afaceri in medii instabile modulul 1
TRANSCRIPT
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
1/53
AFACERI IN MEDIU INSTABIL
20142015
Prof. dr. Daniela Borisov
AIMI 2014 - 2015 1
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
2/53
Cuprins:
- Introducereconcepte, relevanta subiectului- Simptome ale instabilitatii. Metode de analiza pentru
mediul intern/extern pentru o entitate economica
Evaluari ale competitivitatii macro.
Romania in strategia Europa 2020
- Teme de discutie:Banca Mondiala 3I
AIMI 2014 - 2015 2
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
3/53
Instabilitateconcepte asociate, simptome si
metode de analiza Concepte asociate (des)Crestere economica
Competitivitate
Criza
(Dez)Echilibru
Hazard
Incertitudine
Perturbatii
Predictabilitate/impredictabilitate
Risc Variabilitate
Volatilitate
Vulnerabilitate
AIMI 2014 - 2015 3
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
4/53
Simptome ale instabilitii n mediul economico-
social (1)
- viteze mai mari de desfurarea unor fenomene:Cresterea emisiilor de CO2,Epuizarea la nivel global a resursei de APA (de o anumita calitate)Intensificarea somajuluinoi segmente ale populatiei afectate majorReducerea ciclurilor de viata ale produselor /tehnologiilor /industriilorRitmuri mai rapide de consum a unor resurse naturale sau de inrautarire a unor conditii de mediu
- schimbri/ruperi/inversri de ritm pentru indicatori macroeconomici:indicatori ce exprima cresterea economicarata de crestere anuala a PIB
- schimbri de tendin (de exemplu, legi de cretereexponenial rata de penetrare atelefoniei mobile, subtiereacalsei de mijloc)
- dificultatea de a raspunde unor cerinte (de ex., generate ridicareaunor
standarde de calitate sau ale unei suprastructuri)- Romania - rate mici de absorbtie a fondurilor europene- Noi tipuri de riscuri economice, sociale, tehnologice .riscuri cibernetice
AIMI 2014 - 2015 4
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
5/53
Simptome ale instabilitii n mediul
economico - social (2)- instabilitate in dinamic ptr. diversi indicatori, volatilitate, oscilatii,amplitudini mai mari ntre limitele maxime iminime ale unui indicatorExemplu: oscilatiile cursului de schimb valutar ptr. Romania. Stabilitatea cursului de schimb este unul dintre criteriile de laMaastricht, de a caror indeplinire depinde adoptarea monedei europene de catre oricare stat membru al UE. Romania are caobiectiv intrarea in zona euro in 2014. Potrivit criteriilor de la Maastricht, moneda nationala poate fluctua intr-o banda devariatie de plus/minus 15%, variatie care reprezinta aprecierea sau deprecierea procentuala maxima fata de media ultimilordoi ani.
Incertitudinea genereazvolatilitatede ex., evoluiaindicelui BET-FI . Piaade capital are, prin definiie, un caractermai volatil dect altepiee(cea de mrfuri)
- dispersii mari fa de medie ex. exprimarea decalajelor, convergenta slaba fata demedia europeana
Incertitudine in crestere dificultatea de a face previziuni pe termen lung sauimpredictabilitate / complexitate crescuta formelor de desfurarea unor procese -de exemplu:- manifestarea unor ntrzieri,- apariiaunor noi modele sociale/de afaceri (in mediu virtual): publicitate online, forumuri ale clientilor, grupuri de lobby,retele sociale, triburi digitale- evideniereaunor legturinetradiionalede tip feed-back,- formarea de parteneriate inedite etc.;
AIMI 2014 - 2015 5
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
6/53
Simptome ale instabilitii n mediul
economico-social (3)
- ieireadin tipare tradiionaleEx: legea Pareto sau legea 20/80 - "80% din efecte sunt generate de 20% din cauze.Legeaa fost enuntata de Vilfredo Frederico Pareto(1848-1923) in legaturacu posesia unor terenuri in proportie de 80% de catre 20% din cei mai bogati oameni ai timpului; este folosita ca principiu al managementului 20% din
personal realizeaza 80% din rezultate, 20% din produsele vandute aduc 80% din cifra de afaceri, etc.-Mai ramane valabila Legea Pareto in economia digitala?Ex: Orase falimentateEx: superdatele, braindrainEx: noi forme de munca
- ndeprtareafade tendine(divergenafade o zon/regiune)Ex: digital divide, convergenta in UE-aparitia unor noi legilegea Moore, legea randamentelor in crestere pentru resursa informationalaLegea Moore - 1965, revista Electronics Magazine a publicat o lucrare a lui G. Moore, in care acesta observa ca numarul de circuite integrate se vadubla in fiecare an, proces ce va fi insotit de o reducere pe masura a preturilor. Cunoscuta sub denumirea de "Legea lui Moore", aceasta observatiea stat la baza unei dezvoltari extraordinare a tehnologiei in intreaga lume. Moore si-a revizuit observatia in 1975, pentru a adauga faptul canumarul tranzistorilor inclusi intr-un circuit integrat se dubleaza la aproximativ doi ani. Se poate spune ca "Legea lui Moore" a constituit baza pecare au fost create microprocesoare de catre o industrie a semiconductorilor in plin avant. Aceste "creiere ale computerelor", alaturi de alte tipuri
de circuite integrate, au facut posibila aparitia si dezvoltarea PC-ului, a Internetului, a telefoanelor mobile si a jocurilor video. Impact economic. Inafara acestei observatii cu privire la cresterea complexitatii circuitelor integrate, "Legea lui Moore" sugereaza si o scadere a costurilor. Pe masurace componentele pe baza de siliciu castiga in performanta, pretul lor de productie scade. Microprocesoarele din ziua de azi conduc totul, de lajucarii la schimbarea luminilor semaforului. O carte postala muzicala in valoare de doar cativa dolari contine un microprocesor mai puternic decatcele mai rapide calculatoare mainframe produse cu cateva zeci de ani in urma.
- agravarea unor decalaje in timp/dispariti(regionale, de ex.) extremizarea saraciei severe,excluziune sociala
AIMI 2014 - 2015 6
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
7/53
Simptome ale instabilitii n mediul
economico-social (4)
- transformarea unor probleme economice n fenomene sociale:somajsaraciecrestere economica
- conditionarea unor surse de instabilitate din anumite zoneculturale sau sociale n efecte economice negative conflictereligioase/etnice, stramutari masive ale unor populatii, migratiiale lucratorilor
Tema de discutie:
- Cercuri virtuoase in cresterea economica/dezvoltarea umana
- Cercuri vicioase .
AIMI 2014 - 2015 7
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
8/53
Metode de analiz
Analiza SWOT (Strenght, Weakness, Opportunity,Threat)
Analiza SPIN (Situation, Problem, Implication,Need Pay Off)
Analiza STEEP (Social, Technological, Economical,Environmental and Political)
Analiza de impact CIA (Cross-impact analysis),TIA (Trend impact analysis)
Metode de tip analiza eficienei/eficacitii(analizacost-beneficiu, analiza risc-beneficiu, analiza cost-utilitate etc.)
AIMI 2014 - 2015 8
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
9/53
Raportul de avertisment privind potenialulde
criz- early warning
Conceptul a fost dezvoltat pentru situaiilede prevenire a conflictelor ide violenepescarlarg.
Recent, experiena din sud-estul Europei, mai ales din perspectiva UNDP, a impuslrgirea acestui concept. Crizele din aceast parte a lumii au fost provocate deproasta conducere a unor economii instabile, de incapacitatea statului de a furniza
bunuri publice de baz, cum ar fi meninerea ordinii i impunerea legii, deincapacitatea actorilor politici de a mpriechitabil resursele ntre diversele grupurietnice. Din moment ce aceste state nu au capacitatea de a analiza politicile, acesterapoarte ar trebui savertizeze asupra erorilor de politici publice isofere soluiide rezolvare a tensiunilor prin monitorizarea evoluiilor politice, sociale ieconomice, n special a celor care riscsdegenereze n situaiide criz.
Extinderea conceptului estejustificatide o altrealitate sud-est european: statele deaici sunt fie prea noi, fie prea slabe, astfel nct n aproape toate aceste riare locun proces de redefinire a rolului statului.
AIMI 2014 - 2015 9
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
10/53
Strategia Europa 2020
In prezent, Europa se confruntcuprovocristructurale majore - globalizarea, schimbrileclimatice i
mbtrnireapopulaiei. Criza economic imprim tuturor acestor probleme un caracter mult maipresant, fapt ce impune un rspunsmai hotrtimai coerent la nivel politic. Restabilirea stabilitiimacroeconomice i redirijarea finanelor publice ctre o cale durabil sunt eseniale pentrucretereaeconomiciocuparea foreide munc.
Pornind de la acest tablou socio-economic, Uniunea Euroepeana a trebuit s-idefineascdirecia ncareipropune sevolueze pnn anul 2020, avnd ca punct de plecare - ianuarie 2011, datlacare Agenda Lisabona 2000, va fi deja expirat.
3 mari formule de cretereeconomic, n decada urmatoare:
1. cretereeconomicinteligent(consolidarea cunoaterii,inovaie,educaie,societate digital);2. cretereeconomicdurabil(cretereaeficienein producieia competitivitii);3. cretere economic inclusiv (participare sporita pe pieele muncii, dobndirea de noi abiliti
profesionale idiminuarea srciei).
Noul plan strategic european iredefineste ambiiade a face din economia Europei cea maiperformantdinlume ipropune, n schimb, un model economico-social care srspundprovocriloractuale, cum suntglobalizarea accelerat,mbtrnireapopulaieiischimbrileclimatice.
Comisia Europeana propus cinci obiective principale, care ar trebui ndeplinitepnn 2020: 75% dinpopulaiacu vrsta cuprinsntre 20 i64 de ani ar trebui saibun loc de munc; 3% din PIB-ul UE ar trebui investit n cercetare-dezvoltare; ndeplinirea obiectivului 20/20/20 n materie de climienergie; rata abandonului colar timpuriu ar trebui redus sub nivelul de 10% i cel puin 40% din generaia
tnrar trebui saibstudii superiore; numrulpersoanelor ameninatede srciear trebui redus cu 20 de milioane.
AIMI 2014 - 2015 10
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
11/53
AIMI 2014 - 2015 11
Pentru cele cinci obiective propuse de CE in noua strategie, optiunile Romaniei pot fi schitate astfel:Rata de ocupare a populatiei cu varsta intre 20 si 64 de animinimum 75 %.In stabilirea obiectivelorcomplementare, tinerii trebuie vizati atat din perspectiva participarii lor la educatie si formare, cat si din perspectivaevitarii riscului de excluziune sociala.
Nivelul investitiilor in cercetare si dezvoltare 3% din PIB-ul UE. Mentinerea pentru 2020 a obiectivului de3% ar putea fi realista pentru unele SM, dar pentru Romania va reprezenta o serioasa provocare, chiar presiune, cu
atat mai mult cu cat obiectivele fixate in contextul strategiei Europa 2020 sunt interconectate. In cazul Romaniei, laconstrangerile de natura bugetara si financiara se adauga dificultatile generate de o slaba capacitate de absorbtie afondurilor in domeniul cercetarii si dezvoltarii (atat cele de la bugetul de stat, conform Planului national de cercetare
dezvoltare si inovare, cat si din sursele comunitare).Atingerea obiectivului 20/20/20(sau 30/20/20, in cazul respectarii anumitor conditii) referitor la schimbarileclimatice si energie. Romania nu intrevede dificultati in atingerea obiectivului de 20% aferent surselor regenerabile deenergie (RES) si considera ca potentialul national, sistemul de promovare al RES si aplicarea prevederilor Directivei
2009/28/CE vor avea contributii importante in acest sens. In ceea ce priveste eficienta energetica, obiectivul de 20%este indicativ si este importanta analizarea oportunitatii stabilirii de obiective obligatorii. Romania are in vederenecesitatea mentinerii perspective de crestere a consumului de energie pentru relansarea economica scontata.Referitor la emisiile de gaze cu efect de sera, Romania considera fundamentala respectarea deciziei ConsiliuluiEuropean din decembrie 2009 privind efectuarea de catre COM a evaluarii compatibilitatii obiectivelor asumate detarile terte, pentru a asigura un level playing field global pentru standardele de mediu. Numai in baza acesteievaluari poate fi avuta in vedere posibilitatea modificarii angajamentului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efectde sera cu 30 % pana in 2020.
Rata abandonului scolar timpuriu situatia nationala actual nu este de natura sa sustina un obiectiv nationalprea ambitios dar, prin intensificarea eforturilor de coordonare a politicilor educationale cu cele sociale, este posibilascaderea semnificativa a acestui indicator.
Reducerea cu 20 de milioane a cetatenilor europeni amenintati de saracie.Realizarea acestui obiectiv estedificila chiar la nivelul UE, avand in vedere conditiile economice specific SM.Asadar, Romania impartaseste abordarea COM cu privire la modul in care se pot asigura perspective mai bune pentrueconomia UE si sustine asigurarea convergentei eforturilor comunitare si ale SM in efortul comun de a-si depasi
actual criza si de a define un cadru de consolidare a competitivitatii europene pentru urmatorul deceniu.
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
12/53
Europa 2020accent pe cunoastere
Cresterea economica bazata pe cunoastere: noua strategie trebuie sa ofere conditii cadru
adecvate pentru inovare si cercetare, prin oferirea de stimulente si punerea in comun a resurselorpublice si private.
Obiectivele pentru anul 2020 vor putea fi atinse numai intr-un Spatiu European al Cercetarii eficient,eficace si cu finantare adecvata. Politicile de educatie vor trebui reformate astfel incat randamentullor sa creasca si sa conduca la combaterea excluziunii sociale si a saraciei.
Educatia si cercetarea, inovarea si creativitatea sunt principalele prioritati
pentru realizarea societatii europene bazata pe cunoastere. Trebuie intreprinsemasuri pentru crearea unei veritabile piete unice online pentru ca beneficiile economiei digitale safie folosite la potentialul lor maxim.
Dezvoltarea competentelor cetatenilor in cadrul unor societati care favorizeaza incluziunea:Beneficiile economiei bazate pe cunoastere depind de contributia directa a fortei de munca,competentele acesteia constituind un element central pentru cresterea economica europeana.
Flexicuritatea va ocupa un loc central in urmatorul deceniu, fiind instrumentul care poate raspundeadecvat provocarilor impuse de noi locuri de munca care necesita competente noi. Mobilitateafortei de munca trebuie sa contribuie la o mai buna corelare a cererii si ofertei pe piata muncii, darsi la asigurarea necesarului de noi competente.
Intarirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitiva in
asumarea riscurilor si a capacitatii de inovare reprezinta un instrument care
contribuie la asigurarea competitivitatii.AIMI 2014 - 2015 12
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
13/53
EU 27
Europe 2020a strategy for jobs andsmart, sustainable and inclusivegrowth, is based on five EUheadline targets which arecurrently measured by eight
headline indicators.
Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/headline_indicators
AIMI 2014 - 2015 13
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
14/53
Romania
2014
AIMI 2014 - 2015 14
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
15/53
Exemplificare: Disparitati regionalebaza in anul
2008 (2)Indici de disparitate PIB/locuitor - calculai conform metodologiei Institutului
Naionalde Statistic,prin raportarea nivelului regional la nivelul naional.Sursa: Proieciaprincipalilor indicatori economicosociali n PROFIL TERITORIAL pnn 2016, Comisia Nationala de
Prognoza
AIMI 2014 - 2015 15
Proiecia principalilor indicatori economico sociali n PROFIL TERITORIAL pn n 2017
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
16/53
Exemplificare: Disparitati regionale (2)
Decalaje regionale -Fiecare regiune fade regiunea Vest (regiunea BucuretiIlfov nu a fostluat ca baz - outlier), aflat pe locul doi din punct de vedere al dezvoltrii
economice pe ntreagaperioad.Sursa: Proiecia principalilor indicatori economico sociali n PROFIL TERITORIAL pn n 2016, Comisia Nationala de
Prognoza
AIMI 2014 - 2015 16
Sursa: Proiecia principalilor indicatori economico sociali
n PROFIL TERITORIAL pn n 2017, Comisia Nationala
de Prognoza
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
17/53
EUROSTAT - Regional gross domestic product (PPS perinhabitant), by NUTS 2 regionsROMANIA
1820 21
2224 23
25 2629 30 29
56 5759
63
68
77
84
92
117111 111
53
0
20
40
60
80
100
120
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Bucuresti-Ilfov Sud-VestOltenia Vest 17
GDP (gross domestic product) is an indicator of the output of a country or a region. It reflects the total value of all goods and services produced less the value ofgoods and services used for intermediate consumption in their production. Expressing GDP in PPS (purchasing power standards) eliminates differences in pricelevels between countries. Calculations on a per inhabitant basis allow for the comparison of economies and regions significantly different in absolute size. GDP perinhabitant in PPS is the key variable for determining the eligibility of NUTS 2 regions in the framework of the European Union's structural policy. Every
region in the EU is covered by cohesion policy: however, most structural funds are directed to NUTS level 2 regions whose GDP per inhabitant is less than 75 % ofthe EU27 average (on the basis of a three-year average). Source: Eurostat (tgs00006)
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
18/53
Evaluari ale competitivitatii
Global Competitiveness Report 2014-2015. Modele teoretice preluate inmetodologiile de evaluare Diamantul Porter, GlobalEntrepreneurship Monitor (GEM)
IMD World Competitiveness Yearbook. The 2013-2050 Roadmap
Rapoartele de competitivitateEvaluarea economiei bazate pe cunoastere in viziunea Bancii Mondiale -Knowledge Assessment methodology - KAM:
www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopment
www.worldbank.org/kam
TheKnowledge Economy, the KAM Methodology and World Bank Operations,Derek H. C. Chen, Carl J. Dahlman, The World Bank, Washington DC 20433, October19, 2005
Source: Measuring knowledge in the worlds economies, Knowledge AssessmentMethodology and Knowledge Economy Index
AIMI 2014 - 2015 18
http://www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopmenthttp://www.worldbank.org/kamhttp://www.worldbank.org/kamhttp://www.worldbank.org/kamhttp://www.worldbank.org/kamhttp://www.worldbank.org/kamhttp://www.worldbank.org/kamhttp://www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopmenthttp://www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopmenthttp://www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopmenthttp://www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopmenthttp://www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopmenthttp://www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopment -
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
19/53
Raportul asupra competitivitatii in lume in viziunea Forumului
Economic Mondial (WEF - World Economic Forum) WEF
Global Competitiveness Reporteditia 2014-2015
AIMI 2014 - 2015 19
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
20/53
Evaluari ale competitivitatiiForumul Economic
Mondial (WEF)
Sursa: The Global Competitiveness Report 2014-2015, World Economic Forum; autori: Michael E. Porter,Harvard University; Klaus Schwab, World Economic Forum
Competi ti veness is defined as the set of institutions, policies, and factors that determine the levelof productivity of a country;
Productivity of an economy - is measured by the value of goods and services produced per unit ofthe nationshuman, capital, and natural resources. Productivity depends both on the value of a
nationsproducts and services, measured by the prices they can command in open markets, andthe efficiency with which they can be produced.
The level of productivity
- sets the sustainable level of prosperity that can be earned by an economy; more competitiveeconomies tend to be able to produce higher levels of income for their citizens.
- determines the rates of return obtained by investments in an economy.Wealth is actually created by the productivity with which a nation can utilize its human, capital,
and natural resources to produce goods and services. Productivity ultimately depends on themicroeconomic capability of the economy, rooted in the sophistication of companies (both localand subsidiaries of multinationals), the quality of the national business environment, and theexternalities arising from the presence of clusters of related and supporting industries.
Unless microeconomic capabilities improve, sustainable improvements in prosperity will not occur.
AIMI 2014 - 2015 20
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
21/53
Definitie - concepte
Competitivitatea- se definete ca acel set de instituii, politici i factori care determin nivelul prezent de
productivitate al unei tri.
- Este capacitatea unei firme, companii regiuni sau economii nationale de a isi pastra sau
ameliora pozitia in raport cu concurenta altor entitati comparabile; este cel mai des vazuta
din perspectiva unei natiuni si este asociata concurentei internationale => capacitatea unei
natiuni de a produce bunuri si servicii care fac fata testului concurentei pe pieteleinternationale si de a spori simultan si in mod durabil nivelul de trai al populatiei
- determinatt nivelul de bunstareal unei economii la un moment dat, ct ipotenialulde
creterea acesteia in viitor.
Literatura i practica economic au evideniat faptul c dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoaterereprezintunul dintre factorii cheie ai creteriicompetitivitii unei economii.
In timp, dezvoltarea conceptuluiEconomitiiclasici au identificat patru factori de producie: pmntul, capitalul, resursele naturale iforade munc(Adam Smith, 1776An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations);
D. Ricardo (1817) - cu formularea legii avantajului comparativ Principles of Political Economy and Taxation Economitii marxiti au subliniat impactul mediului sociopolitic asupra dezvoltrii economice (K. Marx 1867Capital: a Critique of Political Economy)
30/10/2014 21
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
22/53
In timp abordarea conceptului (cont.)
Weber, M., - a subliniat relaia ntre valori, credine religioase i performana economic anaiunilor(Ethic of Protestanism and the Spirit of Capitalism,1905)
Schumpeter, J., - a relevat rolul ntreprinztorului n asigurarea competitivitii (Capitalism,Socialism and Democracy,1942)
Sloan, A., iDrucker, P. au elaborat pe tema recunoaterii managementului ca factor cheie dedeterminare a competitivitii (Sloan, S. My Years at General Motors 1963; Drucker, P., The
Age of Discontinuity1969);
R. Solow (laureat Nobel ptr. Economie, 1987) a subliniat importana educaiei, a inovriitehnologice ia elementelor de know-how studiind economia americanpe deceniile urmtoarecelui de al doilea rzboi mondial (Solow, R., Technical Change and the Aggregate ProductionFunction, 1957);
Romer, P., Negroponte, N., - pentru definirea cunotinelor ca factor de competitivitate(Negroponte, N.,Being Digital- 1995)
Porter, M., - a integrat aceste idei ntr-o manier sistematic - construind Diamantul decompetitivitate(Porter, M., The Competitive Advantage of Nations1990)
30/10/2014 22
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
23/53
Evaluari ale competitivitatiiThe microeconomic business
environment - the mechanisms of influence (Porters Model)
30/10/2014 23
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
24/53
Evaluari ale competitivitatii WEF The major determinants for
competitiveness (12 dimensions)
AIMI 2014 - 2015 24
Subindex weights and income thresholds for stages of development
The concept of competitiveness
involves static and dynamiccomponents.Although the productivity of a countrydetermines its ability to sustain a highlevel of income, it is also one of thecentral determinants of its returns on
investment, which is one of the keyfactors explaining an economysgrowth potential.
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
25/53
Evaluari ale competitivitatii WEF The major determinants for
competitiveness (12 dimensions)
AIMI 2014 - 2015 25
Subindex weights and income thresholds for stages of development
The concept of competitiveness
involves static and dynamiccomponents.Although the productivity of a countrydetermines its ability to sustain a highlevel of income, it is also one of thecentral determinants of its returns on
investment, which is one of the keyfactors explaining an economysgrowth potential.
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
26/53
Romania
AIMI 2014 - 2015 26
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
27/53
Romania - The most problematic factors for doing business
AIMI 2014 - 2015 27
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
28/53
IMD WORLD COMPETITIVENESS YEARBOOK -Anuarul competitivitatii globale 2014
http://www.imd.org/
AIMI 2014 - 2015 28
The World Competitiveness Scoreboard 2014
http://www.imd.org/news/World-Competitiveness-2013.cfmhttp://www.imd.org/news/World-Competitiveness-2013.cfm -
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
29/53
The World Competitiveness Scoreboard 2014
29
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
30/53
The fundamentals on IMDs competitivenessCompetitiveness analyzes how nations and enterprises
manage the totality of their competencies to achieve
prosperity or profit.
Competitiveness of Nations is a field of Economic theory,
which analyses the facts and policies that shape the
ability of a nation to create and maintain an
environment that sustains more value creation for
its enterprises and more prosperity for its people.
Is one of the most powerful concepts in modern economic
thinking. One of its key contributions to classical
economic theories is that competitiveness encompasses
the economic consequences of non-economic issues,
such as education, sciences, political stability or value
systems. It is precisely because it is a multifaceted
concept that it has lead to a proliferation of definitions.
The World Competitiveness Yearbook (WCY) looks at the
relationship between a countrys national environment(where the State plays a key role) and the wealth creation
process (assumed by enterprises and individuals). The
WCY focuses on the outcome of the interaction of four
competitiveness factors, which generally define a
countrys national environment: Economic Performance,
Government Efficiency, Business Efficiency and
Infrastructure.
30
4 dimensions shape the countrys competitivenessenvironment. They are the result of tradition, historyor value systems and are so deeply rooted in the
modusoperandiof a country that, in most cases, theyare not clearly stated or defined. Countries managetheir environment according to 4 fundamental forces:Attractiveness vs. Aggressiveness
Proximity vs. Globality
Assets vs. Processes
Individual Risk Taking vs. Social Cohesiveness.
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
31/53
The concept of competitiveness - four levels: Efficiency,
Choice, Resources and Objectives
is primarily understood as being better than others. Productivityis thus a key determinant to such efficiency; alsoimplies a strategic choice in identifying those domains where an activity represents a unique added value. Thetheory of comparative advantage (David Ricardo, 1819) analyses such dilemmas. Competitiveness means makingchoices about where the potential added value in international markets is bigger than that of competitors.entails the mobilization of a variety of resources to implement such choices. These resources are drawn fromgovernment, infrastructure, technology,finance, education, etc. Countries compete internationally to have access to and to manage these resources.
The IMD World Competitiveness Yearbook can be described as a mapping process that helps countries
benchmark their competitiveness by mobilizing such resources.a) Companies focus on sustained profitability, which is the ability to generate an appropriate return on capital over a
long period of time. This concept is well-covered by economic analysis and is explained by the field ofcompetitive strategy.
b) Nations thrive on prosperity, a concept that we define as economicgrowthplus somethingelsethat is lesseconomic and measurable. The latter goal evolves with the economic and social development of a country: apoorer nation may emphasize access to food and shelter for its population, a more advanced economy maygive priority to environmental protection or education. In both cases however, economic growth remains a
prerequisite, a condition that is necessary but not sufficient.c) Individuals are motivated by increases in their standard of living and probably by something more ideological such
as the pursuit of happiness as described in the US Declaration of Independence (1776). Several modelsattempt to include such concepts in economic analysis (for example, the Commission on the Measurement ofEconomic Performance and Social Progress sponsored by the French state and which includes Nobel laureatesJoseph Stiglitz and Amartya Sen.)
30/10/2014 MAPP - MTT - 2014-2015 31
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
32/53
World Competitiveness Yearbook - methodology
The World Competitiveness Yearbook (WCY) ranks and analyzes the ability of nations to create and maintain an environment in which
enterprises can compete. It means that we assume that wealth creation takes place primarily at enterprise level (whether private or
state owned) - this field of research is called: "competitiveness of enterprises. However, enterprises operate in a national
environment which enhances or hinders their ability to compete domestically or internationally - this field of research is called:"competitiveness of nations" and is covered by the WCY.
Based on analysis made by leading scholars and by our own research and experience, the methodology of the WCY thus divides the
national environment into four main factors: Economic Performance, Government Efficiency, Business Efficiency and Infrastructure.
In turn, each of these factors is divided into 5 sub-factors which highlight every facet of the areas analyzed.
Altogether, the WCY features 20 such sub-factors. These 20 sub-factors comprise more than 300 criteria, although each sub-factor does
not necessarily have the same number of criteria (for example, it takes more criteria to assess Education than to evaluate Prices).
Each sub-factor, independently of the number of criteria it contains, has the same weight in the overall consolidation of results,
which is 5% (20x5 =100).
Criteria can be hard data, which analyzes competitiveness as it can be measured (e.g. GDP) or soft data, which analyzescompetitiveness as it can be perceived (e.g. Availability of competent managers). Hard criteria represent a weight of 2/3 in the
overall ranking, whereas the survey data represent a weight of 1/3. In addition, some criteria are for background information only,
which means that they are not used in calculating the overall competitiveness ranking (e.g. Population under 15).
Finally, aggregating the results of the 20 sub-factors makes the total consolidation, which leads to the overall ranking of the WCY.
32
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
33/53
33
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
34/53
30/10/2014 MAPP - MTT - 2014-2015 34
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
35/53
35
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
36/53
36
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
37/53
37
C i i P i 1997 2013
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
38/53
Competitiveness Perspective 1997-2013
AIMI 2014 - 2015 38
The vertical axis on the left indicates the 2013 ranking and the name of the country. The blue 2013 diagonal line from top to bottomindicates the same ranking, which also intersects with the axis below. In addition, the horizontal axis allows to read the best and worstrankings over time.
Each countrys bar highlights on the left the worst competitiveness ranking and its date and on the right thebest ranking and its date.
The length of the bar indicatesthe spread between the two; a long bar can mean dynamism and/or volatilitya shorter bar meaningstability/and or inertia.
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
39/53
Tema de discutie: IMD The Competitiveness Roadmap: 2013, 20142050
The CompetitivenessRoadmap is an attempt to describe and assess the main issues that will affect the world
competitiveness landscape over the next four decades. Issues are shown along two axes - degree of impact and
timescale - to provide a clear mentalmapof the environment in which nations and companies will operate.
Exemple:
1. Budget deficits remain high Despite austerity plans, budgetdeficits remain high: Country estimates for 2013
range from -9% of the GDP in Japan, to -5.4% in the US and -2.8% in the Euro area. Unpopular spending cuts
will prevail and not only in Greece, Spain, Portugal and Italy slowing down economic recovery everywhere.
2. The economy is desynchronized Globalization is still there but the world economy is increasingly fragmented:
some nations continue to struggle with recession e.g. Greece, Portugal others confront robust growth such
as China. Some countries suffer deflation Japan and Switzerland others are threatened by inflation, such as
India, Russia and Turkey.
3. Unemployment becomes massive25 million people losetheir jobs in the OECD region and the average jobless
rate hits 7.7% in the US and 11.9% in Europe. Youth unemployment reaches record highs, above 23% in Europe
and a staggering 52% in Spain.
4. Interest rates remain low Central Banks continue to flood the market with cheap money. Some institutions,
such as the U.S. Fed, include employment levels as a target. Stock exchanges become more attractive for
higher returns.
5. Inflation is backbut not everywhereThe economic recovery is expected to trigger a rise in commodity prices
and demand. Excess liquidities inherited from the recession could flood the markets. Some governments even
welcome a bit of inflation to boost private consumption and reduce the nominal value of the debt.
6. High volatility of currencies The dollar remains weak and is continually tested by financial markets. The Euro
stabilizes around 1.35 to the dollar as emerging markets cautiously buy Euro bonds to diversify their holdings.
The Chinese Yuan appreciates gradually as the government wants to develop domestic demand.
AIMI 2014 - 2015 39
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
40/53
IMD The Competitiveness Roadmap: 20132050 Exemple (2)7. Global debt explodesThe average G20 government debt increases from 78% of GDP to 100% and above. The US national
debt now surpasses $21 trillion. Sub-sovereign debt at regional and city level becomes critical in the US but also in
Spain, and even Germany.
8. Economic nationalism on the rise Trade protectionism increases as it is linked to national stimulus plans (e.g. buynationalclauses). New protectionist measures appear that are linked to financial regulations, environmental standards,
corporate governance, etc.
15. Consumers react differently Industrialized nations are characterized by a replacement economy where purchases
replace existing products while emerging nations are in a first-buy economy stage where purchases introduce new
products into households. In other words, an industrialized economy is defined by I want itversus one defined by I
need it. Slower growth can be expected as saturation threatens replacement economies.
16. Food commodities prices higher Food commodities have seen their prices increase by over 40% since the end of the
recession. Despite a temporary slowdown due to a weaker than expected recovery, prices will remain high. An emergingmiddle class is changing its eating habits and greater demand will push prices up again. For example, China is moving
away from a rice-only diet. In a decade it has increased its milk consumption seven-fold, poultry by 60%, beef by 30%
and wheat by 25%.
17. State capitalism is fashionable Governments are moving from being stakeholders to being shareholders of their
economies. State interventions increase and national leaders consider it a priority to defend and develop national
champions. As a consequence, government spending now represents on average 50% of the GDP in advanced
economies. 80% of the stock market capitalization in Shanghai is done by state-backed companies.
24. More managers needed everywhere - More managers are required in emerging powers. India, China, Russia, Brazil andthe Gulf region increasingly focus on management and the creation of business schools, beyond science and engineering
education. Strategy, finance and marketing skills are now priorities for ensuring the continuous expansion of local
enterprises in a global environment.
25. A new environmental strategy for companiesClimate change and energy security is clearly a priority for public opinion.
Governments and companies enhance their visibility on environmental issues and integrate an environmental dimension
into their strategy. Companies that fail to do so will not attract the best talents in the younger generation, who are very
sensitive to this issue.
AIMI 2014 - 2015 40
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
41/53
IMD The Competitiveness Roadmap: 20132050 Exemple (3)
26. Life sciences and environment attract massive investments - Life sciences, as the population becomes older
(40,000 centenarians in Britain in 2030), and environmental technology, as the world becomes hotter (+ 0.6C
in 20 years), will attract massive investments. Innovation proliferates in these two areas of knowledge.Wellness, in addition to curing existing diseases, becomes a priority for ageing populations.
27. Intellectual property vs. open systems - The intellectual property debate encapsulates two conceptions of world
business: On the one hand the respect for innovation and invention and on the other hand the thrust for a
more open and collaborative society where information is widely shared. Social network systems flourish and
challenge government-controlled information in some parts of the world.
28. From Service to Re-industrialization Service competitiveness and the ability to integrate and manage a global
business model were at the core of the competitiveness of Europe and the US. However both regions have lost20% of their industry in 20 years, thus creating a higher level of permanent unemployment. Companies
reassess extreme outsourcing and delocalization. Re-shoring and re-industrialization become an economic
and political priority. There is no competitiveness without a sound manufacturing base.
29. Labor cost differences shrink - The difference in labor costs around the world is drastically reduced as nations
develop. A range from 1 to 20 today is reduced to 1 to 5 as purchasing power around the world converges.
30. Productivity is harmonized worldwide - Productivity is harmonized around world operations as companies
become truly global and widely diffuse the same technology and processes. The value chain is managed at the
global level. The nationality of companies matters less and less. The product madein the worldis born!32. From cheap manpower to cheap brainpower -The world moves from a competitiveness model based on cheap
manpower to one based on cheap brainpower. In total, India, China and Russia have 14 million university
students, as many as the US. These students quickly become young professionals eager for success, who are
relatively affordable and highly motivated. Through technology, these brains can be accessed from all over the
world.
AIMI 2014 - 2015 41
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
42/53
IMD - The Competitiveness Roadmap 20132050 Exemple (4)
33. Urbanization means congestion - The urbanization of the world economy increases pressure on economic and social
infrastructure (roads, water, hospitals, etc.), the environment and also increases social problems (rural migration to cities).
In 2030, 60% of the world population lives in cities. 40 mega regions account for two third of the worldsGDP and 85% of
the technology. As a drawback, congestion becomes a major issue everywhere.
35. From collective to individual value systems - The value system of societies in Asia gradually evolves from one based on
collective values (such as hard work and national pride) to one based on individual values (such as work-life balance),
much closer to the US and European value systems.
36. A new business model for the poor - A new business model emerges for the worldspoorest (such as in Africa or the
Indian subcontinent). Products are manufactured and sold at a fraction of the price charged elsewhere, and with minimal
functionalities. Examples: the $10 phone, $100 PC or $2,500 motor vehicle and services such as micro-finance and mobile
phone financial transactions.37. China, India, Brazil and Russia as technological powers - China, India and Russia regain their age-old status as
technological powers. Foreign companies no longer hesitate to transfer research centers to these countries that have a
long tradition of excellence in science and innovation.
38. Retirement age increases - The pension systems in Europe and Japan are increasingly at risk. One-third of the
population is now over 60 years old; 10% is older than 80! Retirement gets closer to 70 and fluctuates depending on
the industry sector and the hardship of work. Some white-collar pension systems now have to deal with an increasing
number of centenarians. The financial crisis has reduced accumulated wealth and employees are forced to retire later.
39. Society capitalismAfter a period of enterprisecapitalismaimed at shareholder value, and one of statecapitalismbased on local value, a period emerges focusing on society capitalism which redefines the role of enterprises as
actors to solve wider societal issues such as the environment, sustainable development, poverty, etc.
42. Remoteness becomes irrelevant - The disappearance of most trade and investment barriers, the efficiency of the
international logistics system (roads, shipping, trains and air freight) and the pervasiveness of communications technology
give every single nation and enterprise instant access to world markets and unlimited opportunities.
43. The technological divide disappears - The technological divide disappears because of the development of a worldwide
communications infrastructure and the proliferation of cheap technological products for the poor.
AIMI 2014 - 2015 42
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
43/53
AIMI 2014 - 2015 43
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
44/53
AIMI 2014 - 2015 44
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
45/53
Tema de discutie
KAM Banca Mondiala
The Knowledge Assessment Methodology (KAM)
The KAM consists of 148 structural and qualitative variables for 146
countries to measure their performance on the 4 Knowledge Economy(KE) pillars: Economic Incentive and Institutional Regime, Education,Innovation, and Information and Communications Technologies.Variables are normalized on a scale of 0 to 10 relative to other countries inthe comparison group. The KAM also derives a countrys overallKnowledge Economy Index (KEI) andKnowledge Index (KI).
AIMI 2014 - 2015 45
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
46/53
Economia cunoasterii si performanta economicaCorelatia dintre acumularea de cunoastere (masurata de KEI) si nivelul de dezvoltare economica(PIB/capita) este estimat prin coeficientul de determinare de 87%.
AIMI 2014 - 2015 46
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
47/53
Evaluarea KAM ptr. Romania (basic scoreboard)
Valori reale 2012
Valori normalizate
2012
Valori reale 1995 Valori normalizate
1995
Bariere tarifare si netarifare, 2011 87.6 9.3 79 9.38
Calitatea reglementarii, 2009 0.62 6.92 -0.23 2.94
Legislatie, 2009 0.1 5.96 0.01 5.56
Plati si taxe de redevente (US$/pop.) 2009 24.76 6.4 0.48 3.56
Nr. de articole in reviste de Stiinta si Inginerie / Mil. Pers, 2007 58.12 6.41 29.89 6
Brevete recunoscute de USPTO / Mil. Pers, medie 2005-2009 0.45 5.62 0.1 5.1
Numar mediu de ani de scolarizare, 2010 10.37 7.72 9.61 8.35
Rata bruta de inmatriculare in invatamantul mediu, 2009 93.5 6.55 77.9 6.25
Rata bruta de inmatriculare in invatamantul superior, 2009 67.07 8.37 18.29 5.31
Numar linii telefonice la 1000 pers, 2009 1,430,00 6.62 130 5.72
Numar computere la 1000 pers, 2008 190 6.1 10 5.32
Numar de utilizatori Internet la 1000 pers, 2009 360 5.86 0 7.45
AIMI 2014 - 2015 47
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
48/53
Evaluarea Bancii Mondiale
KAMRomania in 2012 si in 1995
9.3
6.92
5.96
6.4
6.41
5.62
7.72
6.55
8.37
6.62
6.1
5.86
01234
56789
10Bariere tarifare si netarifare, 2011
Calitatea reglementarii, 2009
Legislatie, 2009
Plati si taxe de redevente (US$/pop.)2009
Nr de articole in reviste de Stiinta siInginerie / Mil. Pers, 2007
Brevete recunoscute de USPTO / Mil.Pers, medie 2005-2009
Numar mediu de ani de scolarizare,2010
Rata bruta de inmatriculare ininvatamantul mediu, 2009
Rata bruta de inmatriculare ininvatamantul superior, 2009
Numar linii telefonice la 1000 pers,2009
Numar computere la 1000 pers, 2008
Numar de utilizatori Internet la 1000pers, 2009
2012 1995AIMI 2014 - 2015 48
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
49/53
KEI in dinamica 1995-2012
most recent 1995
Albania 4.53 4.33
Uzbekistan 3.14 4.78
Australia 8.88 9.27
Barbados 7.18 6.87
Benin 1.88 2.83
Bulgaria 6.8 6.81
China 4.37 3.99El Salvador 4.17 4.26
Estonia 8.4 7.94
France 8.21 8.67
Kuwait 5.33 5.71
Lesotho 1.95 3.11
United States 8.77 9.53
Mongolia 4.42 4.08
Myanmar 0.96 2.23
Romania 6.82 5.91
Russian Federation 5.78 5.67
Slovak Republic 7.64 7.22
Sweden 9.43 9.45
AIMI 2014 - 2015 49
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
50/53
KEI in dinamica
RO 5,91; 6,82
Uzbekistan
4,78; 3,14
Estonia
7,94; 8,4
y = 1.0781x - 0.6923
R2= 0.9438
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
0 2 4 6 8 10 12KEI 1995
KEI2012
AIMI 2014 - 2015 50
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
51/53
Cadrul economic 2012 Romania
7.68
4.68
3.28
4.51
7.29
4.35
5.15
7.52
5.39
4.04
6.92
5.96
4.86
6.3
6.37
5.34
5.76
9.3
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Gr. Capital F ormation as % of GDP, 2005-2009
Trade as % of GDP, 2009
Tariff & Nontariff Barriers, 2011
Soundness of Banks (1-7), 2010
Exports of Goods and Services as % of GDP, 20
Interest Rate Spread, 2009
Intensity of Local Competition (1-7), 2010
Dom estic Credit to Private Sector as % of GDP, 2009
Cost to Register a Bu siness as % of GNI Per Capita, 2011
Days to Start a Business, 2011
Cost to Enforce a Co ntract (% of Debt), 2011
Regulatory Quality, 2009
Rule of L aw, 2009
Government Effectiveness, 2009
Voice and Accountabili ty, 2009
Political Stability, 2009
Control of Corruption, 2009
Press Freedom (1-100), 2010
AIMI 2014 - 2015 51
d di i di l l 3
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
52/53
AIMI 2014 - 2015 52
Tema de discutie - Banca Mondiala pus punctul pe 3
I": INOVARE, INCLUZIUNE I INTEGRARE - Afacerile detranziiedin Romnia, caracterizate prin "nvareiexperimentare"
In perioada de tranziie,mediul de afaceri din Romnia a fost orientat ctreexperimentare invare,iar elementele ce au impulsionat competitivitatea au fost reprezentate de intrrile i ieirile defirme de pepia,potrivit unui studiu eliberat de Banca Mondial(BM).
Oficialii BM au publicat un studiul "Inovare, incluziune iintegrare: De la tranziiela convergenn Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic", ce include concluziile Bncii Mondialereferitoare la perioada de tranziie a rilor din Europa de Est i fostul bloc sovietic, precum isugestii legate de msurilece vor trebui sfie luate de aceste state odatcu finalizarea procesului
de tranziie(iunie 2008).Printre concluziile la care au ajuns analitiiBM se numrcretereaproductivitii,consideratcafiind singura cale viabilctreo prosperitate de durat,existena"n aspecte fundamentaleale mediului de afaceri precum concurena i finanarea, care determin comportamentulfirmelor" a unui proces de maturizare iconvergenn direciacelor existente n economiilede pia dezvoltate din Europa Occidental, precum i creterea slab aocuprii pretutindeni, reflectnd interaciunea dintre creterea numrului de locuri demunc n noile firme private care au putut ocupa nie de pia inexistente n economia
centralizat planificat,ireducerea acestuia n ntreprinderile de stat iprivatizate.Banca Mondial susine faptul c "rile din Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic se
confrunt acum cu o a treia tranziie - mbtrnirea populaiei lor, care va ncetini ritmulcreterii economice dac numrul participanilor la fora de munc nu se va mri, dacresursele nu vor fi mai eficient utilizate i dac sistemele de pensii i sntate nu vor fireformate pentru a nu deveni surse de acute presiuni fiscale".
B M di l l 3 I" INOVARE
-
8/9/2019 Afaceri in medii instabile Modulul 1
53/53
Banca Mondial a pus punctul pe 3 I": INOVARE,
INCLUZIUNE I INTEGRARE - Afacerile de tranziie din Romnia,caracterizate prin "nvareiexperimentare(cont.)
Revenind la situaiaromnilor n acest context, analitiiBnciiMondiale au sesizat "productivitatea sczutafirmelor nou intrate pe pian Ungaria iRomnia, comparativ cu cele deja existente". Mai mult dectatt, aceasta este urmatde "o inversare a situaiein circa doi ani de la nceperea activitii",fapt ce "poatesemnala un mediu de afaceri orientat ctrenvareiexperimentare.
Totodat, n cazul Romniei, datele incluse n raportul BM aratcn primul an de la nceperea activitiifirmele aveau o pierdere de productivitate de peste 30%, pentru ca n doi ani de la intrarea pe pias
obinun ctigde circa 20%. Conform statisticilor, profitul se meninearelativ constantncdoi ani,
pentru ca ulterior, la apteani de la intrarea pe pia,companiile saibun ctigde productivitatecu puinpeste 10%. Rata de supravieuirea noilor afaceri depea80% pentru primii doi ani, pentru
a ajunge la circa 70% n primii patru ani de la intrarea pe piaadin Romnia a unei firme. Acelai
raport arat c firmele cu "via" de 7 ani aveau cota de supravieuire de doar aproximativ 60%(raportul "Inovaie,incluziune iinovare" vizeazperioada 1993-2005).
Firmele au fost foratesgseascmetode de supravieuire. n sprijinul ideilor menionateanterior, studiul
subliniazfaptul c"n Romnia iUcraina, ratele de supravieuirepentru primii patru ani erau relativasemntoare,de circa 70%. Nou intraierau cu aproximativ 30% mai puinproductivi n Romnia,
comparativ cu firmele existente, n timp ce n Ucraina erau cu 30% mai productivi".Raportul BM aratcn timpul procesului de tranziiede la o economie centralizatla una depia,companiile au fost forates
gseascdiverse metode noi de a rezista pepia. n cazul celor ce nu au reuitsse adapteze n perioada menionatau ieitde pepia,pe cnd firmele care au continuat activitatea au identificat noi metode de supravieuire,un exemplu elocvent fiindrealocarea resurselor. Astfel, ideea c intrrile i ieirile de pe pia au contribuit, n statele din regiune, la cretereacompetitivitii mediului de afaceri devine perfect valabil