aerul ca nutrient

8/19/2019 Aerul CA Nutrient

http://slidepdf.com/reader/full/aerul-ca-nutrient 1/5

Aerul ca nutrient

Pentru practicanţi, respiraţia nu înseamnă simpla inhalare a oxigenului şi eliminarea

anhidridei carbonice, ci şi - mai ales - procesul prin care un anumit tip de energie este antrenat îninteriorul corpului. Prin urmare, putem face distincţie între o formă de energie grosieră,reprezentată de oxigen, şi o formă mai uşor de evaluat în termeni calitativi decît în termenicantitativi, definită de ideograma Qi.

a derivă dintr-o ideogramă mult mai veche, compusă din două părţi! partea superioară,"u, ce indică o entitate noncuantificabilă, invizibilă, şi partea inferioară, care înseamnă #foc$%vezi fîg. &.&'. întregul exprimă elocvent amplul concept de #energie$, o stare de materie-energiecare nu se poate atinge şi nici vedea, dar care transmite informaţii şi este în continuă mişcare.

(upă cum am arătat, în prezent se utilizează ideograma Qi %vezi fîg. &.)', în care parteasuperioară reprezintă aburul care se ridică de la pămînt spre cer, formînd nori, în timp ce parteainferioară reprezintă orezul. în acest caz putem presupune că semnificaţia ei este asociată cu ideeaaburilor dega*aţi de orezul copt.

Fig. 3.3

Fig. 3.4



+extele chinezeşti afirmă că energia şi sîngele circulă constant de-a lungul traiectelor energetice ale celor douăsprezece meridiane principale, dar atunci cînd acestea sînt pline, energialor şi sîngele trec în Qi-mo. (e aceea Qi-mo au o funcţie de reglare, prin care suplinesc deficienţelecirculaţiei energetice din meridianele principale aducînd sau preluînd energie graţie rolului lor de#valve de siguranţă$. u un aport important în stimularea mecanismelor de apărare a organismului,şi tot ele determină apariţia punctelor dureroase de-a lungul meridianelor în cazul agresiunii unei

energii perverse. u alte cuvinte, meridianele extraordinare au rolul de a susţine activitateameridianelor principale, care prin formaţiunile lor primare şi secundare irigă permanent, din punctde vedere energetic, întregul corp.(in punct de vedere embriogenetic, în Qi-mo %primul circuit deorganizare a cîmpului energetic' îşi au originea energiile ereditare datorită funcţiei lor deadministrare a structurii, Qi-mo derivă din energiile celeste, realizînd în cadrul dezvoltăriiembrionului unitatea fiinţei umane şi reunind în el erul şi Pămîntul.

/arcina electrică este fundamentală pentru absorbţia oxigenului de către organismele vii, atît celevegetale, cit şi cele animale asfixiindu-se atunci cînd oxigenul este neutru din punct de vedere electric.şadar, cu cit cantitatea de ioni este mai mică, cu atît eficienţa organismului nostru este mai mică. 0aimult, este importantă prezenţa unui anumit tip de ioni, şi anume a celor negativi. i #vitalizează1

practic oxigenul pe care îl inspirăm2.+oate acestea impun o serie de consideraţii! prima, şi cea mai evidentă, este că locurile cele

mai salubre pentru noi sînt cele unde aerul este mai bogat în ioni negativi! munţi, păduri, localităţile de pe malul mării la fel de evident este că aerul pe care îl respirăm nu este la fel peste tot şi în fiecaremoment, iar în al doilea rînd că o bună respiraţie nu depinde de cantitatea aerului inhalat, ci decalitatea lui.

(upă cum rezultă din manuscrisele vechi, medicii taoişti au intuit acest lucru şi au conceput oserie de practici respiratorii capabile să îmbunătăţească absorbţia #energiilor nutritive$ de cătreorganism.

semenea tehnici sînt incluse generic sub termenul Qi 3ong, format din ideogramele Qi, a căreisemnificaţie am descris-o, şi 3ong, care poate fi tradusă prin #forţă$ sau #abilitate$. Putem decitraduce Qi 3ong ca #abilitatea de a se nutri prin respiraţie$.

Referiri istorice

Qi 3ong are origini extrem de vechi, după cum demonstrează menţiunile sale din scrierile pe tăbliţede bronz din timpul dinastiei 4hou de pus %25&5-677 î.r.', dar a cunoscut cel mai puternic impuls înepoca Primăverii şi +oamnei %677-)85 î.r.' şi în cea a /tatelor ombatante %)85-772 î.r.'.

u numele său vechi (ao9in este adesea citat şi ilustrat în mai multe repertorii găsite în mormîntul& de la 0a:angdui, în provincia ;unan, printre care se află texte şi tratate de medicină datînd din epocadinastiei ;an de pus %757 î.r.-< d.r.'. însă documentul cel mai interesant îl constituie, fără îndoială,

patruzeci şi patru de bucăţi de mătase roşie pe care sînt pictate persoane de ambele sexe şi de vftstediferite, efectuînd diverse exerciţii! unii execută ceea ce mai tîrziu se va numi "u=inxi sau #*ocul celor cinci animale$, imitînd mişcările tigrului, ursului, cerbului, maimuţei şi gîştei sălbatice alţiidemonstrează cum exerciţiile se asociază cu respiraţia %de exemplu, alături de o figură cu braţele în-dreptate în sus şi spre spate se poate citi! #Priveşte spre cer şi expiră$'.

>i cel mai vechi tratat chinezesc cunoscut. Canonul de medicină al împăratului Galben{HuangDi NeiJing), descrie amănunţit exerciţiile, precum şi aplicaţiile lor terapeutice. ităm! #+rebuiesă respiri esenţa vieţii reglîndu-ţi propria respiraţie pentru a prote*a spiritul şi a menţine muşchii



relaxaţi$, sau! #ei ce suferă de tulburări ale rinichiului 4ang pot efectua următorul exerciţiu pentru a sevindeca de boală! în picioare, cu faţa spre sud, dimineaţa devreme, să respire de şapte ori fără să segîndească la nimic$.

?lterior, această metodică s-a dezvoltat atît teoretic, cît şi practic prin inevitabilele contacte cu@oga, determinate de pătrunderea budismului în timpul dinastiei ;an de Aăsărit %7B-775 d.r.' şi deactivitatea legendarului călugăr indian Codhidharma, întemeietorul budismului han, care, după unii, a

conceput în templul /haolin %fondat în )<B' tehnica de luptă cu mîinile goale numită /haolin Quan,avînd ca scop apărarea, dar şi revigorarea fizică şi energetică a călugărilor ce practicau timp îndelungatmeditaţia.

Qi 3ong era utilizat foarte des în scopuri terapeutice, şi mulţi medici erau maeştri în Qî 3ong. îlamintim aici pe hao @ungfang, din timpul dinastiei /ui %B82-D28', care susţine că toţi cei ce stăpînescaceastă metodică dega*ă prin mîini o energie capabilă să vindece. în timpul dinastiei /ong %<D5-276<',în mediile oficiale scade treptat utilizarea Qi 3ong-ului în scopuri terapeutice Qi 3ong a continuat săaibă însă un mare succes în rindul medicilor poporului şi să fie studiat - în aspectele sale teoretice - înmediile religioase, pe cînd în practică a fost asociat cu "ushu.

stfel s-au format diferite şcoli de Qi 3ong, dintre care mai importante sînt, în opiniaistoricilor chinezi, cinci!

- şcoala terapeutică, dedicată, evident, prevenirii şi tratării bolilor- şcoala confucianistă, ce urmăreşte întărirea minţii, a simţului

moral şi a caracterului- armonizarea corpului şi a minţii şi stabilirea unui bun raport cu

mediul natural- şcoala budistă, ce se adresează în special minţii, are două direcţii

principale! prima, numită /madhi, bazată pe principiul caracterului iluzoriu %/un9ata' al oricărei substanţe materiale %(hata',iar cea de-E doua, bazată pe meditaţie şi urmărind salvarea tuturor organismelor vii- şcoala :ushu, ce urmăreşte în principal întărirea şi exerciţiul fizic.

Fa începutul secolului GG, cercetările despre Qi 3ong au dobîndit un caracter mai ştiinţific,

încercînd să-2 separe de elementele mistice şi superstiţioase care îl îngreunaseră în trecut şi, înacelaşi timp, să recupereze şi să sistematizeze diferitele sale practici.

stăzi, cercetătorii şi maeştrii de Qi 3ong ne învaţă în primul rînd să distingem cele douătipuri de Qi! cel autentic, intern, şi cel al respiraţiei, sau al aerului inspirat. Practicantul trebuie săînveţe să utilizeze mai întîi Qi-ul respiraţiei, pentru a a*unge mai apoi la Qi-ul intern, şi în acest scopva efectua o serie de exerciţii pentru sporirea şi îmbunătăţirea Qi-ului intern. >i din punctul devedere al naturii sale Qi 3ong-ul este împărţit în două categorii! Qi 3ong natural, referitor lacapacitatea înnăscută de a activa şi de a conduce în mod conştient energia vitală atît în mişcărilesale în interiorul corpului, cît şi în dega*area ei în exterior, şi Qi 3ong indus. ?ltimul, după cumsugerează numele, constă într-o stare fizică şi mentală diferită de cea obişnuită, la care se a*unge

printr-o practică îndelungată, incluzînd exerciţii de concentrare şi deconcentrare mentală şi decontractare şi decontractare musculară, asociate cu o respiraţie specifică.

! "entru noi e#te greu de în$ele# ce anume poate %i acea#tă &energie' atît de pre$ioa#ă, di%erităîn#ă de moleculele #imple de o(igen abia recent #*a a+an#at ipotea că -i #au "rana, la indieni) ar %i

#arcina electrică a atomului de o(igen. /tudiile recente * inclu#i+ cele italiene0ti *au demon#trat că, pentru a %i utiliat mai bine, o(igenul are ne+oie de un procenta1 optim de ioni negati+i atomi de o(igenîncărca$i negati+)!. 2erul e#te con#tituit din o(igen diluat în aot, ame#tecat cu al$i +apori 0i alte gae. Fiecaremoleculă e#te con#tituită dintr*unul #au mai mul$i atomi %orma$i dintr*un nucleu central, alcătuit la rîndul #ău din

protoni cu #arcină electrică poiti+ă) 0i neutroni %ără #arcină electrică), în 1urul căruia #e rote#c electroni cu #arcină electrică negati+ă). 2tunci cînd #arcinile #e a%lă în ecilibru, adică atunci cînd numărul celor poiti+ee#te egal cu numărul celor negati+e, atomii #înt neutri ei #înt încărca$i electric poiti+ #au negati+)

cînd predomină unele #au altele dintre ace#te #arcini, ca în care #înt numi$i ioni. Din păcate, în #ocietă$ile indu#triale de+oltate, în #pecial în ora0e, ionii negati+i #înt preen$i în propor$ie mult maimică decît cea optimă nece#ară organi#mului. 2ce#t %apt e#te determinat 0i de preen$a ma#i+ă a



elementelor poluante anidridă carbonică, aot, alte gae to(ice) care, %iind încărcate poiti+, atrag ionii negati+i ele #e neutralieaă reciproc, deteriorind aerul pe care îl re#pirăm

aerul ca nutrient

Documents