 1. Pulsatilla debut la 6a.m. sau 4p.m. ; otita medie acuta sau cronica

complicatie a unei rinite cu secretii galbene , groase, blande durere pulsatila , agravata de caldura otoree lipicioasa in otita cronica cu secretie persistenta 2. Chamomilla otita medie acuta sau cronica, dupa o furtuna sau vant , in perioada de eruptie dentara durere foarte mare; hipersensibil si violent la durere ( Hep, Aur) 3. Capsicum durere importanta cu iradiere in mastoida eficient si suficient in mastoidita acuta si cronica dorinta de alimente picante , nostalgie, tend.la ingrasare 4. Dulcamara durere otica insotita de greata si varsatura

remediu bun pt. Toamna , ploaie , frig umed, bai reci . Otita de piscina=Rhus-t.(udare + effort fizic ) Alte remedii de otita catarala : Ars-i., Kali-m OTITE SUPURATE Colectie purulenta, hiperpresiune dureroasa in casuta timpanului, febra,agitatie/prostratie,bombarea cadranului superoposterior. Evolutie spre perforatie spontana sau necesitatea paracentezei 1. Lachesis in asteptarea paracentezei ; urechea stanga eructatii si logoree in timpul febrei se sufoca, ii este cald, nu poate inghiti lichide si saliva timpan cu aspect de slanina 2. Graphytes otoree cronica , caracteristica,bilaterala otita cronica cu pierderea auzului ( ameliorat la zgomot ) eruptii umede si crapaturi in spatele urechii 3 Hepar sulphuris urechi foarte sensibile la vant si aer rece > otita supurata din start, dupa drenaj=secretie purulenta, malodoranta 4. Kali bichromicum otita asociata cu rinoree purulenta otite supurate cu secretii groase, vascoase, nemirositoare 5. Aurum supuratie cronica ,mastoidita agravare nocturna ,dureri osoase 6. Mercurius solubilis otoree abundenta, mucopurulenta verzuie, caustica , malodoranta semne caracteristice generale si bucofaringiene 7. Silicea 8. Thuja Otitele recidivante necesita tratamentul terenului tuberculinic : Tub. Aviar sau Marmorek ( inapetenta ) LARINGITE ACUTE La debut 1. Aconit febra, piele calda,rosie,uscata, sete vie, agitatie stenica, anxietate laringian: senz.de carne vie,sufocare si tuse ragusita, uscata, aspra agravare caracteristica 2. Belladonna febra, congestie cefalica, piele rosie,calda si transpirata,fotofobie senz.de constrictie laringiana < la atingere , tuse uscata, scurta, spasmodica si dureroasa ,ragusala (tusea, desi seaca nu este atat de aspra ca la Acon.) poate avea sete

3. Allium cepa laringita apare in timpul sau dupa rinofaringita senz.de iritatie laringiana cu tuse uscata si dureroasa < la vorbit si in camera calda insotita de lacrimare brusca ragusala si durere la tusit ca si cand larinxul s-ar rupe 4. Bromium debut laringian al oricarei raceli cu evolutie fie in sus, fie in jos se supraincalzeste usor, transpira si devine f.sensibil la curent senz.de rece ,fum si durere in laringe la inspiratia aerului spasm glotic, durere laringiana, < la atingere tuse sufocanta si crupala < in camera calda, seara si > band rece ragusit dupa ce s-a supraincalzit , chiar afonie dispnee sufocanta (nu poate inspira suficient de profund) ; paroxisme de sufocare la inghitit si in timpul tusei Laringite cu disfonie si sufocare 1. Bromium 2. Arum triphyllum sensibilitatea laringelui la atingere, voce constant schimbatoare (bitonala) si sufocare nocturna putina tuse ; de obicei aspect subacut sau cronic 3. Spongia senz.de iritatie , arsura si uscaciune tuse aspra ,seaca (ca un fierastrau pe lemn )si sufocanta agrav. la vorbit, aer rece si culcat cu capul jos amel.in atmosfera umeda si de bauturi calde anxietate ca nu poate respira 4. Senega senz. de excoriatie , arsura si uscaciune laringiana tuse uscata , constanta si desiranta ; sufocare in decubit voce instabila , ragusala < vorbind (subita cand citeste cu glas tare) la batrani , datorita parezei corzilor vocale Laringite cu disfonie fara sufocare 1. Phosphorus senz.de arsura si excoriatie laringiana de aer si bauturi reci slabiciunea corzilor vocale: ragusit dupa effort vocal minim 2. Cuprum metallicum tuse convulsoida > band apa rece atacul de sufocare se instaleaza si cedeaza brusc ; criza de tuse sufocativa este precedata de sughit si se insoteste de rigiditate , spasme (flexia spastica a policelui in palma ) dispnee spastica dupa sperietura sau vexatie spasm glotic , afonie intermitenta la cantaretii profesionisti Cuprum oxydatum: tuse la pasajul larvelor de oxiuri prin laringe

LARINGITE CRONICE1. Carbo vegetabilis ragusala de lunga durata , < seara si pe timp umed si cald ragusala cronica si nedureroasa 2. Causticum durere arzatoare cu ragusala < dimineata , la aer rece, la aplecare muschii laringieni nu asculta comanda (nu poate sa vorbeasca cu glas tare: daca incearca sa ridice vocea esueaza sau scoate un sunet scartait ( scheunat) nevoie frecventa de a-si drege glasul(racleaza pt.a-l curata ) ragusala cronica , remanenta dupa laringita acuta ragusala in timpul corizei,afonie brusca in timpul unei raceli(gripa) 3. Alumina parezie si uscaciune, durere dupa abuz vocal la batrani cu pareza corzilor vocale , < la vorbit 4. Arnica : abuz vocal prelungit= ragusala nedureroasa 5. Rhus.tox: abuz vocal prelungit , ragusala agravata seara si la schimbarea vremii ; durere vie 6. Selenium ragusala cantaretilor ; voce ragusita la inceputul vorbitului , cantatului sau cititului; ragusala nedureroasa laringe afectat la fiecare raceala necesitate de a-si drege glasul frecvent ( acumulare de mucus clar , ca amidonul fiert ) noduli pe corzile vocale 7. Argentum nitricum senzatie de aschie in gat , durere < dimineata ragusala cronica ; laringita cronica a cantaretilor (cand incearca sa ridice vocea se declansaza tusea.;ragusala dureroasa . ragusala agravata la vorbit ( in special intr-o camera calda si cu fum de tigara ) mucus in larinx ,elimina prin tuse mase rotunde mici 8. Arum triphyllum senz.de plaga vie, voce instabila (bitonala) ragusala dupa ce s-a incalzit , vorbind agitat .

HOMEOPATIA IN TRATAMENTUL BOLILOR INFECTOCONTAGIOASEDr. Silvia Nedelcu Organon p.11:Cnd o persoan se mbolnvete, primul lucru care este perturbat de influena dinamic a unui agent morbid ostil vieii este aceast for vital spiritual [] Numai acest principiu vital este deranjat ntr-o asemenea msur, nct poate provoca organismului acele senzaii neplcute i procese neregulate pe care le numim boli [] Fora vital (FV) este n permanent interaciune cu celelalte fore (cmpuri) i drept rspuns i modific parametrii, astfel nct de cele mai multe ori efectele nu sunt perceptibile la nivel mental, emoional sau fizic. Fiecare individ are un anumit nivel prag sub care FV poate face fa stimulilor externi fr modificri semnificative, meninnd sistemul n echilibru. Nivelul acestui prag are o component - general, dat de specie, ras, vrst, sex, - i una individual :-- motenit (ereditate, ncrctur miasmatic ) --i dobndit ( -mediu, poluare etc -mod de via nesntos, suprasolicitare, stress -alimente, medicamente, droguri etc). Boala este rezultatul rezonanei dintre FV i un factor perturbator de o frecven vibratorie similar cu cea a FV i o intensitate mai mare sau egal dect nivelul prag. O concluzie logic este faptul c profilaxia corect se poate realiza prin: ridicarea nivelului prag al FV la o valoare ct mai apropiat de nivelul ideal (dat al speciei) - ndeprtarea influenelor miasmatice- ideal nainte de concepie - i tratament aa-zis constituional instituit nainte de apariia semnelor i simptomelor bolii sau ct mai precoce dup apariia acestora. ndeprtarea (sau reducerea) factorilor exteriori care scad nivelul prag al FV. Dup ce s-a produs aceast interaciune i a intrat n rezonan, FV se modific i se instaleaz un nou echilibru, de data aceasta la un nivel inferior celui precedent, timp n care ea nu mai poate interaciona i nu mai este afectat de ali ageni perturbatori similari celui iniial: Organon p.36:Dac dou boli diferite care se ntlnesc, n acelai timp, ntr-o fiin omeneasc au aceeai for sau, mai mult, dac boala mai veche este cea mai puternic, noua boal va fi respins de cea veche, care

nu-i va permite s o afecteze.[] Un pacient suferind de o boal cronic sever nu va fi infectat cu o dizenterie moderat de toamn sau de o alt boal epidemic []. De pe acest nou nivel FV poate intra in rezonan cu ali ageni corespunztori acestuia i mecanismele de aprare refac echilibrul de fiecare dat pe un plan inferior, iar starea de sntate a individului se altereaz din ce n ce mai mult. Dac o persoan nu se mbolnvete este imun la un anumit tip de germeni se datoreaz fie faptului c este foarte sntoas, sau dimpotriv, pentru c nivelul ei de sntate este inferior celui de vibraie al germenilor respectivi.(Un exemplu frecvent ntlnit este acela n care un printe solicit tratament pentru copilul su care are comportament distructiv, deficit de concentrare i atenie sau enurezis nocturn .a. spune altfel este foarte sntos, nu a mai rcit de 2 ani, e singurul din clas care nu se mbolnvete). Un tratament corespunztor ( Organon p. 48: [] boala poate fi vindecat numai printr-un agent care este similar n simptome i cumva mai puternic[] i p.50: [] Vindecai prin similaritatea simptomelor! va duce la ridicarea nivelului de vibraie a FV, astfel nct pacientul va redeveni susceptibil la acei ageni patogeni la care nainte era imun. Acesta este un aspect important n practic, deoarece un pacient neavizat poate renuna uor la tratament, considernd n mod greit homeopatia nu numai ineficient, ci i duntoare. In cazul epidemiilor, FV a unui numr mare de indivizi interacioneaz n mod similar cu un anumit agent infecios, iar simptomele produse sunt asemntoare la cei mai muli dintre cei afectai. Totalitatea acestor simptome comune indic remediul geniul epidemic, care videc i poate preveni boala la cei expui (Hahnemann Organon p.100-102 etc, Kent -Lectures on Philosophy). Bell. n scarlatin (Hahnemann), Diphterinum, Merc-cy. sau Apis pentru difterie, Carb-v., Cupr. sau Kali-c. n tusea convulsiv, Camph. n holer .a. i-au dovedit eficiena ntr-un mod remarcabil n timpul marilor epidemii din sec. XIX-nceputul sec. XX, aducnd homeopatiei un prestigiu imens i o dezvoltare pe scar larg. ( Exemplu de prescriere: Grimmer administra mpotriva poliomielitei Lathyrus CH 30 x1/spt. i ulterior 10M x1/lun n timpul epidemiei i afirma c peste 5000 de copii fuseser deplin protejai, dei muli dintre ei fuseser expui). Geniul epidemic este caracteristic unei anumite epidemii. Anticiparea acestuia ntr-o epidemie ulterioar a aceleiai boli, n special cnd exist o mare variabilitate (antigenic, sau ca simptomatologie ex. gripa) este nesigur.

Cteva situaii specifice i remediile mai frecvent indicate

profilactic: nosodul (isodul) sau geniul epidemic actual (CH 30 1 dat /spt. sau diluie mai nalt lunar) la debut, cnd poate nu s-a clarificat cazul (ex. viroz respiratorie obinuit sau debut de varicel etc), Aconitum sau Belladonna sunt remediile de elecie n caz de debut brusc cu febr nalt etc. In boli eruptive n care erupia ntrzie s apar unii autori recomand Sulph.; n repertoar Ant-t (grd 3 remediu unic) dac n ceast situaie apar convulsii. Din experiena personal profilaxia s-a realizat prin administrarea unei noi doze a remediului constituional copiilor aflai deja n tratament i expui -care fie nu au avut simptome, fie au fcut o form foarte uoar i redus ca durat. Ca tratament, cel mai frecvent am folosit Pulsatilla att n rujeol, ct i n rujeol i parotidit epidemic ( cu tabloul caracteristic al remediului febra, lipsa setei etc) , Euphrasia n rujeol cu manifestri conjunctivale foarte intense sau Mezereum cu erupie pustuloas i prurit intens. - Rhus-t este de asemeni util n varicel cu prurit foarte suprtor (amel. de cldur). - In scarlatin profilactic Scarlatinum, Belladonna; tratament: -n formele uoare Bell este remediul de elecie; Apis -cu angina caracteristic (dureri amel. de rece, lueta umflat ca un scule etc.); -n formele severe cu angin ulcero-necrotic sau gangrenoas n literatur sunt prezentate videcri cu Ailanthus, Arum-triphyllum .a -cu afectarea articulaiilor: Rhus-t., Bry; -afectare renal: Apis, Nat-s., Scarlatinum .a. Gripa: profilactic Influenzinum sau geniul epidemic actual dac este cunoscut CH 30 x1/spt; curativ : Influenzinum, Oscillococinum /Anas barbariae ( 200K) sau geniul epidemic; mai frecvent apar simptome care necesit Gels., Eupat-perf, Bry, Rhus-t, Pyrog., Bapt. .a Herpes : Nat-m, Sep., Rhus-t (labial) Aethusa (pe nas) Croton tiglium sau Ranunculus bulbosus (la nivelul ochiului). Herpes zoster: -profilactic: Variolinum -tratament: Rhus-t., Ars, Caust Ran-b :ag. de vreme rece i umed, de schimbrile vremii, curent i atingere;dureri i senzaie de rece n puncte zone bine delimitate cu suprafa f. mic (~Kali-bi);

Mez.: fr ag. de la vreme rece i umed; dureri ag. noaptea i hiperestezie a zonei afectate. -nevralgii postherpetice: Ran-b. Mez. Hepatite virale: Phos. pare s fie cel mai frecvent indicat remediu, dar este de preferat analiza fiecrui caz n parte i alegerea remediului pe baza totalitii simptomelor i/sau simptomelor cheie (ca de altfel n orice alt afeciune, ndiferent de etiologie) Holer, dizenterie, enterocolite infecioase: Podo, Camph., Verat., Merc., Merc-c etc. Antrax: Anthracinum, Ars., Apis, Bell, Lach, Tarent-c . a Rabie: Hydrophobinum (Lyssinum) n 1833 Hering a obinut remediul din saliva unui cine bolnav i l-a folosit cu succes profilactic i curativ (cu aproape 50 de ani nainte de Pasteur i vaccinul antirabic) Bell., Hyos., Stram., Canth. Studii realizate pe animale au relevat cteva informaii interesante n legtur cu alte posibiliti de tratament al acestei boli: - administarea repetat a unui extract de Tanacetum vulgare (ca un proving pe animale sntoase) a produs toate manifestrile caracteristice rabiei, iar boala indus a fost numit rabies tanacetica sau simili-rabie; - Plantureux n 1950 a urmrit posibilitatea prevenirii i tratamentului rabiei la animale inoculate n condiii controlate, fr rezultate n profilaxie, dar cu vindecri remarcabile folosind remedii precum Bell., Lyss., Lach. i Guaco Bibliografie: - Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;

-

Borland D.M., Unele urgene n medicina general Ed. Moldogrup 1998; Clarke J.H., Dictionary of Practical Materia Medica; Clarke J.H., The Prescriber; Grimmer A.H., Therapeutics; Hahnemann S., Organon of Medicine- i trad. -Ed.Marineasa 1999; Kent J.T., Lectures on Philosophy; Sankaran P., Elements of Homeopathy CARA; Ullman D., Discovering Homeopathy- Medicine for the 21st Century; Vithoulkas G., The Science of Homeopathy RADAR 8

ABORDARE HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA CEFALEEI.Dr Doina Pavlovschi Cefaleea ca simptom nu spune nimic. Exista in patogenezia tuturor remediilor incluse in Materia Medica. Pentru a o putea individualiza, repertoriza si trata este necesara o anamneza amanuntita si un bun examen obiectiv al bolnavului. Am impartit reperele dupa care ne orientam in repertorizare in 4 grupe mari, in ordinea importantei pe care gandesc ca o reprezinta: - cauzalitate - modalitati - concomitente - localizare si caracteristici 1. CAUZALITATE Tulburari circulatorii - arteriale : Aconitum, Actea racemosa, Aurum, Belladonna, Cactus, Gelsemium, Glonoin, Iodum, Lachesis, Melilotus, Phosphorus, Sanguinaria, Strontiu carbonic - venoase : Aesculus, Arnica, Calc.phosph., Carbo veg., China, Ferrum, Natr.mur., Puls., Tub. - anemie : China, Cyclamen, Ferrum, Manganum - afectiuni cardiace : Ars.alb., Aurum, Cactus, Naja, Phosphorus, Spigelia

Tulburari digestive - abuz de cafea : Coffea, Chamomilla, Ignatia, Nux vomica - abuz de ceai : Ignatia, Selenium, Thea - abuz de medicamente : Nux vomica - constipatie : Alumina, Bryonia, Graph., Hydrastis, Lac defl., Lyc., Niccolum - diaree : Aethusa cynapium, Aloe, Antim. crudum, Podoph., Ricinus, Ver.alb. - colibaciloza : Colibacilinum - gastro-hepato-biliare : Aloe, Ant.cr., Anac.or., Bry., Card.mar., Carbo veg., Chel., Cycl., Hydr., Juglans cinereum, Kali bichr., Kali iod., Lac defl., Niccolum, Nux v., Podoph., Ptelea, Puls., Ricinus. Tulburari nervoase - frica: Aconitum, Ignatia, Opium - surmenaj intelectual: Anac.or., Calc.phos., Cocc., Kali phos., Natr.mur., Phos., Phos.ac., Picric acid. - veghe prelungita: Cocculus, Nux vomica, Zincum - isterie: Asa foetida, Coffea, Ignatia, Moschus, Nux moschata, Platina, etc - hiperemotivitate: Arg.nitr., Gels., Ignatia, Picric acid - furie: Bryonia, Chamomilla, Colocynthis, Lycopodium - necaz: Ignatia, Nux vomica - in Sali publice: Ambra grisea, Lilium tigrinum - in masina: Cocculus, Tabacum, Theridion - alcoolici: Agaricus, Lachesis, Nux vomica, Ranunc.bulb., Sel., Sulph.ac. - bere: Aloe, Kali bichromic - vin: Antim.cr., Nux vomica, Zincum - tabac: Ignatia, Gelsemium, Lobelia Alergie : Histaminum Parazitoze: Cina, Silicea, Spigelia Oboseala oculara: Actea rac., Gels., Natr.mur., Onosmodium, Ruta graveolens Boli febrile : Aconitum, Belladonna, Bryonia, Eupatorium, Gelsemium Nas infundat: Antim.cr., Nux vom., Sticta pulmonaria Eruptie brusc disparuta: Antim.cr., Apis, Sulphur Secretie brusc disparuta : Lachesis, Sulphur Pierdere de lichide organice : China, Phosphorus Menopauza : Actea racemosa, Cactus, Glonoin, Lachesis, Sanguinaria, Zincum Ciclul menstrual : - inaintea menstrei : Lachesis, Kreosotum, Natr.mur., Zincum - inainte sau in timpul : Act.rac., Ammon.carb., Bell., Glon., Kreos., Natr.mur. - inainte, in timpul si dupa : Actea rac., Cocculus, Natr.mur. - inainte si dupa: Lachesis - in timpul: Actea racemosa - dupa: China, Cactus, Ferrum, Natr.mur., Puls., Sepia - prin suprimarea menstrei: Bryonia, Lachesis - menstra cu flux abundent: Ammonium carbonicum, Cocculus, Sanguinaria - menstra cu flux slab: Natr.mur., Puls., Sepia - menstra intarziata: Pulsatilla, Sepia - menstra in avans: Actea racemosa, Ammonium carbonicum, Cocculus - la menstra cu senzatie de frig: Silicea - cefalee congestiva la menstra: Belladonna, Glonoin, Lachesis, Sanguinaria - hemicranie sau durere supraorbitara dreapta la menstra: Act.rac., Sang., Sil. - durere occipitala la menstra: Actea racemosa - la menstra cu greata si varsaturi: Cocculus, Sanguinaria Sarcina: Belladonna, Pulsatilla, Sepia Retinerea dorintei sexuale: Conium, Pulsatilla Excese sexuale: Agaricus, Onosm., Phos.ac., Picric ac., Sepia, Silicea Caldura: Aconitum, Antim.cr., Bell., Glonoin, Sulphur Soare: precedentele + Gels., Lach., Natr.carb., Veratrum viride Timp noros: Dulcamara, Rhus tox. Timp rece: Ars.alb., Bell., Bry., Calc.carb., Mercurius, Rhus tox. Inainte de furtuna: Rhododendron

Frig uscat: Aconitum, Hepar sulphur Udat, plouat: Dulcamara, Ledum, Rhus tox. Baie rece : Antimonium crudum, Calcarea carbonica Baie calda : Glonoin, Pulsatilla Dupa tuns : Belladonna Dupa spalat la cap : Ammon.carb., Antim.cr., Calc.carb., Nux moschata, Rhus tox. Din cauza palariei : Calc.phos., Carbo veg., Nitri ac., Silicea La tuse: Bell., Bry., China, Natr.mur., Phos., Sanguinaria Coborand: Borax Urcand: Belladonna, Bryonia Intoxicatie cu oxid de carbon: Ammonium carbonicum, Bovista Uremie: Ammonium carbonicum 2. MODALITATI Modalitati de timp - la trezire: Bry., Graph., Lach., Nitri ac., Nux vom., Sanguinaria - la ridicarea din pat: Bryonia, Cyclamen, Sulphur - ora 10: Natrium muriaticum - la ora fixa: Cedron - dupa cursa soarelui: Glonoin, Natr.mur., Sanguinaria, Spigelia - spre seara: Allium cepa, Bell., Lyc., Mezereum, Puls., Sulphur - noaptea: Aurum, Luesinum, Lycopodium, Mercurius, Nitri acid - cefalee periodica in general: Alumina, Ars.alb., Bell., Cedron, China, Coloc., Iris Natr.mur., Nitri ac., Sang., Sep., Sil., Spigelia - la 2 zile: Ars.alb., Cedron, China, Nux moschata, Sanguinaria - la 7 zile: Ars.alb., Iris v., Lac defl., Phos., Sang., Sulphur, Tub. - la 10 zile: Lachesis - la 1-2-3 saptamani: Ars.alb., Psorinum, Sulphur, Tuberculinum - la 6 saptamani: Magnesia muriatica - primavara: Bell., Calc., Gels., Lach., Lyc. - vara: Bell., Carbo veg., Glonoin, Natr.carb. - toamna: Kali bichr., Lach., Rhus tox. - iarna: Aconit, Bry., Dulc., Hep., Petr., Rhus tox. Agravare - sufland nasul: Aurum, Bell., Hep., Puls., Sulph. - la zgomot: Acon., Act.rac., Bell., Ign., Gels., Glon., Nux v., Phos.ac., Sil., Ther. - miscand ochi: Bell., Bry., Nux v., Physostigma, Sil., Spigelia - inchizand ochii: Allium cepa, Theridion - privind intr-un punct fix: Aurum Ignatia, Natr.mur., Puls., Spigelia - la miscare : Ant.cr., Apis, Bell., Bry., Cocc., Gels., Glon., Petr., Tabacum - aplecandu-se inainte: Bell., Bry., Borax, Glon., Ign., Natr.mur., Nux v., Spig. - la aer : Ars.alb., China, Cocculus, Cyclamen, Nux vomica - la lumina sclipitoare : Belladonna, Silicea - la curenti de aer : Kali nitric, Silicea, Strontiu carbonic - la mirosuri: Aurum, Bell., Colch., Ign., Lyc., Nux v., Phos., Sang., Sel., Sil., S. Ameliorare - epistaxis: Ferrum, Melilotus - capul dat pe spate: Belladonna - capul aplecat inainte: Apis - mancand: Anacardium orientale, Chelidonium, Ignatia, Lyc., Sepia, Psorinum - fumand: Naja - la distractie: Helonias, Ignatia - la mictiune: Gelsemium - varsaturi: Antim.cr., Iris v., Nux v., Sang. - presiune puternica: Apis, Arg.nitr., Bell., Bry., Cactus, China, Glon., Mag.mur., Menyanthes, Puls., Sil., Veratrum album - caldura in general: Mag.phos., Phos., Psor., Sil., Strontiu carb.

-

infasurare calda a capului: Hep., Mag.phos., Psor., Sil., Strontiu carb. la mare: Medorrhinum la aer: Allium cepa, Ant.cr., Lil.tigr., Lyc., Mang., Phos., Puls., Sep., Tab., Zinc. la aplicatii reci: Aloe in intuneric: Bell., Gels., Sil. in masina: Nitri acid inchizand ochii: Silicea dupa somn: Sanguinaria culcat: Bryonia, China, Sanguinaria, Silicea la miscare lenta: Cyclamen, Pulsatilla cu mainile in apa calda: Strontiu carbonic

3. CONCOMITENTE Cefalee cu fenomene oculare - cu diplopie: Cyclamen ( si cercuri luminoase) - cu pareze oculare: Gelsemium, Physostigma - cu fenomene oculare: Cyclamen, Ignatia, Natr.mur., Sepia - cu durere arzatoare deasupra ochilor: Aloe, Bry., Natr.mur., Puls. - cu senzatia de ochi trasi inapoi: Croton, Lachesis, Oleander, Paris quadrifolia - cu senzatia de ochi impinsi inainte: Bell., Cocculus., Sanguinaria, Sepia. Cefalee cu greata si/sau varsaturi: Ant.cr., Bry., Cocc., Gels., Iris v., Nux v. Petr., Podoph., Puls., Sang., Spig., Tabacum Cefalee cu HTA: Acon., Aurum, Bar.carb., Cactus, Gels., Glon., Lach., Nux v., S., Str.c. Alte semne concomitente - cu strigat: Apis - cu fotofobie: Belladonna - cu somnolenta: Apis, Gelsemium, Nux moschata - cu miscare de rulare a capului pe perna: Apis, Helleborus - cu confuzie mintala: Actea racemosa, Bryonia - cu foame: Ignatia, Lycopodium, Psorinum - cu vertij: Bell., Bry., Cocc., Cycl., China, Ferrum, Gels., Natr.mur., Petr., Puls., Psor., Spig., Tab., Ther. - cu anxietate: Acon., Ars.alb., Gels., Iodum - cu febra si delir: Apis, Ars.alb., Bell., Bry., Gels. - cu senzatie de frig la extremitati: Menyanthes, Silicea - cu transpiratii reci : Tabacum, Veratrum album - cu poliurie la sfarsitul accesului: Ignatia, Gelsemium, Silicea - cu paloare: Calc.c., Cyclamen, Lachesis, Tabacum, Veratrum album - cu epistaxis: Belladonna, China, Ferrum, Melilotus - cu insomnie: Coffea, Luesinum 4. LOCALIZARE SI CARACTERISTICI Dela stanga la dreapta: Lac caninum, Lachesis Dela dreapta la stanga: Lac caninum, Lycopodium Cefalee frontala - stanga: Bryonia, Lachesis, Nux vomica, Sepia, Spigelia - apasatoare: Nux vomica, Spigelia - ascutita: Kali iodat, Selenium - cu durere sfasietoare in ochi: Kalmia, Spigelia - cu iradiere spre occiput: Actea racemosa, Spigelia - dreapta: Carbolic acid, Chel., Gels., Iris v., Mag.phos., Sang. - apasatoare: Sanguinaria - ascutita: Magnesia phosphorica - cu durere sfasietoare in ochi: Actea racemosa, Carbolic acid - pulsanta: Bell., Ferrum mur., Natr.mur., Sang. - cu iradiere spre occiput: Actea racemosa, Silicea - cu senzatie de cerc in jurul capului: Anac.or., Carb.ac., Gels. - cu iradiere la tample: Arnica, Sanguinaria, Sepia

Cefalee temporala: Apis, Bell., China, Cycl., Kali c., Iris v., Lyc., Nux mosc., Paris q., Platina, Puls., Sang., Sepia - pulsanta: Aconitum, Belladonna, Sanguinaria - arzatoare: Phosphorus - cu iradiere intre tample: Belladonna, Cedron, Phosphorus, Sulphur - ascutita: Belladonna, Kali iodat - violenta: Arg.nitr., Bell., Natr.mur., Spig., Sulph.ac, Zincum Cefalee fronto-temporala: Ars.alb., Bell., Camphora, Sang., Sepia Cefalee temporo-occipitala: Acon., Alumina, Bovista, Nux vomica, Spigelia Cefalee in vertex: Apis, Actea rac., Anac.or., Bromium, Cactus, Carbo an., Lach., Natr.carb., Nux v., Phos., Sulph., Veratrum album - iradiata spre spate: Chel., Gels., Kali bichr. - iradiata spre gat: Chelidonium - iradiata spre ochi: Ignatia, Nux moschata - iradiata spre frunte: Causticum, Cocculus, Nux moschata - iradiata spre tample: Carbo veg, Causticum, Kalmia, Phosphorus Cefalee occipitala: Actea rac., Apis, Arnica, Bell., Bry., Carbo veg., Caust., China, Cocc., Gels., Glon. Juglans, Lac can., Nux v., Onos., Petr., Phos.ac., Picric ac., Sep., Sil. - iradiata in frunte: Act.rac., Chel., Gels., Kali bi., Lac c., Sang., Sil., Spig., Rhus tox - iradiata in tot capul: China, Gelsemium - iradiata spre gat: Bry., Cocc., Lilium tigrinum - iradiata spre ochi: Lachesis, Sanguinaria, Sepia, Silicea, Spigelia - iradiata spre umeri: Bryonia, Gelsemium, Ipeca - iradiata spre tample: Glonoin, Spigelia - iradiata spre vertex: Actea racemosa, Silicea - iradiata spre coloana vertebrala: Bry., Cocc., Graph., Hep., Nux v., Nux mosch. Durere in punct limitat: Ignatia, Kali bichromic, Oxalic acid Dureri osoase: Aurum, Ipeca, Kali bichromic Durere la radacina nasului: Kali bichromic, Lachesis, Sticta pulmonaria Durere pulsanta: Aurum, Bell., China, Ferrum, Lach., Melilotus, Natr.mur., Sang, Str.c. Durere constrictiva: Anac.or., Asa faetida, Lyc., Nitri acid, Nux v., Onosm., Plat. Durere expansiva: Acon., Bry., Glon., Nux v., Picric ac., Strontiu carb., Veratr.vir. Durere foranta: Anacardium orientale, Ignatia, Natrium muriatic Durere surda apasatoare: Aloe, Carbo v., Gels., Menyanthes, Niccol., Nux v., Phos.ac. BIBLIOGRAFIE Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Sntesis 7

ABORDARE HOMEOPATICA IN DERMATOLOGIEDr Gheorghe Jurj

Am preferat o clasificare stadiala, pe tipuri de leziuni.

Un remediu se poate regasi in mai multe dintre aceste tipuri si in afara celor amintite mai pot fi foarte multe altele, vezi repertoriul. I. INFLAMATII LOCALIZATE II. ERUPTII MACULOPAPULOASE III. VEZICULE - HERPES, ZOSTER IV. PUSTULE - FURUNCULE, FOLICULITE, ACNEEA V. ERUPTII SCUAMOASE, CRUSTE, HIPERKERATOZE VI. ABCESE VII. VERUCI, NEVI, NEOFORMATII CUTANATE VIII. HIPER , HIPO SI DIS- PIGMENTARI IX. ULCERE Didactic, unele dintre aceste tipuri lezionale pot fi considerate ca reprezentand stadii anatomo- , morfo - si fiziopatologice de progresiune in afectarea pielii, cu leziuni din ce in ce mai profunde sau/si distructive. Nici o leziune cutanata insa nu se opreste la nivelul pielii si nu are loc doar la nivelul pielii. In toate afectiunile cutanate este implicata reactivitatea intregului organism, pielea este oglinda reactivitatii organismului, de la simpla urticarie cu reactii modulate de mediatori chimici pana la eczeme si psoriasis ce cuprind nivele mult mai largi de dis-reactivitate. Din punct de vedere homeopatic pielea este un domeniu de investigare de prima si neegalata importanta. De prima importanta pentru ca inspectia pielii, intra in domeniul Vazutului, a primului contact cu pacientul. De neegalata importanta pentru ca nu poate fi suplinita de nimic. O semiologie a Vazutului sau decelarea Evidentelor VAZUTUL cuprinde toate semnele si simptomele ce se pot vedea, ce se pot percepe prin vaz. Este domeniul EVIDENTELOR (lat.evidentia = ceea ce se vede cu claritate) , un intreg domeniu semiologic ce aduce informatii ce pot si trebuie luate intotdeauna in seama si a caror valoare nu se vadeste decat homeopatiei. Prin vazut se definesc date esentiale, atat generale (constitutie, tipologie, expresie generala, stare de spirit) cat si specifice (leziuni si manifestari morbide ) Dintre datele generale de observat Atitudinea corporala Atitudinea psihica cum se raporteaza la el insusi si la altii Faciesul ce anume exprima , cum exprima Mimica Starea de spirit care este starea lui mentala (vesel, trist, indiferent etc) Conformatia generala si constitutia Limbajul non-verbal exprimarile corporale, mimica, expresia. Vitalitatea pacientului forta vitala Ca date generale despre piele si mucoase Coloratia pielii si mucoaselor Variatiile de coloratie (discoloration) cu tipurile si distributia lor (rosirea, ingalbenirea,paliditatea, albastreala, inegrirea etc ce trebuie notate ca atare, pentru ca se regasesc ca atare in MM si repertorii ) Structura pielii groasa, subtire, rugoasa,moale, grasa, uscata etc Date specifice in legatura cu leziunile cutanate Tipurile de leziuni Particularitatile leziunilor Concomitentele Tendintele evolutive Localizarea leziunilor Contexte de aparitie

Observatie, discriminare si intelegere Scopul examinarii este acela de a obtine EVIDENTE , informatii cu grad mare de certitudine, pe care sa ne putem baza in prescriere. Pentru aceasta, trebuie de observat cu atentie,fara prejudecati de discriminat (=judecat, cumpanit) intre cele aspecte asemanatoare de inteles ce este, incercand sa intelegem ce a fost ( cauza morbida) si proiectand ce va fi evolutia la tratament. Pentru a obtine toate aceste date sunt necesare 1. Examinarea (inspectia ) atenta si cat mai completa a pacientului. Regula de aur >>>pacientul se dezbraca!>>>> 2. Examinarea in amanuntime cu lupa a cat mai multor leziuni pana la formarea unei imagini complete asupra proceselor ce au loc la nivelul pielii. 3. Discernerea structurilor in mod principal afectate, a sediului anatomic al leziunilor la ce nivel are loc perturbarea epiderm, folicul, glande? 4. Daca eruptia este uni-forma sau multi-forma. 5. Daca eruptia leziunea este permanenta (ex.lichen plan), tranzienta (urticaria) sau schimbatoare (eczemele). 6. Diferentierea stadiilor bolii mai multe leziuni ale aceleasi boli sau a asocierii mai multor boli. 7. Diferentierea dintre esentialia fenomenul primar si accidentalia fenomene asociate . 8. Asocierea cu patologia altor organe, afectarea de ansamblu (inclusiv psihica), alternantele morbide sau asa numitele Metastaze morbide. 9. Decelarea pe cat posibil a cauzalitatii, a factorului declansant, ce implica o atenta situare in timp a inceputului bolii. In cazul bolilor diatezice, istoria familiala. 10. Definirea simptomului complet (localizare, senzatii, modalitati, comcomitente) In bolile cronice sau in cele recurente este esential ca in urma consultatie medicul sa-si poata face o idee corecta daca boala este sau nu diatezica, despre ce diateza este vorba si asupra profunzimii diatezice a afectarii. Fiecare diateza are propriul model reactional ce se manifesta EVIDENT la nivel cutanat. De aceea descifrarea leziunilor si incadrarea lor corecta intr-o diateza sau alta este un demers ce usureaza mai ales in cadrul bolile cronice atitudinea terapeutica. LEZIUNILE DIATEZELOR Psora eruptiile maculopapulare si veziculare cu prurit intens, cu leziuni de grataj si formarea de cruste. Leziunile psorice au toate sau doar o parte dintre aceste caracteristici. Psora afecteaza dinauntru in afara. Etiologic, sunt afectiuni predominant alergice, insotite de o parazitoza (cutanata sau cu alta localizare) sau implicand un teren atopic. Este de diferentiat intre psora primara de ex urticaria, sau leziunile scabiei ce reprezinta raspunsul primar al organismului la o agresiune. Leziunile sunt de obicei bine localizate, reactia cutanata poate fi insotita de eritem, edem sau/si vezicule aflate in straturile superficiale ale pielii. (principale remedii Apis, Belladona, Urtica, Berberis,Viola tricolor, Rhus tox ) psora secundara reprezinta o psora netratata sau suprimata medicamentos ce apare intercurent si recurent. Deja este implicat terenul particular, sensibil (-izat). Uneori poate apare la ani de zile dupa manifestarea primara, nu doar prin manifestari cutanate ci si prin boli sistemice (astm, reumatisme, tulburari digestive cronice). In plus apar pustule , furuncule , foliculite, ( ce fac trecerea spre tuberculinism) formarea de cruste si scuame (marile remedii psorice : Arnica, Sulphur, Lycopodium, Calcarea, Sepia, Graphites, Rhus tox, Mezereum, Hepar sulphuris, Petroleum etc) psora tertiara reprezinta tendinta psorica inascuta, terenul atopic mostenit a carui manifestare princeps sunt eczemele, psoriazisul , maladiile autoimune cu manifestari cutanate cronice.

Marile remedii psorice + Psorinum, Arsenicum album, Lachesis, Dulcamara, Antimonium, etc. Practic la acest nivel orice remediu este posibil). De multe ori psora secundara dar in special cea tertiara implica O AFECTARE PLURIDIATEZICA ( de ex Dulc psoro-sicoza, Nat-m psorotuberculinism, Lachesis psoro-luetism) in care afectarea organismului este in straturi sau nivele succesive. Pentru a intelege aceste straturi este necesar a descifra istoria ascunsa a afectarilor, ( intr-o arheologie a persoanei) pentru care doar homeopatia are mijloacele eficiente ( remediile sapa si inlatura strat dupa strat din patologia persoanei).

Sicoza neoformatii cutanate de toate felurile si formele : veruci,chiste, nevi, condiloame, papiloame, lipoame, fiboame dar si hiperproductii la nivelul straturilor pielii :hiperkeratoza, hiperseboree, hipersudoratie, hipertricoza, chiste sebacee (sunt cazurile in care sicoza se afla in prelungirea psorei, leziuni psorice ce se sicozeaza). Acestea se insotesc cu tendinta naturala a sicozei de a produce scurgeri infectii urogenitale,leucoree, uretrite, prostatie, cistite recidivante. Sicoza primara se caracterizeaza prin aparitia de 1.scurgeri , cu iritatie si inflamatie locala la nivelul orificiilor, in special a zonei urogenitale dar si la nivelul ORL. Semnele primare sunt de obicei discrete: leucoree, uretroree (picatura matinala), hiperseboree, transpiratie grasa si fetida la plici (de ex: eritemul noilor nascuti datorat unui exces de transpiratie Med.) Sicoza este o miasma discreta apare in locuri discrete, ascunse ( la plici, in zone gatului, la plicile inguinale, subaxilar) si se manifesta discret, cu semne ce adeseori sunt ignorate pentru ca par lipsite de importanta. Tropismul primar al sicozei este urogenital asa cum cel al tuberculinismului este respirator si al psorei cutanat. 2. neoformatii cutanate sau mucoase benigne veruci vulgare, condiloame, papiloame,herpesul genital. Aceste afectiuni sunt de obicei de origine virala si aparitia lor este conditionata microbiologic prin transmisie transpersonala. Ele costituie sicoza primara in conditiile acestei transmisii. De remarcat benignitatea generala a acestor afectiuni. Sicoza primara constituie diateza marii majoritati a Bolilor cu Transmisie Sexuala actuale (incluzand afectiuni bacteriene, candidozice, clamidiaza, Papiloma Virus, herpesul genital si alte afectiuni virotice ce provoaca BTS). Sicoza secundara istoric s-a datorat supresiei sicozei primare - fie prin arderea verucilor fie prin tratamente alopate aplicate pe mucoase Nitratul de argint pentru asa numita preventie a conjuntivitei gonoreice - fie prin actiuni profilactice vaccinale (initial antivariolice. Consecintele acestei vaccinari au fost deja descrise de Burnett sub termenul de Vaccinosis considerata o subdiateza a sicozei). Actualmente principalele cauze ale sicozei secundare sunt iatrogene vaccinarile excesive antibioterapia excesiva terapia imunosupresiva corticoterapia s.a. (ce poate fi si luetogena) terapiile supresive hormonale ( anticonceptionale) alimentatia superchimizata si tratata hormonal (una din cauzele aparitiei pubertatii precoce , semn si el de sicozare) Caracterele sicozei secundare sunt reprezentate de - proliferarile benigne, atat cutanate cat si pe alte sisteme : chisturi, veruci, fibromioame, lipoame, epitelioame etc. In aceeasi categorie se pot considera si hiperproductiile cutanate (hipertricoza, hiperseboree s.a.), - o scadere a capacitatii de aparare a organismului cu numeroase afectiuni intercurente si recidivante ce produc secretii, fie in zona ORL (in zona de interfernta cu tuberculinismul) fie genitale. In domeniul cutanat sunt numeroasele eczeme umede, cu secretii fetide (Dulc.,Natr-s., Oleander, Mez. Graph. Sarsaparilla etc) sau eczemele uscate cu hiperkeratoze ( Nitric-ac, Petroleum, Antimomiu, Arsenicum iodatum) - retentie hidrica si limfatica cu aparitia limfedemelor si a meteorosensibilitatii - tulburari hormonale cu consecinte asupra ciclului mentrual dar mai ales mastoze fibochistice, polichistoza ovariana, etc. - in plan mental apar tendinte obsesive

Se poate face o categorisire scolastica in sicoza umeda Dulc, Nat-s, Med, Thuj etc si o sicoza uscata Causticum, Nitr.ac. Alte remedii Antimoniu, Graph., Staph. pot fi bipolare. Sicoza tertiara ar fi sicoza ce se transmi

afectiuni homeopatie

Documents