No. Ъ-6&

Ediţie stiecială. Un exemplar 2 Lei. Joi 12 Aprilie 1923.

Ziar cotidian independent Românesc în ţi ADIINISTSAŢIA : ucise Deák No. 2. eion 10-02.

Director-Fondator : ŞTEFAN MARCUS. A B O N A M E N T E :

Pe un an 450 Lei Pe trei lnni 120 Lei Pe nna lună 45 Lei

iS ROMA supăraţi ! cu gând senin ca prima I primăverel. Aducem cu âia zilelor preamă lté aie isim cu glasul unit al tu-illor în acest oraş, aducem ftetească care Dumnezeu i lui ni-a păstrat. m haină de serbătoare. u străbate ín toate coiţu-ir îndeosebi glăsuim către ;pre bihoreni. noi mulţi români In Ţara ecuvântată, şi avem să' tâtea păreri pentru conso-Adevărul oricum este, va uf şi vecinie. Orice popor luterea prin forţele de cari aceea nu se poate un re

V numai dacă în unitate ntele disarmonice, şi se nuncă de echilibrare, ce a fost bun odată, de a vremurilor, de un prln-it. Aceea ce este rău, ori ii se pare că este rău, — ţ tinde uneori ia salvarea viefli sociale-nationale ale Ele rămân vecinie aceleaşi ia lor. a lupta noastră, este lupta irl doresc cu sinceritate leamului Românesc, n plămădirea în dorinţa tu i aceeaş a întregului Judeţ. Judeţului Bihor, ca paznic

Impune o muncă devotată sată în consolidarea ade-(il naţional-sociale delà noi Iar trebuie să fie aceea, jmul de cultură şi clvili-im cărturarul delà sate, cunoaşte Ţara, prietenii şi cari trebue să le învingă, ă fim oglinda Bihorului, bun şi judecătorul drept,

i desfacem Iţele, ca să ne cu toţii acelaş neam de a patimă, fără ură şi cu

Vrem pace în sufleful tuturora şi spor la muncă.

Vrem ca prin acest mijloc să servim mai ales ca informatorul eve­nimentelor din Judeful Bihor şi din oraşul Oradea-Mare, fără deosebire, pentru noi şi vo i .

Vrem să contribuim cu un mă­runţiş, la marea operă de întărire a Neamului şi a Ţări i , precum cărturarii din Judeţul Bihor de pe vremuri cu gândul curat, şl cu spirit de devota­ment au contribuit.

Prin muncă la biruinţă! Daţi-le posibilitatea acelora, cari

au dor de muncă cinstit, să birue pentru vo i to ţ i !

Ştefan Marcus Director, fost Prefect de Politie.

Bună Venire!

i ne cunoască neamul, aşa i i trăit în vremurile de rea ş i obiceiurile noastre

precum şi dupăcum ne istăzi. i selecţionăm ceeace este icoatem foloase reale.

Suntem în plină Sărbătoare ! Repre­zentanţi ai tuturor Barouri/or din ţară sosesc, rânduri-rânduri — azi şi mâine, în Oradea-Mare, pentru ca la noi şi împreună JZÜ noi — cei de aci, să aşezăm temelia celei mai moderne „Justiţii", de­terminând principiile generale ale orga nizaţiei sale.

Ochii tuturor — ai publicului româ­nesc de pretutindeni, se aţintesc acum asupra noastră — la Oradea-Mare, unde se aşterne îmbunătăţirea Justiţiei şi, ca corolar indispensabil, o soartă cores­punzătoare pentru magistraţi.

Colegi! Cuvântul nostru atârnând greu, răs­

punderea ne este cu atât mai accentuată. Cu nestrămutată credinţă în M. S.

Regele nostru, care a dovedit „Justiţiei" o solicitudine mult deosebită;

Convinşi deci că lucrările noastre vor constitui preludiul înfăptuirii unor realităţi — legi desăvârşite, asigurând „idealul" în Justiţia Patriei;

Cu toată căldura inimei, în numele advocaţilor din Oradea-Mare şi Bihor, fiţi bine veniţi fraţi din cele patru unghiuri,

ce atât de multe veacuri se găseau la un loc numai în visurile şi inimile noastre răzleţite; Vă urez spor la muncă!

Oradea-Mare, 10 Aprilie 1923. Dr. Derretriu Kiss

Decanul Baroului Advocaţial din Oradea-Mare şi Bihor.

Qpadea-Moreji Congresul încă de două săptămâni oraşul nostru e stră­

bătut de fiorii primirii rudelor. Dar mai cu seamă în ultimele zile pregătirile de primire a celor aş ­teptat au început să fie tot mai febrile. Comitetul aranjator în frunte ca inimesul avocat Dr Bledea, străbate oraşul în lung şi în lat ca să facă rost de gazde convenabile aleşilor oaspetj. înfrigurarea este cu atât mai mare cu cât faţă de numărul cel mare al congresiştilor se născuse grija că nu vom putea fi la înălţimea fericitului eveniment. Ba că să-i găzduim în încântătoarea stafie balneară Epi-scopia-Felix, ba la hotelurile cele mai de seamă-Pretutindeni grija de a face faţă cum se cuvine acestei primiri. Familiile româneşti s'au oferit să primească cu dragoste unul, doi sau mai mul{i congresişti. Căci nu se putea desminti renumele de ospitalitate al Bihorului.

De vre-o două zile au început să-şi facă apariţia solii celor ce vin. Eri cu trenul de 15'25 se aştepta sosirea dlui ministru Florescu însoţit de conducătorii congresului.

La ora 14 peronul gării începuse a se po­pula cu ce are Oradea mai ales. Şi ca să se vadă dragostea cu care se aşteptau oaspeţii ţinem să remarcăm că nu veniseră la gară numai repre­zentanţii justiţiei şi ai baroului, ci şi reprezentanţii în-tregei activităţi intelectuale : profesori, profesoare, ofiţeri, funcţionari, doamne, domnşoare, pe feţele tuturor citindu-se nerăbdarea şi bucuria de frate. Cu un cuvânt Orădanii sunt bucuroşi de oaspeţi. Trenul îşi anunţă intrarea printr'un nor de fum; lumea se înghesue spre linia întâiu, ochii tuturora se îndreaptă la fereştrile trenului, cei mai mă­runţei lungindu-şi gâtul şi înălţându-se pe vârful picioarelor. Maşina se opreşte răsufiând, din va­gonul ministerial se coboară' zâmbind şi cu emoţia pe faţă dl ministru Florescu urmat de dnii Ştefan Praporgescu primul preşedinte a.l tribunalului din Cluj, de dnii Cepescu prim-procuror Emil Fildan procuror general şl de întreaga suită de avocaţi şi magistraţi.

Primul cuvânt de binevenire îl rosteşte d. Dr. Dimitrie Kiş, decanul baroului avocaţilor din Oradea-Mare şi organizator al congresului. Vor­besc apoi dnii Peter Iulian, prefectul judeţului, d. Dr. Bucico Coriolan primarul oraşului, în numele garnizoanei şi al armatei d. general Teodorescu şi d. Stăncescu, preşedintele Curţii de Apel.

D. ministru Florescu, în cuvinte călduroase mulţumeşte pentru frumoasa primire şi asigură pe orădaniv că în câteva zile cât va sta în mijlocul lor, şi a fi cunoscut, iubirea va fi şi mai puternică.

Apoi oaspeţii, în frunte cu d. ministru se îndreaptă spre o sală de primă îndrumare a con­gresiştilor, anume aranjată în salonul clasei I sub conducerea dlui Bledea şi a unui număr de avocaţi din localitate.

Ziariştii unguri profitând de amabilitatea dlui ministru dau năvală după interviewuri. In alt număr al gazetei noastre dăm răspunsurile binevoitoare ale dlui ministru

In acest timp d-nâ Florescu, primită cu flori de către doamnele din localitate, coboară din vagon şi ia loc în primul automobil. înalţii oaspeţi sunt găzduiţi la episcopia greco-orientală, iar dnii avocaţi sunt îndreptaţi fiecare spre gaz ­dele orânduite.

Azi se aşteaptă grosul congresiştilor, când se va face si primirea lor oficială.

2 .VESTUL ROMÂNIEI"

CONGRESUL ADVOCAŢILOR DIN ROMÂNIA

ir O u i In zilele delà 11 —13 Aprilie cor. va avea

loc în Oradea-Mare Congresul Advocaţilor din România. Dăm mai jos ordinea după care se va desfăşura lucrările congresului :•

Ю Aprilie 1923. a) Orele 10 şi 16. Şedinţa Comisiunei permanente, b) Orele 21 . Masă co­mună, în Restaurantul Palace, a membrilor Comi­siunei permanente cu advocaţii din Oradea-Mare şi Bihor.

11 Aprilie 1923. a) Orele 10. Şedinţa Co­misiunei permanente, b) Orele 15'25, în gară, Primirea oficială a congresiştilor. c) Orele 16. Şedinţa Comisiunei permanente, d) Orele 20. Reprezentaţie de gală, la Teatrul Regina Maria.

12 Aprilie 1923. a) Orele 10. Deschiderea Congresului. La deschidere sunt învjtaţi toţi Ma­gistraţii cum şi toţi Capii de Servicii din Oradea-Mare precum şi toţi advocaţii din Oradea-Mare şi jud. Bihor, b) Orele 16. Şedinţa Congresului c) Orele 21 . Concert coral, Ia Teatrul Regina Maria, dat de Soc. Muzicală „Cântarea României".

13 Aprilie 1923. a) Orele 10. Şedinţa Con­gresului, b) Orele 16. Şedinţa Congresului, c) Orele 21 . Banchet în Onoarea Congresiştilor, în Sala Clubului Comercial.

14 Aprilie 1923. Vizitarea oraşul Oradea-Mare, şi băilor Felix şi Episcopia.

Şedinţele se vor ţinea în Aula Primăriei Oraşului.

H i ! comisiunei permanentă In cursul zilei de eri — 10 Aprilie — a

lucrat comisiunea permanentă a congresului com­pusă din 60—70 persoane, menită să prepare lucră­rile ce vor fi desbătute în plin congres. Şedinţele au avut loc în sala rnare delà oraş. Şedinţele au fost prezidate de dl Decan al baroului advocaţial din Oradea-Mare Dr. Demetriu Kiss şi de dl fost Decan al baroului advocaţial din Bucureşti I. Do-brescu. Cu conducerea precesului verbal a fost autorizat dl Dr. Paul Nagy.

Comisia permanentă a delegat 4 subcomisii, cari vor pregăti lucrările congresului, care se va deschide în 12 Aprilie în Aula mare a Primăriei oraşului Oradea-Mare.

Comisia I chestiuni judiciare. Referent Dr. Ghilezan, membrii : Dr. Nicolae Zigre, Radoviciu 1. Chirila Vasilescu.

Comisia II chestiunile privitoare unificării. Referent: Dr. Roman Vaier, membrii: Dionisie Io-nescu, Dr. Nistor Iustin şi Dr. Andru Sever.

Comisia III chestiunea privitoare pensiunilor. Referent : Dr. Feier Adolf, membrii : Vagamescu C , Dr. Perccel Adolf, Pieniceanu V., Dobrescu I., Chirila Vasilescu, Dr. Turla Nicolae şi Saric Vasile.

Comisia IV. chestiunile privitoare la pregă­tirea pentru avocatură. Referent : Dr. Boroş Ioan,

membrii: Dobrescu S., Baciu V. şi Dr. Mangra Dimitrie. '

S'au formulat 57 articole din anteproectul de Regulament al legei Advocaţilor. Discuţiunile vor urma azi, fiind în cauză peste 200 articole.

Cei ce au luat parte, cu totul activă, Ia desbateri sunt dnii advocaţi : Radovici (Constanţa), Văgăsunescu Mihai şi Ionescu Dionisie (Bacău), Ghilezan Li viu, Nemeş şi Roman (Cluj), Marşieu (Arad), V. Toncescu şl Vasilescu Chirilă (Bucu­reşti), Zigre Nicolae. Andru Sever, Iuliu. Pogány, Pelle, Lazar Aurel (Oradea-Mare), Nistor (Tg. -Mureş), Fretinescu (Vâlcea), Brânză (Kişinău), Covată (Bazargic) şl cu deosebire dl Dem. D o ­brescu fost decan al Baroului Ilfov, care în ab­senţa dlui Dem. Kiss, a prezidat desbaterile în mod magistral.

Până acum au sosit în Oradea-Mare, afară de cei sus arătaţi următorii advocaţi: Bacău; Dalbon Ion, Iosif Emil, Furmuraki Emil ; Buzău: Gh. Pieniceanu ; Neamţu : Şoarec V.; Constanţa. Dropol A . ; Ilfov: Nether, Apostoleanu, Gerega, Dumitriu Traian, Niculescu Hristu, Nicodinescu şi Constantinescu ; Tg.-Mureş: Bacin Aurel; Dolj: D. Stoenescu ; Mehedinţi: V. Rădulescu şi Kivu ; Argeş: Alex. Dumitrescu.

La şedinţele de eri ale Comisiunei perma­nente dintre localnici au mai luat parte : Dem. Kiss decanul, Iustin Ardelean, Paul Nagy, Ion Câm-peanu, Gh. Sirrlonca, Emeric Bardos, Elex. Kadar, Colpman Thuri, Savu Marta, Iuliu Kaufmann, N i e fïirla, Adolf Percei, Adolf Fehér, Boroş Ioan, Petru .Fodor, Mangra Dim., Papp Károly, Roxin Gh., Hajdú Zoltán, Sigmond Engel, Prodan T e o ­dor, Ion Popitz, Victor Faragó, Gabriel Rednic, iar dintre staag :ari dnii P. Vuruclas şi Surducanu.

In primele şedinţe comisia a hotărât să înain­teze congresului un program în care se vor desbate :

1. Chestiuni judiciare 2. Unificarea juridica 3 Punerea în apucare a legii advocaţială.

\ Intre orele 17 şi 19 şedinţa a fost onorată şi de către dl Popp Alex, directorul general al justiţiei din Cluj, cum şi de către dl Popp Ion procurorul general de pe lângă Curtea de Apel din Cluj.

Cu trenul de 15'25 care a adus pe dl mi­nistru Florescu, au mai venit şi dnii Ştefan Pra-porgescu primul preşedinte al Tribunalului din Cluj, cum şi dl Cepescu primul procuror delà Cluj.

In seara de 9 Aprilie a fost o seară de cu­noştinţă la restaurantul „Palace", iară în seara de 10 Aprilie o masă comună la care au participat vreo 60 advocaţi sosiţi din întreaga ţară.

AVIS! Reprezentanţii sosiţi pentru Congresul Ad­

vocaţilor din România se vor adresa în chestiuni de cartiruiere Ia d. advocat Dr. Vasile Bledea Str. Vulcan No. 13, iară pentru bilete la reprezenta­ţiile din teatru şi pentru banchet d-lui advocat Dr. Pelle Ioan Sír. Poştei No. 3 .

Revoluţie în Ro Din Ungaria şi străinătate st

alarmaţi de ştiri revoluţionare în şi se miră că la noi totul este ît din Ungaria şi străinătate după de ei sunt pline cu acestea şti.» coipo. . , ocupă cu chestiunea şi ziarele franceze. Neuţ Presse şi Berliner Tagblatt comentează „cit sângeroase" pe coloane întregi. Să accentut nu e vorbă de demonstraţii antisemite ori de , contra guvernării dar vorbesc despre o „revţ In curgere.

Noi cari mulţumită cumpătului politi. ştim întotdeauna să-1 păstrăm, ne bucurăm г' trăim în linişte. ,

Nu ne înţelegem întotdeauna şi în toa via a politică la noi, •— durere, — nu a ai o echilibrare serioasă a părerilor partidelor, I munca care o depune unul fiecare dintre tr este ca să fim aceea ce trebue să fim avânj nirea specială în concertul popoarelor înve

Şefii autorităţilor desmlnt şi ei Ia râniL aceste falsuri colportate cu scopuri anume (F pagandă contra României-Mari. •

Congresul advocaţilor din România în 0 f

Mare este dovada cea mai tare că ordiner' păstrată. ">

Totuşi ne folosim de ocaziunea, a atrage ţiunea reprezentantului Guvernului, Dl Minij Justiţiei I. Th. Florescu, — care se află în m nostru, asupra acestor ştiri, cari sunt plasate I discreditarea poporului românesc.

Avem convingerea că prin Ministerul Л terne se va afla şi isvorul autentic, pentruc răspunsul bine meritat. i

Şedinţa comisiei teatrale.1

Oradea-Mare ; , 'Chestiunea teatrului din Oradea-Mare aj să fie acută. Prin abzicerea directorului • maghiare Parlaghi, situaţia s'a uşurat. Pleai^ om, — care e bine dacă se cunoaşte singuia. făcut socoata! Este în datoria comisiei teat/jj apere interesele româneşti pentru stagiune^ trală a anului viitor. De aceea să se chibzjj bine condiţiile în cari se va escrie concurs |y teatru. Nu se poate ca, trupa românească & pindă de un Director maghiar. Fiecare în c'„ rile sale. j ,

Oricare ar fi rezultatul convorbirilor C Q loc în prezent între reprezentanţii culturali r. cietăţii române şi maghiare pentru organizare^ societăţi teatrale româno-maghiară, trebue E ştie de acuma că, în teatrul „Regina Mariag trul românesc, cultura românească va ocupaj ce-i compete, ca cultură dominantă în statjj reveni. g

La ordinea zilei este pentru şedinţa ^ la Primărie 12 Aprilie orele 16 p. m. L

1. Abzicerea Directorului Parlaghi. 2. Jubileul artistului Madas Ştefan. . 3. Publicarea concursului pentru stai 1 1

teatrală viitoare. 1J M | e

dovedesc că de câte ori popoarele au trecutj:! încercări, dacă nu catastrofe, — ca proveni t răsboaelor secolilor trecute, — de atâtea rf limba popoarelor a suferit schimbări, din car'' creiat curente noi, limbă nouă — spirit nor' ceasta evoluţiune socială care şi-are de bazlm

mele logice, typice a proceselor de dezvoltls structura lor primitivă a lăsat urme şi în dejt tarea culturală a Ţării româneşti. t

Nu poate fi indiferent celor cari şi-au lipi git teatrul-arta, — cultura omenimei, — că. • ce desvoltare vor lua teatrele la noi şi în si ce rezolvare va lua această chestiune dim. de munţi. .

Nu putem sta indiferenţi, când vedem' 1

organizaţiile popoarelor conlocuitoare îşi asoii toate forţele pentru a-şi asigura libera lor voltare culturală teatrală. jf

Statul stă pe gânduri, iar vechia socij teatrală din Ardeal „Societatea pentru fond de t | român" doarme de ani dearândul somnul ei ft . fără ori-ce semn de viaţă.

Cu o altă ocaziune vom preciza mijloîli prin cari credem, că se va asigura desvoltareüc turală teatrală în mod raţional. in

l i n teatrală fi Cultura se impune, finanţele se supun, aceea

ce înseamnă că necesităţile culturale ale unui popor impun raţiunea economiei naţionale pe care se ba­zează politica lor de finanţe. Este o situaţie coor­donată care-şi are de bază civilizaţia şi inteligenţa individuală. Aşa se determină morala existenţei de stat. A impune o economie irraţională ar însemna a sădi germenul demoralizărei. Spiritul economiilor raţionale nu eschide jertfa acolo, unde este la locul ei potrivit, delătură însă mentalitatea detestabilă a cifrelor lipsite de viaţă. Nu pot asigura singur economiile, — Finanţele în general ; — aceea ce există ca aranjament stabilit în complexul vieţei sociale. Ele sunt şi vor rămânea întotdeauna numai un mijloc! Mijlocul prin care va asigura cultura existenţa de Stat.

Gradul de cultură a fiecărui popor asigură în mod raţional exploatarea cât de raţională a bunurilor omeneşti pe cari le are împrejurul său.

Nimic nu ar fi mai imposibil desât a stabili normele în economiile Ţărei noastre, fără obser­varea aceleia ce numeşte omul cult ori civilizat, —

cultura. Omul civilizat este in deplin acord cu acel cult, când supune spiritul naţiunei sale şi modul lui de viaţă la un System de cercetare, care cores punde caracterului său precum şi îndatoririlor pe care trebuie să şi le împlinească. De aceea reali­tatea gândirei o caut la el, şi niciodată nu o voiu căuta la masa verde, unde vor curge sudorile nu­merice ale unui sau altul acrobat matematic, supra­încărcat numai cu cifre cât mai mari şi fără suflet

' 1. ' ' Viaţa culturală teatrală nu a trăit în mai

mortuală letargie pe acestea ţinuturi, decât chiar în timpurile de acum. Aceasta o simţesc aceia, cari au muncit într'adevăr pentru o viaţă naţională.

Ne aflăm, ca popor şi Ţară, între graniţe largi şi depărtate, împreună cu elemente străine, diferente în religie, cultură, limbă şi obicieiuri. Dar mai mult. Chiar şi elementul de stat conducător, românesc, îşi manifestă gândirea şi obiceiurile sale în întregul nou cuprins al Ţării sub diferite forme, după-cum este firea lui determinată prin mixtură în rassă şi împrejurările geografice-etnice-Iocale.

Ce poate să pătrundă în inima omenească mai mult, decât graiul viu, limba naţională ca acţiune social-psychică fiecăruia ? . . .

Momentele culese din istoria universală ne Ştefan Mărar1

Г

VESTUL ROMÂNIEI" 3

I N F O R M A T I U N I Ziarul nostru apare în forma de acum prilejul congresului advocaţilor din Ro­la. In lipsa unui ziar cotidian românesc deţul Bihor, vom informa noi fraţii i din întreaga Ţară. Am apărut înainte

am prevăzut. Pe ziua de 1 Maiu vom ca haina de sărbătoare venind zilnic

jsa acelora cari ne vor iubi. "Veţ'jl abonamentului pe an tei 450,

luni Lei 120, pe o lună Lei 45. Un Spiar va costa 2 Lei. „Cântarea României" în O r a d s a - M a r e .

„Cântarea României" va da un mare con-lla 12 Aprilie Joi seara la orele 8 ' /г în teatrul

esc „Regina Maria". Programul este variat, r cânta opere de ale compozitorilor români ini clasici. La acest concert va lua parte publicul românesc din Oradea-Mare.

|Reprezentanţii literatura! române la lea Mare. La 22 Aprilie vor sosi în oraşul ,K mai mulţi reprezentanţi distinşi ai lîtera-române şi vor aranja o serata literară cu rogram bogat. Se fac pregătiri pentru rea lor.

Sinodul e p a r h i e i ortodoxe de Oradea-se va deschide în Dumineca Tomii sub pre­

ia P. S Episcop Roman Ciorogariu.

Alegari în Oradea-Mare. Dl dr Nicolae ca deputat al Oradei-Mari a declarat că I a doua oră va depune mandatul de depu-

« mâinile preşedintelui Camerei. Se crede că ta asta demisiunea ii va fi primită şi să va a alegere nouă. In legătură cu aceasta foile are cer complectarea listei alegătorilor, în oraş.

Şedinţa festivă a despărţământului „Bi-al Uniunei foştilor v o l u n t a r i . Comi-

despărţământului „Bhorul" al U. f. v. din й-Маге, a ţinut în 17 Martie o şedinţă fe-"a restaurantul „Palace", aranjată din prile-versării naşterii dlu'i General Marcel Olteanu, dantul diviziei 17, fost comandant al cor-oluntarilor din Moldova şi preşedinte de al acestui despărţământ. In afară de mem-

mitetului au luat parte 0 Ia şedinţă Locot. Iorgovan cu Dna, Locot. Olteanu, fiul dlui ,1 Olteanu, iar din partea despărţământului

Iradea dl Ioan Centea. DI Simeon Gocan, flintele desp. „Bihorul", a toastat pentru dl lai Olteanu cu prilejul aniversării zilei naşte-|e scoţând în relief meritele ce le-a avut dl kl în organizarea Corpului voluntarilor. Dl bl Olteanu răspunde cu multă căldură, spune I simte măgulit de alipirea foştilor săi ostaşi, •tn, după ani de despărţire şi promite întreg pul său moral nouii organizaţiuni a volun-

.Invalizll şi văduvele de război vor ! pământ. Primaria a primit un regulament Minister, care prevede cât pământ să se

Ceaşcă invalizilor şi văduvelor de război.

Constatăm cu multă satisfacţie, că în J ile subprefecturei judeţului nostru conduse Jre dl. subprefect D. Tempelean, s'au pre-jtoate dosarele restante încât astăzi cere­brale se rezolvă în 24 ore. Resultat, care pz să-l fi ajuns vre-un judeţ în ţară.

ita magazia gării Oradea-Mare s'au de-t furturi de o jumătate milion lei. Poliţia a 5 lucrători bănuiţi că au săvârşit furtul, ul instrucţiei lucrătorii arestaţi şi au recu-vina.

^ocotenent-colonelul Manu pus în ll-jte. Dl locot-colonel Manu şeful Intendenfei ii 17-a, care a fost arestat în urma fraude-

jl milioane descopifite la Indendenţă în urma serei locot-colonelului Laune, zilele acestea

pus în libertate. Familia deţinutului a depus Jie de 2.350,000 lei şi a declarat că va ga-gşi pentru alte sume a căror lipsă se va mal jjta în cursul anchetei. Şi numai aşa a fost 1 libertate provizorie. Instrucţia continuă.

chiriaşilor Ie dau orientările necesare la ktarea declaraţiilor de impozite gratuit DI N e al Uniunei Chiriaşilor Dr Demetriu Kiss

.Poştei 2) şi Dl Dr. Carol Zoltán secretar } (Str. Poştei).

In ultimul moment au sosit încă 45 advocaţi al căror nume se va publica ulterior.

Convocare. Comitetul Central al Asociaţiu-nei pentru literatura şi cultura poporului român „Astra" m'a încredinţat cu reorganizarea despăr­ţământului Oradea-Mare. In scopul reorganizării am onoare a convoca: Adunarea generală constituantă a despărţământului Oradea-Mare pe 15 Aprilie 1923 oarele 17 (5 p. m.) în sala Primăriei din Oradea-Mare. Despărţământul Cuprinde: Oradea-Mare. Plasa Centrală, Plasa Cefa, Sălard, Plasa Aleşd, Plasa Secheihid şi Plasa Valea Mihaiulul. Invit pe toţi membrii actuali ai despărţământului Oradea-Mare al Astrei, precum şi pe toţi cari doresc promovarea culturi naţionale în Bihor să se pre­zinte în număr cât de mare se putem începe era muncii culturale. Programul Adunării: 1, Deschi­derea Adunării. 2. înscrierea membrilor. 3 . Consti­tuirea Despărţământului alegerea comitetului diri­gent. 4 Eventuale Propuneri. Oradea-Mare, la 5 Aprilie 1923. (ss) Dr Aurel Lazar reprezentantul comitetul central al „Astrei".

Ouă die Paşti armatei şi spitalelor. Pre­fectul Judejului ţinând seamă de obiceiul tradiţional pentru sărbătorile Paştelui, a învitat populaţia delà sate să dăruiască ouă de Paşti soldaţilor cari nu pot merge acasă de sărbători, şi pentru bolnavii spitalelor în diferitele asile ce se găsesc în locali­tate. Apîlul a avut rezultat foarte frumos Populaţia a dat dovadă de dragostea şi interesul ce au, dăruind peste 10.000 ouă, care parte roşite parte albe au fost distribuite soldaţilor din garnizoană, spitalelor, internaţilor şi diferitelor asile. Ouăle au fost roşite gratuit de Di Paul Buday.

Regimentul 33 Artilerie va vinde Luni în 16 Aprilie 1923 la orele 10 în Oborul de vite din Oradea-Mare un mânz de una lună, 10 mânji delà 6 luni până la 1 an, 4 mânji delà 1 an până la 2 ani. Mânjii se pot vedea între oarele 8—12 şi 14—18 în fiecare zi la sediul Regimentului 33 Art. în strada Dorobanţilor.

Cel mai bun STUdent ai unei univer­sităţi este un orb. „America" scrie: Orb din naştere, George H. Weinman, de 23 de ani, stu­dent al universităţii North-western, din Chicago, este cel mai bun student pe care l'a avut vreodată universitatea. Aceasta este declaraţia decanului John H. Wigmore. ale cărui cărţi juridice sunt introduse aproape în toate universităţile americane. A trebuit să vină un student orb ca să facă ceea ce nici un student n'a putut face pân' acum, adecă să câştige cele mai mari două premii ale universităţii : Rufus H. Sage şi Charles A. Koep'<e. Ochii Iui Weinman sunt înlocuiţi prin iubirea ne­mărginită a mamei sale, care i-a cetit totdeauna lecţiile sale. „Dânsa a cetit totdeauna cărţile mele, iar eu ascult la vocea sa. Mama mea este păre-chea mea de ochi" — a declarat Weinman.

Agitaţiile antisemite din laşi. In urma conflctului ivit între d. Ministru de Interne şi d. Ministru Mârzescu referitor la persoana Prefectu­lui de Poliţie din Iaşi d. Georgescu, Ministerul de Interne a esmis la Iaşi delegatul său. Prefectul de Poliţie Georgescu şi-a înaintat de-a doua oră dimi-sia din funcţiune. S'a susţinut că el ar fi cauza că agitaţiile antisemite din Iaşi nu au putut fi mai curând reprimate aşa după cum acesta a ordonat.

Fapt este că a sosit în localitate Insp. gen-de poliţie Emanuil Stan, şi are ordinul de a aplana chestiunea cu Prefectul de Poliţie. Se vorbeşte că în urma convorbirilor cari au avut loc la Iaşi îm preună cu d. Ministru Mârzescu sitiaţia să pri veste ca rezolvată. Ministru de Interne va accepta dimisia Prefectului de Poliţie, iară liniştea va fi în deplin restabilită.

ta! mi m din Oradea-Maro la Urneşti Dl ministru al cultelor şi artelor Banu cu suita

a vizitat expoziţia din Bucureşti — . S a l a Mozart a pictorului cu un nume distins în lumea artiştilor Ernest Tibor şi-a cumpărat în numele guvernului un tablou mare pentru Muzeul Naţional român. Tabloul prezintă Piaţa Unirii din Oradea-Mare.

Ne bucurăm de acest succes excepţional a fiului oraşului nostru şi-I felicităm exprimându-ne convingerea că prin munca lui contribuie la inten­sificarea consolidării artelor frumoase din Ţara noastră. Guvernul a făcut un gest frumos, sprijinind astfel cultura fără deosebire de naţionalitate.

„Cunoaşte-te pe tine însuţi pentru a fi în măsură să cunoşti pe ceilalţi".

Spre a corespunde acestui ilustru adevăr, odată cu aparijiunea în capitala Crişanei a coti­dianului „Vestul României", ne propunem ca — în mod treptat — să facem a ne cunoaşte: cine, câţi, ce fel suntem între cele Trei Crişuri cu ma­luri de imense bogăţii, cu plaiuri de străvechi şi româneşti câmpii.

Bihorul nostru, deşi rupt prin o necugetată frontieră la Vest, este totuş cel mai mare judeţ din regiunea de vest a României, fostă sub Un­guri, atât ca suprafaţa care este de 7897 km.D cât şt ca populaţiune care este de 489.680 locuitori. Populaţiunea conţine:

Români . . . . . . 275.831-Unguri 172.855 Evrei 29.028 Germani 1 9 8 4 Alte naţionalităţi . . . 9.982 Considerând că datele de mai sus sunt luate

din Statistica anului 1920 — apărute în 1921, şl că în ultimii doi ani populaţiunea românească a sporit simţitor pe când cea ungurească a scăzut prin repatrierile cari s'au produs, este sigur că astăzi în Bihor avem proporţia de 2 Români Ia un ungur cu toate că ne găsim în extremul oc­cident al României şi în imediată vecinătate a Ungariei.

Densitatea populaţiunei este de 62 loc. Ia un km.D.

In fruntea judeţului Bihor se află ca prefect d. Peter Iulian, iar ca subprefect sau administrator efectiv al judeţului d. Tempeleanu Dezideriu.

Teritorialmente avem 13 plăşi cu 61 secre­tariate comunale şi 99 secretariate cercuale con­ţinând 431 comune rurale şi una urbană.

Reşedinţa şi deci, capitala Bihorului este Oradea-Mare oraş, după jurisdictiunea ardelenească, cu drept de municipiu (echivalent judeţului).

Oradea-Mare (Nagyvárad) are 68.081 lo cuitori din cari:

Români 8.441 Unguri 40.744 Evrei» 17.880 Germani . 598 Alţii 418 Oraşul are 5365 case. Aci se găseşte pre­

fectura judeţului Bihor, pe strada parcul Ştefan cel Mare; Prefectura municipiului Oradea-Mare în Piaţa Unirei; Primăria şi Prefectura Poliţiei în Piaţa Unirei; Curtea de Apel str. Parcul Ştefan cel Mare, prim-preşedinte fiind d. Gh. Stăncescu; Tribunalul str. Parcul Traian preşedinte fiind dl Cheţianu ; Administraţia Financiară str. Reg. Fer­dinand, administrator fiind d. I. Coroiu ; Directo­ratul Regional al învăţământului str. Sanislau 14, director fund d. S. Gocan; Revizoraiul şcolar str. Iosif Vulcan 1 revizor fiind d. Gh. Tulbure, Epi­scopia greco-orientală str. Poştei 5 episcop fiind P. S. S. Roman Ciorogariu; Episcopia greco-ca-tolică piaţă Unirii, episcop fiind P. S. S. Dr. Va-leriu Tr. Frenţiu ; Episcopia romano-catolică, str. Şirul Canonicilor, 1 episcop fiind P. S. S Nicolae Seceni; Divizia 17-a Calea Dorobanţilor, coman­dant fiind general de divizie Olteanu'Marcel; Di­vizia 2-a Vânători Calea Dorobanţilor, general de brigadă Teodorescu; Comenduirea Pieţti str. Re­gele Ferdinand general Soc i ; Academia de Drept, str. Poştei, decan Iuliu Hovany ; ^Capitlul romano-catolic, str. G-ral Berthelot 4 ; Baroul advocaţilor, str. Calvin 1, Decan fiind d. Dem. Kiss ; Camera de Comerţ şi Industrie, str. Alexandri 3, preşe­dinte interimar fiind d. Romui Barbu ; Şcoala Mi­litară de Administraţie, Calea Dorobanlilor 1, co­lonel Ionescu Sergiu ; Şcoala de Jandarmerie, D o ­robanţilor 3, locotenent-colonel Bendescu.

In numerii următori vom da, în detaliu, orga-nizaţiunile tuturor instituţiunilor sus citate arătând personalul superior de conducere, cum şi toate celelalte instituţiuni administrative, judecătoreşti, financiare, rfiilitare, culturale, economico-industriale, eclesiastice atât din Oradea-Mare cât * şi din în­tregul judeţ — plasă cu plasă, comună cu comună.

Maior Petru Vuruclas, advocat stagiar, fost deputat.

Personale. Dl Trancu-Iaşi fost Ministru al Muncii şi Ştefan Cicio P o p deputat, fost Ministru a sosit pentru congresul advocaţilor din România în localitate.

.VESTUL ROMÂNIEI'

CRONICA ECONOMICA

îii IK I i i I I Este o veche zicătoare românească care sună

astfel: „unirea face puterea* ; şi aşa este. Unirea face o putere, în toate direcţiunile activităţei ome­neşti, atât în directa naţională, cât în cea cultu­rală, dar mai ales în cea economică.

Un popor ca să poată prospera trebue să stea bine economiceşte, căci cine şade bine mate­rialiceşte, sigur că să desvoltă şi din punct de vedere cultural şi din acel naţional.

Să luăm şi să analizăm cum am putea noi aplica zicătoarea de mai sus , din punct de vedere econimic, aici la Bihor, şi ce trebue să facem spre a pune în mod real în practică această unire.

Judeţul nostru, care este cel mai mare dîn ţară, are trei mari bogăţii care-1 caracterizează şi anume: pădurile, vitele şi mineralele care se gă­sesc în acest judeţ.

Primele două bogăţii s'au exploatat până astăzi pe o scară foarte mare, fie de către socie­tăţi fie de către anumite persoane. Probă este că în Oradea-Mare avem cele mai numeroase şi cele mai mari firme de exploatarea lemnului şi comer­cializarea lui. Din toate aceste întreprinderi se realizează câştiguri enorme, de care însă nu pro­fitau decât marii capitalişti şi câteva persoane care conduceau aceste întreprinderi, pe când marea masă a populaţiei delà ţară, nu câştigau decât foarte puţin prin munca lor. Uneori erau sate întregi care erau în mijlocul pădurilor şi cu toate acestea nu aveau lemne cu care să şi încălzească casa iarna, sau să-şi repare un coşar.

Astăzi prin expropriere, aceste păduri au trecut la stat. .

Din aceste păduri statul a destinat o parte ca păduri comunale, iar restul se vor exploata succesiv conform legei silvice.

In mai mult de jumătate din comunele jude­ţului, statul a eestinat acum de curând ca locuri de păşune (legheleu) terenuri, care până astăzi erau acoperite cu păduri. Aceste păduri urmează ca încetul cu încetul să fie tăiate, ca astfel locu­rile respetive să rămâe pentru păşunat»

Dacă ţăranii noştri din fiecare sat, s'ar în­truni ei şi ar face cooperative de păduri, ar putea să cumpere ei acele păduri şi să le exploateze în folosul lor. Cum aceste păduri sunt mari şi costă bani mulţi, este la mintea omului că nu le va putea cumpăra unul singur, oricât de bogat ar fi. Dacă însă toţi sătenii dintr'un sat, se vor uni între ei, iar la nevoe mai multe sate s'ar uni între ele, ar face o cooperativă cu mai multe sute de mii de lei atunci ar putea să le cumpere ei, să le exploateze ei şi câştigul atât de muncă cât şi delà exploatare ar fi numai al lor.

O asemenea cooperativă vrednică, bine con­dusă, ar putea găsi la nevoe credite la băncile mari, care nici ei nu au sumele mari care le trebue, dar găsesc de iau delà "bănci.

Astfel oamenii ar plasa banii lor cu profit frumos, în loc ca să-i ţie ca astăzi ascunşi pe fundul lăzilor, unde nu produc nimic. Oamenii ar putea munci, şi deci câştiga atât iarna cât şl vara.

Mi s'a obiectat de unii prieteni că ţăranii noştri nu se pricep la exploatarea pădurilor şi mai ales la comercializarea lor. Aceasta nu este adevărat căci, de muncit (tăiat) ei le muncesc ; de cărat la gară ei le cară. In ceeace comerciali­zarea lor. Aceasta nu este greu, căci cum fac cei­lalţi exploatatori aşa vor face şi ei. Dacă s'ar face nu mai puţin decât câte o cooperativă de păduri în fiecare plasă am avea 1 0 - 1 2 cooperative în Bihor, care ar putea fonda o federală centrală în Oredea-Mare, prin care ele să-şi valorifice produ­sele lor Trebue însă delà vorbe să trecem la fapte. Toată greutatea ar fi ca să se găsească elemente de conducere şi organizare. Ori slavă Domnului că în Bihor avem atâţia preoţi şi învă­ţători, cum şi intelectuali, vrednici, pricepuţi, har­nici şi cinstiţi care dacă ar voi, s'ar pune energic pe lucru şi într'o lună s'ar creia şi pune pe lucru, o serie de cooperative de păduri. Ministerul A-griculturii are,cea mai mare bună voinţă pentru spijinirea acestor cooperative. Cu timpul aceste cooperative ar putea lua la licitaţii şi alte păduri ce statul ar da în exploatare.

In ultimii 2 ani aceste cooperative au luat o desvoltare enormă în vechiul regat, unde în 2 ani s'au creiat de-asemenea cooperative, şi toate merg bine.

Trebue numai voinţă şi credinţă. Este o altă zicătoare : „voeşte şi vei putea" iar alta care spu­ne: „credinţa şi munca înving orice piedică".

Astăzi trebuie să dispară din noi idea aşa de nenorocită care a prins rădăcini după răsboi. că cineva se poate înbogăţi într'o noapte, fără muncă. Astăzi tebue mai mult ca ori şi când unire, unire şi iar unire; muncă, muncă şi iar muncă. Dar o muncă cinstită, harnică şi dreaptă. încetul cu încetul se face oţetul ; trebue răbdare t muncă şi voinţă-

Tot în acest fel s'ar putea face cooperative pentru vânzarea vitelor şi altele de adus cereale. Despre acestea voi vorbi într'un număr viitor.

Va fi cel mai fericit om, organizatorul unei asemenea cooperative, care după câţiva ani va vedea satul său înfloritor, cu şcoală şi biserică nouă făcută de cooperativă prin muncă, iar nu prin cerşit.

Stau la dispoziţia oricăruia ar voi să orga­nizeze o asemenea cooperativă, atât cu sfatul cât şi cu faptul. Nu voi sprijini pe nimeni care va căuta să facă afaceri individuale pe spinarea altora.

Colonel Negulescu Anastase.

ШШ illl! EC0HQM1CE Preţurile de făină. Oficiul pentru controlul

grâului şi pâinei din Ministerul de Industrie şi Comerţ fixează preţurile noui maximale a fainei în urmă­toarele condiţiuni pentru judeţul Bihor

făină calitate I. Lei 6.10 Kgr. II. я 4 . — „

„ secară „ 4.50 , socotite loco Moara.

Ministerul fixând acestea preţuri are con­vingerea că poate surveni posibilitatea de a face aprovizionarea locală în condiţiuni şi mai avan-tagioase.

Noile preţuri a căpătat aprobarea întregului Oficiu — cum zice ordonanţa Ministerului de Ind. — exclusiv a reprezentanţilor morilor din Ţară şi eventualele resistente în încheerea de contracte trebuiesc interpelate cu lipsă de bunăvoinţă în aprovizionarea populaţiei. Până la noua recoltă ofi­ciul nu va mai aproba absolut nici o sporire de preţuri.

Chiriaşii din Oradea-Mare au convocat pe ziua de 15 c. orele 11 a. m. o adunare publică în sala Primăriei oraşului. Se va discuta noua lege privitoare la prelungirea contractelor de închiriere, votată de Cameră şi Senat în şedinţele delà 3 0 şi 31 Martie 1923.

Recensământul nouilor Impozite. Mi­nisterul de finanţe comunică în conformitate cu art. 100 din legea pentru unificarea contribuţiuni-lor directe şi pentru înfiinţarea impozitul pe veni­tul global : se aduce la cunoştinţa generală că re­censământul contribuţiunilor începe în toată ţara pe ziua de 1 Mai 1923. Zilele în cari comisiunile vor lucra în fiecare comună sau suburbie vor fi afişate la primării şi la percepţiile fiscale cu cel puţin zece zile înainte de către administraţiile fi­nanciare.

Perceptoratul orăşenesc stingherit în activitatea sa. Neclaritatea legilor noi e gene­rală. E tulbure şl legea impozitelor care nu se prevede clar până unde se extinde activitatea per-ceptoratelor comunale. Legea, care a Intrat în vigoare la 1 Aprilie desfinţează impozitul supli­mentar şi tot odată ia din mâna perceptoratului manipularea impozitelor. Dar legea nu conţine în­drumări clare de execuţie şi nici nu arată ce soartă va avea perceptoratul de aci înainte. Perceptora­tul se vede silit în urma acestor dispoziţiuni să concedieze ma mulţi funcţionari.

Bursa din Zürich

T E A T R A L E i Teatrul Regina Maria. Nu vă m

ţilor sosiţi din întreaga ţara. Instituţiunsl poartă acest falnic nume, nu are în sine ni mâneasc Clădirea e a oraşului, Dirertoi gează o trupă curat maghiară, fără conj Primăria oraşului. Cuvântul românesc e această clădire de câfeori dl Director a străine admite, — cu recompensa $л\ ţ n şului pentru fiecare reprezentaţie româneai nisterul Cultelor şi Artelor a introdus a [ splendidă culturală, — la frontieră.

In vederea congresului advocaţilor d mânia Comisia teatrală a intervenit la dii Parlaghy, să dea o opera cu 1—2 artişti Rezultatul? operă — cu un rol în italiene să zici că Directorul maghiar conform dori: nisterului nu e destul de loial ? !

BERLH — - - 2591/, NEW-YORK — — — 548 LONDRA — — — — 2550 PARIS — — — — — 3615 MILANO — — — — 2710 PRAGA— — — — — 16327* BUDBPESTA — — — 12 VIENA — — — — — 0007Б7,

ULTIMA 01 Oraşul Berlin este In plină ar

Francezii au ordonat deţinerea secret de stat Hamm la Scharnhorst.

Tot ia Scharnhorst au fost fostul Ministru-preşedinte pruslac wald şl fostul Ministru ai Poştelor Stlnnes cu Soţie au fost reţinuţi ore în gară. Cauze'e dispozlţiuniior acuma nu se cunosc.

Oradea-Mare 1 Aprilie. — Cu leratul ia orele 15.45 au sosit în täte 100 Domni Advocaţi din în fără pentru Congresul Advocaţii România. Numărul oaspeţilor până se ridică Ia 300.

Bucureşti, 11 Aprilie. (Rador) UniveT azi publică comunicatul tinerimei. semnat Щ delegaţii Universităţilor. Comunicatul accè* că deşi mişcarea studenţească nu a avut s ţ în toate îndestuiitor, totuşi a produs îmbin o soartei studenţimei. S'a Introdus pentru c-e

străini numerus clausus, prin ce numărul £ ţilor evrei s'a micşorat. S'a hotărât ca f\ ţimea să se 'ntoarcă la Universităţi păstrau zervă fată de studenţii evreî. Stucie^ii fa. «ac evrei, vor diseca cadavre ovreeştr. StudA, va lupta mai departe contra studenţilor u. tenie străină.

Acest comunicai ulterior va fi ra№" studenţimea tuturor facultăţilor.

Bucureşti, 11 Aprilie. Opozip'a unită Щ în Dumineca viitoare o mare întrunire Ш Dacia. Vor fi reprezentaţi delegaţi din toaf|\ vinciile ţărei. (Rador). Q

Constantinopol, 11 Aprilie. Profesor^ stein a sosit în Ierusalim, primirea i?r magnifică. (Rador). Neue Freie P/esse**" mează că teoria lui Einstein a fost pe átf-i stificată prin eclipsa de soare din Califorre 21 Sept. 1922. Razele stelelor din аргоріеі^ relui de sub observaţie, au avut o abatere pn«j prin teoria lui.

Berlin, 11 Aprilie. La comemorarea I A ? lor din Essen Cuno cancelarul german J r un panegiric, în care accentuează că $ѵл germaj e gata la tratative în cauza Ü E Aceasta însă o va face fără a fi forţat. GHJQ nu poate de concesiuni teritoriale, sau c&..f

nale în chestiunea Ruhrului. (Rador) .

Arad, 11 Apr. Repatriaţii au înaintat^ rere consiliului comunal pentruca să li se întoarcerea la Arad. Cererea a fost transpu<£

vernului spre a decide. (Rador). Hi

# Târgul-Murăşului, 11 Apr, Criza deP 2

al judeţului încă nu s'a tranşat. O fracţiiiif partidul liberal doreşte numirea procurorului fiţ alţii doresc a şti că.este Asigurată numi.',,.. Preş. al Corn. agrară Jud. Augustin. (Rad? i

Cluj, După informaţiile cari le avt ţ Min. al lust. I. Th. Florescu după congres vocaţilor va sosi în localitate, examinât adins situaţia iustiţiei din Ardeal. И1

Cluj, 11 Apr. Timpul scrie, că renr guvernului se va face numai după redesc* parlamentului. Fapt este că Premierul esteiv a lua o deciziune, la aceasta îl constrânge» internă a partidului liberal.

429 — Tipografia Românească, Str. Francise Deák 2

•