adlib express watermark - europarl.europa.eu · materie civilăi penală, interconectarea...

DV\752580RO.doc PE415.240v01-00

RO RO

JANUARY 2004

Departamentul Tematic CDrepturile Cetă�enilor �i Afaceri Constitu�ionale

Forumul privind cooperarea judiciară în materie civilă: dezbatere cu parlamentele na�ionale

2 decembrie 2008

Sesiunea IIE-JustiŢie: instrument adresat cetăŢenilor, SPECIALI�TILOR �i

întreprinderilor

NOTE DE FUNDAMENTARE

AFaceri juridice

RO

NOTE

PE 415.240Adlib Express Watermark

PE415.240v01-00 2/59 DV\752580RO.doc

RO

Adlib Express Watermark

DV\752580RO.doc 3/59 PE415.240v01-00

RO

Direc�ia Generală Politici InterneDepartamentul Tematic CDrepturile Cetă�enilor �i Afaceri Constitu�ionale

Forumul prvind cooperarea judiciară în materie civilă: dezbatere cu parlamentele na�ionale

2 decembrie 2008

Sesiunea IIE-Justi�ie: instrument adresat cetă�enilor, speciali�tilor din

domeniul dreptului �i întreprinderilor

NOTE DE FUNDAMENTARE


PE415.240v01-00 4/59 DV\752580RO.doc

RO

Prezenta notă a fost solicitată de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European.

Acest document este publicat în următoarele limbi: BG, CS, DA, DE, EL, EN, ES, ET, FI, FR, HU, IT, LT, LV, NL, PL, PT, RO, SK, SL, SV

Autori: Carlos Manuel Gonçalves de Melo Marinho, judecător, punct de contact al Re�elei judiciare europene în materie civilă �i comercială �i al IberRede, Lisabona; Philippe Delarbre, director al Biroului na�ional al cazierului judiciar, Nantes; Marc van Opijnen, consilier principal în informatică juridică, Departamentul de aplica�ii internet al Consiliului olandez al Magistraturii, Utrecht

Manuscris finalizat în noiembrie 2008

Pentru exemplare, vă rugăm să vă adresa�i:Dnei Roberta PanizzaTel: +32 2 2831433Fax: +32 2 2832365E-mail: [email protected]

Informa�ii despre publica�iile Direc�iei Generale Politici Interne: http://www.ipolnet.ep.parl.union.eu/ipolnet/cms

Bruxelles, Parlamentul European

Opiniile exprimate în prezentele documente se află sub răspunderea exclusivă a autorului �i nu reprezintă în mod obligatoriu pozi�ia oficială a Parlamentului European..


DV\752580RO.doc 5/59 PE415.240v01-00

RO

Sesiunea II – E-justi�ie: instrument adresat cetă�enilor, SPECIALI�TILOR DIN DOMENIUL DREPTULUI�i întreprinderilor

Cuprins

1. Utilizarea TI în sistemele judiciare: notificarea sau comunicarea actelor �i ob�inerea de probe pe cale electronică, documentarea �i comunicarea electronică, videoconferin�a, procedurile europene online �i portalul european de e-justi�ie

- Carlos Manuel Gonçalves de Melo Marinho, judecător, punct de contact al Re�elei Judiciare Europene în materie civilă�i comercială�i al IberRede, Lisabona

2. Conexiunea în re�ele electronice de caziere judiciare �i necesitatea asigurării protec�iei datelor cu caracter personal

- Philippe Delarbre, director al Biroului na�ional al cazierului judiciar, Nantes

3. Este necesară interconectarea electronică a registrelor de insolven�ă, registrelor comer�ului, registrelor cadastrale�i a altor registre?

- Marc van Opijnen, consilier principal în informatică juridică, Departamentul de aplica�ii internet al Consiliului olandez al Magistraturii, Utrecht


PE415.240v01-00 6/59 DV\752580RO.doc

RO

Utilizarea Tehnologiei Informa�iei (TI) în sistemele judiciare: notificarea sau comunicarea actelor �i ob

Ţinerea de probe pe cale electronică, documentarea �i comunicarea electronică,

videoconferinŢa, procedurile europene online �i portalul european e-justiŢie

Carlos Manuel Gonçalves de Melo Marinho, judecător, punct de contact al ReŢelei judiciare europene în materie

civilă�i comercială�i al IberRede, Lisabona


DV\752580RO.doc 7/59 PE415.240v01-00

RO

1 Sau e-justi�ia europeană sau, chiar justi�ia europeană online, în conformitate cu terminologia propusă de Planul european de ac�iune privind e-justi�ia din 3 septembrie 2008, 11330/08, LIMITE JURINFO 52 JAI 357 JUSTCIV 133 COPEN 133.

I. UTILIZAREA TI ÎN SISTEMELE JUDICIARE

Modalită�ile de utilizare a TI

1. În prezent, e-justi�ia în Europa1 se caracterizează prin coexisten�a, la nivel european �i na�ional, a numeroase experien�e paralele �i izolate �i a unor etape complet diferite în ceea ce prive�te evolu�ia �i rezultatele.

La nivelul Uniunii Europene (UE), e-justi�ia constă, în principal, în furnizarea de informa�ii de interes european prin intermediul site-urilor web ale institu�iilor europene (de exemplu, EUR-lex, SCADPlus, Eurovoc sau Pre-lex), structuri informatice care sus�in �i pun în aplicare noile criterii �i reguli de cooperare (de exemplu Re�eaua judiciară europeană în materie civilă�i comercială, Re�eaua judiciară europeană în materie penală, atlasele judiciare în materie civilă�i penală, interconectarea registrelor europene de cazier judiciar �i SOLON – un glosar juridic multilingv de echivalen�e în materie penală) �i proiectele specifice ale profesiilor juridice (de exemplu, Re�eaua europeană de registre succesorale sau EULIS, Sistemul European de Informa�ii Funciare).

În afară de acestea, există mijloace la fel de remarcabile, dar încă fragile, de tipul N-Lex, o interesantă cale de acces comună către bazele de date legislative oficiale apar�inând unui număr de 23 de state membre �i disponibile în 22 de limbi diferite �i IATE (Terminologie interactivă pentru Europa), care con�ine un glosar general de echivalen�e în domeniul juridic.

2. Acest context specific necesită o evolu�ie prin intermediul coordonării, extinderii bunelor practici �i solu�ii �i al deciziilor centralizate axate pe ob�inerea unor niveluri de standardizare �i integrare, care conjugă dimensiunea �i resursele europene, pe de o parte, �icompeten�ele, eforturile �i experien�ele na�ionale, pe de altă parte.

O astfel de metodologie poate oferi o dublă acoperire dezvoltare dublă �i un angajament mai ferm �i reprezintă cea mai bună modalitate de a asigura promovarea �i dezvoltarea unor proiecte concrete, fără riscurile �i dificultă�ile inerente procesului legislativ. În acela�i timp, această solu�ie poate genera un schimb intens de bune practici asigura convergen�a solu�iilor tehnice, stimula ini�iativele la nivel na�ional, crea economii de scară�i importante reduceri de costuri.

Un bun exemplu în sprijinul acestei necesită�ii este�i al posibilită�ilor asociate este oferit de utilizarea videoconferin�ei în domeniul ob�inerii de probe la nivel transfrontalier. În acest caz, este oportun să se completeze realizările de la nivel na�ional prin criterii comune de pozi�ionare fizică a mijloacelor �i norme de cooperare �i grade de implicare eficiente �i concomitente.

3. Din perspectiva noului ra�ionament, integrarea instrumentelor e-justi�ie în nucleul procedurilor judiciare prin intermediul conexiunii transfrontaliere pare a fi esen�ială.

Aceasta înseamnă că instan�ele trebuie să coopereze cu ajutorul TIC �i că juri�tii �i cetă


PE415.240v01-00 8/59 DV\752580RO.doc

RO

�enii trebuie să comunice prin intermediul TIC, exercitându-�i drepturile pe baza celor mai recente mecanisme de informare a societă�ii.Notificarea sau comunicarea actelor, ob�inerea de probe, documentarea �i comunicarea electronică�i videoconferin�ele se află în centrul acestei schimbări de paradigmă.

4. Re�eaua judiciară europeană în materie civilă �i comercială, Re�eaua judiciară europeanăîn materie penală, interconectarea sistemelor europene de cazier judiciar sau Re�eaua europeanăde registre succesorale sunt manifestări ale perioadei în care e-justi�ia era creată de avoca�i pe baza ini�iativelor neintegrate.

RJECC ca precedent

1. Re�eaua judiciară europeană în materie civilă�i comercială (RJECC) reflectă în bunămăsură faza actuală a eforturilor izolate, însă câteodată eficiente. Experien�a �i criteriile acesteia pot fi folosite în desemnarea unui sistem global util de e-justi�ie.

2. Re�eaua a fost creată sub impulsul Tratatului de la Amsterdam �i al Concluziilor Pre�edin�iei Consiliului European de la Tampere din 15 �i 16 octombrie 1999.

Câteva dintre ideile sale fondatoare sunt originale, eficiente �i relevante în special în domeniul e-justi�iei.

3. Activită�ile RJECC vizează trei obiective:

a) să genereze îmbunătă�irea �i simplificarea cooperării judiciare dintre statele Uniunii Europene;

b) să conceapă, să ofere �i să actualizeze în permanen�ă un sistem informativ „privind cooperarea judiciară în materie civilă �i comercială în Uniunea Europeană, instrumentele comunitare �i instrumentele relevante�i dreptul intern al statelor membre” , vizând în principal sus�inerea cetă�enilor în depă�irea dificultă�ilor specifice care apar în solu�ionarea litigiilor transfrontaliere;

c) să îmbunătă�ească aplicarea practică a instrumentelor comunitare sau a conven�iilor în vigoare dintre două sau mai multe state membre.

4. În vederea îndeplinirii acestor obiective, a fost aleasă o solu�ie comună: utilizarea intensivă�i, pe cât posibil, exclusivă a tehnologiilor de informare �i comunicare.

5. Re�eaua reprezintă un excelent răspuns la unele dintre necesită�ile europene recent apărute ca urmare a obliga�iei men�inerii unor contacte directe între adevăra�ii actori ai procesului de cooperare, instan�ele, în domeniul asisten�ei judiciare, în timp ce autorită�ile centrale tradi�ionale ocupând un loc secund.

Aceasta a fost creată cu scopul de a asigura func�ionarea eficientă a sistemului �i de a contribui la crearea unei veritabile zone judiciare europene.


DV\752580RO.doc 9/59 PE415.240v01-00

RO

6. Această structură are la bază figura punctului de contact na�ional, o persoană (preferabil un judecător) care face legătura între informa�ii, înlocuind sau sprijinind serviciile oficiale la îndeplinirea sarcinii acestora de acordare de asisten�ă instan�elor în vederea cooperării directe dintre acestea.

7. În cei aproximativ �ase ani de existen�ă, re�eaua a îndeplinit deja următoarele obiective:

a. furnizarea de informa�ii simple �i clare cu privire la sistemele juridice ale �ărilor europene (cu excep�ia Danemarcei);

b. înregistrarea unui număr de 250 000 accesări/lună ale paginii centrale a proiectului, care devine astfel cea mai vizitată pagină de internet a Uniunii, demonstrând cetă�enilor importan�a informa�iilor furnizate;

c. crearea Atlasului Judiciar European în materie civilă;

d. furnizarea anumitor informa�ii privind dreptul european;

e. solu�ionarea sau acordarea de asisten�ă în vederea solu�ionării problemelor de cooperare prezentate de instan�e sau alte autorită�i;

f. acordarea de asisten�ă în pregătirea profesional a judecătorilor �i a procurorilor în domeniul cooperării judiciare, inclusiv cu ajutorul mecanismelor informatice virtuale;

g. reducerea termenelor necesare solu�ionării problemelor întâmpinate în cooperarea judiciară;

h. crearea �i publicarea online a unor ghiduri practice bine alcătuite �i utile cu privire la reglementările comunitare importante;

i. crearea de pagini web con�inând informa�ii privind cooperarea judiciară în materie civilă�i comercială.

8. În acest scop, re�eaua recurge intens la noile tehnologii �i, în special, la avantajele oferite de internet.

Proiectul dispune de o pagină centrală, creată�i gestionată de Comisia Europeană, care poate fi consultată la adresa http://europa.eu.int/comm/ justice_home /ejn/.

Pagina cuprinde, pe lângă numeroase informa�ii, fi�e descriptive privind ordinea juridică, organizarea justi�iei, profesiile din domeniul dreptului, asisten�a juridică, jurisdic�ia instan�elor, intentarea unei ac�iuni în justi�ie, termenele procedurale, legisla�ia aplicabilă, notificarea sau comunicarea actelor, ob�inerea probelor �i mijloacele de probă, măsuri provizorii �i măsuri preventive, executarea hotărârilor, procedurile simplificate �i de urgen�ă, divor�ul, răspunderea parentală, stabilirea dreptului de între�inere, falimentul, căile alternative de solu�ionare a litigiilor, despăgubirile pentru victimele infrac�iunilor �i, în curând, procedurile automatizate.

De asemenea, aici pot fi consultate informa�ii referitoare la legisla�ia comunitară aplicabilă în


PE415.240v01-00 10/59 DV\752580RO.doc

RO

acest domeniu tehnic.

Fi�ele furnizează cetă�enilor �i juri�tilor informa�ii simple �i directe cu privire la sistemele juridice ale celor 26 de state membre ale Uniunii Europene.

Referin�ele juridice con�inute sunt puse la dispozi�ie sub forma unei structuri de întrebări simple �i directe, urmate de răspunsuri clare �i explicative.

9. Acest dispozitiv tehnologic reprezintă un mecanism decisiv de construire a spa�iului judiciar european .

De asemenea, acesta reprezintă o modalitate eficientă de utilizare a informaticii în vederea îmbunătă�irii calită�ii exercitării drepturilor de către cetă�eni, permi�ându-le acestora să se simtămai în siguran�ă în fa�a sistemelor străine �i în cu ocazia stabiliri de rela�ii juridice cu persoanele �i întreprinderile din alte state ale UE.

10. Re�eaua a instituit, de asemenea, un instrument esen�ial, care utilizează internetul în calitate de canal de furnizare a tuturor informa�iilor necesare în vederea cooperării adecvate între instan�e �i a întrebuin�ării corecte a mecanismelor �i formularelor juridice prevăzute de reglementările europene.

Dispozitivul în cauză este Atlasul Judiciar European în materie civilă, care poate fi accesat la http://europa.eu.int/comm/justice_home/judicialatlascivil/html/ index_en.htm .

Prin intermediul acestuia, orice jurist sau cetă�ean are acces, în una dintre limbile Uniunii, la denumirile, adresele �i jurisdic�ia teritorială a tuturor instan�elor din UE. De asemenea, utilizatorii pot găsi elementele necesare referitoare la asisten�a juridică, notificarea sau comunicarea actelor, ob�inerea de probe, recunoa�terea �i executarea hotărârilor �i despăgubirea victimelor infrac�iunilor.

În plus, instan�ele pot utiliza acest dispozitiv pentru a completa online formularele adoptate în temeiul regulamentelor în materie civilă�i comercială.

În afară de o bună clasificare a legăturilor către paginile de internet utile, se pot regăsi informa�ii referitoare la toate instan�ele europene care de�in un sistem de videoconferin�ă apt pentru a servi la ob�inerea de probe transfrontalieră.

11. Comunicarea în interiorul sistemului se bazează pe intranet �i utilizarea intensivă a po�tei electronice. Scrisorile scrise constituie excep�ii �i sunt folosite doar în anumite circumstan�e.

12. Re�eaua reprezintă, dintr-un anumit punct de vedere, un model privind direc�ia de urmat în domeniul e-justi�iei.

Aceasta demonstrează că eforturile de producere a unor instrumente operative de calitate trebuie să fie orientate în permanen�ă de no�iunea necesită�ii de a ac�iona în serviciul cetă�enilor �i de importan�a utilizării instrumentelor tehnologice care pot permite o amplă interac�iune cu sistemul.În fond, munca noastră trebuie să vizeze în mod constant cre�terea numărului utilită�ilor �i presta�iilor aflate la dispozi�ia cetă�enilor �i a întreprinderilor europene.


DV\752580RO.doc 11/59 PE415.240v01-00

RO

Niciun sistem e-justi�ie nu poate fi creat cu succes dacă nu se are în vedere acest concept specific.

13. Pentru a asigura transmiterea filozofiei re�elei în alte zone geografice, cum ar fi spa�iul ibero-american, cel african sau zonele limitrofe Mării Mediteraneene, se recomandă consolidarea �i integrarea corespunzătoare a structurilor TI existente �i utilizarea unor modalită�i de elaborare a produselor finale care să permită conectarea, în viitor, cu alte sisteme externe.

Linii structurale ale e-justi�iei

1. În etapa pregătitoare a edificării unei structuri de e-justi�ie, este esen�ial să nu se piardă din vedere faptul că acest efort trebuie orientat astfel încât să ofere eficien�ă �i promptitudine �i să facă mai accesibil sistemul judiciar �i juridic european.

În vederea construc�iei e-justi�iei europene, este esen�ial să se stabilească în mod clar necesită�ile, o percep�ie profesionistă�i sigură a sistemului juridic, în special cu privire la modul de func�ionare al instan�elor, care eviden�iază necesitatea ca schimbările să fie aduse cu sprijinul puterii judiciare. Cunoa�terea aprofundată �i actualizată a solu�iilor informatice disponibile �i corespunzătoare joacă un rol fundamental. Aceasta înseamnă că stabilirea unor no�iuni riguroase �i oferirea de răspunsuri concrete la întrebări trebuie să rezulte dintr-o analizăbazată pe experien�ă �i cunoa�terea aprofundată a realită�ilor juridice �i a tehnologiilor disponibile.

2. Schimbarea trebuie să se bazeze pe:

a. calitatea diagnosticelor;

b. în�elegerea corectă a mecanismelor de administrare a justi�iei �i

c. coordonarea precisă între solu�ii �i fapte.

3. De asemenea, este esen�ial ca noua legisla�ie europeană din acest domeniu tematic să ia întotdeauna în considerare avantajele �i posibilită�ile oferite de e-justi�ie, respingând măsurile incompatibile cu logica acesteia.

Prin urmare, verificarea compatibilită�ii juridice a e-justi�iei pare a fi o condi�ie de bază a acestui proces.

4. De asemenea, este esen�ial să se garanteze utilizarea unor mecanisme de încredere cu privire la semnătura electronică (e-semnătura), autentificarea utilizatorilor (e-identitate), �tampila temporală �i garan�ia imutabilită�ii actelor emise sau a documentelor prezentate �i codificarea comunicărilor.

5. Poate că ar trebui să ne bazăm pe solu�ii organizate în totalitate în jurul internetului, evitând comprimarea administrării justi�iei în simple intranet-uri sau în cadrul re�elelor virtuale private.

6. O altă interven�ie decisivă pentru a asigura viabilitatea schimbărilor necesare în domeniu vizează domeniul pregătirii profesionale.


PE415.240v01-00 12/59 DV\752580RO.doc

RO

Trebuie depuse eforturi sistematice �i coerente pentru a oferi judecătorilor �i altor categorii de profesioni�ti din domeniul dreptului o pregătire solidă cu privire la modul de utilizare a tehnologiilor de informare �i a dispozitivelor de e-justi�ie, inclusiv prin intermediul tehnicilor de predare virtuală.

Dematerializarea proceselor juridice necesită profesioni�ti deosebit de competen�i �i campanii care să ilustreze avantajele noilor sisteme �i ale deciziei digitale.

7. Odată dematerializată, informa�ia trebuie clasificată �i furnizată în conformitate cu diverse niveluri de acces, exclusivitatea fiind limitată la anumi�i destinatari în cazul în care normele juridice na�ionale sau comunitare dispun astfel.

În cazurile în care sunt furnizate doar unor persoane sau păr�i specifice, informa�iile pot fi accesate prin intermediul mijloacelor de autentificare directă�i privată.

Mecanismele de contact direct cu procedurile judiciare ar trebui să fie, de asemenea, disponibile reprezentan�ilor legali ai păr�ilor.

Evident, procedeul trebuie înso�it de o infrastructură �i o autentificare securizată a documentelor.

Niciunul dintre aceste considerente nu impune neapărat elaborarea anumitor instrumente. Dimpotrivă, se recomandă reducerea mecanismelor informatice �i nu par a exista motive pentru a evita centralizarea accesului, de exemplu, la un portal de mari dimensiuni.

8. Modalită�ile e-justi�iei în Europa trebuie să includă întotdeauna atât justi�ia penală, cât �i cea civilă, rezistând tenta�iei nejustificate de a acorda o mai mare aten�ie realită�ii din domeniul penal.

Proiectele pentru ambele jurisdic�ii trebuie să fie dezvoltate împreună, simetric �i să se bazeze pe o filozofie comună, o terminologie �i instrumente egale.

Aceasta presupune, în egală măsură, necesitatea uniformizării vitezei, resurselor �i criteriilor de creare a celor două realită�i, depă�indu-se astfel asimetriile care rezultă din faptul că nu au apărut în acela�i moment �i că un proiect se află în pilonul al treilea, iar celălalt în primul pilon.

9. Pierderea documentelor juridice digitale ar fi dramatică �i ar putea distruge încrederea în e-justi�ie. Prin urmare, este absolut necesar să se garanteze securitatea �i calitatea solu�iilor de la nivelul punctului de contact până la nivelul copiilor de rezervă�i cel al arhivării.

Obiective

a. Accelerarea procesului de solu�ionare a litigiilor juridice;b. Reducerea termenelor-limită procedurale;c. Cre�terea încrederii în eficien�a �i transparen�a mecanismelor juridice �i judiciare �i apropierea cetă�enilor �i a întreprinderilor de sistemele judiciare;d. Ra�ionalizarea �i simplificarea procedurilor judiciare;


DV\752580RO.doc 13/59 PE415.240v01-00

RO

e. Reducerea cheltuielilor de func�ionare;f. Facilitarea accesului la justi�ie;g. Înlesnirea sarcinilor juri�tilor;h. Aducerea unei contribu�ii la cooperarea judiciară �i libera circula�ie a hotărârilor judecătore�ti, stabilirea unei mai mari încrederi reciproce între autorită�ile judiciare, crearea unui climat de încredere prin cunoa�terea reciprocă �i intensificarea a comunicării pe cale electronică, înlăturarea obstacolelor legate de multilingvism, a diferen�elor de terminologie juridică �i la furnizarea de instrumente fiabile de asigurare a securită�ii �i de autentificare a datelor;i. Autorizarea interconectării bazelor de date na�ionale cu cele europene;j. Accesul direct la formularele necesare în vederea cooperării judiciare, permi�ând completarea �i expedierea lor online;k. Clarificarea structurilor din perspectiva cetă�enilor prin furnizarea de informa�ii simple, accesibile �i actualizate cu privire la sistemele juridice na�ionale, legisla�ia europeană �i normele cooperării judiciare europene �i interna�ionale.l. Centralizarea informa�iilor într-un vast portal de internet care să poată oferi acces la toate produsele digitale, permite interac�iunea în conformitate cu logica Web 2.0, concentrarea accesului la diferite servicii, re�ele �i atlase, transmiterea tuturor formularelor �i cererilor �i emiterea de documente cu putere juridică. Aducerea unei contribu�ii substan�iale la edificarea Spa�iului judiciar european.

Tendin�e

1. Confrunta�i cu modificarea dimensiunii temporale �i spa�iale, obi�nui�i să beneficieze de un acces rapid la cantită�i imense de informa�ii, cetă�enii europeni sunt din ce în ce mai exigen�i. În mod evident, ace�tia privesc justi�ia cu mari speran�e, ca pe un domeniu în care tehnologia poate aduce beneficii extraordinare pentru întreaga societate.

2. Având în vedere aceste modele, realitatea psihologică�i sociologică actuală, presiunea impusă de cerere �i noile necesită�i rezultate în urma extinderii ofertei de bunuri digitale publice, inovarea tehnologică febrilă, amplificarea a�teptărilor, comprimarea sau reconstruc�ia no�iunii individuale a timpului, globalizarea �i cre�terea numărului �i inciden�ei rela�iilor juridice transfrontaliere, putem identifica următoarele tendin�e în domeniul e-justi�iei:

Normele juridice �i sistemele fizice se vor transforma într-un ritm lent cu scopul de a permite înlocuirea hârtiei cu procedurile judiciare electronice;

a. În general, rela�iile dintre cetă�eni �i stat, în special în domeniul justi�iei, se vor baza pe informatică;

b. Birocra�ia va fi redusă datorită caracterului mai prompt al canalelor de comunicare;

c. Legăturile dintre instan�e �i autorită�ile din diferite state, în special în cadrul instrumentelor juridice adoptate în spa�iul judiciar european, se vor baza în principal pe mijloacele tehnologice rapide �i directe �i pe videoconferin�ele cu camere multiple �i înregistrare online;


PE415.240v01-00 14/59 DV\752580RO.doc

RO

d. Libera circula�ie a hotărârilor va fi sprijinită de accesul public generalizat la procesele �i hotărârile judecătore�ti cu ajutorul tuturor tipurilor de dispozitive digitale, cum ar fi computerele personale, asisten�ii digitali personali, telefoanele mobile �i alte dispozitive portabile cu bandălată sau largă;

e. Vom asista la generalizarea, la nivel global, a re�elelor de cooperare judiciară bazate pe comunica�iile de mare viteză�i normele simplificate de asisten�ă reciprocă;

f. Cererile de cooperare în Europa vor fi complet dematerializate, iar formularele anexate la regulamentele europene existente �i recente vor fi completate �i expediate online;

g. Re�elele vor crea canale mai simple, neoficiale �i permanente care vor produce o structurăglobală;

h Vom asista la concentrarea instrumentelor informatice �i la asimilarea acestora în cadrul unorspa�ii virtuale tematice, solide �i exhaustive;

i. Statele �i Uniunea Europeană vor furniza informa�ii fiabile �i clare cu privire la normele juridice interne �i cele comune; informa�iile vor fi puse la dispozi�ia cetă�enilor, întreprinderilor, juri�tilor �i autorită�ilor judiciare;

j. La nivelul procedurilor judiciare, ne putem a�tepta la ob�inerea unor bune performan�e în ceea ce prive�te crearea de instan�e informatizate, intentarea �i gestionarea cauzelor, repartizarea cauzelor, plă�ile online �i sistemele de taxe ale instan�elor, gestionarea datelor, arhivarea, gestionarea instan�elor �i sistemele statistice;

k. Telefonia audio �i video prin intermediul protocolului internet, legăturile video rapide, medierea electronică, traducerea automatizată, recunoa�terea vocii sau stenografia digitală, înregistrarea online integrală a audien�elor, notificarea sau comunicarea actelor pe cale electronică, transmiterea �i recep�ia comunica�iilor dematerializate cu instan�ele, procesele informatizate �i procedurile automatice, asociate bazelor de date mai reduse, mai eficiente �i mai complete, vor fi adoptate la scară largă.

Titlul executoriu european

1. În domeniul de aplicare al Regulamentului european privind soma�ia de plată, Germania �i Austria au lansat un proiect de constituire a unui sistem transfrontalier care ar putea fi extins la nivelul UE.

Proiectul urmează să intre în vigoare în versiunea sa simplificată odată cu aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului �i al Consiliului European din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de soma�ie de plată, �i anume la 12 decembrie 2008.

De asemenea, este programată adăugarea unor func�ionalită�i suplimentare la date ulterioare.

Proiectul este sus�inut de o normă specifică din actul juridic comunitar în cauză, �i anume articolul 8.


DV\752580RO.doc 15/59 PE415.240v01-00

RO

Acest articol prevede că evaluarea cererii, prin care se verifică respectarea cerin�elor stabilite la articolele 2, 3, 4, 6 �i 7 �i prin care se stabile�te dacă reclama�ia este sau nu îndreptă�ită, poate fi realizată prin intermediul unei „proceduri automatizate”.

Această sarcină presupune o adevărată provocare �i reprezintă un exemplu al măsurilor de precau�ie speciale pe care trebuie să le luăm când trebuie să facem fa�ă sarcinii ciclopice care este edificarea unui spa�iu de e-justi�ie. Prin urmare, aceasta merită să fie men�ionată aici, în cadrul analizei ini�iale.

2. Regulamentul se află la o „răscruce de drumuri”, la confluen�a a două sisteme diferite.

Pentru unul dintre acestea – sistemul procedural pur al titlului executoriu (sau „gerichtliches mahnverfahren”), în care un func�ionar cu anumite competen�e judecătore�ti („der Rechtspfleger”), �i nu judecătorul („der Richter”), efectuează o examinare sumară a cererii �i emite titlul executoriu – o procedură automatizată este mai u�or de conceput. În orice caz, chiar �i aici, a încredin�a unui sistem cibernetic analiza temeiului reclama�iei reprezintă o rupturăculturală�i juridică serioasă.

Chiar �i în cazul în care se consideră că instan�a nu se identifică cu judecătorul pentru sistemele respective �i pentru regulamentul inspirat de acestea, se pare că sistemul poate lăsa cetă�enii, cel pu�in în aparen�ă, mai pu�in proteja�i.

În ceea ce prive�te sistemele procedurale mixte sau impure privind titlul executoriu (cum sunt cel spaniol, cel francez �i cel italian), caracterizate prin garan�ia interven�iei unui judecător, ne putem confrunta cu refuzul dreptului la un judecător, începutul deciziilor automatizate �i respingerea accesului real la justi�ie.

3. Acesta este un test real al capacită�ii noastre.

Cel pu�in în lumina anumitor abordări culturale europene, dacă cetă�enii, în special cei mai pu�in pregăti�i să se apere �i să în�eleagă sistemele juridice, afla�i în postura de pârâ�i, pot trage concluzia că este vorba despre un sistem dezumanizat din cauză că nu pot avea acces la o analiză preliminară profesionistă, tehnică �i impar�ială a cazului lor, se poate ca eficien�a realizărilor să nu fie suficientă pentru a salva imaginea e-justi�iei.Prin urmare, această interven�ie ar trebui tratată cu toată aten�ia necesară.E-justi�ia trebuie să rămână în orice situa�ie rezultatul unei ac�iuni umane, să fie realizată cu sprijinul omului �i orientată spre om.

II. NOTIFICAREA SAU COMUNICAREA ELECTRONICĂ A ACTELOR �I OB�INEREA PROBELOR PE CALE ELECTRONICĂ, DOCUMENTAREA �I COMUNICAREA ELECTRONICĂ, VIDEOCONFERIN�ELE

Procedurile judiciare europene cu impact transfrontalier pot fi favorizate într-o măsură deosebităde instrumentele tipice e-justi�iei.

Aceste instrumente se pot dovedi foarte eficiente �i utile în special pe termen scurt �i mediu în ceea ce prive�te notificarea sau comunicarea actelor, ob�inerea de probe, ordinul european de plată, procedura europeană privind cererile de despăgubire cu valoare redusă �i cererile de


PE415.240v01-00 16/59 DV\752580RO.doc

RO

asisten�ă judiciară.

Notificarea sau comunicarea actelor �i comunicarea �i documentarea electronică

1. Dematerializarea procedurilor judiciare �i extrajudiciare transfrontaliere presupune comunicarea electronică între instan�e �i păr�ile la procedură.

Acest aspect este esen�ial pentru a garanta rapiditatea procedurilor, având în vedere distan�ele �i dificultă�ile inerente litigiilor cu caracter interna�ional.

În acest domeniu, Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European �i al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare �i extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”) �i abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului, aplicabil după data de 13 noiembrie 2008, impune ca „transmiterea actelor judiciare �i extrajudiciare să se efectueze în mod direct �i prin mijloace rapide” (considerentul 8 din preambul).

Acesta constituie temeiul juridic perfect pentru a integra tehnologia informa�iei în acest domeniu.La instrumentele din domeniul e-justi�iei se apelează, de asemenea, în vederea îndeplinirii obiectivelor Regulamentului prin elaborarea unui manual electronic care să con�ină informa�iile men�ionate la articolele 2, 3, 4, 10, 11, 13, 15 �i 19.

2. Notificarea �i comunicarea actelor �i comunica�iile în general se află la originea întârzierilor procedurale mari.

De asemenea, metodele conven�ionale de contact generează întotdeauna cheltuieli financiare imense �i necesită mobilizarea la scară largă a resurselor umane.

3. În acest caz, tehnologiile informatice oferă posibilită�i extraordinare. Printre acestea, trebuie să eviden�iem viteza de transmitere a email-ului, economiile realizate datorită telefoniei vocale pe internet �i eficien�a �i rapiditatea oferite de videoconferin�ele prin conexiune în bandălată, largă sau ultralargă.

4. Pentru a optimiza func�ionarea unui sistem de justi�ie dematerializat, este foarte important ca fiecare cetă�ean să dispună de o adresă electronică.

Acest obiectiv poate fi atins prin imagina�ie �i viziune politică largă. Până �i serviciile po�tale se pot reorganiza la nivel intern pentru a asigura contactul cu to�i cetă�enii destinatari ai actelor electronice.

O altă solu�ie ar fi crearea, la nivel central, a unei adrese de email pentru fiecare cetă�ean în parte.Spa�iile publice create special în acest sens ar putea permite persoanelor care nu posedă un computer să î�i poate consulta mesajele electronice.

În paralel, în fiecare contract ar putea fi impusă specificarea �i acceptarea adreselor de email ale păr�ilor, care pot fi utilizate în caz de litigiu în legătură cu acordul subscris.


DV\752580RO.doc 17/59 PE415.240v01-00

RO

5. În ceea ce prive�te documentarea electronică, vă rugăm să consulta�i cele men�ionate în primul capitol din prezentul document.

Videoconferin�a în cooperarea judiciară în materie civilă�i comercială

1. În prezent, textul care stabile�te normele europene cu privire la ob�inerea transfrontalierăde probe în materie civilă sau comercială este REGULAMENTUL (CE) NR. 1206/2001 AL CONSILIULUI din 28 mai 2001.

Normele acestuia sunt aplicabile în toate �ările Uniunii Europene, cu excep�ia Danemarcei, înlocuind Conven�ia din 18 martie 1970 privind ob�inerea de probe în străinătate în materie civilă �i comercială, adoptată la Conferin�a de la Haga privind dreptul interna�ional privat, în rela�iile dintre statele semnatare.

2. Regulamentul european men�ionat este aplicabil atunci când:a. Vizează ob�inerea de probe în spa�iul comunitar;b. Ob�inerea de probe cade sub inciden�a dreptului civil sau comercial;c. Cererea este înaintată unei instan�e a unui stat membru;d. Cererea vizează ob�inerea mijloacelor de probă destinate utilizării în cadrul procedurilor judiciare angajate sau care urmează a fi angajate.

3. Cea mai frecventă modalitate de ob�inere transfrontalieră de probe efectuată sub inciden�a normelor regulamentului este cea care are la bază transmiterea directă a cererilor între instan�e. Acesta reprezintă, de asemenea, cel mai încurajat sistem de cooperare în domeniu introdus de Tratatul de la Amsterdam�i Concluziile de la Tampere.

În acest cadru, instan�a statului membru care dore�te să trimită o cerere de ob�inere de probe instan�ei competente apar�inând unui alt stat membru trebuie, în primul rând, săidentifice �i să localizeze instan�a în cauză.

În acest sens, aceasta poate apela la Atlasul Judiciar European în materie civilă men�ionat mai sus.

Aici, instan�a solicitantă poate găsi formularele corespunzătoare, precizări privind limbile care pot fi utilizate în completarea acestuia �i poate afla dacă instan�a respectivă dispune de un sistem de videoconferin�ă.

Atlasul detaliază, de asemenea, mijloacele de cooperare disponibile.În plus, acesta oferă acces la textul regulamentului men�ionat, la cel al Conven�iei de la Haga din 1970 �i la cele ale comunicărilor statelor membre.

În urma localizării instan�ei solicitate, instan�a solicitantă trebuie să completeze formularul A anexat la textul european men�ionat. Acesta, împreună cu toate celelalte formulare, poate fi completat online. În urma acestei proceduri, formularul poate fi: a. Imprimat �i expediat prin intermediul serviciilor po�tale;


PE415.240v01-00 18/59 DV\752580RO.doc

RO

b. Salvat pe un computer personal sau; c. Expediat direct prin email.

4. Punctul 8 din preambulul regulamentului stabile�te următoarele: „Pentru ca o procedurăjudiciară în materie civilă sau comercială să fie utilă, trebuie ca transmiterea �i executarea cererilor de îndeplinire a unui act de cercetare să se facă direct �i prin cele mai rapide mijloace posibile între instan�ele statelor membre”.

Acest text juridic comunitar european impune utilizarea celor mai avansate mijloace tehnologice �i favorizează videoconferin�a.

În acest sens, punctul 4 din articolul 10 prevede că „Instan�a solicitantă poate cere instan�ei solicitate să folosească tehnologia comunica�iilor pentru îndeplinirea actului de cercetare, în special folosind videoconferin�a �i teleconferin�a”.

5. Acest ordin este atât de puternic încât aceea�i normă prevede că „Instan�a solicitată se conformează acestei cerin�e cu condi�ia ca aceasta să nu fie incompatibilă cu legisla�ia statului membru al instan�ei solicitate sau din motive de dificultă�i practice majore”.

Se pare că doar dificultă�ile fizice pot reprezenta un obstacol în calea utilizării videoconferin�ei, întrucât nu cunoa�tem un sistem juridic al unui stat membru care să interzică utilizarea unei astfel de tehnologii din cauza existen�ei unor obstacole juridice reale.

6. Rapiditatea oferită de utilizarea tehnologiilor avansate este atât de importantă încât regulamentul prevede posibilitatea unui acord reciproc între instan�e cu scopul de a ob�ine mijloace inexistente ini�ial (articolul 10 alineatul (4)).

7. Videoconferin�a este utilizată în Comunitate într-o manieră extrem de neregulată �i asimetrică, în pofida entuziasmului puternic care a stat la baza elaborării regulamentului.

În prezent, aceasta este disponibilă în majoritatea statelor membre pentru procedurile penale, fiind însă mai pu�in cunoscută în cazul procedurilor civile.

Conform datelor trimise spre a fi integrate în Atlasul Judiciar European în materie civilă, Portugalia este singura �ară în care videoconferin�a este disponibilă în toate instan�ele.

Anumite state membre nu o folosesc deloc, iar alte state membre trebuie contactate în prealabil pentru a putea asigura deplasarea �i instalarea dispozitivelor mobile (cum este cazul �ărilor de Jos sau al landului Schleswig-Holstein, în Germania).

8. În cazul în care utilizarea unui instrument tehnologic specific precum videoconferin�a, nu este posibilă, instan�a solicitată trebuie să trimită formularul E, anexat la regulament, declarând existen�a unei incompatibilită�i cu legisla�ia statului membru al instan�ei solicitate sau imposibilitatea pe motiv de dificultă�i practice majore.

9. În domeniul de aplicare al regulamentului, utilizarea videoconferin�ei cu scopul de a permite instan�ei solicitante să audieze un martor este inclusă în no�iunea de ob�inere directă de


DV\752580RO.doc 19/59 PE415.240v01-00

RO

probe în conformitate cu articolul 17, care prevede necesitatea unei interven�ii din partea unui organism central men�ionat în articolul 2 alineatul (3).

10. Acesta ridică o dificultate specială�i o contradic�ie internă susceptibilă de a compromite în mod inutil procesul de cooperare în domeniu.

Este adevărat, întrucât avem de-a face în acest caz cu două arhitecturi diferite care se anuleazăreciproc sau care, cel pu�in, se contrazic.

Pe de o parte, descoperim concep�ii structurale inovatoare care au fost desemnate având în vedere nevoia de rapiditate, simplitate �i încredere. Aceste noi norme au la bază proclamarea întâietă�ii contactului nemijlocit între instan�e, reducând rolul autorită�ilor centrale, precum �i utilizarea intensivă a celor mai recente instrumente tehnologice.

Pe de altă parte, ne confruntăm cu precau�ii speciale în ceea ce prive�te ob�inerea directă de probe, care impun interven�ia sistematică a unei autorită�i a statului membru din care face parte instan�a solicitată, nu permit automatismele �i ini�iativele imediate �i introduc limitări inutile ale normelor privind producerea de probe.

De exemplu, potrivit concep�iei descrise, în cazul în care o instan�ă a unei �ări solicită instan�ei dintr-o altă �ară să audieze un martor, acesta este obligat să compară �i să-�i aducăcontribu�ia în temeiul acelora�i norme privind interogarea martorilor cărora ar fi obligat să se conformeze dacă cererea venea din partea unei instan�e din �ara sa, astfel cum prevede articolul 13 din regulament.

În mod surprinzător, din momentul în care instan�a solicitantă cere ob�inerea directă de probe cu ajutorul celui mai rapid, direct �i eficient instrument, �i anume videoconferin�a, încep dificultă�ile, iar dovada poate fi ob�inută doar în mod voluntar, în lipsa oricăror măsuri coercitive, astfel cum prevede articolul 17 alineatul (2).Acest fapt conduce, într-o bună parte a cazurilor, la inhibarea completă a ini�iativei.

11. Atunci când ne gândim la executarea transfrontalieră a ob�inerii de probe cu ajutorul videoconferin�ei, trebuie să concluzionăm că nu avem de-a face, în acest caz, cu necesită�ile de protec�ie a suveranită�ii care apar în cadrul deplasării efective a membrilor unei instan�e într-o altă�ară.Particularită�ile articolului 17 sunt justificate doar pentru cazul de fa�ă.

Intermedierea exercitată de o autoritate centrală este justificată doar atunci când este impusă de cerin�ele de respectare a suveranită�ii �i pentru a permite solu�ionarea dificultă�ilor practice care nu pot fi eventual rezolvate prin interven�ia instan�elor implicate.Caracterul neobligatoriu al cooperării martorilor cu instan�a dintr-un stat membru diferit, care ac�ionează în afara jurisdic�iei sale, reaminte�te faptul că, într-o anumită zonă geografică, autorită�ile locale sunt singurele abilitate să recurgă la măsuri coercitive pentru a garanta executarea actelor.

12. Eventual, putem în�elege din aceasta că legislatorul european nu a observat contradic�ia pe care a introdus-o în sistem prin men�inerea unei referin�e la videoconferin�ă în cadrul regimului prevăzut la articolul 17.


PE415.240v01-00 20/59 DV\752580RO.doc

RO

Se pare că, cel pu�in din perspectiva revizuirii regulamentului, trebuie să rezervăm acest principiu situa�iilor care presupun deplasarea efectivă a membrilor unei instan�e într-un alt stat. Este singura modalitate prin care putem conferi coeren�ă dorin�ei declarate de a utiliza instrumente tehnologice mai rapide �i de a stimula contactele directe între instan�e.

13. De iure condendo �i în din motive de conformitate cu obiectivele vizate �i principiile formulate în regulamentul care face obiectul analizei, sus�inem că ob�inerea transfrontalieră de probe prin intermediul videoconferin�ei trebuie organizată prin simplul contact direct între douăinstan�e europene.

14. De asemenea, considerăm că cooperarea cetă�enilor cu sistemul judiciar, care esteindispensabilă, trebuie să poată fi ob�inută prin intermediul măsurilor coercitive autorizate de dreptul intern al statului solicitat.

15. În prezentul context, nu putem decât să recomandăm ca instan�a solicitantă să cearăutilizarea videoconferin�ei în conformitate cu regimul prevăzut la articolul 10 din regulament, permi�ând instan�ei solicitate să adreseze martorilor întrebările necesare �i solicitând, în acela�i timp, cererea de autorizare a participării judecătorilor săi la executarea actului în temeiul normelor prevăzute la articolul 12 punctul (4). Aceasta pare a fi singura modalitate de a conserva arhitectura regulamentului �i de a garanta faptul că utilizarea noilor sale solu�ii nu va deveni un fenomen marginal.

16. Diferen�ele culturale care caracterizează instan�ele cu o lungă tradi�ie a procedurilorscrise ridică, de asemenea, obstacole specifice.

17. Pentru a contribui la solu�ionarea problemelor existente care determină o utilizare marginalăa videoconferin�ei în materie civilă, elaborarea unui manual european privind utilizarea videoconferin�ei pare a fi foarte utilă, având mereu în vedere necesitatea de a oferi instruc�iuni de func�ionare simple �i clare, de natură să creeze un climat de încredere �i să demistificeaceastă tehnologie.

Acest fapt este, de departe, mult mai important decât definirea protocoalelor tehnice �i a standardelor tehnologice.

În materie civilă, un astfel de manual ar trebui să aibă în vedere, printre altele, elementele următoare:a. Este esen�ial să se afirme, pentru a înlătura orice urmă de îndoială, că audierea la distan�ă a martorilor cu ajutorul videoconferin�ei, în temeiul articolelor 17 sau 10 din regulament, trebuie să respecte, pe cât posibil, procedura urmată în vederea audierii martorilor în sălile de judecatăale statelor solicitante, ceea ce înseamnă că alegerea locului în care va avea loc videoconferin�a trebuie să aibă la bază spa�iile fizice existente ale instan�ei solicitate �i să îndeplinească cerin�ele de garantare a demnită�ii �i respectului datorat actului în cauză.b. Atunci când echipamentul necesar este pus la dispozi�ie de instan�ă, nu trebuie să fie imputate cheltuieli. În cazul în care instan�a nu furnizează echipamentul necesar, toate costurilelegate de transmisie, închirierea echipamentului �i a personalului tehnic necesar func�ionării acestuia sunt suportate de partea care solicită videoconferin�a.

18. În paralel, este important să se actualizeze Atlasul Judiciar European în materie civilă cu


DV\752580RO.doc 21/59 PE415.240v01-00

RO

2 Raportul Grupului de lucru al Consiliului pentru prelucrarea datelor cu caracter juridic (e-justi�ie) 15892/07 LIMITE, JURINFO 73, JAI 646, JUSTCIV 325, COPEN 170, Bruxelles, 29 noiembrie 2007.

privire la videoconferin�e, întrucât par să existe mai multe sisteme instalate �i apte de a fi folosite în conformitate cu Regulamentul 1206/2001 decât cele indicate deja.

19. Este decisivă ajungerea la un acord la nivel european cu privire la formatele �i protocoalele de comunicare standardizate �i uniforme.

Se recomandă, în ceea ce prive�te nu doar costurile, ci �i disponibilitatea globală �i u�urin�a utilizării, adoptarea unei videoconferin�e bazate pe protocolul internet în locul legăturilor dedicate �i al seriilor de norme specifice (înso�it, evident, de o codificare fiabilă, dacă este cazul).

Cererile complexe din punct de vedere tehnologic privind introducerea unei tehnologii care, în prezent, este ieftină�i simplă, nu pot conduce decât la întârzieri �i împotriviri inutile.

20. De asemenea, videoconferin�a poate fi extrem de utilă în ceea ce prive�te comunicarea cu închisorile, în special pentru a evita riscurile �i costurile pe care le presupun eforturile deasigurare a prezen�ei fizice a cetă�enilor aresta�i.

III. PROCEDURI EUROPENE ONLINE �I PORTALUL EUROPEAN E-JUSTI�IE

1. 2007 a fost anul în care conceptul de e-justi�ie a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în Europa. Pe parcursul acestui an, a fost conceput prototipul portalului european e-justi�ie, men�ionat în discursul dlui Maud de Boer-Buquicchio, Secretar General Adjunct al Consiliului Europei la Conferin�a „Work on e-Justice 2007” („Activitatea în domeniul e-justi�iei în2007”), desfă�urată la Bremen, în perioada 29 – 31 mai 2007, în calitate de „infrastructurătransfrontalieră de comunicare interoperabilă privind e-justi�ia”, o construc�ie care inten�ionează să facă legătura între diferite sisteme juridice.

S-a ajuns la concluzia că sistemul european de e-justi�ie nu poate fi centralizat �i că acesta ar trebui să se bazeze, în consecin�ă, pe solu�ii na�ionale bine coordonate cu scopul de a asigura func�ionarea comună �i eficientă �i de a „gestiona sistemul într-un modcoerent”2.

2. La reuniunea sa din 19 �i 20 iunie 2008, Consiliul European a salutat ini�iativa de „stabilire progresivă, până la sfâr�itul anului 2009, a unui portal uniform al UE consacrat e-justi�iei”.

3. Portalul ar trebui să se concentreze asupra diferitelor proiecte online, paginilor web, portalurilor sectoriale, instrumentelor de informare, bazelor de date, re�elelor �i atlaselor relevante în domeniul e-justi�iei europene, încorporând toate instrumentele digitale existente de cooperare judiciară transfrontalieră în Europa.

Acesta trebuie să constituie un centru de informare �i de servicii �i un spa�iu de interac�iune, func�ionând ca o cale unică prin care cetă�enii �i întreprinderile pot avea acces la justi


PE415.240v01-00 22/59 DV\752580RO.doc

RO

�ia europeană.De asemenea, portalul trebuie să reprezinte un instrument util la îndemâna judecătorilor, func�ionarilor din instan�e, autorită�ilor centrale, func�ionarilor din ministerele na�ionale alejusti�iei�i juri�tilor.Poate cuprinde diferite niveluri �i drepturi de acces.

4. Portalul e-justi�ie poate servi drept punct unic de acces la legisla�ia na�ională �i europeană – urmând, în acest sens, exemplul RJECC – facilitând comunicarea între instan�e, autorită�ile publice �i păr�ile interesate �i acordând consiliere �i asisten�ă juridicăgenerală în problemele juridice transfrontaliere.

În principal, acesta ar trebui să furnizeze publicului informa�ii deschise, gratuite, numeroase�i exhaustive.

Acesta ar trebui să ofere date precise �i utile prin intermediul sistemelor menite să acorde asisten�ă cetă�enilor în solu�ionarea problemelor de ordin juridic, înso�indu-i în toate fazele demersului lor.

5. De asemenea, portalul trebuie să func�ioneze ca un instrument care redirec�ionează cetă�enii spre registrele interconectate la nivel european �i să furnizeze accesul direct la noile proceduri europene (de exemplu „crean�ele de mică valoare”), în special la cele automatizate (de exemplu procedura automatizată privind „soma�ia europeană de plată”) �i la procedurile europene în totalitate electronice care pot fi create.

6. Portalul trebuie să fie multilingv �i să furnizeze informa�ii în 23 de limbi europene, apelând, dacă este cazul, la programe informatice de traducere create special în acest scop.

În momentul în care utilizatorul este redirec�ionat către paginile web na�ionale, portalultrebuie să permită traducerea �i interpretarea, în special prin intermediul sistemelor de traducere automatizată (cum ar fi EUROVOC �i SYSTRAN) �i să acorde o aten�ie particulară necesită�ii instrumentelor de traducere juridică (cum ar fi SOLON�i N-Lex).

Acesta poate con�ine o bază de date a traducătorilor �i interpre�ilor din domeniul juridic disponibilă instan�elor, juri�tilor �i publicului.

7. Portalul european trebuie să garanteze accesul la formularele anexate la regulamente, completarea acestora �i expedierea online, precum �i posibilitatea de a solicita în mod direct asisten�ă juridică �i de a prezenta online cererile (de exemplu despăgubirea victimelor infrac�iunilor) �i solicitările privind cazierele juridice, proprietatea sau alte aspecte con�inute în registre.

Acesta trebuie să permită utilizarea online a căilor alternative de solu�ionare a litigiilor (CASL) �i accesul la ombudsman-ul na�ional, în cazurile în care acesta există.Acesta trebuie să poată autoriza plă�ile online, cum ar fi, de exemplu, achitarea cheltuielilor de judecată.

8. Ne putem imagina că portalul poate oferi, într-o bună zi, ca semn al cetă�eniei europene, o adresă de email europeană fiecărui cetă�ean al statelor membre, care să poată fi utilizată în rela


DV\752580RO.doc 23/59 PE415.240v01-00

RO

�iile dintre instan�e �i alte autorită�i �i chiar în ceea ce prive�te notificarea �i comunicarea actelor.

9. Acesta ar trebuie să permită comunicarea securizată, să ofere toate elementele necesare videoconferin�elor �i să stea la baza schimbului de documente între instan�e �i între instan�e �i păr�ile care folosesc, la nevoie, instrumentele de identitate electronică, securitate electronică �i �tampila temporală, bazându-se pe formatele �i protocoalele standardizate de comunicare.

10. Instrumente precum CIRCA (portal de mediu de lucru colaborativ pentru partenerii institu�iilor europene, utilizat, de exemplu, în comunicările închise din cadrul RJECC) pot fi înlocuite de către acest centru de contact direct.

În cadrul portalului, fiecare persoană trebuie să î�i poată contacta, prin autentificarea securizată, colegii cu care lucrează la proiecte sau interven�ii comune, aceasta putând reprezenta punctul de pornire către stabilirea unui canal informatizat de comunicare electronică între autorită�ile judiciare prin intermediul unei re�ele securizate.

11. Crearea unui portal e-justi�ie poate spori vizibilitatea e-justi�iei europene, contribuind la stabilirea unui climat de încredere �i la simplificarea accesului la justi�ie în Europa.

Acesta poate oferi o personalitate Uniunii Europene în domeniul justi�iei, apropiind, în consecin�ă, cetă�enii de Comunitate �i de obiectivele acesteia.


PE415.240v01-00 24/59 DV\752580RO.doc

RO

reŢeaua electronică de caziere judiciare Şi necesitatea asigurării protecŢiei datelor cu caracter personal

Philippe DelarbreDirector al biroului naŢional de eliberare a cazierelor

judiciare, Nantes


DV\752580RO.doc 25/59 PE415.240v01-00

RO

Interconectarea cazierelor judiciare

În Uniunea Europeană

La 22 ianuarie 2003, cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a Tratatului de la Elysée, Pre�edintele Republicii Franceze �i Cancelarul Republicii Federale Germania au făcut o declara�ie comună prin care �i-au asumat angajamentul de a crea un cazier judiciar european. Datorită voin�ei comune a Fran�ei �i a Germaniei, s-a dezvoltat, în cadrul unui

proces de cooperare intensificată în materie penală, punerea în re�ea a cazierelor

judiciare în spa�iul Uniunii Europene.

Obiectivul partenerilor interconectării este acela de a permite fiecărui stat membru un

acces rapid �i fiabil la condamnările pronunţate de jurisdic�iile altor state membre

împotriva cetă�enilor lor, în vederea ameliorării calită�ii justi�iei în statele membre

(1).

Acest acces rapid �i fiabil trebuie să fie asigurat prin intermediul unei re�ele de

schimburi securizate de informa�ii electronice între statele membre ale Uniunii

Europene. Pentru a garanta protec�ia datelor cu caracter personal, statele membre

ale interconectării cazierelor judiciare s-au angajat să respecte în special dispozi�iile

Conven�iei Consiliului Europei din 28.1.1981 privind protec�ia persoanelor în ceea

ce prive�te prelucrarea automată a datelor cu caracter personal (2).

Se aplică, de asemenea, dispozi�iile Directivei nr. 95/46/CE a Parlamentului European

�i a Consiliului din 24/10/1995 privind protec�ia persoanelor fizice în ceea ce prive

�te prelucrarea datelor cu caracter personal.

Acest parteneriat intensificat are rolul de proiect pilot al Uniunii Europene în vederea

dezvoltării interconectării între toate statele membre în cadrul deciziei-cadru care a f

ăcut obiectul unui acord politic în 2007 �i ale cărei modalită�i tehnice sunt specificate

în decizia ECRIS aflată în curs de adoptare.

1) Prezentarea Interconectării cazierelor judiciare


PE415.240v01-00 26/59 DV\752580RO.doc

RO

În procesul de cooperare intensificată în materie penală între Fran�a �i Germania s-

au alăturat treptat alte noi state.

Trebuie precizate statele la care se referă interconectarea cazierelor judiciare, cadrul

juridic al schimburilor de informa�ii �i modalită�ile de func�ionare ale grupului

Interconectare.

Statele membre ale interconectării

La lucrările demarate de Fran�a �i Germania în vederea stabilirii unei

conexiuni informatice între propriile caziere judiciare, s-au alăturat Spania �i

Belgia în 2004.

Începând cu 31 martie 2006, interconectarea a devenit opera�ională între

aceste 4 �ări.

La proiect s-au adăugat apoi Republica Cehă �i Luxemburg, care au fost

conectate cu o parte din cele 4 state ini�iatoare în ianuarie 2008.

Conectarea totală este în curs de finalizare.

În ceea ce prive�te Republica Cehă, din cauza mai multor probleme tehnice,

conectarea totală nu este încă posibilă.

În 2007 �i 2008, la interconectare s-au alăturat noi state.

Astfel, în 2007, Slovenia, Regatul Unit, Polonia, Italia, Slovacia �i Portugalia

au aderat la proiect.

În iunie 2008, Bulgaria �i �ările de Jos au aderat la interconectare.

Alte trei state, România, Suedia �i Austria, s-au declarat state cu rol de

observator, ceea ce le-a permis să participe la �edin�ele în plen ale

interconectării în a�teptarea luării deciziei oficiale de aderare la dispozitiv.


DV\752580RO.doc 27/59 PE415.240v01-00

RO

Trebuie precizat că aderarea la interconectarea cazierelor judiciare nu

antrenează în mod imediat conectarea cu alte �ări. În realitate, este nevoie

de un termen mediu cuprins între 18 luni şi 2 ani pentru aplicarea măsurilor

de adaptare judiciară�i tehnică necesare pentru a se putea proceda în mod

efectiv la schimbul de informa�ii electronice cu cazierele judiciare ale

celorlalte state membre.

Interconectarea cazierelor judiciare europene

Fran�a Germania

31 martie 2006

Spania Belgia

Ianuarie 2008 Luxemburg Republica Cehă

Interconectarea opera�ională

la 2 decembrie 2008


PE415.240v01-00 28/59 DV\752580RO.doc

RO

Le cadre juridique des échanges.

Schimburile de informa�ii din cazierele judiciare se fac fărăA.

modificarea conţinutului global al dreptului („dreptul constant”), în

cadrul dispozi�iilor Conven�iei europene privind asisten�a judiciară

reciprocă în materie penală din 20 aprilie 1959.

În special:

articolul 13 din conven�ie stipulează că „partea în

cauză comunică informa�iile din cazierul judiciar

�i toate datele referitoare la acesta din urmă

care îi sunt cerute de autorită�ile judiciare ale

unei păr�i participante la contract pentru

necesitatea desfă�urării unei cauze penale”.

articolul 22 stipulează că „fiecare dintre păr�i

pune la dispozi�ia păr�ii interesate avizele

sentin�elor penale �i măsurile ulterioare privind

cetă�enii păr�ii respective care au făcut obiectul

unei consemnări în cazierul judiciar”.

Astfel, schimburile de informa�ii în cadrul interconectării cazierelor

judiciare se referă la cauzele penale �i la autorită�ile judiciare.

O decizie a Consiliului Uniunii Europene din 21 noiembrie 2005 a B.

completat dispozitivul, prevăzând desemnarea, de către fiecare stat

membru, a unei autorită�ii centrale �i stabilirea termenelor pentru

efectuarea schimburilor de informa�ii între state.

Astfel, răspunsurile la cererile de informa�ii din partea autorită�ile

judiciare trebuie oferite într-un interval de 10 zile, respectiv într-un

interval de 20 de zile în cazul în care cererile provin din partea

persoanelor fizice.

O decizie-cadru din 12 �i 13 iunie 2007 a Consiliului Uniunii C.

Europene aflată în curs de adoptare va consolida modalită�ile juridice

ale schimburilor de informa�ii în vederea:


DV\752580RO.doc 29/59 PE415.240v01-00

RO

stabilirii naturii con�inutului informa�ilor (articolul 7),®

accelerării schimburilor de informa�ii (articolul 8)®

stabilirii condi�iilor de actualizare �i de utilizare a acestora ®

(articolul 7),

definirii cadrului de schimburi de informa�ii electronice între ®

statele membre (articolul. 11).

Decizia-cadru trebuie completată printr-o nouă decizie denumită ECRIS

(European criminal record information system – sistemul european de

informaţii cu privire la cazierele judiciare ), în curs de dezbatere, care

define�te modalită�ile concrete �i formatul schimburilor de informa�ii.

Func�ionarea interconectării cazierelor judiciare

Pentru a fi posibile schimburile rapide �i complete de informa�ii, statele

membre ale interconectării au ales să realizeze tabele comune de infrac�iuni

�i pedepse prevăzute cu o codificare �i o traducere automată.

În vederea realizării acestui scop, fiecare stat membru participă la un grup de

lucru juridic pentru a pregăti tabelele de infrac�iuni �i pedepse �inând

cont de particularită�ile legisla�iilor na�ionale, în vederea includerii

acestora într-un tabel coerent �i codificat. Pre�edin�ia grupului este de

�inută la ora actuală de Fran�a.

Statele participă, de asemenea, la un grup de lucru tehnic, care are drept

misiune realizarea proceselor de adaptare informatică pentru punerea în

aplicare a tabelelor codificate în cadrul schimburilor informatice.

Pre�edin�ia acestui grup este de�inută de Germania.

Astfel, tabelul infrac�iunilor, finalizat în 2007, care cuprinde 45 de categorii

�i 178 de sub-categorii, a făcut obiectul unei aplica�ii informatice �i este

efectiv utilizat începând cu ianuarie 2008 între cele 6 state interconectate.

Acesta face posibilă codificarea �i o traducere automată a datelor privind

sub-categoriile de infrac�iuni.

De asemenea, la sfâr�itul primului semestru 2008, a fost adoptat tabelul

pedepselor �i măsurilor de către totalitatea statelor participante la


PE415.240v01-00 30/59 DV\752580RO.doc

RO

interconectarea cazierelor judiciare, acesta fiind actualmente în curs de

implementare.

Trebuie precizat că decizia ECRIS, supusă dezbaterilor, prevede

obligativitatea utilizării respectivelor tabele codificate în vederea realizării

schimburilor de informa�ii între statele membre.

Astfel, pe termen mediu, totalitatea schimburilor de informa�ii între

sistemele de cazier judiciar va fi realizată în cadrul tabelelor comune de

infrac�iuni �i pedepse, care vor permite schimburile rapide de informa�ii

electronice, cu o traducere automată a datelor �i într-un cadru pe deplin

securizat.

Merită men�ionate fondurile importante deblocate de Comisia Europeană

pentru a permite statelor să efectueze măsurile de adaptare tehnologică

indispensabile interconectării acestora, în special informatizării cazierelor lor

judiciare, etapă pregătitoare necesară punerii în aplicare a schimburilor de

informa�ii electronice.


DV\752580RO.doc 31/59 PE415.240v01-00

RO

STATISTICI 2007

Statistici

de la 1 ianuarie la 31 decembrie

2007

adresate de Fran�a

către Germania, Spania �i Belgia

primite de Fran�a

din partea Germaniei, Spaniei �i

Belgiei

Buletine cereri adresate autorită�ilor

judiciare franceze:

5 508

răspunsuri adresate autorită�ilor

judiciare străine:

1 868

Avize de condamnare avize eliberate:

3 621

avize înregistrate în CJN:

10 541

STATISTISTICI 2008

Statistici

De la 1 ianuarie la 31 decembrie

2008

adresate de Fran�a

către Germania, Spania �i Belgia

�i Luxemburg

primite de Fran�a

din partea Germaniei, Spaniei,

Belgiei �i Luxemburg

Buletine cereri adresate autorită�ilor

judiciare franceze:

4 342

răspunsuri adresate autorită�ilor

judiciare străine:

3 877

Avize de condamnare

avize eliberate:

2 381

avize înregistrate în CJN:

9 599


PE415.240v01-00 32/59 DV\752580RO.doc

RO

Comentarii: punerea în aplicare a interconectării cazierelor judiciare a făcut posibil ca un răspuns

la cererile privind informa�iile din caziere adresate de un stat membru altui stat membru în ceea

ce prive�te cetă�enii acestuia să fie oferit doar în câteva zile.

Analiza volumului schimburilor de informa�ii privind condamnările �i buletinele, înainte �i dup

ă punerea în aplicare a interconectării, a eviden�iat faptul că statele interconectate realizau un

schimb sensibil mai mare de informa�ii în cadrul interconectării.

Această evolu�ie este semnificativă în special pentru statele care au pus în aplicare un sistem

informatic care face posibilă transmiterea automată a deciziilor începând cu înregistrarea ini�ială

�i care au propus în mod regulat autorită�ilor lor judiciare op�iunea solicitării unui buletin cu

referire la na�ionalitatea persoanei implicate într-o cauză penală.

2) ProtecŢia datelor personale în cadrul schimburilor electronice ale

Interconectării cazierelor judiciare

Garan�ia protec�iei datelor personale, în cadrul interconectării, presupune instituirea de către

fiecare dintre statele membre a unor standarde judiciare precise.

Această garan�ie presupune, de asemenea, faptul că modalită�ile tehnice ale schimbului asigură

confiden�ialitatea schimburilor de informa�ii �i siguran�a comunica�iilor electronice.

Garan�iile referitoare la condi�iile judiciare ale schimburilor de informa

�ii

În cadrul proiectului pilot A.

La ora actuală, interconectarea, în cadrul proiectului pilot, se întemeiază pe

schimburile efectuate fără modificarea conţinutului global al dreptului („dreptul

constant”), cu aplicarea dispozi�iilor Conven�iei europene privind asisten�a


DV\752580RO.doc 33/59 PE415.240v01-00

RO

judiciară reciprocă în materie penală din 20.4.1959 �i ale Deciziei-cadru a

Consiliului Uniunii Europene din 21.11.2005 privind schimbul de informa�ii

extrase din cazierul judiciar.

Documentul de referin�ă adoptat de statele partenere în proiectul pilot a stabilit

de la bun început un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic în vederea garant

ării protec�iei datelor.

În afara referin�ei explicite la principiile definite de Conven�ia Consiliului

Europei din 28.1.1981, statele partenere au stabilit următoarele norme

fundamentale:

fiecare stat este răspunzător pentru normele de func�ionare ale ®

cazierului său judiciar �i nu este prevăzut niciun drept de acces

direct on-line la con�inutul celorlalte caziere judiciare;

schimburile de informa�ii se referă doar la condamnările penale ®

definitive consemnate în cazierul judiciar din statul în care a fost

pronun�ată condamnarea;

schimburile de informa�ii trebuie actualizate cu cele mai recente ®

date actualizate privind condamnările;

datele cu caracter personal transmise în cadrul proiectului nu pot fi ®

utilizate decât în scopul pentru care au fost comunicate. Astfel,

informa�iile cuprinse într-un extras nu pot fi utilizate pentru a fi

înregistrate;

statele trebuie să se angajeze în ceea ce prive�te cadrul normativ®

intern �i modalită�ile de protec�ie a datelor cu caracter personal;

aderarea unui nou stat este condi�ionată de acordul unanim al ®

celorlalte state, care verifică îndeplinirea condi�iilor tehnice, juridice

�i de protec�ie a datelor cu caracter personal.


PE415.240v01-00 34/59 DV\752580RO.doc

RO

Astfel, statele partenere în cadrul proiectului pilot au decis să asigure o

protec�ie eficientă a datelor personale în cadrul schimburilor de informa

�ii între acestea.

B. În cadrul proiectului Uniunii Europene

Proiectul de decizie-cadru din iunie 2007 privind organizarea �i con�inutul

schimburilor de informa�ii din cazierele judiciare �i proiectul ECRIS care a făcut

obiectul unui acord politic în Consiliul Justi�ie �i Afaceri Interne din 24.10.2008

au stabilit �i consolidat condi�iile de protec�ie a datelor personale.

Noua modalitate de schimb de informa�ii prevede în special că:

rolul condamnării �i rolul na�ionalită�ii sunt bine definite,®

actualizările condamnărilor vor trebui efectuate fără întârziere ®

(articolul 4 din Decizia-cadru din 2007)

informa�iile retransmise de un stat membru altui stat membru ®

trebuie să cuprindă toate actualizările primite referitoare la decizia de

condamnare (articolul 5 din Decizia-cadru din 2007)

datele cu caracter personal nu vor putea fi utilizate decât în cadrul ®

procedurii pentru care au fost solicitate (articolul 9 din Decizia-cadru

din 2007)

condamnarea poate limita folosirea informa�iilor referitoare la na®

�ionalitate, fiind prevăzut faptul că anumite informa�ii nu vor

putea fi transmise decât în scopul unei cauze penale (articolul 7 din


DV\752580RO.doc 35/59 PE415.240v01-00

RO

Decizia-cadru din 2007)

Astfel, totalitatea standardelor cuprinse în proiectul de decizie-cadru din

2007 �i în proiectul ECRIS îmbunătăţesc eficien�a �i siguran�a

schimburilor de informa�ii între cazierele judiciare.

Garan�iile privind dispozitivul tehnic

Dispozitivul interconectării cazierelor judiciare în Uniunea Europeană permite ca fiecare

dintre cazierele judiciare interconectate să-�i păstreze autonomia totală de organizare,

participând în acela�i timp la sistemul de schimb rapid �i securizat de informa�ii cu

celelalte caziere datorită re�elei TESTA (Trans European Services for Telematics

between Administration).

�ările ini�iatoare ale interconectării au stabilit de la bun început tehnicile �i

protocoalele de schimb care garantează securizarea comunica�iilor electronice.

Realizarea tehnică

Schimburile de informa�ii criptate

Fiecare stat posedă un certificat de criptare. Utilizarea unui astfel de certificat în cadrul

protocolului de schimb http (HyperText Transfer Protocol) garantează confiden�ialitatea

�i integritatea datelor trimise �i primite de către serverele statelor partenere.

Schimburile de informa�ii între statele interconectate se bazează, din punct de vedere

tehnic, pe re�eaua s-TESTA (TransEuropean Services for Telematics between

Administrations), re�ea de comunicaţii securizată care există între institu�iile europene

�i o parte a administra�iilor statelor membre.

Schimburile de informa�ii filtrate

Fiecare stat dispune de o listă de adrese IP (Internet Protocol) ale serverelor partenerilor s

ăi. Niciun schimb nu este posibil dacă emi�ătorul nu figurează pe lista în cauză.


PE415.240v01-00 36/59 DV\752580RO.doc

RO

Realizarea func�ională

Confirmarea de primire asincronă

Statele interconectate au pus în aplicare o confirmare de primire numită

„asincronă” referitoare la schimbul de notificări. Statul emitent care prime�te

confirmarea de primire verifică dacă el este într-adevăr sursa care a trimis notific

ările.

Proiectul de decizie ECRIS reia, în cea mai mare parte, dispozitivul securizat adoptat

de către statele partenere din cadrul proiectului pilot.

Proiectul confirmă decizia de alegere a unei structuri descentralizate a sistemului de

schimburi de informa�ii �i autonomia în ceea ce prive�te organizarea fiecărui cazier

judiciar al statelor membre.

Proiectul prevede rolul specific al Comisiei Europene, care oferă suport general �i

servicii de control în vederea asigurării bunei func�ionări a ECRIS.

În final, proiectul ECRIS define�te în mod precis cadrul schimburilor de informa�ii �i

necesitatea folosirii obligatorii a tabelelor codificate de infrac�iuni �i sanc�iuni în

vederea facilitării transmisiilor de informa�ii.

CONCLUZIE:

Interconectarea cazierelor judiciare cuprinde la ora actuală 6 state interconectate �i alte 8 state

în curs de interconectare.

Adoptarea deciziei-cadru din 12 �i 13 iunie 2007 �i a deciziei ECRIS va permite în viitor

extinderea interconectării în toate statele Uniunii Europene.

Dispozitivul interconectării, care este actualmente limitat doar la schimburile de informa�ii între

autorită�ile judiciare, va putea fi extins la totalitatea solicitărilor referitoare la buletine formulate

în scopuri administrative sau pentru necesită�ile persoanelor private.


DV\752580RO.doc 37/59 PE415.240v01-00

RO

Este necesară interconectarea electronică a registrelor de insolvenţă, a registrelor comerţului, a registrelor cadastrale�i a altor registre?

Marc van Opijnenconsilier principal informatică juridică, departamentul de aplicaţii internet al Consiliului olandez al magistraturii,

Utrecht


PE415.240v01-00 38/59 DV\752580RO.doc

RO

3 COM(2008) 128 final

ESTE NECESARĂ INTERCONECTAREA ELECTRONICĂ A REGISTRELOR DE INSOLVENŢĂ, A REGISTRELOR COMERŢULUI, A REGISTRELOR CADASTRALE ŞI

A ALTOR REGISTRE?

IntroducereInforma�iile privind situa�ia juridică�i financiară a debitorilor sau a partenerilor contractuali sunt esen�iale pentru func�ionarea cu succes a economiei �i a sistemului judiciar. Apari�ia internetului a îmbunătă�it semnificativ posibilită�ile de a ob�ine informa�ii ieftin �i rapid. La nivel na�ional, un număr din ce în ce mai mare de registre cadastrale, comerciale �i de insolvenţă satisfac cererea de astfel de informa�ii.Odată cu dezvoltarea pie�ei interne �i cu numărul din ce în ce mai mare de tranzac�ii transfrontaliere, devine tot mai necesară consultarea transfrontalieră a acestor tipuri de registre. Cu toate acestea, consultarea din străinătate a registrelor na�ionale se dovedeşte, adesea, foarte dificilă, din motive lingvistice, tehnice, juridice sau culturale.

Prezentul document analizează necesitatea consultării transfrontaliere a registrelor cadastrale, a registrelor de insolvenţă, a registrelor comerciale �i a altor registre, precum �i ini�iativele care au fost luate deja pentru conectarea registrelor na�ionale.

Sec�iunea 2 analizează o serie de evolu�ii comunitare referitoare la accesarea transfrontalieră a registrelor. Sec�iunea 3 analizează registrele comerciale, acordând o aten�ie specialăRegistrului European al Comerţului (EBR). Registrele cadastrale sunt abordate în sec�iunea 4, care se concentrează în special asupra Serviciului European de Informa�ii Funciare (EULIS).Sec�iunea 5 se concentrează asupra registrelor de insolvenţă. Spre deosebire de registrele cadastrale�i ale comerţului, nu există nicio conectare aflată în func�iune, de�i recent a fost dezvoltat un prototip de către unele state membre. Sec�iunea dezvoltă nu numai aspecte de natură juridică, organiza�ională�i tehnică care aparatunci când se îmbunătă�e�te accesibilitatea transfrontalieră a informa�iilor referitoare la insolvenţă, ci oferă�i o descriere a ac�iunilor care trebuie realizate la nivel na�ional. Sec�iunea 6 abordează alte câteva registre a căror interconectare ar putea fi necesară, precum registrele succesorale, registrele de eviden�ă a popula�iei �i registrele interpre�ilor �i traducătorilor. Sec�iunea 7 dezbate diferite op�iuni pentru interconectarea registrelor, iar sec�iunea 8 propune o reflecţie asupra activită�ilor viitoare.

Necesitatea interconectării registrelor În martie 2008 Comisia Europeană a publicat cartea verde „Executarea efectivă a hotărârilor în Uniunea Europeană: transparen�a activelor debitorilor”.3

De la început, documentul clarifică motivul pentru care este necesară transparen�a: „Existăriscul ca problemele legate de recuperarea transfrontalieră a datoriilor să constituie un obstacol în calea liberei circula�ii a ordinelor de plată în Uniunea Europeană�i săîmpiedice corecta func�ionare a pie�ei interne. Întârzierea efectuării plă�ilor �i neplă�ile pun în pericol deopotrivă interesele ale întreprinderilor �i ale consumatorilor. Acesta este cazul, în special, atunci când creditorul �i autorită�ile de executare nu de


DV\752580RO.doc 39/59 PE415.240v01-00

RO

4 Ibid p. 3.5 Ibid. p. 5.6 10509/07 JURINFO 23 JAI 301 JUSTCIV 163 COPEN 897 COM(2008)329 final8 Ibid p.4. 9 http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dt/725/725374/725374en.pdf

�in informa�ii în legătură cu locul de activitate sau activele debitorului.”4

Cartea verde propune patru tipologii de solu�ii diferite5, dintre care cea de-a doua – „Sporirea informa�iilor disponibile în registre �i îmbunătă�irea accesului la acestea” – are o relevan�ă deosebită în cazul de fa�ă. Nu doar în cazul recuperării creanţei, de�i accesul la registre este de cea mai mare importan�ă, ci �i la încheierea unor contracte sau când se realizează cercetări privind o propunere de afaceri, este necesară o bună informare cu privire la situaţia juridică sau financiară a partenerului contractual �i a activelor acestuia.

În iunie 2007, Consiliul JAI a hotărât6 că „trebuie să se ac�ioneze pentru a dezvolta la nivel european utilizarea tehnologiilor de comunicare şi informare în domeniul justi�iei.” şi că „sistemul care va fi dezvoltat trebuie să fie descentralizat, iar priorită�ile pentru activită�ile viitoare ar trebui să fie următoarele:

crearea unei interfe�e europene (portalul e-justi�ie);1)crearea condi�iilor care să permită interconectarea următoarelor registre:2)

cazierele judiciarea)registre de insolvenţăb)registrele comerciale �i de întreprinderi �ic)registre cadastrale;d)

lansarea pregătirilor pentru o metodă electronică pentru soma�ia de plată european3)ă, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1896/2006;îmbunătă�irea utilizării tehnologiei video pentru comunica�ii în proceduri 4)transfrontaliere.”

De�i în domeniul dreptului civil s-a acordat prioritate doar registrelor de insolenţă, ale comerţului�i cadastrale, nu au fost excluse în mod explicit alte registre. În mai 2008, Comisia Europeană a publicat comunicarea „Către o strategie europeană în domeniul e-justi�iei”.7

De�i în documentul în cauză Comisia pune sub semnul întrebării faptul că interconectarea registrelor sus-men�ionate intră în domeniul e-justi�iei – „Anumite proiecte nu �in de sectorul judiciar ci se înscriu mai degrabă în cadrul e-guvernării. Astfel, unele activită�i care implică institu�iile judiciare sunt mai degrabă de natură administrativă (de exemplu registrele funciare sau registrele comer�ului „European Business Register”)”8

– necesitatea interconectării acestor registre este indiscutabilă.

De asemenea, în documentul de lucru privind e-justi�ia9 al Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European, registrele electronice sunt men�ionate drept un domeniu „în care e-justi�ia ar putea aduce o contribu�ie importantă la nivel european”.

După cum reiese din documentele susmen�ionate, necesitatea generală a interconectăriidiferitelor registre civile este recunoscută de Consiliu, Comisie �i Parlamentul European. În sec�iunile următoare, cele mai importante registre vor fi discutate separat atât în ceea ce prive


PE415.240v01-00 40/59 DV\752580RO.doc

RO

10 Prima Directivă a Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garan�iilor impuse societă�ilor în statele membre, în în�elesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asocia�ilor sau ter�ilor, JO L 65, 14.3.1968, p.8.11 A unsprezecea Directivă a Consiliului 89/666/CEE din 21 decembrie 1989 privind publicitatea sucursalelor înfiin�ate într-un stat membru de anumite forme de societă�i comerciale care intră sub inciden�a legisla�iei unui alt stat membru, JO L 395, 30.12.1989, p. 36.12 www.ebr.org

�te necesitatea interconectării, cât �i rezultatele care au fost ob�inute deja.

Registrele comerţuluiConform primei Directive a Consiliului privind dreptul societă�ile comerciale din 196810, statele membre sunt obligate să�ină un registru al comerţului. Conform celei de-a unsprezecea Directive a Consiliului privind dreptul societă�ilor comerciale din 198911, este stabilită o obliga�ie de a publica datele privind sucursalele înfiin�ate într-un stat membru de anumite forme de societă�i comerciale care intră sub inciden�a legisla�iei unui alt stat membru. De�i directivele urmăresc să ofere transparen�ă cu privire la informaţiile legate de societă�ilecomerciale, acestea nu armonizează registrele în sine.

Pentru a îmbunătă�i accesibilitatea transfrontalieră a registrelor comerţului a fost înfiin�at Registrul european al comerţului (EBR)12, re�ea formată, în prezent, din 21 de organiza�ii na�ionale. EBR este organizat ca o grupare europeană de interes economic (GEIE).Scopul EBR este acela de oferi acces transfrontalier la informa�ii privind societă�ile comerciale �i reprezentan�ii societă�ilor. Prin re�eaua EBR este posibil să se ob�ină informa�ii oficiale referitoare la întreprinderi din registrele membrilor grupului, cu o interfa�ă multilingvă�i rapoarte standard. EBR este accesibil prin internet sub formă de serviciu propus în cadrul serviciilor na�ionale online oferite de diferite registre ale comerţului, printr-o interfa�ă comună în limba selectată de utilizator.Prin EBR sunt disponibile următoarele serii de date:

un profil standard european al întreprinderilor (profilul standard EBR); profiluri na�ionale de întreprinderi (serii mai detaliate de informa�ii, care completeazăprofilul standard, cuprinzând, de exemplu, statutul, descrierea activită�ilor, sucursalele); lista administratorilor, bilan�urile, profilurile individuale.

Cu titlul de cerinţă minimă, statele membre ale EBR îşi pun la dispozi�ie propriile date, putând,op�ional, să ac�ioneze în calitate de distribuitor de date ale altor state membre. Figura 1 oferă o prezentare generală a statelor membre ale EBR.


DV\752580RO.doc 41/59 PE415.240v01-00

RO

State membre UE -care nu sunt membre EBR

State membre UE -care sunt �i membre EBR

State ter�e care -sunt membre EBR

Bulgaria - Austria*- Jersey-

Cipru- Belgia*- Norvegia*-

Republica Cehă- Danemarca*- Serbia-

Ungaria- Estonia*- Ucraina-

Lituania- Finlanda*- -

Malta- Fran�a*- -

Polonia- Germania*- -

România- Grecia (Atena) *- -

Slovacia- Irlanda- -

- Italia*- -

- Letonia*- -

- �ările de Jos- -

- Republica Macedonia*- -

- Slovenia- -

- Spania*- -

- Suedia*- -

- Regatul Unit- -

- Portugalia**- -

- Luxemburg**- -

- - -

* De asemenea, distribuitor -

** Cerere pentru a deveni membru -

Figura 1. State membre ale UE �i EBR

În ceea ce prive�te arhitectura tehnică, este important de observat că EBR a pus în aplicare un model descentralizat. Nu s-a construit nicio bază de date centrală, dar datele dintr-un registru sunt trimise exact în momentul în care un distribuitor (de exemplu, un alt registru) le solicită. Prin utilizarea unui tezaur multilingv, interfa�a de căutare se adaptează la limba utilizatorului. Astfel, de exemplu, un utilizator suedez poate consulta registrul italian în limba suedeză (figura 2).


PE415.240v01-00 42/59 DV\752580RO.doc

RO

Figura 2. EBR: consultarea registrului italian al comerţului în limba suedeză.

Func�ionarea pie�ei interne este astfel îmbunătă�ită: date privind, de exemplu, personalul, competen�ele de reprezentare �i posibila insolvabilitate sunt importante pentru func�ionarea cu succes a afacerilor interna�ionale. În afară de importan�a EBR pentru cercul statelor membre ale acestuia, nu trebuie să se subestimeze rolul EBR în rela�iile cu �ările ter�e: disponibilitatea unei interfe�e franceze simplifică, de exemplu, cercetările unui om de întreprinderi de pe Coasta de Filde� cu privire la o societate finlandeză.

În afară de simpla interconectare a registrelor comerţului care s-a realizat până acum, EBR conduce, de asemenea, proiecte pentru îmbunătă�irea interschimbabilităţii�i a calită�ii informaţiilor despre societă�ile comerciale, precum BRITE – Interoperabilitatea registrului comerţului în întreaga Europă, vizând asigurarea schimbului de date între registrele participante – �i brXML – care are drept obiectiv crearea unei structuri standard bazate pe XML pentru schimbul de date între registre.

Registrele cadastraleCu un număr din ce în ce mai mare de cetă�eni care aleg să se mute într-un alt stat membru sau să achizi�ioneze o a doua casă în străinătate, accesibilitatea interna�ională a informa�iilor din registrul cadastral este esen�ială pentru func�ionarea corectă a pie�elor imobiliare �i ipotecare.

Cartea albă privind integrarea pieţelor creditului ipotecar din Uniunea Europeană , în special anexa III la documentul de lucru al serviciilor Comisiei de însoţire a cărţii albe , subliniazănecesitatea accesului transfrontalier şi oferă o scurtă prezentare generală a posibilităţilor existente:


DV\752580RO.doc 43/59 PE415.240v01-00

RO

„Înainte de a accepta o proprietate ca garanţie pentru un împrumut, un creditor ipotecar trebuie să poată accesa registrul funciar naţional pentru a verifica dacă aceasta este grevată deja de alte datorii, oferind astfel drepturi unor părţi terţe. Registrele funciare naţionale şi accesibilitatea acestora diferă în mai multe moduri. Mai întâi, nu există registre centralizate în toate statele membre. De exemplu Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Italia şi Portugalia nu au un registru centralizat. Mai mult, nu toate statele membre au registre electronice şi, prin urmare, nu toate registrele funciare pot fi accesate online. De exemplu în Franţa nu există registre electronice, în timp ce în Germania şi Grecia acestea sunt parţial electronice, în funcţie de cine răspunde de registru. Registrele (parţial) electronice, de exemplu cele din Danemarca, Grecia şi Spania nu pot fi accesate online. În ceea ce priveşte accesul transfrontalier la registrele funciare naţionale, în majoritatea statelor membre creditorii ipotecari străini au aceleaşi drepturi de acces ca şi creditorii ipotecari naţionali. Cu toate acestea, în unele state membre accesul transfrontalier nu este posibil sau este stânjenit în comparaţie cu creditorii ipotecari naţionali care accesează registrul din diferite motive. În Ungaria, de exemplu, registrul online nu este accesibil la nivel transfrontalier. În Letonia, este posibil din punct de vedere juridic pentru creditorii ipotecari străini să acceseze registrul online, dar în practică accesul este limitat deoarece creditorii ipotecari străini necesită o permisiune specială de la Serviciul funciar de stat pentru a trece de firewall. În unele state membre precum Austria, Ţările de Jos şi Regatul Unit, este deja posibil pentru creditorii ipotecari străini săacceseze registrul online la nivel transfrontalier.”

Serviciul European de Informaţii Funciare (EULIS), lansat oficial în 2006 şi finan�at prin programele eContent �i eTEN ale Comisiei, a fost înfiin�at pentru a răspunde necesită�ii crescânde a accesării transfrontalieră a registrelor cadastrale.La serviciul EULIS participă instituţiile naţionale responsabile cu menţinerea şi transmiterea informaţiilor din registrele cadastrale naţionale, în care sunt înregistrate date privind proprietăţile imobiliare, drepturile asupra acestora, actele notariale şi ipotecile. EULIS este pe cale să formeze o grupare europeană de interes economic (GEIE). Figura 3 prezintă membrii EULIS, în comparaţie cu UE.


PE415.240v01-00 44/59 DV\752580RO.doc

RO

State membre UE -care nu sunt membre EULIS

State membre UE -care sunt �i membre EULIS

State ter�e care -sunt membre EULIS

Belgia- Austria- Islanda-

Luxemburg- Anglia, Wales, Sco-�ia

Norvegia-

Fran�a- Finlanda- -

Spania- Irlanda- -

Portugalia- Lituania- -

Italia- �ările de Jos- -

Malta- Suedia- -

Cipru- - -

România- - -

Bulgaria- - -

Ungaria- - -

Slovenia- - -

Polonia - - -

Slovacia- - -

Republica Cehă- - -

Germania- - -

Danemarca- - -

Estonia- - -

Letonia- - -

Grecia- - -

Figura 3. State membre UE �i EULIS

Funcţiile serviciului EULIS sunt ilustrate mai jos.


DV\752580RO.doc 45/59 PE415.240v01-00

RO

Figura 4. Func�ia de bază a EULIS.

În etapa 1, utilizatorul (situat într-un stat membru al EULIS) se înscrie în sistemul distribuitorului său naţional de informaţii cadastrale. În interiorul sistemului, este indicată o opţiune EULIS. Distribuitorul naţional stabile�te conexiunea cu portalul EULIS. În acest portalul, utilizatorul poate selecta statul membru EULIS de la care doreşte să obţină informaţii – acestea pot fi informaţii generale de referinţă privind ţara respectivă sau solicita acces la registrul cadastral al ţării selectate. În cel de-al doilea caz (etapa 4), utilizatorul solicită portalului să se conecteze la registrul statului solicitat. Utilizatorul poate acum să selec�ioneze orice informaţii funciare doreşte. Rezultatele vor fi afi�ate online.

Figura 5 prezintă un exemplu din registrul cadastral olandez („Kadaster-on-line”), astfel cum a fost ob�inut prin portalul EULIS.

Figura 5. Extras din registrul cadastral olandez prin portalul EULIS.

Serviciul EULIS cuprinde, de asemenea, un glosar multilingv de termeni comuni. Acest instrument traduce termeni utilizaţi în mod obişnuit de toţi membrii EULIS şi explică diferenţele de sens sau implicaţiile juridice. Instrumentul de traducere se bazează pe o listă comună de


PE415.240v01-00 46/59 DV\752580RO.doc

RO

13 Ibid. p. 8.

concepte, fiecare dintre acestea fiind definit în engleză. Termenii EULIS acţionează ca o legăturăîntre orice termen enumerat într-o jurisdicţie şi termenul echivalent din orice altă jurisdicţie. .

În Cartea albă privind integrarea pieţelor creditului ipotecar din Uniunea Europeană, men�ionatămai sus, este anunţată o recomandare a Comisiei care ar încuraja statele membre să adere la EULIS.13

Registre dE INSOLVEN�Ă

Observaţii introductivePentru funcţionarea corespunzătoare a economiei, informaţiile privind situaţia financiară a părţilor contractante – inclusiv insolven�a – trebuie să fie disponibile, preferabil în mod gratuit şi cât mai u�or accesibile posibil. Deşi astfel de informaţii sunt de mult timp colectate şi puse la dispoziţie de agenţiile de rating şi agenţiile de informaţii privind creditele, se face din ce în ce mai des auzită convingerea potrivit căreia informaţiile trebuie să fie disponibile într-un mod mai liber. Pe măsură ce comerţul internaţional este în creştere, accesibilitatea informaţiilor privind insolven�a pentru utilizatorii din străinătate devine din ce în ce mai necesară.

În ciuda faptului că insolven�a societăţilor comerciale este înregistrată în mod regulat în registrul comer�ului, registrele de insolven�ă au o valoare adăugată: acestea cuprind informaţii mai detaliate, de exemplu privind situaţia procedurii, lista de dividende în lichidare, mandatarul şi judecătorul competent. Mai mult, acestea cuprind, de asemenea, informaţii referitoare la entităţile juridice care nu se află în evidenţa registrelor societă�ilor, precum persoanele fizice.


DV\752580RO.doc 47/59 PE415.240v01-00

RO

14 Pentru o prezentare generală, a se vedea anexele A şi B din Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvabilitate.

Nu există instrumente juridice europene privind registrele de insolven�ă. Prin urmare, registrele de insolvabilitate variază de la ţară la ţară:

Procedurile de insolven�ă14 se caracterizează printr-o mare diversitate, ceea ce are repercusiuni asupra registrelor; Unele registre de insolven�ă sunt gestionate de entităţi guvernamentale, altele de organizaţii private, iar unele ţări nu dispun de registru de insolven�ă; Unele registre sunt accesibile gratuit, pentru altele se solicită o taxă;Din cauza diferen�elor în ceea ce prive�te reglementarea protecţiei datelor, posibilitatea de căutare şi dezvăluire a datelor cu caracter personal este reglementată în func�ie de criterii diferite.

Pentru a ilustra provocările juridice, tehnice şi organizaţionale cărora trebuie să le răspundăinterconectarea registrelor în general şi a registrelor de insolven�ă în special, în subsecţiunea 5.3 se vor examina problemele întâmpinate de modelul recent dezvoltat de unele state membre.

Intermezzo: Registrul central de insolvabilitate din �ările de Jos Înainte ca registrele naţionale să poate fi interconectate la scară europeană, o condiţie obligatorie este ca registrele naţionale să fie disponibile. În timp ce situaţia tehnică, juridică şi organizaţională diferă de la ţară la ţară, o analiză a eforturilor care trebuie făcute pentru a construi un registru naţional care îndeplineşte condiţiile pentru a fi conectat în re�ea la nivel european s-ar putea dovedi utilă. Vom examina dezvoltarea registrului naţional de insolven�ă din Ţările de Jos – nu numai pentru că acesta ilustrează problemele care apar atunci când se construiesc soluţii tehnologice bazate pe internet pe baza aplicaţiilor preexistente, ci şi pentru că soluţia olandeză este destul de avansatădin punct de vedere tehnologic, propunând, de exemplu, solu�ii integrate pentru accesul multilingv.

În Ţările de Jos – până destul de recent – obţinerea datelor privind insolven�a din registrele judiciare era o sarcină dificilă şi laborioasă.Notificările de insolvabilitate pot fi citite în Monitorul Oficial în fiecare zi; de asemenea, se poate consulta Registrul societă�ilor al Camerei de Comerţ pentru informaţii despre situaţia unei societăţi comerciale sau site-ul de internet al Consiliului de asistenţă judiciară pentru a ob�ine informa�ii în legătură cu o persoană fizică aflată sub administrare judiciară. Dar, pentru a obţine informaţiile de la tribunalul de primă instan�ă – deţinătorul oficial al registrului de insolven�ă – sunt necesare un apel telefonic sau deplasarea la sediul acestuia şi, adesea, o perioadă de aşteptare pentru a primi un răspuns. Iar atunci când căuta�i o societate fără a cunoa�te adresa legală a acesteia sau o persoană fără adresă permanentă sau temporară, s-ar putea să fi�i nevoi�i săcontacta�i toate cele nouăsprezece instan�e districtuale, fiecare dintre acestea de�inând propriul său registru. Şi, deşi procesul de înregistrare a fost corect realizat de către instan�e, posibilitatea de căutare a datelor respective lăsa mult de dorit.

Modul în care notificările de insolven�ă erau publicate şi distribuite era, de asemenea, destul de arhaic (figura 6).


PE415.240v01-00 48/59 DV\752580RO.doc

RO

Figura 6. Fostul proces de notificare de insolvabilitate în �ările de Jos: nicio armonizare între instan�e�i multă muncă manuală.

În limitele legii şi ale sistemului bazei de date – din care fiecare instanţă are propria versiune – aproape fiecare instanţă are propria sa politică privind datele care trebuie publicate, formularea notificărilor şi metoda de distribuţie. După finalizarea procesului de redactare, sistemul informatic producea un document Word cu o listă de notificări de insolvenţă pronunţate în ziua respectivă. Unele instan�e trimiteau prin fax sau prin e-mail întreaga listă destinatarilor legali, altele utilizau pur şi simplu foarfecele �i lipiciul pentru a alcătui liste personalizate pentru destinatarii legali �i al�i destinatari, iar altele solicitauunei agen�ii de publicitate să efectueze această sarcină. Pentru organiza�ii precum serviciile po�tale, responsabile cu filtrarea trimiterilor po�tale, acest lucru a însemnat o povarăadministrativă destul de mare.

Monitorul Oficial, în care notificările de insolvenţă trebuie să fie publicate pentru a avea efect constitutiv, primea diferite formate de la aproape toate instan�ele – �i, bineîn�eles, acestea au trimis facturi destul de substan�iale pentru toată activitatea de editare necesară pentru a ob�ine o prezentare uniformă. După înfiin�area portalului de internet pentru magistratură în 1999, un număr tot mai mare de instan�e �i-au publicat, de asemenea, listele zilnice de notificări pe internet. De�i acesta a fost un important pas înainte, simpla publicare a acestor liste diferite nu a constituit nici pe departe un registru transparent �i uşor de utilizat.

Prin urmare, atunci când a fost lansat „proiectul registrului de insolvenţă”, în 2002, lista obiectivelor arăta după cum urmează:

Armonizarea tipurilor �i a formulărilor notificărilor de insolvenţă;1.Convertirea celor 19 registre de insolvenţă ale districtelor într-un singur registru comun;2.Punerea la dispozi�ie a registrului pe internet;3.Distribuirea electronică a notificărilor către destinatarii legali;4.Oferirea posibilită�ii, pentru utilizatorii profesioni�ti, de a solicita primirea notificărilor5.în format electronic.


DV\752580RO.doc 49/59 PE415.240v01-00

RO

15 XML = limbaj extensibil de marcare (eXtensible Markup Language), un format de fi�ier lizibil utilizat la scară largă pentru schimbul de informa�ii de pe internet.

Condi�ia absolută obligatorie pentru etapele legate de TI a fost armonizarea procedurilor de insolvenţă�i a tipurilor �i formulărilor notificărilor. Acest lucru a fost realizat de exper�i în insolvenţă din sistemul judiciar, rezultând o listă de 102 tipuri diferite de notificări �i o formulare foarte concisă a textelor. În timp ce procesele �i notificările unificate era puse în aplicare în sistemele instanţelor, au fost luate măsuri pentru extragerea notificărilor din sistemele judiciare preexistente. Fi�ierele sunt trimise unui departament central, care le stochează într-o bază de date – astfel încât pot fi identificate atât notificările, cât �i cauzele (care sunt concepte juridice diferite).

În fiecare zi, din baza de date sunt generate două tipuri de fişiere XML15. Pe de o parte, o listăzilnică de publica�ii care cuprinde toate notificările dintr-o zi – care este trimisă Monitorului Oficial. Furnizându-se Monitorului Oficial un document bine structurat, se poate realiza o substan�ială reducere a costurilor. Pe de altă parte, sunt generate „fi�iere XML de caz”, fiecare cuprinzând datele fiecărui caz de insolvenţă în care a fost emisă o notificare. Aceste fi�iere sunt trimise, printr-un sistem de transfer de mesaje, registrului public de insolvenţă de pe internet.

Pe baza regulilor inteligente privind întreprinderile, intermediarul de mesaje sortează�i converte�te fi�ierele de caz XML în funcţie de nevoile destinatarilor legali �i distribuie notificările conform unor reguli predefinite de distribu�ie. Pentru a da câteva exemple:

În timp ce întreaga istorie a cazului trebuie să fie publicată pe internet, doar notificările 1.cele mai recente trebuie trimise destinatorilor – drept pentru care notificările anterioare sunt eliminate din mesajul XML. Serviciile po�tale au nevoie doar de acele notificări care sunt utile pentru sarcina lor, 2.astfel că acestea primesc mesaje la începutul sau încheierea procedurilor de insolvenţă, dar nu primesc mesaje privind întâlnirile de verificare sau depunerea listelor de dividende aflate în lichidare. Consiliul de asisten�ă juridică, care este responsabil pentru punerea în aplicare a „Legii 3.privind restructurarea datoriei pentru persoanele fizice”, prime�te doar notificări privind restructurarea datoriei �i nu privind falimentele sau moratoriile. De asemenea, cuprinsul exact al notificării poate varia în funcţie de destinatar: în timp ce 4.adresa unei persoane care locuie�te într-un cămin pentru femei abuzate nu trebuie, desigur, dezvăluită pe internet, aceasta trebuie trimisă serviciilor po�tale pentru a pune în aplicare filtrarea curierului.

Oferind destinatarilor date uniforme din punct de vedere semantic �i tehnic, trimiterea unor date uniforme către destinatari a permis reducerea substan�ială a cheltuielilor.


PE415.240v01-00 50/59 DV\752580RO.doc

RO

16 Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European �i a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informa�iilor din sectorul public.

Figura 7. Procesul actual de notificare a insolvenţei în �ările de Jos: armonizat �i aproape complet automat.

În registrul public de insolvenţă se pot efectua căutări în func�ie de dată în combina�ie cu instan�a sau tipul de insolvenţă, de numărul cauzei sau al notificării, de persoană sau de denumirea societă�ii. Deoarece confiden�ialitatea persoanelor fizice trebuie protejată, s-a căzut de acord cu Autoritatea pentru protec�ia datelor asupra faptului că pot fi efectuate exclusiv căutări cu două cuvinte-cheie, precum nume împreună cu data na�terii, sau nume împreună cu cod po�tal. Societă�ile �i entită�ile juridice pot fi căutate după nume, adresă sau codul de identificare în registrul comerţului.

Pe pagina de detalii a registrului pot fi găsite toate informa�iile privind cazul: numele�i adresa, numele, adresa�i detaliile de contact ale administratorului sau ale destinatarului, numele judecătorului de supraveghere, numerele de identificare �i toate detaliile ultimelor notificări �i ale notificărilor anterioare. De�i registrul de insolvenţă a reprezentat o mare îmbunătă�ire, numero�i utilizatori profesioni�ti ai registrului, precum băncile, agen�ii de rating�i societăţile de vânzare prin corespondenţă, doreau să aibă acces electronic la date. Astfel, în conformitate cu Directiva privind reutilizarea informa�iilor din sectorul public16, s-a decis să se faciliteze un serviciu disponibil pe internet, prin care ace�ti utilizatori majori pot accesa stocul XML al site-ului de internet în mod direct �i gratuit. Utilizatorii serviciului disponibil de internet pot, efectua căutări în registru de pe computerul propriu, în acela�i mod în care un utilizator uman poate efectua căutări pe site-ul de internet. Toate răspunsurile sunt oferite în format XML �i pot fi u�or integrate. Mai mult, clien�ilor li se oferă posibilitatea de a crea o copie completă�i sincronizată a registrului pe propria re�ea, atâta timp cât respectă regulile de protec�ie a datelor.

De�i interfa�a de utilizator a registrului este disponibilă numai în limba olandeză, a fost construită o versiune în limba engleză a serviciului de internet pentru utilizatorii străini. Datoritămodelului de date foarte strict, schema XML de bază a putut fi redată bilingv. Ca urmare, un dezvoltator de programe informatice obi�nuit poate construi o versiune în limba engleză a


DV\752580RO.doc 51/59 PE415.240v01-00

RO

17 http://ec.europa.eu/civiljustice/bankruptcy_net_en.htm18 Supra, nota de subsol 5.

registrului olandez de insolvenţă. Totu�i, problemele de interpretare juridică nu sunt rezolvate în acest fel. Deoarece procedurile de insolvenţă diferă în mod substan�ial de la �ară la �ară, traducerile literale într-o altă limbă pot lăsa loc interpretării juridice gre�ite. Pentru a reduce la minim acest risc, s-a utilizat traducerea în limba engleză a descrierii procedurilor olandeze de insolvenţă de pe site-ul de internet al Re�elei Judiciare în materie civilă�i comercială17. Prin utilizarea acestei terminologii, utilizatorii străini ai serviciului de internet pot contextualiza mai mult de o sută de tipuri de notificări �i al�i termeni care apar în registru.

un prototip european În urma deciziei Consiliului din iunie 200718, Pre�edin�ia portugheză a luat ini�iativa de a construi un prototip de interconectare a registrelor de insolvenţă din�ase state membre (Germania, Austria, Portugalia, Slovenia, Italia �i �ările de Jos). Astfel cum se arată în prototip, care a fost ulterior extins la Estonia, Letonia �i Republica Cehă, utilizarea standardelor interna�ionale �i a unei tehnologii internet comune este suficientă pentru a efectua căutări în registrele diferitelor state membre prin intermediul unei singure interfe�e de căutare, fără a fi necesar să se construiască o nouă bază de date centrală.


PE415.240v01-00 52/59 DV\752580RO.doc

RO

Figura 8. Lista de rezultate pentru prototipul construit de un grup de state membre. Rezultatele din Italia, Austria, Germania, Letonia �i �ările de Jos sunt integrate într-o listă de rezultate unică.

De�i elaborarea prototipului a�teaptă în prezent o decizie privind finan�area, speciali�tii na�ionali au realizat deja o analiză a problemelor care trebuie rezolvate înainte ca un portal european cu registre na�ionale de insolvenţă interconectate să fie deschis pentru public.

O serie de elemente de bază ale registrelor interconectate Pentru a ilustra func�ionarea de bază a registrelor europene interconectate într-o arhitectură


DV\752580RO.doc 53/59 PE415.240v01-00

RO

descentralizată, prezenta sec�iune dezvoltă mai detaliat modul în care este ob�inut răspunsul la o întrebare a utilizatorului. Principalul parcurs „tehnic” este indicat în partea stângă a schemei următoare. Pentru fiecare etapă, în partea dreaptă sunt indicate aspecte juridice, tehnice �i organiza�ionale specifice.


PE415.240v01-00 54/59 DV\752580RO.doc

RO

Accesarea site-ului1.Utilizatorul ajunge la portal �i 2.

selectează limba pe care dore�te să o utilizeze pentru navigare (comparabil cu alte site-uri de internet ale UE).

Căutare1.Utilizatorul introduce numele societă2.�ii comerciale pe care o caută�i selectează unul, mai multe sau toate statele membre pentru căutare.

Caractere extinse 1.Utilizarea de caractere speciale (precum č, š, å) ar 2.

putea cauza probleme. Nu toate bazele de date na�ionale în�eleg aceste caractere sau pot să le traducă în forma lor „nominală” (care ar putea fi neclară: å se va traduce a sau aa?)

Căutare fonetică1.Unele �ări pun în aplicare o căutare fonetică, 2.

oferind de exemplu posibilitatea de a găsi „Meier” atunci când se caută „Mayer”. Această func�ie ar trebui să fie îndeplinită la nivel naţional, deoarece fiecare �ară ar putea avea propriile sale reguli.

Pe portal, utilizatorului ar trebui totu�i să i se 3.ofere posibilitatea de a indica dacă dore�te să caute fonetic sau nu.

Cu toate acestea, portalul nu va dispune de funcţia 4.de căutare fonetică. Utilizatorul trebuie să�tie (sau să fie informat în legătură cu acest lucru) care dintre registrele pe care le cercetează oferă o căutare fonetică pusă în aplicare.

Definirea „societă�ii comerciale” �i alte 1.chestiuni juridice

Căutarea vizează doar societă�i comerciale sau -�i persoane fizice? În cel de-al doilea caz pot apărea probleme, deoarece unele state membre permit o căutare „exclusiv pe bază de nume”, altele necesită o cheie dublă (de exemplu nume + data na�terii). În cel de-al doilea caz, aceastăop�iune trebuie să fie pusă la dispozi�ia utilizatorului.Când se caută o societate comercială, sunt -identificate �i societăţile individuale? Numele precedente sunt incluse în căutare (se -poate găsi societatea A în cazul în care �i-a schimbat numele în B chiar înainte sau după ce a dat faliment? Sunt toate tipurile de insolvenţă incluse în -registrele na�ionale? În ce mod este comunicat acest lucru utilizatorului? La cât timp după încheierea unei proceduri de -insolvenţă poate fi găsită o societate?

Plată1.În unele state membre, registrul este gratuit, în 2.

altele trebuie plătită o taxă. Trebuie să se organizeze servicii transna�ionale de plată pentru a include toate registrele.


DV\752580RO.doc 55/59 PE415.240v01-00

RO

Distribuirea cererii 1.Software-ul portalului redirec�ioneazăcererea către registrele în care utilizatorul dore�te să efectueze căutări.

Cuprinsul câmpului „societate” 1.Există diferen�e cu privire la ceea ce este 2.

prezentat în câmpul „societate”. Instruc�iunile din ghidul destinat programatorilor �i îmbunătă�irile din registrele na�ionale au condus la o prezentare mai univocă a rezultatelor.3.

Răspunsuri na�ionale 1.Registrele na�ionale oferă rezultatele găsite care cuprind numele societă�ii, identificarea cazului în registru, data insolvabilită�ii.

Protec�ia datelor Regulile privind protec�ia datelor variază în func�ie de statul membru în ceea ce prive�te, de exemplu, cât de mult timp va fi găsită o persoană/societate în registru după încheierea insolvabilită�ii.1.Câmpul datei S-ar putea ca utilizatorului să nu îi fie clar ce este prezentat în câmpul „datei”. Ar putea reprezenta începutul procedurilor de insolvabilitate, dar �i ultima etapă a procedurilor. Un studiu ar trebui săarate dacă:

câmpul este dorit în lista de rezultate (poate că-prezentarea acestuia pe pagina de detalii ar putea fi suficientă)în caz afirmativ, ce ar trebui să indice acesta -dacă acest lucru este realizabil pe registrele na-�ionale

Numărul maxim de înregistrări Numărul maxim de înregistrări care va fi furnizat trebuie să fie clar definit �i comunicat utilizatorului – dacă acesta omite vreun rezultat, trebuie să afle acest lucru.1.Integrare1.

Portalul integrează rezultatele căutării din diferite registre într-o singură listăde rezultate, care poate fi sortată dupănumele societă�ii, stat membru �i dată. Numele câmpurilor sunt prezentate în limba aleasă de utilizator.

Solicitarea de detalii 1.Utilizatorul poate da clic pe una dintre înregistrări pentru a ob�ine mai multe informa�ii.


PE415.240v01-00 56/59 DV\752580RO.doc

RO

Înregistrarea detaliilor1.Detaliile cazului sunt prezentate 2.

utilizatorului.

Format1.Unele state membre (de exemplu NL, IT) pot 2.

furniza portalului înregistrări detaliate în format XML, permi�ând traducerea câmpurilor de nume. Atunci când con�inutul câmpurilor provine dintr-o listă limitată de valori, acest con�inut (de exemplu denumirea etapei procedurale) poate, de asemenea, să fie tradus în limba utilizatorului printr-un glosar multilingv. Totu�i, în unele state membre (de exemplu PT, DE), înregistrările detaliilor sunt documente judiciare în format PDF sau text simplu. Acestea nu pot fi traduse, sau pot fi traduse numai la pre�uri substan�iale. Ca urmare, utilizatorul este confruntat cu rezultate disparate – făcând necesară adaptarea registrelor na�ionale care nu pot încă să furnizeze un format XML bine structurat.ContextualizareDatorită diferen�elor dintre procedurile na�ionale de insolvabilitate �i, prin urmare, a diferenţelor de con�inut ale registrelor, statele membre ar trebui săfie libere să aleagă datele pe care le prezintă pe pagina de detalii. Totu�i, o traducere corectă este esen�ială – un glosar de termeni s-ar putea să nu fie suficient; utilizatorii trebuie să poatăcontextualiza termenii pentru a-i putea în�elege în sensul juridic inten�ionat.ReutilizareUnele state membre permit în mod explicit reutilizarea datelor (de exemplu NL), în alte �ări (de exemplu DE) nu este permisă reutilizarea. Acest lucru trebuie să fie comunicat utilizatorului clar �i fără echivoc.

Căutare avansată1.Căutările după alte criterii decât 2.

numele, de exemplu o perioadă specifică, o instan�ă specifică sau un anumit tip de procedură.

Varia�iiFiecare �ară are propriile op�iuni de date �i căutare specifice. Trebuie să se găsească solu�ii tehnice flexibile pentru a pune op�iunile la dispozi�ie în portalul comun.

Alte registre

Baze de date privind traducătorii �i interpre�iiPentru buna func�ionare a pie�ei comune a serviciilor de traducere�i ca o condi�ie obligatorie pentru realizarea celorlalte obiective ambi�ioase ale programului e-justi�ie (precum îmbunătă�irea videoconferin�ei transfrontaliere, medierea �i accesul la proceduri judiciare în străinătate), bazele de date na�ionale de traducători �i interpre�i trebuie să fie accesibile din alte state membre. De�i nu toate statele membre dispun de o bază de date privind traducătorii/interpre�ii, interconectarea poate urma modelul registrelor de insolvenţă; în prototipul cu registre de insolvenţ


DV\752580RO.doc 57/59 PE415.240v01-00

RO

19 A se vedea mai sus, nota de subsol 2.20 Exemple: Germania, Italia.21 Excep�ie: În Austria registrul central de eviden�ă a popula�iei este disponibil online: www.business.telekom.at.22 COM(2005) 65 final

ă sunt interconectate, de asemenea, bazele de date de traducători germani �i austrieci. Amănuntele bazei de date accesibile în mod public pot fi limitate la nume, limbă maternă, �ară�i domiciliu, pereche(i) de limbi, calificări, domenii speciale �i detalii de contact; accesibilitatea altor date poate fi limitată pentru autorită�ile judiciare.

Atât timp cât nu există standarde europene de calitate, standardele na�ionale de calitate trebuie să fie reflectate în baza de date. De�i în Comunicarea Comisiei se propune o bază de date europeană centrală a interpre�ilor, nu există argumente imperative împotriva op�iunii mai simple de conectarea a bazelor de date na�ionale existente.

Registrele de eviden�ă a popula�ieiAccesul la registrele de eviden�ă a popula�iei este necesar, de exemplu, pentru colectarea de date privind adresa unui debitor. A�a cum se indică în Cartea verde a Comisiei privind executarea efectivă a hotărârilor în Uniunea Europeană: transparen�a activelor debitorilor19: „Aceste registre sunt organizate foarte diferit. În câteva state20, acestea sunt administrate de autorită�ile locale; prin urmare un creditor care caută adresa unui debitor ar trebui să caute în toate registrelelocale ale statului – ceea ce este o sarcină imposibilă. Registrele centrale nu sunt, adeseori, disponibile pentru creditor.21”RISER ID Services GmbH, care beneficiază, din 2003, de sprijin în cadrul programului eTEN, este un furnizor (privat) de servicii de verificare a adreselor electronice, limitându-se însă, momentan, la adresele din Germania, Austria, Ungaria, Irlanda, Estonia, Suedia �i Elve�ia. În timp ce EULIS �i EBR î�i propun interfa�a prin intermediul registrelor na�ionale, RISER ID dispune de propriul portal; accesul prin registrele na�ionale nu este posibil.

Registrul succesoralÎn Cartea verde „Succesiuni �i testamente”22, Comisia ajunge la următoarea constatare: „Căutarea de testamente, în special testamente făcute în străinătate, poate fi un obstacol insurmontabil”Pentru a soluţiona această problemă, se pot concepe diverse solu�ii – care sunt în prezent revizuite de un studiu de impact al Comisiei. De�i se poate lua în considerare construirea unei baze de date europene centrale, interconectarea deja ini�iată a unor registre na�ionale de către Asocia�ia Re�elei Europene de Registre Succesorale (ARERT) este o op�iune serioasă care poate fi extinsă ulterior. Re�eaua Europeană de Registre Succesorale (RERT) este o re�ea care permite interconectarea registrelor succesorale locale sau na�ionale existente. Prin RERT, un notar poate efectua căutări într-un registru străin prin intermediul propriului registru na�ional. Registrul străin cercetat răspunde ulterior notarului prin intermediul registrului său na�ional. Conceput în 2001, proiectul a fost pus în aplicare efectiv între Belgia �i Fran�a în 2002. Pentru a simplifica extinderea RERT la alte state europene, organizaţiile notariale franceze, belgiene �i slovene au creat în iulie 2005 ARERT, care are în prezent opt membri (Fran�a, Belgia, Slovenia, �ările de Jos, Portugalia, Italia, Letonia �i regiunea Sf. Petersburg), încă patru exprimându-�idorin�a de a se alătura asocia�iei (România, Bulgaria, Polonia �i Estonia).


PE415.240v01-00 58/59 DV\752580RO.doc

RO

Interconectare: în ce mod?În sec�iunile anterioare este evaluată necesitatea accesibilită�ii transfrontaliere a registrelor funciare, ale comerţului�i de insolvenţă. În afară de ini�iativele luate deja, există, în general,diverse op�iuni pentru realizarea accesibilită�ii transfrontaliere. În această sec�iune vor fi prezentate pe scurt diversele opţiuni posibile.

Construirea uneia sau a mai multor baze de date europene centrale.1)

Figura 9. Registre europene centrale.

În general, aceasta tinde să fie o op�iune complicată, inflexibilă�i costisitoare. La nivel comunitar, trebuie să fie definit cuprinsul înregistrărilor, eventual prin intermediul unui instrument juridic. Administrarea bazei de date este costisitoare din cauza măsurilor de securitate �i de protec�ie a datelor care trebuie luate. Construirea unei baze centrale de date poate fi destul de complexă, deoarece este mai dificil – în compara�ie cu simpla interconectare – să fie luate înconsiderare particularită�ile na�ionale.

Interconectarea registrelor prin puncte de acces la registrele na�ionale. 2)


DV\752580RO.doc 59/59 PE415.240v01-00

RO

Figura 10. Interconectări cu acces prin intermediul registrelor na�ionale.

Aceasta este situa�ia realizată cu EBR �i EULIS. Simpla interconectare a registrelor economise�te costurile construirii �i administrării unei baze centrale de date �i oferăflexibilitate pentru membrii participan�i. Solu�ia specifică domeniului poate fi văzută atât ca un avantaj (independen�ă faţă de alte domenii), cât �i ca un dezavantaj (reinventarea ro�ii, costuri duble). Prin utilizarea registrelor na�ionale ca puncte de intrare nu trebuie dezvoltate portaluri comune. Totu�i, nu este posibilă nicio integrare între domenii diferite.

Interconectarea registrelor printr-un portal pentru fiecare tip de registru. 3)

Figura 11. Interconectări cu acces prin portaluri de domenii.

RISER ID oferă acest tip de solu�ii pentru registrele de eviden�ă a popula�iei. Accesul la registre din străinătate nu este oferit prin registrul na�ional, ci printr-un portal central unic. Această solu�ie oferă avantaje atunci când interfe�ele na�ionale sunt foarte complexe sau greu accesibile.

Interconectarea registrelor printr-un portal consacrat e-justi�iei comun şi unic. 4)


PE415.240v01-00 60/59 DV\752580RO.doc

RO

Figura 12. Interconectări cu acces printr-un portal european central consacrat e-justi�iei

Aceasta este solu�ia care este preconizată în propunerile privind e-justi�ia ale Comisiei �i Consiliului. Este o op�iune care favorizează utilizatorul, deoarece pentru numeroşi utilizatori acest portal unic ar fi suficient, acesta oferind certitudinea că datele disponibile provin dintr-o sursă autorizată�i oferind posibilită�i de interconectare a unor domenii diverse. Cu toate acestea, trebuie să se în�eleagă că nu toate registrele sunt utilizate întotdeauna într-un context juridic, astfel că dezavantajul unei implementări foarte rigide a acestei solu�ii ar consta în ignorarea sau neglijarea caracteristicilor specifice domeniului.

Interconectarea registrelor pe bază de servicii �i interfe�e bine definite. 5)

Figura 13. Solu�ie flexibilă construită pe servicii.

Această op�iune ia în considerare faptul că domenii diferite ar putea necesita solu�ii diferite, precum �i faptul că portalul consacrat e-justi�iei ar putea necesita adoptarea unei abordări


DV\752580RO.doc 61/59 PE415.240v01-00

RO

23 http://ec.europa.eu/idabc/en/document/3473

diferite de cea a registrelor na�ionale, mai degrabă decât în cazul unei solu�ii specificedomeniului, în ceea ce priveşte func�ionalitatea�i sfera geografică – de exemplu, solu�ia EBR include state ter�e, care pot fi omise din portalul european consacrat e-justi�iei. Prin proiectarea de servicii specifice, respectiv func�ionalită�i de software cu parametri de intrare �i ie�ire bine defini�i, se pot realiza solu�ii flexibile.

Această op�iune este descentralizată în ceea ce prive�te arhitectura �i respectă Cadrul european de interoperabilitate (EIF).23

Responsabilită�ile pot fi clar împăr�ite între: organismele responsabile de registrele na�ionale, inclusiv calitatea datelor �i accesibilitatea-prin intermediul unor interfe�e aprobate în comun;organisme responsabile pentru servicii – acestea pot fi organiza�ii precum EULIS sau EBR -�i, în unele cazuri, institu�ii ale UE, precum Comisia;organisme responsabile pentru diversele interfe�e de utilizator, care pot fi registre na-�ionale, proprietarul portalului european consacrat e-justi�iei sau organiza�ii intermediare precum RISER ID sau EULIS.

Activitate viitoare

Prezenta lucrare oferă o prezentare generală cu privire la cele mai importante aspecte ale interconectării registrelor comerţului, a registrelor cadastrale, a registrelor de insolvenţă�i a altor registre. Se pot trage următoarele concluzii:

astfel cum s-a stabilit de către Comisie, statele membre �i Parlamentul European, cetă�enii, -întreprinderile, specialiştii din domeniul dreptului�i autorită�ile judiciare trebuie să aibăacces interconectat la registre; cu toate acestea, contextul în care sunt căutate datele din registre nu este întotdeauna unul -juridic, prin urmare se poate considera că nu este în interesul utilizatorilor să se limiteze accesarea registrelor la portalul european consacrat e-justi�iei, aflat în construc�ie. Trebuie să se găsească modalităţi de acordare a accesului la registre atât din interiorul -portalului e-justi�ie, precum �i prin intermediul altor portaluri �i interfe�e. Deoarece to�i utilizatorii au necesită�i diferite, o solu�ie „care se potrive�te tuturor” nu este nici realizabilă, nici de dorit. Ac�ionând conform principiilor orientării serviciilor – în conformitate cu orientările stabilite -în Cadrul european de interoperabilitate, este posibil să se pună la dispozi�ie datele de registru pentru diferite grupuri de utilizatori �i portaluri, în funcţie de necesită�ile diferite ale utilizatorilor acestora. Pentru realizarea acestui lucru, este necesară o cooperare strânsă între statele membre, -organismele na�ionale de registratură�i organiza�iile interna�ionale deja active în domeniu.


adlib express watermark - europarl.europa.eu · materie civilăi penală, interconectarea...

Documents