4/5/2016 Adresă IP - Wikipedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Adres%C4%83_IP 1/7

Adresă IP

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

IP (Internet Protocol) este un protocol care asigură un serviciu de transmitere a datelor, fără conexiunepermanentă. Acesta identifică fiecare interfață logică a echipamentelor conectate printr-un număr numit „adresăIP". Versiunea de standard folosită în majoritatea cazurilor este IPv4. În IPv4, standardul curent pentrucomunicarea în Internet, adresa IP este reprezentată pe 32 de biți (de ex. 192.168.0.1). Alocarea adreselor IPnu este arbitrară; ea se face de către organizații însărcinate cu distribuirea de spații de adrese. De exemplu,RIPE este responsabilă cu gestiunea spațiului de adrese atribuit Europei.

Internetul este în proces de evoluție către versiunea următoare de IP, numită IPv6, care practic așteaptă unutilizator major, care să oblige folosirea acestei versiuni superioare și de către alții. Ramurile Ministerului Apărăriial SUA (DoD) au anunțat ca în decursul anilor 2009 - 2011 vor înceta relațiile cu furnizorii de servicii Internetcare nu folosesc IPv6.

Cuprins

1 IPv4

1.1 Clase de adrese1.2 Adrese private

1.3 Subrețele

1.3.1 VLSM

1.3.2 CIDR

2 IPv62.1 Notație

2.2 Adrese de rețea2.3 Adrese publice

2.3.1 Adrese unicast2.3.2 Adrese multicast

2.3.3 Adrese anycast

2.4 Adrese private

2.5 Adrese locale

2.6 Adrese IPv6 mapate peste IPv4

3 Adrese statice și dinamice

4 NAT

5 Note

6 Vezi și7 Legături externe

7.1 Organizații însărcinate cu distribuirea de spații de adrese

IPv4

4/5/2016 Adresă IP - Wikipedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Adres%C4%83_IP 2/7

Formatul unei adrese IP în format zecimal și binar

Adresele IPv4 au o lungime de 32 de biți (4 octeți).Fiecare adresă identifică o rețea (network) și o stație delucru (work station) din cadrul rețelei. Notația obișnuităeste obținută prin scrierea fiecărui octet în formăzecimală, separați între ei prin puncte. De exemplu,192.168.0.1(10) este notația folosită pentru adresa

11000000.10101000.00000000.00000001(2).

Clase de adrese

La începuturile Internetului, adresele IPv4 se împărțeauîn 5 clase de adrese, notate de la A la E. Împărțirea sefăcea în funcție de configurația binară a primului octet al adresei, astfel:

ClasaPrimul octet în

binar

Prima

adresăUltima adresă Observații

A 0xxxxxxx 0.0.0.1 127.255.255.255folosește 8 biți pentru rețea și 24 pentru stațiade lucru

B 10xxxxxx 128.0.0.0 191.255.255.255folosește 16 biți pentru rețea și 16 pentrustație

C 110xxxxx 192.0.0.0 223.255.255.255 folosește 24 biți pentru rețea și 8 pentru stație

D 1110xxxx 224.0.0.0 239.255.255.255 folosită pentru adresarea de tip multicast

E 11110xxx 240.0.0.0 255.255.255.255 utilizată în scopuri experimentale

Adresele rețelelor au toți biții de stație 0 și nu pot fi folosite pentru o stație. În plus, mai există și adrese dedifuzare, care au toți biții de stație 1.

Pentru identificarea stațiilor se folosesc numai adresele de clasă A până la C. În plus, există două intervale deadrese de clasă A nefolosite în Internet:

Intervalul 0.0.0.0 - 0.255.255.255 nu se folosește, pentru a nu fi confundat cu ruta implicită;Intervalul 127.0.0.0 - 127.255.255.255 este folosit numai pentru diagnosticarea nodului local

(întotdeauna acesta va fi cel care va răspunde la apelul unei adrese din aceasta clasă).

Din păcate, această metodă risipea multe adrese IP, iar odată cu răspândirea Internetului a apărut pericolulepuizării spațiului de adrese. Pentru a soluționa această problemă, la începutul anilor '90 au fost concepute maimulte soluții:

adrese privateCIDR

VLSM

Metodele de mai sus aveau rolul de a prelungi viața lui IPv4. În plus, a fost conceput și un nou protocol, IPv6.

Adrese private

4/5/2016 Adresă IP - Wikipedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Adres%C4%83_IP 3/7

Dispozitivele neconectate la Internet nu au nevoie de o adresă IP unică. Pentru aceste dispozitive au foststandardizate adresele private. Aceste adrese nu sunt unice la nivelul Internetului și de aceea nu sunt rutate dedispozitivele de nivel 3. În RFC 1918 au fost definite trei intervale rezervate pentru adresare privată:

Adrese rezervate pentru clasa A: 10.0.0.0 - 10.255.255.255Adrese rezervate pentru clasa B: 172.16.0.0 - 172.31.255.255

Adrese rezervate pentru clasa C: 192.168.0.0 - 192.168.255.255

Nu este obligatoriu ca fiecare bloc de adrese să fie alocat unei singure rețele. De obicei, administratorul de rețeava împărți un bloc în subrețele; de exemplu, multe rutere pentru uz personal folosesc subrețeaua 192.168.0.0 -192.168.0.255 (192.168.0.0/24).

Subrețele

Atât adresele IPv4 cât și cele IPv6 folosesc subnetarea, care constă în împărțirea adresei IP în două părți:adresa de rețea și adresa de stație. Folosind o mască de rețea, calculatorul poate determina unde să împartăadresa IP (conform standardului RFC 950).

Subnetarea a apărut ca soluție pentru problema epuizării spațiului de adrese IP. Odată cu subrețelele a apărutdistincția între adresarea "classfull" (care ține cont de clasele de adrese) și adresarea "classless" (care oferăsuportul pentru câmpul de subrețea).

În 1992 au fost introduse și mecanismele de rutare pentru adresarea classless. Aceste mecanisme vizau atâtprotocoalele de rutare (CIDR), cât și protocoalele rutate (VLSM).

VLSM

VLSM (Variable Length Subnet Mask) este un procedeu care presupune precizarea unei măști de rețeapentru fiecare adresă asociată unei interfețe. Acest lucru permitea împărțirea unei clase de adrese în mai multerețele de dimensiuni diferite, micșorând astfel irosirea de adrese IP.

De exemplu, pentru o rețea de 20 de calculatoare (stații) se puteau folosi acum doar 32 de adrese (o rețea /27),față de 256 de adrese (o rețea de clasă C, /24).

CIDR

CIDR (Classless InterDomain Routing) se referă la modul de reprezentare a adreselor IP în tabela de rutare șila modul de trimitere a mesajelor de actualizare. În notația CIDR, adresa IP este reținută întotdeauna împreunăcu masca de rețea. De exemplu, o adresă IP de tipul 192.0.2.1, cu masca 255.255.255.0, ar fi scrisă în notațiaCIDR ca 192.0.2.1/24, deoarece primii 24 de biți din adresa IP indică subrețeaua.

Faptul că în tabela de rutare este precizată și masca de rețea permite agregarea (unirea) rețelelor vecine,reducând dimensiunea tabelei de rutare. De exemplu, rețelele 192.0.2.0/24 și 192.0.3.0/24 vor fi reținute ca192.0.2.0/23:

192.0.2.0/24 = 11000000.00000000.00000010. / 00000000

192.0.3.0/24 = 11000000.00000000.00000011. / 00000000

-----------------------------------------------------

192.0.2.0/23 = 11000000.00000000.0000001 / 0.00000000

IPv6

4/5/2016 Adresă IP - Wikipedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Adres%C4%83_IP 4/7

O adresă IPv6 în binar și hexazecimal

Pentru mai multe detalii, vedeți IPv6.

IPv6 este un protocol dezvoltat pentru a înlocui IPv4 înInternet. Adresele au o lungime de 128 biți (16 octeți),ceea ce este considerat suficient pentru o perioadă

îndelungată. Teoretic există 2128, sau aproximativ 3,403

× 1038 adrese unice. Lungimea mare a adresei permiteîmpărțirea în blocuri de dimensiuni mari și implicit devineposibilă introducerea unor informații suplimentare derutare în adresă.

Windows Vista, Mac OS X, toate distribuțiile moderne

de Linux[1], precum și foarte multe alte sisteme deoperare includ suport "nativ" pentru acest protocol. Cutoate acestea, IPv6 nu este încă folosit pe scară largă de către furnizorii de acces și servicii Internet, numițiInternet Service Providers sau ISP.

Notație

Adresele IPv6 sunt scrise de cele mai multe ori sub forma a 8 grupuri de câte 4 cifre hexazecimale, fiecare grupfiind separat de două puncte (:). De exemplu, 2001:0db8:85a3:08d3:1319:8a2e:0370:7334 este o adresă

IPv6 corectă.

Dacă unul sau mai multe din grupurile de 4 cifre este 0000, zerourile pot fi omise și înlocuite cu două semnedouă puncte(::). De exemplu, 2001:0db8:0000:0000:0000:0000:1428:57ab se prescurtează

2001:0db8::1428:57ab. Această prescurtare poate fi făcută o singură dată, altfel ar putea apărea confuzii cu

privire la numărul de câmpuri omise. Plecând de la adresa 2001:0000:0000:ffd3:0000:0000:0000:57ab,

prescurtarea 2001::ffd3::57ab ar putea să însemne 2001:0000:0000:0000:0000:ffd3:0000:57ab,

2001:0000:ffd3:0000:0000:0000:0000:57ab, sau altă combinație similară. Zerourile de la începutul unui

grup pot fi de asemenea omise, ca de exemplu în adresa localhost ::1.

Toate adresele de mai jos sunt corecte și echivalente:

2001:0db8:0000:0000:0000:0000:1428:57ab

2001:0db8:0000:0000:0000::1428:57ab

2001:0db8:0:0:0:0:1428:57ab

2001:0db8:0:0::1428:57ab

2001:0db8::1428:57ab

2001:db8::1428:57ab

Ultimii 4 octeți ai unei adrese IPv6 pot fi scriși în zecimal, folosind ca separator un punct. Această notație estefolosită în adresele IPv6 compatibile IPv4 (vezi mai jos). Forma generală este x:x:x:x:x:x:d.d.d.d unde x

reprezintă cifre hexazecimale din primele 6 grupuri, iar d corespunde unei număr zecimal (între 0 și 255), ca și înadresele IPv4. De exemplu, ::ffff:12.34.56.78 este aceeași adresă cu ::ffff:0c22:384e și cu

0:0:0:0:0:ffff:0c22:384e. Acest mod de scriere este învechit și nu este folosit decât de unele aplicații.

Mai multe informații pot fi găsite în RFC 4291 - IP Version 6 Addressing Architecture.

Adrese de rețea

4/5/2016 Adresă IP - Wikipedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Adres%C4%83_IP 5/7

Adresele de rețea IPv6 sunt scrise folosind notația CIDR. O rețea (sau subrețea) IPv6 este un grup continuu deadrese IPv6 a cărui mărime trebuie să fie putere a lui 2; primii biți ai adreselor, identici pentru toate adresele dinrețea, formează prefixul rețelei.

O rețea este reprezentată de prima adresă din rețea și de mărimea prefixului în biți, separate de "/". De exemplu,2001:0db8:1234::/48 este rețeaua cu adresele 2001:0db8:1234:0000:0000:0000:0000:0000 până la

2001:0db8:1234:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff

Deoarece un calculator poate fi văzut ca o rețea cu prefixul 128, adresele sunt câteodată urmate de /128.

Adrese publice

Adrese unicast

Adresele unicast IPv6 folosite pentru adresarea pe Internet trebuie să aibă prefixul 2000::/3, adică sunt cuprinseîntre 2000:: și 3fff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff.

Adrese multicast

Adrese multicast reprezinta modalitatea prin care un echipament poate trimite un mesaj catre un grup deechipamente ce se afla fie in reteaua locala, fie in alte retele. Spre deosebire de broadcast, multicast nu estesuportat de toate echipamentele (in special de cele mai vechi) si depinde foarte mult de modul in care suntconfigurate routerele ce fac legatura intre retele.

Deoarece mesajele multicast au o sursa si un numar nedefinit de destinatii este necesar sa se foloseasca la nivelultransport un protocol ce nu contine conexiuni. Ca si in cazul broadcast, multicast foloseste protocolul UDP cutoate avantajele si dezavantajele sale. Ca si in cazul broadcast adresa IP a mesajului broadcast nu este adresaspecifica a unui echipament, ci este o adresa IP ce are o valoare speciala. Concret, este vorba de o adresa IPdin clasa D. Adresele IP se impart pe clase in functie de valoarea octetului cel mai semnificativ, conformtabelului.

Clasa Valoare octet semnificativ Interval adrese IP

A 0XXXXXXX 0.0.0.0 – 127.255.255.255

B 10XXXXXX 128.0.0.0 – 191.255.255.255

C 110XXXXX 192.0.0.0 – 223.255.255.255

D 1110XXXX 224.0.0.0 – 239.255.255.255

E 1111XXXX 240.0.0.0 – 255.255.255.255

In rest, trimiterea unui mesaj multicast nu difera cu nimic fata de trimiterea unui mesaj UDP unicast(catre osingura destinatie). Intern, pe baza clasei adresei IP destinatia, sistemul determina faptul ca este vorba de unmesaj multicast si determina adresa MAC destinatie folosind urmatorul algoritm:

- Primii 3 octeti (cei mai semnificativi) ai adresei MAC destinatie au valoarea 01-00-5E

- Ultimii 3 octeti (cei mai putin seminificativi) ai adresei MAC se obtin prin aplicarea mastii 7F-FF-FF pesteultimii 3 octeti (cei mai putin semnificativi) ai adresei IP destinatie

4/5/2016 Adresă IP - Wikipedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Adres%C4%83_IP 6/7

Adrese anycast

Adrese private

Asemenea rezervărilor IPv4 pentru adrese private sau rețele interne închise, există și adrese IPv6 rezervatepentru spațiul privat de adresare. În IPv6, acestea se numesc Adrese Local Unice (engleză Unique LocalAddresses - ULA). RFC 4193 rezervă prefixul fc00::/7 în acest scop, împărțindu-l în 2 spații /8 cu politiciimplicite diferite pentru fiecare spatiu (cfm. IPv6). Adresele includ un număr aleator de 40 de biți careminimizează riscul unei coliziuni de adrese în cazul conectării a 2 spații private sau pachetele sunt rutate greșit.

Proiectele inițiale (RFC 3513) foloseau alt bloc de adrese în acest scop (fec0::), denumite și adrese specificeunei locații. Din păcate definiția a ceea ce sunt reprezintă locațiile (engleză site) a ramas neclară și politicile deadresare prost definite creau ambiguități în algoritmul de rutare. Blocul respectiv de adrese a fost abandonat șitrebuie să nu mai fie utilizat în sistemele noi.

Adresele ce încep cu fe80: - numite adrese link-local - sunt atribuite în zona local link. Adresele sunt generateautomat de către nivelul IP al sistemului de operare pentru fiecare interfață de rețea. Aceasta asigurăconectivitate la rețea automată și instantanee pentru orice host IPv6 și semnifică faptul că mai multe host-uriconectate la un hub sau switch comun au o cale de comunicare garantată prin adrese local-link. Aceastăfuncționalitate este utilizată extensiv și invizibil pentru majoritatea utilizatorilor, în nivelele inferioare aleadministrării rețelelor IPv6 (Neighbor Discovery Protocol).

Toate prefixele atribuite adreselor private nu sunt rutate pe Internet.

Adrese locale

Adrese IPv6 mapate peste IPv4

Pentru a permite trecerea fără probleme de la IPv4 la IPv6, au fost imaginate diferite metode de alocareautomată a unor adrese IPv6 plecând de la adrese IPv4:

::ffff:0:0/96 — acest prefix este folosit pentru adrese IPv4 mapate.

2001::/32 — folosit pentru Tunelare Teredo.

2002::/16 — folosit pentru adresare 6to4.

În plus, mai exista și prefixul ::/96 (adresă cu primii 96 de biți 0). Adresele din acest spațiu erau cunoscute

inițial ca „adrese compatibile IPV4" și aveau ultimii 32 de biți egali cu adresa IPv4 a gazdei. IETF a declarataceast bloc de adrese depășit prin publicarea RFC 4291. Singura utilizare a acestui prefix rămâne reprezentareaunor adrese IPv4 și Pv6 într-un același tabel sau bază de date cu coloane de dimensiune fixă.

Adrese statice și dinamice

NAT

NAT (engleză network address translation - translatarea adresei de rețea) este un procedeu prin care antetulpachetelor IP este modificat pentru a transforma adresa IP sursă sau destinație într-o alta.

În prezent, cea mai frecventă utilizare pentru NAT este maparea mai multor adrese private pe o singură adresăpublică. Această utilizare este cunoscută ca PAT (engleză port address translation) sau NAPT (englezănetwork address port translation).

4/5/2016 Adresă IP - Wikipedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Adres%C4%83_IP 7/7

Note

1. ^ „Linux IPv6 Implementation (http://www.ipv6.org/impl/linux.html)”. ipv6.org. 20 martie 2003.

http://www.ipv6.org/impl/linux.html. Accesat la 6 iunie 2008.

Vezi și

Protocol pentru Internet

Ping

Legături externe

RNC (Rețeaua Națională de Calculatoare) (http://www.rnc.ro)

AdresaIP(Află ce adresă IP ai) (http://www.adresaip.ro)

Organizații însărcinate cu distribuirea de spații de adrese

IANA (http://www.iana.org) (Internet Assigned Numbers Authority)

RIPE (http://www.ripe.net) (pentru Europa, Orientul Mijlociu și părți din Africa și Asia)

AfriNIC (http://www.afrinic.net) (pentru Africa)

APNIC (http://www.apnic.net) (pentru regiunea Asiei Pacifice)

ARIN (http://www.arin.net) (pentru America de Nord, o porțiune din Caraibe și Africa Sub-

Sahariană) LACNIC (http://www.lacnic.net) (pentru America Latină și regiunea Caraibelor)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adresă_IP&oldid=10067820

Categorii: Adresare în rețea Internet Protocol

Ultima modificare a paginii efectuată la 9 octombrie 2015, ora 12:45.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot

exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

ro

ro

en

en

en

en

en

en