Adolf von Baeyer Studenta : Mitran Corina – Mihaela Materia : Sinteze de compuşi bioactivi Facultatea de Chimie, Universitatea Bucureşti An universitar 2012/2013 13.12.2012

Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer (n. 31 octombrie 1835; d. 20 august 1917)

• chimist german• profesor universitar la

München• laureat al Premiului Nobel

pentru chimie în anul 1905

• A realizat sinteza indigoului, a descoperit condensarea anhidridei ftalice cu fenolii, a dezvoltat teoria tensiunii ciclurilor.

Sarcinile chimiei organice

• Una dintre sarcinile chimiei organice este de a investiga şi de a reproduce în mod artificial conţinutul de carbon din substanţele chimice , substanţe care ajută şi chiar conduc procesele vitale la animale şi plante. Acest lucru este important nu numai pentru largirea cunoştinţelor de fenomene chimice şi biologice , dar şi pentru a căuta modalităţi de aplicare a chimiei în viaţa de zi cu zi. Descoperirea şi replicarea secretelor colorate ale naturii prin analiză chimică şi sinteze naturale ale coloranţilor a fost tema centrală de cercetare a lui Adolf van Baeyer .

Indigoul a fost considerat cel mai important pigment dintre pigmenţii organici, această atribuire fiind fcută pe baza frumuseţii sale şi a stabilităţii culorii. Pentru a reproduce pigmentul prin metode sintetice şi a-l face mai uşor de obţinut s-a cercetat o perioadă de 4 – 7 ani însă a fost o sarcină extrem de primitoare pentru cercetarea organică.

STRUCTURA INDIGOULUI

• Von Baeyer a reuşit să producă în trei moduri indigoul sintetic : din acid antranilic şi acid monocloracetic , anilină şi acid monocloracetic precum şi din anilină şi etilenoxid . Grudonul de huilă a deschis calea pentru reproducerea indigoului din materii prime fară dificultate. Problema de producere a indigolui industrial a fost rezolvată din punct de vedere tehnic şi economic în întregime datorită lucrărilor de bază din domeniu pe care le-a făcut Baeyer, iar rezultatele au fost izbitoare.

• Concomitent cu analizele din cadrul grupului indigo Adolf von Baeyer şi-a exercit o influenţă profundă şi asupra cercetării şi dezvoltării altor laturi ale chimiei organice dar şi a substanţelor chimice colorate. Stimulul lui a fost dat de descoperirea unui nou grup de compuşi frumos coloraţi , aşa numitele ftaleine , cu o importanţă deosebită pentru industrie fiind rhodamina. Intr-o serie de experimente magistrale von Baeyer a demonstrat cu mulţi ani în urmă că natura chimică a naftalinelor la fel ca şi coloranţii deja cunoscuţi se pot clasifica ca instrumente financiare derivate ale trifenilmetan hidrocarburilor

MOD DE CERCETARE SI PREMIUL NOBEL

• Modul de lucru al unui cercetător variază în funcţie de natura obiectivului său. El poate observa după o perioadă destul de scurtă perspective nebănuite deschise înaintea lui dar ar putea la fel de bine să aleagă o cale mai lentă urmărită cu perseverenţă până la obţinerea obiectivului său.

• Munca lui Adolf von Baeyer a fost semnificativă pentru domeniile menţionate. Lucrările sale de cercetare au fost relevante şi s-au întins pe o perioadă lungă de timp dar abia în ultimii ani au fost cu adevărat supravegheate şi apreciate la adevărata lor valoare , recunoscându-se importanţa lor excepţională. Academia de Stiinţe suedeză acţionează în deplin acord cu Cartea Nobel pentru atribuirea premiului Nobel pentru Chimie profesorului Adolf von Baeyer pentru serviciile sale din cadrul dezvoltării chimiei organice şi industriei chimice cu privire la coloranţii organici şi compuşii hidroaromatici. Baeyer nu a putut fi prezent la decernarea premiului din cauza unei boli de care suferea în acel moment însă premiul a ajuns la el prin intermediul ambasadorului germaniei din acel timp.

FENOLFTALEINA

• In 1871 Adolf von Baeyer a descoperit sinteza fenolftaleinei prin condensare a anhidridei ftalice cu două echivalente de fenol în mediu acid ( de unde şi numele noului produs obţinut ). Tot în acest an el este primul care obţine fluoresceină sintetică, pigment fluoroform ce este similar cu pigmentul natural sintetizat de unele microorganisme. Von Baeyer a sintetizat aceşti compuşi din anhidridă ftalică şi rezorcinol. Termenul de fluoresceină a început să fie utilizat din anul 1878

DERIVATI AI INDIGULUI• 6,6'dibrom indigoul Prin bromurarea indigoului

rezultă o serie de compuşi divers coloraţi, în funcţie de poziţiile de substituire cu brom.Cel mai important este 6,6'dibrom indigoul compus ce se poate obţine pe cale chimică prin bromurarea indigoului în nitrobenzen.

• Purpura - sau mai des întîlnit purpura antică, este un pigment de culoare roşie, izolată din indigo.

CONSIDERENTE PERSONALE

• În opinia mea consider că Adolf von Baeyer a reuşit să revoluţioneze industria chimică a coloranţilor organici cu ajutorul descoperirii sale. Încă de la descoperirea sa şi până în zilele noastre indigoul a rămas unul dintre cel mai apreciat şi utilizat colorant . El se utilizează pe o scară largă de domenii de activitate precum : industria textilă, industria coloranţilor alimentari , industria vopselelor.

BIBLIOGRAFIE • http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_von_Baeyer• http://jurnalul.ro/it/stiinta/adolf-von-baeyer-premiul-nobel-pentru-chi

mie-1905-312786.html• http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/chemistry/laureates/1905/spe

edread.html• http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/chemistry/laureates/1905/pre

ss.html• http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/chemistry/laureates/1905/• http://facultate.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/colorantii-ali

mentari- 111928.html?s=indigo•

http://facultate.regielive.ro/referate/chimie-organica/indigo-ul-270825.html?s=indigo

• http://ro.wikipedia.org/wiki/Planta_de_indigo• • Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993, vol I, pag. 162• DOI: 10.1002/anie.200503351

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA !