Anul I I I . Cluj , 8 Aprilie n. 1 9 0 5 Nr. 1 4 .

ABONAMENTUL: TE f\N 3 COR. 20 H l -ii VJ ,, 1 ,, 60 ,,

'A, 90

ÎN STREINÄTATE:

FF. ftM 6 FRÂNG. H Vs, , 3 I,

N u m e r i s i n g u r a t i c i si? v e n d

în C l u j c u 5 f i leri , î n t r ' a l t e

l o c u r i c u 6 f i leri .

Revasul INSERŢIUNILE

se plă tesc după măr i ­m e a locului ce ocupă; fiecare cm. M cos tă o-dată 10 fii., de 2 ori 8 fii., de 3 şi mai multe

ori 6 fileri.

ADRESA :

„ R E V A ţ II I."

C L U J , - K0L0ZSUÄR 6 . J Ó K A I - U T C Z A 6 .

Redactor resp.: Dr. I U L I U F L O R I A N Apare în fiecare Sâmbăta Proprietar-edi tor: D r . E. D Ă I A N U

p d c j d c a . Când te prinde reul de toate păr­

ţile, aşa cum te prinde apa, şi-ţi ma­cină, îţi surpă, tot ce biată ai avut, de rëmâi golan ca napul, nu e aşa, că şi atunci mai r ëmâne ceva tăinuit în su­flet, de ce rëul nu se prinde. Rëmâne nădejdea. R ë m â n e credinţa acea tare şi neînfrântă, că o së dobândeşt i iarăşi ce ai pierdut, că o se ajungi din nou la c reangă verde. Când serăcia se co -t loneşte 'n găzdăcia ta şi îţi uscă toată truda şi opinteala, nu e aşa, că 'n su­fletul tău de creştin, prinde tot mai tare nădejdea , aceas tă floare cu bună mi reasmă pentru inimile îndurera te? D-zeu, dacă îngăduie se te ispi tească vreme 'n ic necazurile, îţi lasă de spri-joană , pe drumul spinos al durerii, nă­dejdea; ea îţi lămureşte argintul sufetului, te oţeleşte şi-ţi dă destoinicia trebui­toare spre a înfrunta piedecile ce ţi-se pun împotrivă. Nu armura de oţel aduce isbânda, ci credinţa neînfrântă, năde j ­dea caldă şi neşovăi toare în tine şi'n binele ce ţi-se cuvine şi ce trebue se - ţi vină. —

Noi, popor bătut de o soarte vi­tregă şi rea, de nimic n ' avem aşa mare trebuinţă ca tocmai de nădejde. Pri­mejdia, stîrnită din ascunzişurile ei de lăcomia rea şi c â n e a s c ă a oamenilor , ne strînge tot mai s traşnic în cercurile ei de fer. Prisosul muncii ni-l iau alţii şi banul trudit ni-se rostogoleşte pe nebăgate în s a m ă în manile acelora cari şi-n mai puţină buiecie şi nes tâm-për ar putea trăi. La sate, unde domnii ştiu că oile sunt mai blânde şi mai lăptoase, se răc ia întinde s tăpânirea tot mai tare şi tot mai înspăimântător . Qăz-dăcii bine în temeia te şi din vremuri, sub greutatea sarcinilor puse, se strică, se alege praf din ele. Pămentul , sin­gurul ce ne mai chiezăşuieş te stator­nicie în a cea s t ă ţară, îl s căpăm din mâni şi alţii se fac domni pe palma de loc, pe care nevoile ne si lesc së-l v indem pe preţuri de nimic. — Rëul ni-e prietin şi serăc ia ni-e frate şi soră.

Spuneţi , ce ne mai rëmâne, dacă nu nădejdea în Cel de sus şi'n zile mai b u n e ? O, dacă năde jdea şi cre­dinţa n 'ar fi logodnica s cumpă a celor sdrobiţi de atâtea lipsuri, abunăsamă că nici domnii, nici cei sëraci n'ar mai putea duce traiul pacinic de azi.

Şi trebue, şi avem dreptul së nă­dăjduim şi noi vremuri cu resplată şi pentru noi. D-zeul părinţilor noştri se va îndura de lacrămile slugilor sale şi le va întoarce în t iu bucurie t icăloşia de cari au fost părtaşi de atâta groază de vreme.

Am muncit ca vita în jug şi am tras în rëu ca în bine, dar pleasna a s ­cuţită a sorţii nici când n'a smuls de pe buzele noastre cuvent de hulă ori b lăs tăm contra împărţitorului de sorţi şi

de noroace . Binele ce ni-se cade, traiul priin­cios şi slobod, trebue se vină. Soare le a cărui resănt îl aş teptăm, tre­bue së resară. II vom sili noi, prin munca şi vrednicia noastră. Ne­am nC'ăji t şi bătut de toate relele,dar avem şi noi cârmuitorii nostn, părinţii noştri suile-teşti. Isbândirea visu­rilor noastre dragi nu­mai ei ne-o pot aduce. Colo j o s geme, strivit de poveri şi de biruri îngreunâtoare, fratele nostru de un sânge şi de un neam. Cei îndu­reraţi strigă după aju­tor. Unde sunteţi, voi apostoli, voi aihangeli mântui tor i? Vë rabdă sufletul së fiţi privitori nenorocirei neamului nos t ru? Veniţi, versaţi în suflete beutura în­t remătoare a încrederii şi-a nădejdii ! Veniţi, svîrliţi cu pumnii plini semînţa îndemnului şi a deşteptării, şi inimele primitoare o së tresalte. Numai nădejdea zilelor de mâni ne mai ţine şi ne mai dă putere. Aceas ta ne-o daţi!

Iar voi, oblăduituri de popoară, lua-ţi-ne ori-ce voiţi; sângele şi avutul vi-l cinst im, dar nu vë atingeţi de sufletele noastre ! Trupurile vi-le dăm, a voas ­tre fie, dar lăsaţi-ne pe D-zeul nostru şi nădejdea caldă a zilelor mai bune. Voi aveţi tot, şi puterea, şi aurul le aveţi în stăpânire. Noi navem numai cerul. Cerul îşi mai cerne peste noi în­durările sa le ; şi doar nădejdea îşi mai află să laş în sufletele noastre.

O, sfântă nădejde, tu toiag al ne­putinţelor noastre , revarsă minunea apelor tale binefăcătoare în sufletele noastre .

Crestături. — »Societatea economilor« • - »Gazda szövetseg« ,

din Budapes ta a pus la cale un şir de prelegeri asupra stărilor sociale de astăzi . Ţ i n t a acestor prelegeri e a lu­mina pe cei mai de asupra cum e s ta rea poporului de rînd şi ce mij loace ar trebui sê se folosească pentru îm­bunătăţ i rea sorţii ţeranului. Nisuinţa aceas ta e fără în­doială foarte frumoasă şi şirul aces ta de prelegeri a dat prilej mai multor foi din Budapesta së arete cari sunt relele cele mai mari , de cari sufere socie ta tea şi îndeo­sebi ţe rănimea. Astfel » A l k o t m a n y « cere într 'un ar­ticol ca së nu mai dee j idovilor dreptul de cr îşmări t , ci së-l dee societăţi lor creşt ine de consum, cari ar trebui së se înfiinţeze în fiecare comună . Dumineca şi în sër-bători cr işmele së fie închise toată ziua, sub grea pe­deapsă. S ë se pedepsească aspru nu numai fiecare om, care se îmbeată , ci şi cr işmarul care i-a dat beutura. »Alkotmany« zice că c r i şma j idovească e pricina în t re­gii ticăloşii şi serăcii .

— A c a d e m i a r o m â n ă din Bucureşti şi-a început în 28 Martie şedinţele sale. Dintre frun­

taşii delà noi iau parte membri i : /. M. Moldovan, canonic preposit din Bla j , /os/f Vulcan, redactorul »Famil iei« din Oradea-Mare, şi At. Marienescu din Sibiiu. Academia va împărţi şi în ëst-an mai multe premii de câte 5 — 6 mii de coroane pen­tru cele mai bune cărţi româneşt i .

»ECONOMUL« înainte cu aproape 20 ani, — la anul 1 8 8 6 —

s'a înfiinţat banca românească din Cluj »Econo-mul«. înfloreau pe acea vreme multe bănci ro­mâneşti , când de abia a putut rësbate şi prin ne­încrederea şi rëceala Clujenilor gândul, care aci ar fi trebuit së încol ţească mai întâiu, de a face o bancă, de unde numerosul popor de ţerani ro­mâni, din loc şi mai ales din jur, se-şi poată lua ajutoare de bani în munca lor, şi astfel së se scape din ghiarele cămătari lor. —

Prin câte greutăţi a trecut şi aces t a şeză ­mânt românesc în Cluj, nu se poate spune pe scurt. Dar, har Domnului şi mulţămită bărbaţilor, cari l'au întemeiat şi cârmuit, curênd s'a întărit, şi a dovedit, că cel mai tinër între aşezămintele româneşti din fruntaşul oraş al Ardealului, e cel mai puternic şi mai de viaţă. La început bietul »Econom« nu-şi capete sălaş. Şi unde se aşeza pe bani scumpi, curênd îl alunga stăpânul casei, neputênd suferi, nici el, nici locuitorii ceialalţi din casă , ca së le umble pe acolo atâţia ţerani şi o-pincari, murdărindu-le curtea cu tină de pe câmpie şi — ce le era mai neplăcut — făcend së rësune vorba românească pe sub ferestrile lor.

Astfel la început »Economul« a trebuit së se tot mute, ca cu cortul — cea ce era în pagu­ba treburilor lui. In sfîrşit după zece ani de viaţă şi-a făcut casă, unde së se poată aşeza statornic. Chipul acestei case îl dăm mai sus, ca una care dovedeşte înrădăcinarea si statornicia a sezămen-tului. Aşezată în uliţa cea mai umblată a oraşului, tocmai lângă poşta centrală, casa »Economului« s tăpâneşte o mică stradă lăturalnică, care cu t im-

©BCU Cluj

Pag. 56 » R E V A S U L « Nr. 14

oaspeţi mai mult timp în curţile lor, de le-au rëmas peceţile acolo.

Biser ica românească din Gilău e o biserică frumoasă de peatră, cum nu se vede alta în j u ­rul aces ta . Este zidită Ia 1 8 9 6 din darurile po­porului credincios şi cu ajutorul dat de fericitul fundator Lazar Baldi, din Cluj, în sumă de peste 3 0 0 0 fl. Biser ica a costat peste 11 mii floreni. Lângă ea. în o curte largă, este casa parochială, tot de zid, şi cu bune încăperi. Înainte de 1 8 9 6 înse era în Oilău o biserică mică de lemn, care era aşeza tă unde s'a ridicat pe urmă aceas ta nouă, înse nu dintru început. Bôtrânii spun că biserica a fost mutată aci de mai la deal, din locul numit acum la C ă p â l n ă . In posesiunea dlui Nicolae Pop, fost solgăbirău în Oilău, este un chip, scos din vr'o colecţiune nemţească în care se vede vechea biserică din Gilău, cine ştie din care an pusă pe hârtie. Biserica e acoperită cu trest ie; din trupul ei, pare a fi îmbrăcat cu tundră miţoasă de cioban, se ridică un turn înalt, fru­muşel împodobit Ia brîu cu alte 4 turnuleţe. In­trarea în biserică e dintro lăture, pe câte-va trepte aşezate într'un foişor. In jurul bisericei se vëd câ te-va femei, în port curat românesc : cu opinci, zadie şi maramă albă pe cap; bărbaţii poartă opinci cu curele încrucişate până Ia genunchi, gubă miţoasă şi »clop«. Astăzi de s'ar înfăţişa cineva a şa îmbrăcat gilăuanii nu l'ar mai cu­noaşte de al lor. Ei poartă azi un port strein, ca şi ungurii vecini ai lor. Opincile sunt necunos­cute şi dispreţuite; ear femeile poartă toate ro ­chii. Dacă astfel în înfăţoşarea din afară cei din Gilău s'au înschimbat, ei nu au părăsit toate m o ­ravurile părinteşti; şi dacă tîrgoveţeniile ce s'au încuibat în satul lor de oare-când, şi fabrica de spirt, nu le-a lăsat neatinse bunele lor porniri, totuşi ei ţin cu credinţă la biserica şi şcoala lor, în care un învăţător şi-o înveţătoare luminează ti­nerele mlădiţe în limba maicii lor. Sunt înse şi mulţi copii români cari cercetează şcoala de stat, ce s'a ridicat decurând şi făloasă pe malul apei, în care, vorba spune, că a perit Domnul Gelu.

In mijlocul acestor fraţi ţerani orăşeni s'au ţinut zilele trecute misiuni poporale, din prilejul nenorocit , că îmbolnăvindu-se parochul loan Pop, vice-protopop onorar, — acum de vre-o 4 luni s'a simţit lipsa de un ajutor sufletesc pentru cre­d inc ioş i .— Lucrarea aceas ta pe cât de grea, pe atât de rodnică s'a sevîrşit cu bună ispravă în­cepând de Jo i d. a. şi până Duminecă după a-meazi şi a decurs aşjtfel:

Ziua întâie.

Joi, în 30 Martie la 5 oare d. a. sosi pro­topopul Dr. E. Dăianu şi capelanul Dr. Iuliu Florian, din Cluj. S e trag clopotele de mai multe-ori şi creştinii înştiinţaţi de mai înainte se odună în bi­serică. Timpul e foarte frumos, de câte-va zile, şi oamenii s'au apucat cu zor de plug; de aceea în biserică sunt foarte multe femei, dar bărbaţi mai puţini. Sfânta lucrare se începe cu cererea aju­torului dumnezeesc. S e cântă »Imperate ceresc«.. . apoi se începe inseratul, ca së se mai l iniştească în biserică, fiind-că tot vin-vin. După »Lumina lină....« se începe predica de introducere, rostită de protopopul Dr. Dăianu. Li-se spune credincio­şilor scopul venirei, a slujbelor ce se vor face şi li-se ara tă pentru-ce şi spre ce ţintă. — După aceea se continuă inseratul şi înainte de opust se suie pe amvon tinerul preot Dr. Iuliu Florian, care ţine predica de temelie, despre scopul omu­

lui, arëtând care este după înţelepciunea Iui D-zeu scopul şi menirea omului.

După o rugăciune de seara, la 8 ceasuri se încheie lucrarea zilei vestindu-se programul zilei de mâne.

Ziua a doua.

Vineri, 31 Martie, earăşi la 6 ceasuri s'a început lucrarea în biserică, în forma aceas t a : Cea ­surile; predică despre pëcat, rostită de protopopul Dr. Dăianu. La 8 ore Dr. Florian începe Sf. L i ­turgie alui Gregorie, pe care n'au mai vëzut'o mulţi din popor. La sfîrşit predică părintele Emil Pop, parochul Feneşului -săsesc , administrator in-terimal în Gilău, despre esaminarea conştiinţei şi pregătirea la mărturisire. La 10 oare se începe spovedania la 3 preoţi şi ţine până la 1 d. a. La 3 d. a. copii de şcoală şi fetiţele merg în rînd frumos delà şcoală la biserică, unde protopopul Dr. Dăianu le ţine o cuvîntare potrivită, de pre­gătire şi apoi îşi fac mărturisirile. La 6 oare sara biserica se umple de popor. După o predică des ­pre Preacurata Fecioară (de Dr. Dăianu) se în­cepe „Paraclisul Născătoarei de D-zeu". La 7 ore protopopul Dr. Dăianu urcă din nou amvonul şi vorbeşte un ceas împotriva alor 2 pëcate groaz­nice încuibate în poporul nostru: beţia şi su-dălmile.

S e face de nou molitvă pentru ce i -ce vor së se spovedască şi cu spovedania se continuă până pe la 9 seara .

Ziua a tre ia .

Sâmbă tă , 1 Aprile, la 6 ceasuri se face utre­nia; după aceea părintele Dr. Florian predică pu­ternic despre pocăinţă, ca simţemînt şi ca Sf. Taină , îndemnând pe ascultători la adeverată părere de rëu şi întoarcere. Urmează Sf. Liturgie pentru morţi şi în loc de pr iceasnă predică On. Emil Pop despre moar te şi legăturile noastre de dra­goste creş t inească cu sufletele celor morţi. La sfîrşit se cuminecă pruncii de şcoală şi alţi vr 'o 3 0 0 creştini.

Intraceea soseş te un nou ajutor în persoana părintelui loan Romanţan din Gârbăul-unguresc care a fost când-va şi înveţător în Gilău, şi a a ler ­gat cu drag së le s lugească în aces te zile. To t timpul după liturgie şi până seara se petrece cu mărturisirea credincioşilor.

La 6 ore d. a. se face vecernia şi părintele protopop predică despre cele trei isvoare a pă­catelor — pofta ochilor, pofta trupului şi sumeţia vieţii — combătend în deosebi necurăţeniile, c ă s ­niciile nelegiuite şi pëcatul furtului.

Ziua din urmă.

Depărtându-se părinţii Dr. Florian şi E. Pop, chemaţi la posturile lor, rëmâne protopopul Dr. Dăianu şi părintele Romonţan, spre a încheia obosi toarea lucrare. Delà 6 dimineaţa până la 8 urmează mărturisiri fără întrerupere. Aşa şi sub utrenie. La 9 ore se începe Sf. Liturgie a lui V a -si l ie-cel-mare. După evangelie predică Dr. Dăianu pornind din cuvintele Domnului: »Cine vrea së vie după mine së se lapede de sine, se-şi ia crucea sa şi se vie după mine«. — La sfîrşitul Sftei Liturgii s'au cuminecat ear peste 3 0 0 c re ş ­tini. Era la 1 d. a. când am eşit din biserică.

La 3 d. a. sună clopotele de vecerne B i ­serica se umple; se începe vecernia şi la eşit se porneşte o frumoasă procesiune cu prapori, în rînd esemplar — spre cimiter. E de parte în

pul trebue së se deschidă mai luminos. Dar astăzi »Economul« pe lângă reşedinţa sa mai are în Cluj vr'o câte-va case mari, a şa cât cel ce nu avea mai înainte sălaş, astăzi el dă sălaş la zeci de familii.

Nu din aceas ta vom socoti însë binele ce l'a sevîrşit »Economul« delà înfiinţarea sa. Ci vom socoti câţi oameni s'au ajutorat pe uşor, ca së cumpere un petec de păment, şi muncindu-1 în câţ i-va ani së-1 plă tească: câţi îşi vor fi cumpărat vite tinere, ca së-le crească şi së câşt ige îndoit şi câţi îşi vor fi adunat fruptul cruţărilor lor într'o depunere, ori într'o acţiune la »Economul«. D'apoi câţi s'au împărtăşit în ajutoare date de-a dreptul în cinste !

Destul së amintim, că până acum »Economul« a dat daruri, la biserici, şcoli, oameni necăjiţi, şi altele, va së zică a dat în scopuri de binefacere 45 mii de coroane. Asta face mai jumëta te din capitalul sëu, cu care a început lucrarea, şi care a fost 1 0 0 , 0 0 0 coroane.

Capitalul social — cum së numeşte — şi l'a îndoit »Economul« la 1897 , printro nouă sub­scriere de acţii, la 2 0 0 mii coroane, ear acum, în adunarea sa generală din 14 Martie n. a. c. s'a hotărît a se face o nouă subscriere de acţii spre a îndoi de nou capitalul la 400 mii coroane, ca së poată lucra banca cu atât mai puternic, şi ca cei ce-şi depun la »Economul« roadele muncii şi cruţării lor së fie cu atât mai bine asiguraţi.

Publicăm într'alt loc »Prospectul« pentru noua emisiune de acţii şi recomandăm tuturor ac ţ io­narilor së subscrie şi la noua emisiune, ear pe cei ce n'au acţii se-şi câşt ige şi së iee astfel parte la lucrarea economică din Cluj. — »Economului« îi dorim binecuvîntare şi înflorire, spre a ajutora cât mai mult poporul nostru, — inţeleg pe cei cu minte, care ştiu umbla cu banul — cum şi şcoalele şi bisericile noastre !

JViisiunile din Gilău. Gilăul e astăzi un mic orăşel. Aşezat tocmai

sub munţii apuseni, are peste 3 0 0 0 locuitori, din cari peste 2 / ä părţi sunt Români gr.-cat. Este aşa zicênd cheia munţilor, rămurindu-se de aci drum pe 2 văi ale Someşului , cel cald şi cel rece ; mai de mult era şi staţiune pentru drumarii cari t re­ceau pe drumul terii delà Cluj spre Huedin în ţeara ungurească. Astăzi comunicaţ iunea se face cu trenul, totuşi Gilău este foarte umblat colţ de ţeară , mai a les că are tîrg de sëptëmâna şi mai multe curţi domneşti , între cari cea a familiei R o ­senbe rge r ' are şi fabrică de spirt. Astfel satul de oare când s'a prefăcut în orăşel . Pentru noi R o ­mânii pămentul Gilăului este plin de amintiri istorice. Aci aproape a fost ceta tea lui Gelu şi în apa Almaşului s'a sfîrşit el aci lângă Gilău. In anii trecuţi s'au găsi t la Gilău într'o grădină (a comerciantului Lust ig) aproape de biserica cea nouă românească o lădiţă cu mai multe scum-peturi, între cari un pecet alui Păt raşcu Vodă din România , tatăl lui Mihaiu Viteazul. Mai târziu tot acolo s'a găsi t pecetea originală alui Radu Paisie Voevod ( 1 5 3 5 — 1 5 4 6 ) care acum se află în po­sesiunea Academiei române din Bucureşt i .

In locul unde s'au găsi t aces te lucruri era mai de mult o curte domnească a familiei Bânffy ori Eszterházy, ai căror s trămoşi se vede că au avut legături cu voivozii români şi i-au ţinut ca

FOIŢA REVAŞULUI J U L E S VERNE

„Castelul din Carpaţi". (Urmare şi fine).

Temeiul romanului »Castelul din Carpati«, este de altfel o ruină de cetate, care stă şi astăzi şi Românii din Valea-Jiului o cunosc foarte bine. Ea tă ce ne spune însuşi Jules Verne despre aceas ta ce^tăţue, în Romanul seu:

»Catn opt, noue sute de urme delà pasul Vulcan este o ruină de cetate , de coloare surie a c o ­perită de muşchiu şi plante buruienoase. Ea cuprinde o periferie de patru, cinci sute de stângeni, şt ir­bind s tarea plaiului; la fiecare capët are câte un turn de apërare sau bastion, dintre care lângă cel din dreapta, unde era crescut şi fagul cu pricina, së vedea un mic canton cu un vîrf a s ­cuţit; de-a s tânga un zid răzimat pe stâlpi, ce susţ ineau turnuleţul unei capele, al cărei clopot, ce se mişca foarte uşor, de multe-ori sună când e vre-un vent puternic, spre spaima locuitorilor din ţinutul acela. In mijloc erau încăperi de lo­cuit în formă de turn compact , tare, încoronat cu platformă, cu trei şiruri de fereşti plumbuite, ear ' primul etagiu încungiurat de un foişor în cerc ; deasupra platformei e o rudă lungă de metal, împodobi t cu inel feudal, cu un fel de sfârlează

acoperită de rugină. Suflarea ultimului vent o îndreptase spre resăr i t -mează-zi .

Că era vre-o încăpere de locuit în interio­rul acestei fortăreţe, ruinate pe mai multe locuri, că era vre-un pod, ce se lasă şi ridică sau vre-o uşă secretă , spre a putea întră în lăuntru, aces tea erau lucruri, cari de mulţi ani nu le mai ştia nime. Deşi în reali tate »Castelul din Carpati« era mai bine conservat în lăuntru, de cum se părea din afară, totuşi spaima, superstiţia înrădăcinată în popor, îl scuteau cu mult mai bine, decât odi­nioară tunurile sale, treascurile, puştile cu c re ­mene şi alte multe instrumente de artilerie ale veacuri lor trecute.

Şi cu toate aces tea , Castelul din Carpaţi ar fi meri tat së fie visitât de turişti şi amator i de anticităţi. Si tuaţ ia sa, în vîrful platoului Orgal, e raritate de frumseţă. De pe platforma deasupra turnului se deschide priveliştea cea mai frumoasă, până în zarea depărtată a munţilor. In fund un-dulează ramificaţiile unice în felul lor ale mun­ţilor delà frontiera României . In faţă se deschide pasul Vulcan, cu admirabilele Iui cotituri, singura cale pract icabilă la aces t loc între ţerile hotărîşe. In jos , pe valea celor doue Jiuri , se află satele Livăzeni, Petroşeni şi Petrila, si tuate la gura mi­nelor, din care se esploatează avute straturi de cărbuni de peatră. Apoi afară de aceea e o ad­mirabilă încrucişare de munţi, la poale acoperiţi i cu păduri seculare, la brîu cu păşuni grase, ear ' la vîrf pleşuvi, nişte stânci col ţuroase, peste cari I dominează vîrfurile precipişe ale Re teza tu lu i , şi |

ale P a r î n g u l u i ] ) In fine peste valea Haţegului, la cursul Mureşului apar Alpii-Transilvaniei cen­trale, acoperiţi neconteni t de neguri.

In fundul acestui tornar, scufundarea pă­mântului forma al tădată un lac, în care se a b -sorbiau cele doue Jiuri , înainte de ce şi-ar fi croit calea peste lanţul de munţi. Astăzi aceas t ă scufundare e un magazin de cărbuni cu toate foloasele şi neplăcerile sale. Căminele (horneţele) cele lungi delà fabrici se ames tecă cu ramurile brazilor, fagilor şi s tejari lor; fumul cel negru strică aerul, pe care odată îl umpleau cu miresme şi parfumuri pomii şi florile.

Cu toate că, în timpul în care se petrece povest irea noastră , comerciul ţine aces t ţinut în mâna sa de fer, el n'a perdut nimic din c a r a c ­terul sëu romantic , cu care l'a înzestrat natura.

Castelul din Carpaţi datează din veacul al XIII . In acel timp, sub domnia voivozilor, m ă ­năstirile, bisericile, palatele, castelele se fortificau tot cu atât de mare gri je ca şi oraşele sau s a ­tele. Domnii şi ţeranii aveau së se asigure în contra atacurilor de tot felul. Această stare a lu­crurilor ne expl ică pentru-ce zidurile castelului vechiu, bast ionele şi turnul seu, îi dau înfăţoşarea unei clădiri feudale, totdeauna gata de apërare. Ce architect l'a edificat pe aces t platou, la o as t ­fel de î nă l ţ ime? Nime nu ne poate spune. Cine a fost artistul a tâ t de cutezător, dacă nu m e ş -

') Retezatul se ridică la o înălţime de 2496 m. I şi Paringul la o înălţime de 2414 m. peste s tarea mării.

©BCU Cluj

Nr. 14 » R E V A S U L « Pag. 57

câmp, pe un deal frumos. Acolo pe coastă , îna­intea criptei monumenta le , — ca o mică capelă — a familiei Pop şi V. Dumbrava, se face paras tas pentru morţi. Lume mai multă ca ori-când. Au venit şi streini, ca së vadă ce se face în cimiter. După paras tas părintele protopop a rostit o nouă cuvêntare mişcă toare deşteptând în inimile celor ce s'au adunat la morminţii moşi -s t rămoşi lor lor, propusuri bune pentru o viaţă creş t inească , de care së se bucure şi sufletele celor-ce din cer privesc la scumpii lor de pe păment.

A fost un moment care cu adevërat a în­cununat misiunile. Dar sentimentele au fost dis­puse şi mai duios când procesiunea — la ordin dat — s'a pornit în sus spre deal, — de unde o privelişte încântătoare se deschide — şi acolo s'a făcut de nou rugăciuni lângă mormêntul celui din urmă preot Nicolae Baldi. In urmă tot poporul a îngenunchiat şi protopopul a rosti t : «Tată l nos -tru«, lângă ţerîna aceluia, care de a tâ tea-or i va fi rostit »Ta'täl nostru« pentru întreg poporul.

Rentorşi îndërët în aceaşi ordine la biserică, s'a încheiat vecernea şi părintele protopop miş ­cat ş i -a luat r ëmas bun delà credincioşii din Gilău.

Rësboiul din Asia . Români decoraţi.

Ţarul a decorat cu crucea »Sf. George« pe doi Români Basarabeni cu numele Câmpeanu şi Ţăranu. — Aceşti doi Români s'au purtat foarte vi tejeşte în vesti tele lupte delà colina Putilov. Ei a cucerit un tun delà Japonezi .

Starea armatei ruseşti .

Generalul Linevici a trimis un raport a m ă ­nunţit despre s tarea şi numërul armatei ruseşti din Mandjuria. Acest raport s'a dat spre cercetare unei comisiuni sub conducerea marelui duce Ni­colae Nico/aevici. Din raport iese, că pierderile Ruşilor la Mukden n'au fost aşa de mari precum s'a vestit, de oare-ce cea mai mare parte a celor prinşi de Japonezi n'au fost din şirul luptătorilor şi astfel pierderea nu-i aşa de simţitoare. T ru ­pele, cari stau acum sub comanda lui Linevici, sunt în bună stare şi în deplină ordine. Pe basa raportului lui Linevici comisiunea a propus Ţ a ­rului continuarea energică a rësboiuluj şi tr imi­terea grabnică de ajutoare, ca aşa së poată re­câşt iga, ce au pierdut.

R E V A Ş U L CLUJULUI — Sinodul p r o t o p o p e s c de p r i m ă v a r ă al

tractului Cluj este convocat pe Jo i , în 13 Apri­lie st. n. 1 9 0 5 . Sinodului îi vor premerge deprin­deri sufleteşti pentru preoţi conform programei u rmătoare :

1. L a oarele 7Va dimineaţa preoţii se vor afla în biserica parochială din Cluj, unde după invocarea Spiritului sfânt se vor face eserciţii spi­rituale, ca şi în trecut, şi toţi fraţii în Chris tos se vor mărturisi şi cumineca.

2. La oarele 1 0 în. a. urmează şedinţa ofi­cială a sinodului în cancelar ia protopopească.

L a ordinea zilei vor fi pe lângă raportul presidiului, chest iunea reuniunei de înmormântare a preoţilor; hotărîrea de a ceda 2 ° / 0 din ajutorul

terul Manole , cel a tâ t de glorios, cânta t în legen­dele româneşt i , şi care a edificat la Curtea de Argeş renumita biserică a lui Radu Negru Vodă.

Dacă este îndoială asupra architectului, nu ex is tă asupra familiei, care poseda aces t castel . Baronii din Gorţ (poate Gorj »Rëv.«) erau domnii acestui ţinut din timpurile cele mai vechi. Ei au luat parte la toate rësboaiele, ce le-au purtat provinciile ardelene; au luptat contra Ungurilor, Saş i lor , Secuilor. Numele lor figurează în »cân t e -ce le« şi în »doinele«, în care se păs t rează din neam în neam amintirea acestor timpuri de res ­trişte. Ei aveau ca devisă renumita zicală româ­nească : »Dă pe m o a r t e !« . Şi au şi dat; ei îşi versară sângele pentru causa independenţei — aces t sânge nobil ce le curgea în vine delà R o ­mani , stăbunii lor.

S e ştie, că atâta energie, devotament, jertfe, n'au avut alt résultat, decât a aduce la o ne -deamnă opresiune pe urmaşii acestui neam eroic. Aceşt ia nu mai au vieaţă politică. Trei lovituri i-au apësa t grozav. Dar ' nu desperează de a-şi scutura jugul, aceşti Români din Transi lvania . Viitorul e al lor, şi ei cu o încredere neclintită repet aces te vorbe, în care se concentrează toate aspiraţiunile lor: » R o m a n u l nu p i e r e ! « 1 )

•) E de însemnat, că însuşi autorul foloseşte aceste vorbe româneşti precum: »cantices« »döines«, »Da pe maorte«, »Roman n'o pèrè«, ear' mai târziu »serpi

de casa«. Trad.

de stat pe s eama fondului archidiecesan al defici­enţilor, şi altele. Ordinea de zi definitivă a ş e ­dinţei sinodale se va présenta în sinod.

— A d u n a r e a g e n e r a l ă p a r o c h i a l ă s'a con­vocat, conform statutelor archidiecesane prin pu­blicare în Biser ica parochială, sevîrşi tă Dumineca trecută, în 2 Aprilie. Pentru mai mare publicitate vestim şi aici, că adunarea se va începe la 11 ceasuri în. a. şi se va continua poate şi d. a. La ordinea zilei, afară de raţiunile bisericeşti mai sunt statutele de administrare ale fondului b ise-ricei celei noue, abzicerea curatoratului, căruia i-a espirat mandatul de 3 ani, a legerea unui nou curatorat în conformitate cu statutele fondului bi-sericei noue şi altele. După §. 10 al statutelor archidiecesane Ia adunarea generală parochială pot lua parte toţi membri comunei bisericeşti , cari sunt maioreni, au purtare morală bună, avere proprie şi-şi împlinesc toate datorinţele faţă de biserică şi şcoală.

DE PESTE SËPTËMÂNÀ Pentru noua biserică din Cluj. Vestim tuturor cu plăcere, că vindem urmă­

toarele cărţi în folosul bisericei celei noue: Cursele Diavolului, naraţiuni poporale, de I.

Bochiş . Preţul 7 0 fii. plus 10 fii. porto postai. Periculoşi pentru stat, naraţiune de Bo lan ­

den, trad, de loan Bochiş . P r e ţ u l 30 fil. plus 5 fil. porto postal. Pentru 1 cor. 10 fil. le trimitem amîndouë.

Asemenea toate scrierile d-lui Canonic Dr. Bunea din Bla j , se vend la noi, în parte în fo­losul bisericei celei noue.

Au mai dăruit la fondul bisericei noue din Cluj:

Nr. 202 . Costan Iepure din Ciurila 1 cor. Nr. 2 0 3 . Mina Şerdean din Borşa , 1 cor.

D-zeu së le resplă tească cu darurile sale cele bogate!

— M e m o r i a lui Timote iu Cipar lu . Cetim în „Gazeta" de Jo i , că secţiunea literară a Aso­ciăţiunii, ţ inând zilele aces tea şedinţă, la propu­nerea membrului prof. Andreiu Bârsan a hotărît së roage pe tinerul filolog Dr. Sextil Puşcariu, së ţină la adunarea din ëst-an a Asociăţiunii un discurs din prilejul împlinirii unui veac delà naş­terea celui mai mare filolog^trdelean Timoteiu Cipariu, fost president al Asociăţiunii.

— Dl Stefan Havas i , fruntaşul proprietar român din Cluj, a primit din partea Consistorului din Gherla şi a Escelenţiei S a l e Episcopul Dr. loan Szabo o frumoasă scr isoare de mulţămită pentru darurile generoase şi numeroase ce a fă­cut pentru şcoala şi biserica gr.-cat. din Sărvad, satul naşterii dlui Havasi. De fapt dl Havasi a dat pentru scopurile culturale din Sărvad în mai multe rînduri din 1 8 8 0 până acum vr'o 4 0 0 0 cor. D-zeu së-i ajute a se mai împodobi cu astfel de fapte.

— Cetitorule, l ă ţeş te » R e v a s u l « în tre cunoscuţ i i şi vecinii tei .

După-.ce ai cetit foa ia nu o a r u n c a , nici nu învelui cu ea m ă r f u r i , ci dă-o së o c e t e a s c ă c ineva , c a r e n'a putut'o î n c ă a b o n a .

O r i c i n e a c ă p e t a t ' o a ş a şi-a cet i t 'o së f a c ă şi el a s e m e n e a .

Din m â n ă în m â n ă së m e a r g ă »Revasul« la zeci şi zeci de inşi !

— Din Arhidieceză . Petru Moldovan, pa-roch în Varviz, tr. Giurgeu, e t ranspus la Feisa , distr. Bia . — Vasile Urzică, cooperator în Varviz e numit paroch tot acolo. — Petru Suciu, adm. paroch în Sabad, e numit paroch în Boos distr. Cojocna. — Nicolae German, paroch în Găbud, e dispus la Sabad, distr. Mureş. — Nicolae Pla­ton, cleric abs. a fost destinat de admin, paro­chial la Şomfalău distr. D.-S.-Martin, în locul re-posatului loan Copăcean .

— Mulţămită publ ică. Pentru noaua şcoală din parochia Gădălin au binevoit a contribui: Escelenţ ia S a Preasfinţitul Archiepiscop şi Metro­pol i t Dr. Victor Mihályi 5 0 cor., institutul de c re ­dit şi economii „Economul" 1w0 cor. Dl B . Basiota , jude în pensiune 4 cor. Dr. Perszian, pretore în Mociu 5 cor. Pr imească generoşii binefăcători şi

pe aceas tă cale cele mai călduroase mulţumite din partea poporului român din Gădălin. Gădălin 31 Martie 1 9 0 5 , Vasilie Hopârtean, paroch preş. sen. scol.

— Un iubileu de 1 0 0 0 de ani serbează parochia rom.-cat. din Bohemia , Clostergrab, fon­dată chiar la începutul încreştinării Bohemilor , în anul Domnului 9 0 5 . Chramul bisericei este »S . B a r b a r a « .

— J a f în b i ser ică . In comuna biser icească gr.-cat. curat românească Copand (i. Turda)

în 3 0 Martie noaptea un hoţ stricând cu toaca de lemn baierile de fier delà o fereastra mică a întrat îrt biserică şi spărgând ţiţinele la cutia bi­sericii a luat crucerii acolo adunaţi şi neşcari în­semnăr i ; a dus cu sine din o lădiţă unde së păs ­trează ornatele bisericeşt i : potirul, discul, steluţa şi linguriţa toate aurite. Investigaţia sa pornit — până acum însă fără résultat !

— în A m e r i c a cu p r e o t cu tot . >rKassai Hirlap« delà 18 Martie zice, că ori de câte ori e vorba de emigrări îşi aduce aminte de planurile lui Rákoss i J e n o , care visează de o împerăţie ungurească şi se îndoieşte, de împlinirea a-cestei utopii; mai a les că într'o zi a vëzut Ia o gară din comitatul Zemplinului 2 0 0 de căletori pornind spre Oderberg cu gândul de a merge la New-York, în America. — »Şi cu ce organisare au plecat ei în lumea cea nouă — scrie numita foaie. înainte mergea un preot în haine negre, nu numai ca duhovnicul celor ce-şi părăsesc pa­tria, ci şi ca călăuz în drumul cel plin de n eca ­zuri. După preot mergeau 2 0 0 de oameni, cu cea mai mare veselie cântând cântece slovăceşt i , la urmă era satu întreg, cu mic cu mare , ca un alaiu de însoţire nesfîrşit. Astfel emigrează la noi nu sute, ci mii de oameni . Dar veseli , cu musică şi cu însoţ irea însufleţitoare a celor ce rëmân acasă . Ca şi când ar porni la rësboiu. De ce së nu ? Doar merg în lumea nouă së t ră iască, şi merg de aici, unde au tras de moarte . Ce i-ar ţ inea aici, dacă nu putinţa de a se ferici. Aceasta însë într 'adevër nu-i poate ţinea.« — Aşa scrie foaia ungurească din patrioticul oraş Kassa !

M A I N O U C r i s a pol i t ică .

Maiestatea S a a plecat Miercuri d. a. din Budapesta la Viena, fără së fi putut isprăvi crisa. Nu ştie nime ce va fi.

*

t loan Pop Reteganul

Dascălul cel mai zelos al nostru a murit, lăsând familia sa în miserie. Eată ce ni-se scrie.

Re teag , 5 Aprilie n. 1905. loan Pop Reteganul , izvorul nesecat , minu­

natul povestitor s'a st ins în amurgul serei de 3 crt. Munca sa fu grandioasă, o operă de bronz. Famil ia sa remasă în urmă, e lipsită de sprijin. Nici necroloage nu s'au tipărit. înmormântarea va fi simplă, şi se va face Jo i în 6 crt. la 11 oare a. m. Nu de vorbe şi frase, ci de sprijin material e de lîpsă. Emil A. Chiffa.

. După aces tea credem, că ar trebui së adu­năm numai de cât o fundaţiune din a cărei c a ­rnete së se ajute familia rëposatului şi së-i se t ipărească scrierile. Apelăm la inimile generoase së nu pregete a se declara.

Posta Redacţiunii . — Dlui G. P. Hunedoara. »Preţ-curenturi« cereţi

totdeauna delà firma care se anunţă în inserat, nu delà redacţia foii, care publică inseratul. Dlui S. O. Blaj . Foarte bună! Astfel de ajutoare ne sunt totdeauna binevenite.

La administraţia „Revaşului" se află:

de E . B o u g a u d . legată eleg. 2 cor. 5 0 fii. Cartea Durerii,d e E B o u g a u d Preţul

broşurată 1"50.

Castelul din Carpaţi, plus porto 1 0 fii.

de J u l e s V e r n e . Bros . 1 cor. 6 0 fil.

Mare magasin de sicrie. Nr. T e l e f o n u l u i

4 4 8 . întreprindere Nr. T e l e f o n u l u 4 4 8 .

de transportul cadavrelor 5i de înmormântare

J U L U f l T Y Ä H P É T E t * cel mai ieftin institut de înmormêntare în C l u j ,

Strada Unió-utcza nr. 13 şi Monostori-út 87.

Recomand în atenţiunea P. T. publicului din loc şi jur institutul meu de înmormêntare bogat provëzut cu sicrie colorate, decorate, de stejar ori aramă, precum şi cu toate cele de lipsă la înmormêntare, torţe, făclii, cruci, cununi, petele, vestminte de doliu, pe lângă cele mai echitabile preţuri. — Primesc transportare de ca­davre în loc şi în provinţă, ca şi în străinătate. Aranjez înmormentări simple ori foarte pompoase şi garantez serviciul cel mai prompt.

înmormentări de copii delà 6 coroane în sus. » » oameni mari delà 16 coroane.

—~£ Atel ier de m ă s a r şi s t r u g a r . Cerênd sprijinul P. T . public însuşi ja ln ic ,

semnez (58) 9—10

cu distinsă st imă Petru muntean.

©BCU Cluj

Pag. 58 » R E V A S U L « Nr. 14

„Economul" institut de credit şi economii, societate pe acţiuni în Gluj.

Nr. 1131.

éProspect pentru

a IlI-a emisiune de acţiuni a institutului de credit şi economii «Economul» societate pe acţiuni în Cluj.

Adunarea generală ordinară din 14 Martie a. c. a acţionari/or «Economului» ţinend cont

de progresul îmbucurător al afacerilor institutului nostru şi de datorinţele acestuia faţă cu creditorii

si în special faţă cu deponenţii sëi — cu conc/uzu! Nr. 5 a decis mărirea şi întărirea bazelor insti­

tutului în aşa măsură, încât să'i fie date condiţiunile naturale pentru ca să poată pe deplin cores­

punde scopului pentru care s'a înfiinţat — prin urcarea capitalului social cu suma de 200.000 K-

împărţită pe 2000 acţiuni à 100 K-

întru ezecutarea acestui concluz direcţiunea deschide prin aceasta subscripţiunea la

a II 1-a emisiune de acţiuni a institutului „economul. Adunarea generală a rezervat acţiunile acestei emisiuni în primul rînd pentru acţionarii de

până acum ai institutului, cari vor avea dreptul de preferinţă de a subscrie cu preţul nominal de

100 K- Şi 2 K- taxă de subscriere atâtea acţiuni noue, câte acţiuni de emisiunile anterioare sunt

scrise pe numele lor în cartea acţionarilor.*)

Insinuarea pentru subscriere au să o facă acţionarii cel mult până la 7 Iunie n. a. c.

pe lângă prezentarea acţiunilor scrise pe numele lor.

Preţul acţiunilor se va răspunde în 5 rate semestrale şi anume: ' I. rată până la 1 Iulie 1905 K- 20 plus K- 2 taxă

II. » » » 7 Ianuarie 1906 » 20 UI. » » » 7 Iulie 1906 » 20

IV. » » » 1 Ianuarie 1907 » 20 V. » » » 7 Iulie 1907 » 20

Se pot plăti însă si mai multe rate sau preţul întreg odată.

Faţă cu acţionarii, cari nu vor plăti ratele regulat, se va aplica §.11 din statute.**)

Acţiunile noue se vor estrada cu datul de 1 Iulie 1907 sub numeri identici cu ale celor

vechi -\- 2000 şi vor participa la dividenda anului 1908. Pe anul 1905, 1906 şi 1907 acţionarii vor primi

după sume/e solvite 5 % interese pe timpul de/a sosirea bani/or la cassă până la finea anului respectiv.

Acţiunile din a IlI-a emisiune, cari până Ia 1 Iunie a. c. vor remânea neoptate se vor

rezerva în primul rînd pentru acţionari vechi însă cu preţul de 150 K-

Terminul şi modalităţile subscrierii acestor acţiuni se vor publica la timpul sêu.

Din însărcinarea adunării generale a acţionarilor, ţinută în 14 Martie n. 1905.

Cluj, 16 Martie 1905.

Direcţiunea »Economului« institut de credit şi economii:

Artemiu Şarkad l preşedinte.

Dr. A m o s Kraut'il Stefan Havaş i

Victor Il lyés

Director ezecutiv:

Basil iu Podoabă.

Dr. El le Dălanu vice-preşedinte.

Dr. Romulus Maren Iosif Onclu

*) Abateri delà condiţiunea, că acţiunile vechi să fie scrise pe proprietarul actual, se pot admite numai Ia erezii, cari vor dovedi că proprietarul vechiu a reposât, că ei sunt îndreptăţiţi la ereditare după rëposatul, că s'au întreprins paşii pentru pertractarea lăsămîntului, dar aceasta nu s'a terminat încă. însă şi această escepţie se va putea admite numai până la terminul fixat pentru Insinuarea optării. Astfel de acţiuni se vor estrada în­dreptăţi ţilor numai după predarea judecătorească a eredităţii.

**) Pentru ratele de acţiuni, cari nu s'au rëspuns la timpul sëu, se solvesc S% interese de întârziere. Neso/vindu-se vre-o rată din acţiuni la timpul sëu direcţiunea provoacă prin publicarea de 3 ori a numërului respectivei acţiuni în foile societăţii pentru răspunderea ratei restante şi când nu se so/veşte nici după 4 săptămâni delà ultima publicare prin jurnal, atunci posesorul acţiunei se provoacă direct prin poştă la solvire, care dacă în 15 zile delà espedarea provocării n'ar urma, dreptul de acţionar pentru acele acţiuni se dechiară perdut şi sume/e deja solvite trec la fondul de rezervă al institutului.

Dénes B- B u d a p e s t , VI. Váczi-körut 61 sz.

M a g a z i n u l şi r e p r é s e n t a n t fabr i ce i pr iv . c e s . şi reg . de

M A Ş I N I şi M O T O A R E alui =

plcwa inginer, succesorul lui Brauner ţ KlascH-

M O T O A R E de benzin, gaz şi Vapor după modelul din 1905.

-S 2—loo HP. ír

LiOCOMOBlIi DE BEflZIf l 2 - 2 0 HP. Baterii de puternice motoare de gaz în ori-ce m ă ­rime cu putere de cal şi cu spese de umblat de 2—3 fii. pe ceas . Preţuri ieftine şi condiţiuni de

plătire favorabile. Lista de preţuri gratis. Se primesc représentant/ solizi de provintă.

(77) 2 - 1 2

— Un înveţăcel se primeşte în t ipo­

grafia » C a r m e n « a dlui Petru P. Bariţiu din Cluj

(St rada Ferencz József-út 58) .

Mare surprindere! 6oo bucăţi numai cu fi. 1*95.

Un orologiu aurit, Anker precis cu catena potrivită, umblă punctuos pentru ce se dă garantă de 3 ani, 1 cravată de m ă t a s ă modernă per^ru domni, 3 batiste fine, 1 inel pentru domni cu imit. de peatră scumpă, 1 sugaretă cu chichlimbar, 1 cuţit de busunar cu cele de lipsă, 1 broş pentru dame ( n o u + \ t e ) , 1 oglindă minunată pentru toiietă, 1 portmoneu de piele pentru bani, 1 coleu de mărgele minunat de frumos, 1 păr. bumbi de manjete , 3 bumbi de căm. la pept, toate aur Double cu cheia patent, recuisite de scris de nikel, prima, 1 p. butoni de simili briliante, 3 obitete de jux de mare efect hazliu pentru tineri şi bëtrâni, un drăguţ album, cu 36 icoane cele mai frumoase din lume, 20 obiecte necesare la coresp. şi încă 520 alte obiecte nesmintit de lipsă în casă. Toate laolaltă cu orologiul — care singur e vred­nic banii aceia, cos tă numai 1 fl. 95. Trimiterea cu rambursa ori trimiţând baniiî nainte Ia casa de export .

S. URBACH, Krakau Nr. 154/K. NB. Pentruce nu cunvine së retrimit banii, astfel

risicul eschis (66) 11 — — — — — — — • Cine sufere (nevoie) sgârciuri

care se trimite gratis şi franco delà »Privil. Schwanen

Apotheke,« Frankfurt a. Main. 45 40-

d e FnilpftCIA ş i s t ä r i n e r v ° a s e , se ceară i L[rllC|rslC broşura despre Epilepsie,

6 0

Următoarele c ă r ţ i din b i b l i o t e c a unui înveţa t se vînd foarte ieftin.

A se adresa la domnul

G e o r g e S t e ţ i u în Suceava (Bucovina).

Transportul pe spesele primitorului. * " ^ |

A . 1. Analele »Academiei R o m a n e « tomuri

singuratice à . . . . . . 6 '— 2. Adoleschia filotheos, adecă îndeletnicire

iubitoare de D-zeu, tom. I., Iaşi, 1 8 1 5 . 8'— 3. Andrievici S.: înv. ort. din rel. c r e ş t ,

Dogmat ica generală , Viena 1 8 6 2 . 1*— 4. Acelaşi, Istoria sfântă a Tes t . V. şi N.

pentru şcoale le popor., Viena 1 8 6 5 . — 8 0 5. Arătare cum se ce tesc pesnele în sf. şi

marele post, sub Veniamin metropolitul Moldovei . . . . . . 1 0 - —

6. Atârnare în loc de scr isoare asupra ta­rafului Onkolliştilor de dascălul Petru Stamatiadi , 1791 8 —

7. Biblia delà 1 6 8 8 sub Şerban Cantacu-zino, Bucureşti . . . . . 2 2 0

8. Biblia delà Bla j , 1 7 9 5 . . . . 8 0 9. Berar iu: Colecţiune de predici, Cernăuţi 2

10 . Bianu: Catalogul manuscriptelor rom. ale »Academiei Romane« . . . . 1

11 . Bibescu O.: Roumanie . . . 2 5 12. Bodnărescu S a m s o n : Scrierile sale, Cer­

năuţi 1 8 8 4 2 13 . »Ca'ndela« 1 8 8 2 — 1 9 0 4 à . . ~ 14. Călindar pentru Bucovina pro 1 8 4 3 , 45 ,

46 , 49 , 52 , 53 şi 55 à . 15 . Cantemir Dim.: Opurile sale, 7 voi. B u ­

cureşti 1 8 7 2 — 8 3 16 . Carte folositoare de suflet, Iaşi 1 8 1 9 . 17. Catechisis mic rom.-sêrb-germân, întărit

la 1 7 7 4 de sinodul ep. din Carloviţ. Cernăuţi, 1 8 0 4

18. Comoroşan A. : Dogmat ica ort. partea gen. 19 . Aceeaşi, partea specială 20 . Doisprezece psalmi, Neamţu, 1 8 3 6 2 1 . Epi tome ton theion dogmaton, adecă

arătare şi adunare pe scurt a Dumne-zeeştilor dogme etc., Neamţu 1 8 1 6

22 . Elemente ari tmetice, Iaşi, 1 7 9 5 23 . Fătu I.: Istoria Românilor , 2 tomuri,

Galaţi 1^53 24 . Fot ino-Sion: Istoria Daciei, 2

Bucureşti 1 8 5 9 2 5 . Gheorghiu: Dicţionarul lui F .

studiu critic . . . . 26 . Hajdeu: Ion Vodă cel cumplit

reşti 1 8 6 5 . . . . . 27. Hurmuzachi E. : Documente privitoare

la ist. Românilor , tomuri singuratice à 28 . lanovici V. : Ermineutica bibi., Viena 1 8 6 8 29 . » Tâlcuirea T. N. (cătră cei 4

evang. şi Fapt. ap.), 5 tom à 4 . 30 . învăţătura Ecaterinei II cătră rânduita

epitropie 1 7 7 3 3 1 . Kalinderu I.: Studiu asupra legii celor

XII tabule, Bucureşt i 1 8 8 8 . 32 . Laurian A. Treb . : Istoria Românilor I.

şi II., Iaşi 1 8 5 3 33 . Marian S. Fl . : Sf. loan cel Nou delà

Suceava 34 . Maniu: Poves tea priveghitoarei 3 5 . Mitrofanovici: Omiletica 36 . Onciul Isid.: Archeológia biblică . 37 . » » Introducere în cărţile T. V. 8 38 . » » Cartea psalmilor (Espl.)

după textul masore t ic . . . . 6 39 . Olariu I. Dr.: Introducere în cărţile T.

V. şi Nou . . . . . . 1 40 . Paulini: Gramat ica rom.- la t , Iaşi 1 8 4 0 3 4 1 . Pravila delà Târgoviş te 1 6 5 2 ' . . 1 5 0 42. Popovici George : Index Zolkiewiensis . 2 43 . Psalt irea, Braşov 1 8 3 3 . . . 8 44 . Pumnul A.: Lepturare, à . . 2 45 . » Moşiile mănăs t i r eş t i . . 4 46 . Regnaul t -Fătu: Istoria principatelor du-

nărere, laşi 1 8 5 6 5 47. Scriban Neofit: Duplu paralel sau b ise­

rica în faţa papităţii . . . . 5 48 . Stefaneiii luv.: Catéchèse , 3 tomuri . 2 0 49 . » » Liturgica . . . 2 50 . Şaguna : Elementele dreptului canonic . 4 5 1 . Sfânta şi Dumnezeeasca Liturgie a S S .

loan Zlatoust, Vasile şi Grigore, Iaşi 1 7 1 5 8 52. Şemat ismul diecezei gr.-or. a Bucovinei

pro 1841 şi 1 8 4 4 (germ.) à . . 1 53 . Tarnavschi - Voiutschi : Predici pentru

toate Duminecile, 3 tomuri à . 7 54 . Urechiă V. A.: Archimandritul Vartolo-

meiu Măzăreanul — 55 . Viaţa Prea Cuviosului S ta re ţ Paisie,

Neamţu 1 8 3 6 . . . ' . . 8 56 . loan Damaschin": »Descoperirea cu dea-

măruntul a pravoslavnicei credinte«, Iaşi 1 8 0 6 8--

(Va urma. )

tomuri,

Dame ,

Bucu-

35 1 0

10 — 10 — 12 —

8 —

4 0 1 0

6

1 0

4 0

25 3

2 0

2 0

6 0

6 0 4 0

10 12

2 0

40

Tipografia »Carmen« Petru P. Bariţiu Cluj — Kolozsvár.

©BCU Cluj