InfoBLEJOI

ADMINSTRAŢIE 2-3Agenda legisla vă a Consiliului Local

Sumar:Sumar:

5 PROIECTECum se fac inves ţii

pe mp de criză

ALEGERI 1114 pentru Cotroceni

Pag. 6

InfoBLEJOIInfoInfoPĂULEŞTIBuletin informativ editat de Primăria Păuleşti

Serie nouă Anul I Nr. 4 Septembrie 2014

Prima zi de şcoală: emoţii, fl ori şi atmosferă de sărbătoare

Elevi, profesori, părinţi, dar şi ofi cialităţi din administraţia locală, cu toţii au fost prezenţi la unităţile de învăţământ din comună, pentru a da startul unui nou an şcolar. Fie că au început clasa “0” sau gimna-ziul, elevii n-au fost ocoliţi de emoţia unui nou început.

Când biserica, dispensarul şi primăria lucrează la acelaşi proiect,Comunitatea se dezvoltă

În vatra satului românesc, prima condiţie a recunoaşterii administra ve era ca acesta să aibă Primărie. Apoi urmau cele legate direct de viaţa şi ac vitatea unei aşezări. Un medic, să îngrijească copiii şi bolnavii. Biserica era însă cea care aduna în jurul şi înăuntrul său pe toţi deopotrivă: copii, părinţi, bunici, oameni sănătoşi sau cu beteşuguri.

Istoria ne spune cine suntem. Istoria o scriem noi azi... 12

9 SPORTRemiză în primul derby al

campionatului

SOCIAL 8 Au dăruit un zâmbet, o şansă,o speranţă

administraţie

2 InfoPĂULEŞTI

[...] În temeiul art. 45 şi art. 115, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia pu-blică locală,

Consiliul Local Păuleş adoptă prezenta hotărâre

Art. 1 Se acceptă donaţia Societăţii PETRO-

CONSULT INVEST SRL, a terenului în suprafaţă de 920 mp, având nr. cadastral 27264, situat în intra-vilanul Comunei Păuleş , sat Păuleş i Noi şi care se iden fi că conform planului de situaţie prevăzut în anexa nr. 1 de la prezenta hotărâre.

Art. 2 Se împuterniceşte Primarul Comunei Pă-uleş , să semneze, din partea Consiliului Local Pă-uleş , actul de donaţie, pentru imobilul prevăzut la art.1, în faţa notarului public.

Art. 3 Prevederile prezentei hotărâri vor fi co-municate celor interesaţi de către Secretarul Co-munei Păuleş .

Iniţiator Avizat favorabilPrimar, Secretar,Sandu TUDOR Felicia RĂDUCEA

Agenda legislativă a Consiliului Local

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind acceptarea donaţiei unui teren în suprafaţă de 920 mp, cu destinaţie “drum public” în Comuna Păuleşti

[...] În temeiul art. 45 şi art. 115, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia pu-blică locală,

Consiliul Local Păuleş adoptă prezenta hotărâre

Art. 1 Se aprobă Proiectul Tehnic şi D.D.E. întoc-mit de Societatea INRO CONSTRUCT SRL la lucrarea “Construire rezervor cilindric pentru apă potabilă, incendiu şi u lităţi”, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 Prevederile prezentei hotărâri vor fi duse la îndeplinire de Compar mentul Achiziţii Publice şi

de Primarul Comunei Păuleş , şi comunicate celor interesaţi de către Secretarul Comunei Păuleş .

Iniţiator Avizat favorabilPrimar, Secretar,Sandu TUDOR Felicia RĂDUCEA

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Proiectului Tehnic şi D.D.E. pentru lucrarea “Construire rezervor cilindric pentru apă potabilă, incendiu şi utilităţi”

InfoInfoPăuleştiPăuleşti

Administraţia: Păuleşti, Şoseaua Principală nr. 650 Tel./Fax 0244 224 580, www.comunapaulesti.ro

Editarea, tehnoredactarea şi tiparul se fac sub îngrijireaSC DYAPRINT MEDIA SRL Ploieşti

Tel. 0744 374 201

- proiectele de hotărâri ce vor fi dezbătute în Şedinţa Consiliului Local -din data de 29 septembrie 2014

AGENDA CONSILIULUI LOCAL(hotărâri, proiecte de hotărâri,

regulamente de funcţionare)poate i consultată şi pe site-ul

www.comunapaulesti.ro

administraţie

3InfoPĂULEŞTI

[...] În temeiul art. 45 şi art. 115, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală,

Consiliul Local Păuleş adoptă prezenta hotărâre

Art. 1 Se aprobă documentaţia tehnico-econo-mică pentru lucrarea “Ex ndere conductă cana-lizare menajeră şi conductă canalizare pluvială pentru zona blocuri INTEX Păuleş ”, proiect nr. 072-14/2014 întocmit de Societatea JOVILA CON-STRUCT SRL Ploieş , conform anexei care face par-te integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 Prevederile prezentei hotărâri vor fi duse la îndeplinire de Compar mentul Achiziţii Publice şi

de Primarul Comunei Păuleş , şi comunicate celor interesaţi de către Secretarul Comunei Păuleş .

Iniţiator Avizat favorabilPrimar, Secretar,Sandu TUDOR Felicia RĂDUCEA

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru lucrarea “Extindere conductă canalizare menajeră şi pluvială pentru zona blocuri INTEX”

[...] În temeiul art. 45 şi art. 115, alin. (1), din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală,

Consiliul Local Păuleş adoptă prezenta hotărâre

Art. 1 Se aprobă trecerea suprafeţei de 6247 mp, situată în Tarlaua 16, Parcela A 2188, cu nr. ca-dastral 27240, din domeniul privat al Comunei Pău-leş în domeniul public al Comunei Păuleş .

Art. 2 Se aprobă completarea inventarului bunu-rilor care alcătuiesc domeniul public al Comunei

Păuleş , cu obiec vul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3 Consiliul Local al Comunei Păuleş îşi în-suşeşte bunul imobil prevăzut la art. 2, cu care este completat domeniul public al Comunei Păuleş .

Art. 4 Prevederile prezentei hotărâri vor fi co-municate celor interesaţi de către Secretarul Co-munei Păuleş .

Iniţiator Avizat favorabilPrimar, Secretar,Sandu TUDOR Felicia RĂDUCEA

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind completarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al Comunei Păuleşti

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind decontarea transportului cadrelor didactice care îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ de pe raza Comunei Păuleşti

[...] Având în vedere prevederile art. 105, alin. (2), lit. f) din Legea nr. 1/2011, legea educaţiei na-

ţionale,În temeiul art. 45 şi art. 115, alin. (1) din Legea nr.

215/2001 privind administraţia publică locală, Consiliul Local Păuleş

adoptă prezenta hotărâreArt. 1 Se aprobă decontarea costurilor de tran-

sport al cadrelor didac ce care îşi desfăşoară ac -vitatea în unităţile de învăţământ de pe raza Comu-nei Păuleş , iulie-august 2014, în sumă de 156 lei.

Art. 2 Prevederile prezentei hotărâri vor fi duse la îndeplinire de Biroul buget fi nanţe impozite şi taxe locale şi vor fi comunicate celor interesaţi de Secretarul Comunei Păuleş .

Iniţiator Avizat favorabilPrimar, Secretar,Sandu TUDOR Felicia RĂDUCEA

De luni până joi: 8.00-11.00 şi 14.00-15.30;Vineri: 08.00-11.00.PROGRAM audienţe

Primar - luni: 09.00 - 13.00;Viceprimar - marţi: 09.00 - 13.00.

Primăria Păuleşti - program cu publiculPrimăria Păuleşti - program cu publicul

4

fiscalitate

InfoPĂULEŞTI

Acţiunea de recuperare a de-bitelor şi restanţelor mai vechi de un an ale persoanelor izice şi juridice de pe raza Comunei Păuleşti va începe în perioada imediat următoare, după ce restanţierii vor primi noti icări pentru sumele datorate.

Contribuabilii care refuză, în continuare, achitarea datoriilor şi după înştiinţarea debitelor de plată vor i vizitaţi la domiciliu de inspectorul iscal, care are obligaţia şi sarcina de serviciu de a recupera restanţele înre-gistrate către bugetul local.

Dacă şi după această “etapă” se va înregistrea refuzul debi-torului, se va trece la instituirea popririi pe salarii, pensii sau alte venituri, iar pentru per-soanele care nu au bunuri mo-bile sau imobile “urmăribile”, se va sesiza organul constata-tor care va înainta Judecătoriei competente procesul verbal de urmărire pentru transformarea amenzii contravenţionale în zi-le de muncă în folosul comu-nităţii.

O situaţie asemănătoare este întâlnită şi în cazul persoanelor

pe numele cărora au fost înche-iate amenzi contravenţionale.Inspectorii iscali au constatat că numărul celor care nu plătesc amenzile este în creştere.

Restanţierii speră poate ca amenzile contravenţionale şi creanţele iscale să se prescrie după trecerea a 5 ani de la data emiterii lor. Teoretic, acest lu-cru ar i posibil, dacă organul iscal nu ar emite orice act de

executare (în cazul de faţă, no-ti icarea de plată sau somaţia). Dacă pe numele debitorului a fost trimis un astfel de act, termenul de prescripţie se întrerupe şi începe să curgă

un nou termen de prescripţie din momentul emiterii aces-tuia.

“Colectaţi banii de la restanţieri!”În urma mai multor

întâlniri la nivel naţional şi judeţean, autorităţile inanciare au cerut

primăriilor mai multă fermitate în aplicarea normelor legale privind

recuperarea taxelor şi impozitelor restante, precum şi a amenzilor.

În caz contrar, administraţiile locale sunt pasibile de sancţiuni.

Instituţiile inanciare atenţionează administraţiile locale:

Serviciul Taxe şi impozite din cadrul Primăriei Păuleş aminteşte contribuabililor per-soane fi zice şi juridice că ter-menul limită pentru plata im-pozitului pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport afl ate în proprietate expiră în data de 30 septembrie.

Conform legii şi normelor în vigoare, pentru plata cu întâr-ziere a impozitelor şi taxelor locale se percep majorări de 2 la sută pentru fi ecare lună sau fracţiune de lună de întârziere.

5InfoPĂULEŞTI

proiecte

Salarii tăiate personalului bugetar, fi rme in-trate în insolvenţă sau faliment, credite neper-formante şi bani tot mai puţini la bugetul local. Aproape şase ani de recesiune.

Criza a lovit şi administraţiile locale. Nu mai vor-bim de programe de dezvoltare, ci de supravieţuire. Păuleş ul pare să fi e o excepţie. Este adevărat, rit-mul inves ţiilor este altul, dar totuşi se construieşte. Şi pe bani mulţi.

Vecinii spun că Păuleş ul este o comună bogată şi că are un buget generos. Parţial adevărat. Co-muna are oameni potenţi, dar ca buget, Păuleş ul nu intră în primele trei comune din judeţ. Poate fi în primele cinci, însă departe de banii Braziului care şi-a construit singură şosea de centură. Mai mult, puţini ş u că bugetul Păuleş ului trebuie să returneze vreo 20 de miliarde de lei pentru un îm-prumut bancar de dinainte de 2010, la care se mai adaugă un li giu de 4 miliarde cu Finanţele statu-lui, cam din aceeaşi perioadă. 24 de miliarde sunt bani mulţi - pe mp de criză, valoarea aproape că se dublează, pe care comuna trebuie să-i dea.

Şi totuşi, la Păuleş se construieşte. Din august şi până în prezent au început şi s-au fi nalizat lucrările la două proiecte: modernizarea intersecţiei de la Şoseaua Principală cu drumul spre Pădurea Pău-leş şi amenajarea peisagis că de la Dispensarul Găgeni. Alte două proiecte mari stau să înceapă până la sfârşitul anului: o Sală de sport cu 100 de locuri pe scaune şi modernizarea Căminului Cul-tural din Păuleş , unde sunt prevăzute schimbarea acoperişului, modernizarea interioarelor şi dota-rea cu mobilier. Proiecte care necesită o linie de fi nanţare de peste 35 de miliarde, aproape o trei-

me din bugetul localităţii. Şi totuşi, la Păuleş se construieşte. De unde

bani? Şeful administraţiei locale explică: În condiţiile

în care bugetul local este grevat de o serie de da-torii şi li gii mai vechi, până la soluţionarea lor ne-am îndreptat eforturile pentru a atrage bani din afara bugetului local. Am reuşit să convingem Compania Naţională de Inves ţii că suntem un partener serios şi astăzi vă pot spune că CNI va fi nanţa construcţia Sălii de sport şi moderniza-rea Căminului Cultural. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean ne-a sprijint la modernizarea infrastruc-turii ru ere - intersecţia DJ 102 cu DJ 155, care traversează Pădurea Păuleş . Aşa vor rămâne bani în vis eria comunei pentru ex nderea reţelei de canalizare, pentru con nuarea lucrărilor la in-frastructura pietonală sau pentru construcţia unor rezervoare de apă care să ne confere o siguranţă sporită în ceea ce priveşte alimentarea cu apă.

O concluzie care ne îndreptăţeşte să afi rmăm că la Păuleş există o poli că fi nanciară coerentă. Un ghid de supravieţuire pe mp de criză...

Cum se fac inves ţii pe mp de criză

august 2014august 2014 Intersecţia de la Pădurea Păuleş Intersecţia de la Pădurea Păuleş septembrie 2014septembrie 2014

6

eveniment

InfoPĂULEŞTI

Elevi, profesori, părinţi, ofi ciali din administraţia locală, cu toţii au fost prezenţi la unităţile de în-văţământ din comună pentru a da startul unui nou an şcolar. Fie că au început clasa “0” sau gimnaziul, elevii n-au fost ocoliţi de emoţia unui nou început. Pentru ceilalţi, bucuria revederii colegilor şi a pro-fesorilor a fost vizibilă, as el că în curţile şcolilor, îmbrăţişările, zâmbetele şi veselia generală au fost la ordinea zilei.

În discursul său, primarul Sandu Tudor a subli-niat faptul că numărul elevilor a crescut faţă de anii trecuţi și că este necesară ex nderea claselor de studiu şi a spaţiilor des nate orelor de educaţie fi zică.

De al el, pentru elevii din clasele mai mari afl aţi în curtea Şcolii “Toma Socolescu”, cea mai frumoasă surpriză din acest debut de an şcolar a fost noul teren de sport cu gazon sinte c. “Şcoala este o prioritate pentru actuala conducere locală - a mai spus e-

dilul în cuvântul său de deschidere. Preocuparea noastră este de a asigura tuturor copiilor din co-mună un mediu propice actului educaţional, la care contribuie zi de zi strădania dascălilor. Elevii care încep astăzi cursurile găsesc aici tot sprijinul pentru a obţine ceea ce-şi doresc, pentru a-şi pune în valoare talentele şi caracterele lor. A fi astăzi elev la Toma Socolescu este o cinste , dar și o res-ponsabilitate: cinstea de a fi printre cei buni, res-ponsabilitatea de a fi la înălțimea exigențelor și de a duce mai departe bunul nume al şcolii noas-tre. Vă doresc tuturor, un an de nota 10!” - şi-a încheiat discursul primarul comunei.

15 septembrie a fost o zi de sărbătoare pentru cei care au păşit pentru prima dată pe porţile şcolii, dornici să desluşească tainele cărţii, pentru cei care au încercat emoţiile începutului de an. Un an care va conta pentru viitorul lor, pentru dascălii ce-i vor călăuzi în această călătorie, dar şi pentru părinţii care strâng pumnii şi aşteaptă rezultatele lor.

Prima zi de şcoală: emoţii, fl ori şi atmosferă de sărbătoareatmosferă de sărbătoare

Emoţionaţi, cu fl ori în mână şi cu părinţii alături, dar şi cu entuziasm, elevii au umplut curtea şcolii

unde s-a organizat fes vitatea de deschidere a noului an de învăţământ şi

s-au bucurat de revederea colegilor şi a profesorilor, ori de prima zi de şcoală.

Au afl at noutăţi şi aşteaptau nerăbdători să intre în clase.

educaţie

7InfoPĂULEŞTI

Dacă în prima zi, după fes -vităţile de deschidere a anului şcolar, cei mai mici elevi ai Şcolii “Toma Socolescu” din Păuleş erau încântaţi, de a doua zi au “intrat în pâine”. Şi era poate, de aşteptat, ca bucuria noului să le mai treacă...

Dar, de-acum sunt elevi seri-oşi, cu ghiozdane, caiete, fi şe de lucru la fi ecare oră, iar Doamna, nu-i aşa, este mai exigentă. Nu tu cuburi împrăş ate pe jos, nu tu ieşit “până afară” în mpul orei, nu tu vorbit neîntrebat cu cole-gii, nu tu o trântă ceva, ca între băieţi!

Când colo, ce să vezi?! “Albi-nuţele” stau cuminţi în bănci, ascultă îndrumările Doamnei E-lena MIHAI, învăţătoarea lor, de-senează concentraţi, atenţi să nu greşească, ridică mânuţele dacă vor să răspundă.

Sigur, uneori mai şi obosesc, dar orele sunt adaptate acum după puterea lor de concentra-re, iar Doamna găseşte mereu metode să-i atragă în ac vităţi noi. Iar atmosfera din clasa lor,

rechizitele aşezate frumos, băn-cile aliniate şi ochii aţin ţi pe planşa model dovedesc că elevii clasei pregă toare s-au adaptat la viaţa de şcolar mai bine decât am fi crezut.

Neîncrezători încă în forţele lor, am pus întrebări “capcană”, hotărâţi să le afl ăm toate secre-tele. Răspunsurile?

Ioana GHEORGHE este încân-tată că poate să ne povestească despre impresiile din prima zi: “O cunoşteam pe Domana, dar tot am avut emoţii... Uite, avem uniformă! Îţi place?”

Pentru că am întrebat de “al-

binuţe”, Andreea MITU glumeşte: “Aşa spune Doamna că suntem nişte albinuţe, dar am lăsat an-tenele acasă!”...

Andrei MOISEANU nu este în-să de acord: “Nu, ne zice albine că suntem harnici. Şi pentru că avem insignă de la Doamna!”

Diferenţa între şcoală şi gră-diniţă o explică repede Sebas an PREDA: “Aici nu avem jucării, că nu ne mai trebuie...”, însă părerea lui e contrazisă de Alexia BUCURICĂ: “Ne mai trebuie, dar aici nu ne mai jucăm, că suntem mari şi învăţăm”...

Ce înseamnă învăţatul? “Ei, uite, când facem fi şele

bine, asta înseamnă că învăţăm şi Doamna ne laudă. Atunci sun-tem super!” - ne spune tot Alexia. Ana Maria CHIRICHEŞ se exprimă mult mai “plas c”: “Învăţatul este mierea noastră... Doam-na ne atrage cu fi şe frumoase şi noi strângem o comoară de miere. Atunci înseamnă că sun-tem deştepţi!” Şi, nu-i aşa, că au dreptate? Acum fac primii paşi pe un drum ce duce la “comoara mierii”. Succes!

“Albinuţele” de la Păuleş învaţă ce înseamnă mierea învăţăturii

8

social

InfoPĂULEŞTI

Vă puteţi imagina o dimineaţă în care trebuie să vă deplasaţi în mâini până la baie? În care trebuie să aşteptaţi ajutorul copilului ca să puteţi coborî cele câteva trepte care fac diferenţa între dormitor şi restul lumii? În care orice lucru “mărunt” este un obstacol de netrecut?

Este un exerciţiu de imaginaţie pe care, proba-bil, nu-l vom trece...

Este însă realitatea la care se trezeşte în fi ecare dimineaţă Marin MINEA. Un cumul de boli l-a lăsat fără un picior, fără degetele de la mâna dreaptă şi se teme acum la gândul că medicii l-au aver zat că-şi poate pierde şi piciorul stâng.

La cei 48 de ani ai săi, are în părită pe faţă tris-teţea omului care poartă o povară prea grea pen-tru un singur om. Cu toate astea, smerit în fața des- nului își duce crucea, și încearcă să ne arate nouă,

oaspeții lui, un strop de forţă şi op mism. Nu poate să-și ascundă emoția...

Tocmai în Irlanda, Garry TONER s-a gândit la su-ferinţa lui. Şi el are un handicap grav. A fost însă

ajutat, iar astăzi, ajută la rândul său, un om afl at în suferinţă. A trimis pe adresa Primăriei un scaun acţionat electric pentru persoane cu dizabilităţi. Este mo vul pentru care primarul Sandu TUDOR şi administratorul public Marian IONIŢĂ sunt astăzi acasă la Marin Minea. Îl ajută să înveţe cum să ma-nevreze dispozi vul, cum să-l încarce, cum să se deplaseze. Va putea ieşi în faţa blocului, va putea vorbi cu vecinii despre ş rile de la tv, va putea să-şi aştepte fi ul în faţa casei. Este o şansă pentru un om care duce mai mult decât alţii îşi pot imagina. Este şi un gest care ne învaţă că putem dărui un zâmbet, un pas spre oamenii din jur, o speranţă.

Plecăm lăsând în urmă un gram de bucu-rie, o promisiune a ofi cialilor de întoarcere cât mai curândă și cu un bagaj emoțional ce s-a lipit de sufl et. Putem uşura durerea ascunsă în acea gospodărie şi putem aduce mai des un zâmbet pe chipul îmbătrânit prematur.

Au dăruit un zâmbet, o speranţă, o şansă

Garry TONERGarry TONER

Dacă suferinţa n-ar fi un instrument de cunoaştere, sinuciderea ar fi obligatorie. (Emil CIORAN)

sport

InfoPĂULEŞTI 9

Remiză în primul derby al campionatului

Aşteptat cu mare interes, atât prin prisma locurilor din clasa-ment, cât şi a rivalităţilor care sunt legate mai degrabă de veci-nătatea celor două localităţi, decât de tradiţie (în palmaresul direct s-au contabilizat doar şap-te întâlniri în meciuri ofi ciale), primul derby al campionatului dintre CS Păuleş şi CS Blejoi s-a încheiat la egalitate, după un joc spectaculos din care nu au lipsit decât golurile.

Un 0-0 cu un “plus” pentru gaz-de care au avut mingea mai mult şi o transversală în chiar debutul par dei. Un meci “gustat” de un public numeros - au fost peste 600 de fani în tribună, asistenţă record - ale căror aplauze de la fi nal au înlăturat orice urmă din speculaţiile care au fost vehicu-late înaintea par dei.

După desfăşurarea a opt eta-pe din campionatul de elită al ju-deţului, CS Păuleş ocupă locul 5

(linia de clasament este de cinci victorii, două egaluri şi o înfrân-gere, 17 puncte, golaveraj 22-5), la doar două puncte de podium.

Seria jocurilor difi cile con nuă pentru echipa noastră şi în urmă-toarele etape, când vom întâlni liderul campionatului (jocul cu PETROLISTUL Boldeş este pro-gramat pe 18 octombrie, pe teren propriu) şi o fostă divizionară C -

AVÂNTUL Măneciu.*

A doua echipă a comunei - REAL RIO Cocoşeş , club înscris în Superliga B Prahova - are evoluţii la fel de apreciate, reuşind în pe-nul ma etapă să surclaseze (scor 4-0), în deplasare, echipa PETRO-LUL Băicoi. O victorie mare pen-tru Dorel POPA şi elevii săi, cât a unui sat în faţa unui oraş!

Cu bicicleta, prin Livada cu CireşiLa doar o oră de mers cu maşina din Bucureş , vei găsi o zonă care te face să te simţi ca la munte şi

pe care îţi vei dori să o explorezi împreună cu prietenii, în turele voastre viitoare. Fie că ai venit pentru o plimbare, fi e că vrei să te foloseş de ul mele luni cu vreme bună pentru a-ţi descoperi limitele, nu vei pu-tea pleca din Livada cu Cireşi fără zâmbetul pe faţă.

Aşa a fost promovat concursul de la Păuleş pe pagina de web a Clubului Riders - mulţumim con-cetăţeanului nostru Adrian NIŢU pentru rândurile frumoase şi pentru alegerea inspirată a denumirii turneului. Pe cicliş i-aţi văzut în ul mul week-end din august, pedalând prin Pădurea Păuleş ori pe dealurile Cocoşeş ului. O invitaţie la sport la care au răspuns peste 300 de cicliş din toată ţara, neri, dar şi vârstnici. Reţineţi şi un nume: Bogdan LUCA, din Păuleş , unul dintre performerii concursului.

10 InfoPĂULEŞTI

nomenclator

Nomenclatorul stradal - Istorie și Tradiție (III)

Urcând dealul, DJ 102 întâlneș-te un drum lung pe care îl tra-versează. Primul tronson al aces-tuia pleacă din Strâmba, pe lângă Conacul Socolescu. Tronsonul doi se prelungește, printre case, spre câmp, trece peste Dâmbu și se termină la intersecția cu drumul E 60.

În Tabloul drumurilor din 1939, se scrie că ambele tronsoane purtau atunci numele “Toma So-colescu”, aveau lungimea totală de 4000 m, din care, pe lungimea de 1500 m, pe ambele părți, erau plantați castani și avea un pod de 56 mp. Se vede aici viziunea arhi-tectului-primar care, poate de a-tunci, a gândit dezvoltarea satu-lui pe lângă pădure, pe moșie, fapt care se împlinește în zilele noastre. Este unul din drumurile pe care primarul-arhitect îl con-struise ca o replică a frumosului bulevard ploieștean. Castanii au dispărut parțial în anul 1943, fi -ind distruși de germani în zona

de câmp, în urma unui vânt care le dărâmaseră stâlpii liniei tele-fonice. Deși castanii fuseseră tă-iați ulterior, nemții au dat vina pe gropile lor și pentru protecția liniei telefonice și i-au tăiat. Cas-tanii, scăpați de furia nemților, au dispărut prin neîntreținere și din neglijența sătenilor.

În prezent, tronsonul doi se numește strada “Zootehniei”, impropriu numită as el, deoa-rece zoohotehnia CAP-ului (Co-opera va Agricolă de Producţie) era amplasată pe fostul islaz, în stânga drumului, acolo unde era un eleșteu format dintr-o groapă în care se aduna apa de ploaie. Acum, în zonă există mai multe fi rme (Danușca, pepiniera Garden Art etc.) cu alt profi l de ac vitate. În amin rea primaru-lui-arhitect, consider onorabil ca acest drum, de la Strâmba până în malul Dâmbului, în zona intra-vilanului, să se numească strada “Toma T. Socolescu”, profesor

arhitect, respectându-i-se as el proiectul.

De la malul Dâmbului și până la E 60, ceea ce a rămas, în ex-travilan, să fi e numit tradițional, “Drumul Moșiei”. În zonă, un drum ramifi cat în lateral, cel din zona fi rmei “Ecolact”, poate fi numit “Drumul Zoohotehniei”, a-min nd această tradiție păuleș-teană, din păcate aproape dis-părută, care multă vreme a alimentat cu lapte orașul și mu-nicipiul Ploieș .

Reîntorcându-ne la DJ 102, trecând de sediul Primăriei, se ajunge la Parcul Castanilor. Aici, spre dreapta, se ramifi că “Dru-mul Cimi rului”, numit as el în Tabloul drumurilor din 1939. În Valea Fântânii, drumul se în-tâlnește cu “Strada Bisericii”. Drumul a fost împietruit și plan-tat cu castani numai pe o singură parte, în mpul primului mandat al lui Socolescu, gândit în primul plan de sistema zare a comunei, ca un ansamblu trinitar compus din: “Troița Eroilor”, “Aleea Tri-umfală” și “Veșnicia Cimi rului”. După vitregia vremurilor, pe drum au rămas, ca martori, doar câțiva castani. În cimi r se găsesc mai mulți, împreună cu rămășițele is-torice a celor două monumente ale eroilor păuleșteni: “Troița lui Socolescu” și “Soldatul Necu-noscut”. Sunt argumente puter-nice ca acest drum, acum bine modernizat, eventual replantat cu castani, să fi e numit “Strada Eroilor”.

Ilie CONSTANTIN

PĂULEŞTI

InfoPĂULEŞTI 11

alegeri

CAMPANIA ELECTORALĂCu 30 de zile înainte de votare

(3 octombrie), se va da startul ofi cial al campaniei electorale. Tot atunci, se vor anunţa delimi-tarea şi numerotarea secţiilor de votare din localităţi.

Până pe 23 octombrie va tre-bui fi nalizat procesul de desem-nare a preşedinţilor fi ecărei secţii de votare şi locţiitorilor lor. Ulte-rior, biroul fi ecărei secţii va tre-bui completat cu reprezentanţi ai par delor poli ce. Pe 31 oc-tombrie, bule nele şi ştampilele de vot vor fi distribuite la nivelul fi ecărei secţii de votare.

SCRUTINULPe 1 noiembrie, la ora 7.00, se

încheie campania electorală, iar între orele 18.00 - 20.00, preşe-dintele fi ecărei secţii va înregis-tra cererile pentru urna mobilă

făcute de persoanele care nu se pot delasa la secţia de votare, însă doresc să-şi exercite drep-tul de vot. Procesul de votare va avea loc pe 2 noiembrie, în inter-valul orar 07.00 - 21.00.

Spre deosebire de ul mele a-legeri prezidenţiale, va fi permisă exercitarea votului de către per-soanele care nu se afl ă în locali-tatea de domiciliu, după ce Legea nr. 370/2004 a fost amendată. As el, ar colul 44 prevede acum că “alegătorii care în ziua votării se afl ă în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scru n”.

Cel mai târziu pe 6 noiembrie,

procesul-verbal privind rezulta-tul alegerilor va fi trimis de la BEC la Curtea Cons tuţională. În ca-zul foarte probabil al unui al doi-lea tur de scru n, campania elec-torală va începe pe 7 noiembrie şi se va încheia pe 15 noiembrie.

SONDAJELEConform unui sondaj INSCOP,

prezidenţiabilele din acest an par să aibă un singur favorit: Victor PONTA. Candidatul “stângii” va trece lejer de primul tur de scru n şi, în varianta cea mai probabilă a unei fi nale cu reprezentantul cel mai bine plasat al “dreptei”- Klaus IOHANNIS, va câş ga fără difi cultăţi “ tlul”, INSCOP oferind un scor de 52,80% la 47,20% în favoarea primului ministru.

O altă cercetare de piaţă (IR-SOP), efectuată la comanda PNL, indică acelaşi scenariu: un tur

doi Ponta - Iohannis, cu aceeaşi diferenţă de 5 procente. As el, 49% dintre persoanele ches onate ar vota cu Victor PONTA, 43 la sută l-ar prefera pe Klaus IOHANNIS, în mp ce 8% s-ar abţine

de la “vot”.

14 pentru CotroceniCandidaturile validate de BEC sunt: Victor PONTA - alianţa PSD-UNPR-PC, Klaus IOHANNIS - ACL, Kelemen HUNOR - UDMR, Elena UDREA - PMP, Corneliu V. TUDOR - PRM, Dan DIACONESCU - PPDD, William BRÂNZĂ - PER, Constan n ROTARU - PAS, Mircea AMARIŢEI - Prodemo, Szilagyi ZSOLT - PPM, Călin POPESCU-TĂRICEANU - independent, susţinut de PLR, Monica MACOVEI, Teodor MELEŞCANU, Gheorghe FUNAR - independenţi.

Oricine traversează satul Găgeni observă acum clădirea cochetă a dispensarului. Peluza a fost transformată într-un adevărat parc, îngrijit, vesel, îmbietor. În faţă, oamenii schimbă păreri despre “meciul de-aseară”. Holul dispensarului este, de asemenea, animat. Sunt pacienţi cu programare, dar şi urgenţe.

În cabinetul dnei dr. Cris na POTECĂ, l-am întâl-nit şi pe preotul Laurenţiu ŞTEFĂNESCU. De data aceasta, domnia sa are calitatea de aparţinător al unui pacient. Discuţiile se poartă familial, doar sun-tem în cabinetul medicului de familie. Afl u as el că schimbările observate iniţial sunt roadele unui proiect iniţiat de preotul din sat, imaginat şi de-senat împreună cu doamna doctor şi învăluit cu susţinere (după cum se exprimă părintele) de pri-marul Sandu TUDOR. Primăria, Biserica, Şcoala şi

Dispensarul sunt părţi ale aceleeaşi echipe. Luăm diferit pulsul comunităţii, vedem din unghiuri di-ferite, dar ne dorim acelaşi lucru: bunăstarea co-munităţii. Sunt cuvinte care defi nesc de fapt satul Găgeni.

Oamenii deschişi din faţa cabinetului medical sunt dovada că aici problemele se rezolvă cu zâm-betul pe buze, cu credinţă şi răbdare. Doamna doctor Potecă e aici de câţiva ani. Este de-a casei, prieten şi medic de familie. Mă simt în siguranţă când vin la cabinet cu vreo problemă şi am încre-dere în ceea ce-mi spune. - spune Nicolae ANGHEL, din Găgeni, la fel ca şi un pacient din Lipăneş : Eu vin din altă comună. Am găsit un medic respon-sabil, condiţiile sunt foarte bune, iar pacienţii sunt primiţi cu prietenie. (Nicolae DIMA).

Cuvinte frumoase a ros t şi dl Mihai VASILE: Înainte erau alte condiţii. Acum, nici nu mai

recunoş locul! Doamna doctor ne susţine în mo-mentele difi ciee, iar noi o susţinem pe dumneaei. Primeşte pe toată lumea cu un zâmbet şi o vorbă bună, în mp ce o pacientă foarte tânără intră şi ea în vorbă: Nu mi-e frică la doctor! O să-mi spună doamna să deschid mare gura, mă “cosultă”, respir adânc, apoi îmi dă “icamente”, mă fac bine şi merg la grădiniţă! (Sofi a, 5 ani).

Sunt părerile celor afl aţi în curtea şi pe holul dis-pensarului. Cris na POTECĂ doar completează opi-niile lor: Mi-am dorit să fi u medic la Găgeni. Mi-au plăcut oamenii şi zona. Când am ales specialitatea aceasta, ş am că urma să fac parte din familia ce-lor care-mi sunt pacienţi. Şi-apoi, noi creştem îm-preună şi ne cu-noaştem. Exact ca într-o fami-lie!

Familia satu-lui Găgeni se mândreşte cu Bi-serica din sat, cu Şcoala şi, acum, cu Dispensarul.

Sunt puncte-le care unesc oa-menii.

Sunt frumoa-se şi deschise, ca şi membrii comunităţii.

Când biserica, dispensarul şi primăria lucrează la acelaşi proiect,

Comunitatea se dezvoltăComunitatea se dezvoltă