adictii

AddicAddicţţii ii

DrogurileDrogurile

Dependenta de droguri Dependenta de droguri este una dintre cele mai este una dintre cele mai costisitoare boli ale costisitoare boli ale societatii modernesocietatii moderneDragostea pasionala Dragostea pasionala imita indeaproape abuzul imita indeaproape abuzul de substantede substanteUtilizeaza acelasi Utilizeaza acelasi mecanism de mecanism de recompensa la nivelul recompensa la nivelul creieruluicreierului

EfecteEfecte

Drogurile care altereaza Drogurile care altereaza constiinta au efecte constiinta au efecte multiplemultiple

Efectele drogurilor Efectele drogurilor depind de doza depind de doza administrataadministrata

Efectele drogurilor Efectele drogurilor psihoactive depind de psihoactive depind de antecedentele si antecedentele si asteptarile individualeasteptarile individuale

Efectele asupra constiinteiEfectele asupra constiintei

Drogurile variaza in functie de Drogurile variaza in functie de efectele pe care le au asupra efectele pe care le au asupra comportamentului si constiinteicomportamentului si constiintei

Tipuri de droguri: stimulante, Tipuri de droguri: stimulante, sedative, halucinogene si alte sedative, halucinogene si alte tipuri precum morfina si tipuri precum morfina si marijuanamarijuana

Drogurile psihoactive au efecte Drogurile psihoactive au efecte variate asupra diverselor functii variate asupra diverselor functii ale organismului, ale organismului, nedeterminand aparitia unor nedeterminand aparitia unor raspunsuri noi, doar modificand raspunsuri noi, doar modificand raspunsurile comportamentale raspunsurile comportamentale si psihologicesi psihologice

DrogurileDrogurile

Drogurile sunt folosite Drogurile sunt folosite pentru inducerea euforiei, pentru inducerea euforiei, a unei stari “high”a unei stari “high”

Neurotransmitatorii implicati Neurotransmitatorii implicati in mecanismul adictiei si in mecanismul adictiei si abuzului de droguri sunt :abuzului de droguri sunt :

- DopaminaDopamina- SerotoninaSerotonina- GABAGABA

Formatiuni cerebrale implicate in mecanismul Formatiuni cerebrale implicate in mecanismul de recompensade recompensa

Nucleul acumbensNucleul acumbensCortex prefrontalCortex prefrontalAmigdalaAmigdalaSubstanta neagraSubstanta neagraTegment ventralTegment ventralCalea dopaminergica mezo-Calea dopaminergica mezo-limbica/ Calea “placerii”limbica/ Calea “placerii”

Comportamente utile:- mancatul - bautul- reproducerea

Comportamente adictive:- mancatul - bautul- reproducerea

Copyright © 2006 by Allyn and Bacon

Centrii placerii din creierCentrii placerii din creier

Exista circuite cerebrale care fac anumite Exista circuite cerebrale care fac anumite comportamente placutecomportamente placuteMulte specii vor actiona in vederea Multe specii vor actiona in vederea stimularii centrilor placerii din creierstimularii centrilor placerii din creierDescoperiti de Olds si MilnerDescoperiti de Olds si MilnerUtilizarea drogurilor poate fi sustinuta de Utilizarea drogurilor poate fi sustinuta de actiunea asupra acestor circuiteactiunea asupra acestor circuite


Sistemul mezo-telencefalic Sistemul mezo-telencefalic dopaminergic si auto-stimulareadopaminergic si auto-stimularea

Neuronii DA se proiecteaza din mezencefal in Neuronii DA se proiecteaza din mezencefal in ariile telencefaluluiariile telencefaluluiTractul nigro-striatTractul nigro-striat– Substanta neagra > striatul dorsalSubstanta neagra > striatul dorsal

Tractul mezo-cortico-limbicTractul mezo-cortico-limbic– Aria tegmentala ventrala > zone corticale si limbiceAria tegmentala ventrala > zone corticale si limbice– Implicat in mecanismele de recompensaImplicat in mecanismele de recompensa


Tractul mezo-cortico-limbic si Tractul mezo-cortico-limbic si recompensarecompensa

Cresterea eliberarii de DA in aceasta zona a fost Cresterea eliberarii de DA in aceasta zona a fost observata in studii de auto-stimulareobservata in studii de auto-stimulare

Agonistii DA au tendinta sa creasca auto-Agonistii DA au tendinta sa creasca auto-stimularea iar antagonistii sa o scadastimularea iar antagonistii sa o scada

Leziuni la acest nivel opresc auto-stimulareaLeziuni la acest nivel opresc auto-stimularea


Mecanismele neuronale ale Mecanismele neuronale ale motivatiei si adictieimotivatiei si adictiei

Cum actioneaza drogurile asupra Cum actioneaza drogurile asupra circuitelor de recompensa existente pentru circuitelor de recompensa existente pentru a determina dependenta?a determina dependenta?

Studii efectuate pe animale pentru Studii efectuate pe animale pentru explorarea teoriilor de stimulare pozitiva:explorarea teoriilor de stimulare pozitiva:

- auto-administrarea drogului- auto-administrarea drogului

- preferinta conditionata de loc- preferinta conditionata de loc


Teste de preferinta Teste de preferinta comportamentalacomportamentala

Legarea dopaminei de receptor si de pompele de Legarea dopaminei de receptor si de pompele de recaptare in nucleul acumbensrecaptare in nucleul acumbens

Legarea cocainei de pompele de recaptare; Legarea cocainei de pompele de recaptare; inhibarea recaptarii dopamineiinhibarea recaptarii dopaminei

Cresterea productiei de AMPc in membrana Cresterea productiei de AMPc in membrana post-sinapticapost-sinaptica

Toate substantele care produc Toate substantele care produc adictie sunt asociate cu adictie sunt asociate cu

cresterea activitatii DA in cresterea activitatii DA in nucleul acumbensnucleul acumbens

Efectele drogurilor asupra nivelului de Efectele drogurilor asupra nivelului de dopaminadopamina din din nucleul acumbensnucleul acumbens

Efectele drogurilor asupra nivelului de Efectele drogurilor asupra nivelului de dopaminadopamina din din nucleul acumbensnucleul acumbens

Amphetamine

DA

0 5h

DA

0 5h

Cocaine

Morphine

3h

Nicotine

5h

Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and PracticeConnecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001

Source: Di Chiara and Imperato

Recompensele fiziologice cresc nivelul de Recompensele fiziologice cresc nivelul de dopaminadopamina

Recompensele fiziologice cresc nivelul de Recompensele fiziologice cresc nivelul de dopaminadopamina

0 60m 120m 180m

Empty Box

Feeding

ALIMENTATIA

Nac DA

Intromissions

SEXUL

Ref: Fiorino and PhillipsRef: Di Chiara et al.

Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and PracticeConnecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001

Nac DA

Abuzul indelungat de droguri

produce modificari fundamentale

si persistente la nivel cerebral

Normal

Dependent de cocaina (dupa 10 zile)

Dependent de cocaina (dupa 100 de zile)

NIDA slide teaching packet. Photo courtesy of Nora Volkow, Ph.D. Volkow ND, Hitzemann R, Wang C-I, Fowler IS, Wolf AP, Dewey SL. Long-term frontal brain metabolic changes in cocaine abusers. Synapse 11:184-190, 1992; Volkow ND, Fowler JS, Wang G-J, Hitzemann R, Logan J, Schlyer D, Dewey 5, Wolf AP. Decreased dopamine D2 receptor availability is associated with reduced frontal metabolism in cocaine abusers. Synapse 14:169-177, 1993

Receptori agonisti•Opioizi•Canabinoizi•Nicotinici

Liganzi de transport•Cocaina•Amfetamina•Metilfenidat

Canale ionice-liganzi

•Alcohol

Proteinele tinta initiale ale unor Proteinele tinta initiale ale unor droguri de abuzdroguri de abuz

SCAZUTI DE:• alimentatie• somn• reproducere

CRESCUTI DE:• activitati stressante in medii familiare• comportamente de evitare

Efectele Efectele comportamentale comportamentale ale hormonilor de ale hormonilor de stress cronic stress cronic (CRF)(CRF)

Physiological changesSupporting flight or fight responses

Bloodstream

CORTISOL

CRF

Anterior Pituitary

INHIBITORYSIGNAL

HypothalamusHypothalamus

STRESS

DendriteDendrite

AxoniAxoni

SinapseSinapse

ReceptoriReceptori

Neuron presinapticNeuron presinaptic

Neuron postsinapticNeuron postsinaptic

Neuroni si neurotransmitatoriNeuroni si neurotransmitatori

• In creier exista aproximativ 10 miliarde de neuroni interconectati. Fiecare neuron este o celula care utilizeaza reactii biochimice pentru a primi, procesa si transmite informatii.

Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula semnale electrice intre un neuron si alte celule.

DopaminaDopamina

SerotoninaSerotonina

EnkefalineEnkefaline

GABAGABA

NorepinefrinaNorepinefrina

NeurotransmitatoriNeurotransmitatori

Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula semnale electrice intre un neuron si alte celule.

Substante care actioneaza ca neurotransmitatori pot fi grupate in 4 clase:(1) Acetilcholine (2) Amino acizi (3) Neuropeptide(4) Monoamine

Mecanismul de recompensa al Mecanismul de recompensa al drogurilordrogurilor

Activat de stimulul de Activat de stimulul de recompensa: sexrecompensa: sexStructurile cheie ale Structurile cheie ale mecanismelor de mecanismelor de recompensa sunt localizate recompensa sunt localizate in sistemul limbicin sistemul limbicAlcatuit din mai multe Alcatuit din mai multe structuri cerebrale: VTA structuri cerebrale: VTA (zona ventral- tegmentala), (zona ventral- tegmentala), nucleul acumbens si nucleul acumbens si cortexul prefrontal (PFC)cortexul prefrontal (PFC)VTA -> Nucleul Acumbens -> VTA -> Nucleul Acumbens -> PFC PFC

DopaminaDopamina

DopaminaDopamina

- Implicata direct in conditionarea pozitiva,- Implicata direct in conditionarea pozitiva,

ex: recompensa si efectele placute ale droguluiex: recompensa si efectele placute ale drogului

- Multe droguri adictive intensifica transmiterea - Multe droguri adictive intensifica transmiterea dopaminergica in special la nivelul sistemului mezo-dopaminergica in special la nivelul sistemului mezo-corticolimbiccorticolimbic

- Rol important in mecanismul de recompensa- Rol important in mecanismul de recompensa

Alti neurotransmitatoriAlti neurotransmitatori

SerotoninaSerotonina– Implicata atat in modularea auto-administrarii Implicata atat in modularea auto-administrarii

drogului cat si a nivelului de dopaminadrogului cat si a nivelului de dopamina– Poate fi implicata in modularea factorilor motivationali Poate fi implicata in modularea factorilor motivationali

de obtinere a droguluide obtinere a drogului– Serotonina actioneaza la nivelul VTA pentru a regla Serotonina actioneaza la nivelul VTA pentru a regla

eliberarea de DAeliberarea de DA– De asemenea moduleaza calea de recompensa prin De asemenea moduleaza calea de recompensa prin

multiple mecanisme, interactionand cu diferiti multiple mecanisme, interactionand cu diferiti receptori de la nivelul creieruluireceptori de la nivelul creierului

SerotoninaSerotonina

Controleaza: temperatura corpului somnul dispozitia apetitul durerea

Alti neurotransmitatoriAlti neurotransmitatori

GABAGABA– Implicat in modularea sistemului dopaminergic de Implicat in modularea sistemului dopaminergic de

recompensarecompensa– Dezinhiba neuronii dopaminergici determinand Dezinhiba neuronii dopaminergici determinand

eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina in eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina in sistemul de recompensa producand euforie sistemul de recompensa producand euforie

EndorfineleEndorfinele– Modifica de asemenea comportamentulModifica de asemenea comportamentul– CresCrescc de asemenea nivelul dopaminei la nivelul de asemenea nivelul dopaminei la nivelul

sistemului de recompensasistemului de recompensa

Feniletilamina (FEA) sau Feniletilamina (FEA) sau ’’substanta dragostei’’’’substanta dragostei’’

-Sentimentul de a fi indragostit determina cresterea -Sentimentul de a fi indragostit determina cresterea secretia de FEA in primii 2-4 ani de relatiesecretia de FEA in primii 2-4 ani de relatie--Acest drog natural creeaza o stare de euforie si ajuta sa Acest drog natural creeaza o stare de euforie si ajuta sa mascheze esecurile si neajunsurile unui potential mascheze esecurile si neajunsurile unui potential partener.partener.-Nivelele crescute de FEA cresc apetitul sexual si se -Nivelele crescute de FEA cresc apetitul sexual si se crede ca FEA ar fi hormonul libidouluicrede ca FEA ar fi hormonul libidoului-Corpul devine tolerant la FEA ca si la dopamina o data -Corpul devine tolerant la FEA ca si la dopamina o data ce corpul a fost expus la aceasta substanta pentru o ce corpul a fost expus la aceasta substanta pentru o perioada lunga de timpperioada lunga de timp

OxOxiitocintocinaaHormon in stransa legatura cu dragostea, este o endorfina si Hormon in stransa legatura cu dragostea, este o endorfina si are efect opioid-like.are efect opioid-like.

““Produsa de creier, sensibilizeaza nervii si stimuleaza Produsa de creier, sensibilizeaza nervii si stimuleaza contractia musculara. Oamenii de stiinta speculeaza asupra contractia musculara. Oamenii de stiinta speculeaza asupra faptului ca ocitocina ar putea incuraja “giugiuleala”faptului ca ocitocina ar putea incuraja “giugiuleala” intre intre barbatii si femeile de varsta adulta. barbatii si femeile de varsta adulta.

-Actioneaza ca un tranchilizant natural , permitand femeilor sa -Actioneaza ca un tranchilizant natural , permitand femeilor sa devina devina mai sensibile la sentimentele altora.mai sensibile la sentimentele altora.

--Este eliberata in timpul actului sexual dar si atunci cand Este eliberata in timpul actului sexual dar si atunci cand persoanele indragostite se ating deoarece activeaza proteine persoanele indragostite se ating deoarece activeaza proteine de pe suprafata celulelor din nucleul acumbens care determina de pe suprafata celulelor din nucleul acumbens care determina eliberarea de dopaminaeliberarea de dopamina---> ---> ““Euphoric highEuphoric high”, stare de euforie”, stare de euforie

1.1. Asumarea riscurilor Asumarea riscurilor /cautarea placerii/cautarea placerii

2.2. Deconectarea Deconectarea socialasociala

3.3. AAuto-medicatiauto-medicatia

Ce-i motiveaza pe tineri sa devina Ce-i motiveaza pe tineri sa devina dependenti?dependenti?

00

5050

100100

150150

200200

00 6060 120120 180180

Time (min)Time (min)

% o

f B

asal

DA

Ou

tpu

t%

of

Bas

al D

A O

utp

ut

NAc shellNAc shell

EmptyEmpty

BoxBox FeedingFeeding

ALIMENTATIAALIMENTATIA

100100

150150

200200

DA

Co

nce

ntr

ati

on

(%

Bas

elin

e)D

A C

on

cen

tra

tio

n (

% B

asel

ine)

MountsMountsIntromissionsIntromissionsEjaculationsEjaculations

1515

00

55

1010

Co

pu

latio

n F

req

ue

nc

yC

op

ula

tion

Fre

qu

en

cy

SampleNumberSampleNumber

11 22 33 44 55 66 77 88 99 1010 1111 1212 1313 1414 1515 1616 1717

ScrScrScrScrBasBasFemale 1 PresentFemale 1 Present

ScrScrFemale 2 PresentFemale 2 Present

ScrScr

SEXULSEXUL

Recompensele fiziologice elibereaza DA

Activarea sistemului nervos de catre droguri

(NIDA; www.projectcork.org)

00

100100

200200

300300

400400

Time After CocaineTime After Cocaine

% o

f B

as

al

Re

lea

se

% o

f B

as

al

Re

lea

se

DADADOPACDOPACHVAHVA

AccumbensAccumbensCOCAINECOCAINE

00

100100

150150

200200

250250

00 11 22 3 hr3 hr

Time After NicotineTime After Nicotine

% o

f B

as

al

Re

lea

se

% o

f B

as

al

Re

lea

se

AccumbensAccumbensCaudateCaudate

NICOTINENICOTINE

Source: Shoblock and Sullivan; Di Chiara and Imperato

Efectele drogurilor asupra eliberarii de Dopamina

100

150

200

250

0 1 2 3 4hrTime After Ethanol

% o

f B

as

al

Re

lea

se

0.250.512.5

Accumbens

0

Dose (g/kg ip)

ETHANOL

Time After Methamphetamine

% B

as

al

Re

lea

se

METHAMPHETAMINE

0 1 2 3hr

1500

1000

500

0

Accumbens

De ce dependentii nu pot De ce dependentii nu pot renunta la consumul de renunta la consumul de

droguri?droguri?Atunci cand drogul este incercat pentru Atunci cand drogul este incercat pentru prima data, este de obicei o decizie prima data, este de obicei o decizie voluntara, dar dupa utilizarea drogului, voluntara, dar dupa utilizarea drogului, administadministrrarea devine involuntara.area devine involuntara.

De ce nu se pot opri?De ce nu se pot opri?

Recuperarea partiala a transporterilor de Recuperarea partiala a transporterilor de dopamina la consumatorii de Methamphetamina dopamina la consumatorii de Methamphetamina

(METH)(METH)dupa abstinenta prelungita dupa abstinenta prelungita

Aspect normal Dependent de METH(dupa 1 luna abstinenta)

Dependent de METH(dupa 24 luni de abstinenta)

0

3

ml/gm

(Volkow, N.D., et al. 2001. Journal of Neuroscience 21, 9414-9418.)

Utilizarea indelungata a Utilizarea indelungata a drogului produce modificari drogului produce modificari fundamentale si de durata la fundamentale si de durata la nivelul creierului!nivelul creierului!

De ce dependentii nu pot De ce dependentii nu pot renunta la consumul de renunta la consumul de

droguri?droguri?

Criteriile DSM IV pentru dependenta Criteriile DSM IV pentru dependenta de substantede substante

Trei sau mai multe din urmatoarele criterii prezente intr-o Trei sau mai multe din urmatoarele criterii prezente intr-o perioada de 12 luni:perioada de 12 luni:– TolerantaToleranta

– SevrajSevraj

– Cresterea dozei in timpCresterea dozei in timp

– Nevoia persistenta de consum si tentative fara succes de intrerupere Nevoia persistenta de consum si tentative fara succes de intrerupere a administrarii substantea administrarii substanteii

– MMult timp alocat activitatilor necesare obtinerii substantei ult timp alocat activitatilor necesare obtinerii substantei

– Activitati sociale, ocupationale sau recreationale importante au fost Activitati sociale, ocupationale sau recreationale importante au fost abandonate sau reduse din cauza uzului substantei abandonate sau reduse din cauza uzului substantei

– Uzul substantei este continuat in ciuda cunoasterii faptului de a avea Uzul substantei este continuat in ciuda cunoasterii faptului de a avea o problema fizica sau psihologica persistenta sau recurenta care o problema fizica sau psihologica persistenta sau recurenta care probabil ca a fost cauzata sau exacerbata de substanta in cauza probabil ca a fost cauzata sau exacerbata de substanta in cauza

(DSM-IV-TR, American Psychiatric Association, 2000.)

Utilizarea compulsiva a drogului

(Dependenta)

Utilizarea compulsiva a drogului

(Dependenta)

Utilizarea voluntara a

drogului

Utilizarea voluntara a

drogului

Adictia este in Adictia este in principiu o afectiune aprincipiu o afectiune a

creieruluicreierului

DROGURIDROGURI

MECANISME CEREBRALEMECANISME CEREBRALE

COMPORTAMENTCOMPORTAMENT

MEDIUMEDIU

ISTORICISTORIC

FACTORI DE MEDIUFACTORI DE MEDIU

- antecedente- antecedente- asteptari- asteptari- invatare- invatare

-interactiuni sociale-interactiuni sociale- stress- stress- stimuli conditionati- stimuli conditionati

- genetica- genetica- ritm circadian- ritm circadian- afectiuni- afectiuni- sex- sex

FIZIOLOGIEFIZIOLOGIE

Sevrajul dupa despartireSevrajul dupa despartire--Din cauza tolerantei dobanditeDin cauza tolerantei dobandite, , atunci atunci cand cuplul se destramacand cuplul se destrama, , trebuie sa trebuie sa existe o perioada de sevraj.existe o perioada de sevraj.--Sevrajul consecutiv sentimentelor de Sevrajul consecutiv sentimentelor de dragoste are serioase repercursiuni dragoste are serioase repercursiuni asupra sanatatii mentaleasupra sanatatii mentale..-Un studiu a demonstrat ca -Un studiu a demonstrat ca despartirile duc adesea la depresie si despartirile duc adesea la depresie si anxietate. Studiile bazate pe fMRI au anxietate. Studiile bazate pe fMRI au demonstrat demonstrat cumcum cortexul insular, cu cortexul insular, cu rol in senzatia durerii, a devenit activ rol in senzatia durerii, a devenit activ cand pacientii priveau fotografii ale cand pacientii priveau fotografii ale fostilor iubiti.fostilor iubiti.-Simptome similare cu dependenta de -Simptome similare cu dependenta de droguridroguri, persoanele, persoanele care cred ca sunt care cred ca sunt dependentdependentee de dragoste de dragoste sunt de fapt sunt de fapt dependentdependentee de senzatiile si hormonii de senzatiile si hormonii eliberati in timpul iubirii.eliberati in timpul iubirii.

AlcoolulAlcoolul

A standard drinkA standard drink

Tulburari ale memoriei induse Tulburari ale memoriei induse de alcoolde alcool

Adolescentii (28.4%) sunt mai predispusi la tulburari Adolescentii (28.4%) sunt mai predispusi la tulburari mnezice ulterioare consumului de alcool:mnezice ulterioare consumului de alcool:

– 4.4% raporteaza 4.4% raporteaza pierderi de memoriepierderi de memorie saptamanalesaptamanale

– 10.9% raporteaza 10.9% raporteaza pierderi de memoriepierderi de memorie lunar lunar

Tulburari ale memoriei au aparut la: Tulburari ale memoriei au aparut la:

– 12% barbati alcoolici > 40 ani12% barbati alcoolici > 40 ani

– 7% femei alcoolice > 40 ani7% femei alcoolice > 40 ani

– 20% - 30% la alte categorii 20% - 30% la alte categorii

Factori predispozanti pentru consumul Factori predispozanti pentru consumul excesiv de alcoolexcesiv de alcool

Antecedente heredo-colaterale de consum Antecedente heredo-colaterale de consum de alcoolde alcool

Tulburari comportamentale de tip impulsiv in Tulburari comportamentale de tip impulsiv in copilariecopilarie

Capacitate redusa de a face fata Capacitate redusa de a face fata evenimentelor stressante zilniceevenimentelor stressante zilnice

Depresie, divort sau despartireDepresie, divort sau despartire

Partener alcoolicPartener alcoolic

Munca intr-un mediu predominant masculinMunca intr-un mediu predominant masculin

Sindromul alcoolic fetal (SAF)Sindromul alcoolic fetal (SAF)

Cresterea prevalentei Cresterea prevalentei abuzului de alcool printre abuzului de alcool printre femeile tinere a starnit femeile tinere a starnit ingrijorarea in ceea ce ingrijorarea in ceea ce priveste sindromul priveste sindromul alcoolic fetal si efectele alcoolic fetal si efectele lui. lui.

Diagnosticul SAFDiagnosticul SAF

1. Retard al cresterii 1. Retard al cresterii prenatale sau postnataleprenatale sau postnatale

2. Disfunctii cerebrale(retard 2. Disfunctii cerebrale(retard intelectual, hipotonie intelectual, hipotonie musculara, iritabilitate)musculara, iritabilitate)

3. Dismorfism facial3. Dismorfism facial

MicrocefalieMicrocefalie

Microftalmie Microftalmie

Buza superioara subtireBuza superioara subtire

Alcoolul: efectele asupra Alcoolul: efectele asupra creieruluicreierului

Nu exista un singur receptor. Alcoolul Nu exista un singur receptor. Alcoolul interactioneaza si altereaza functiile mai multor interactioneaza si altereaza functiile mai multor componente celularecomponente celulare

Principalele tinte sunt GABA, NMDA glutamat, Principalele tinte sunt GABA, NMDA glutamat, serotonina si receptorii ATPserotonina si receptorii ATP

Stimuleaza sistemul opioid si dopaminergicStimuleaza sistemul opioid si dopaminergic

Efectele consumului cronic de alcool sunt opuse Efectele consumului cronic de alcool sunt opuse efectelor consumului acut printr-un mecanism efectelor consumului acut printr-un mecanism de compensare homeostazicade compensare homeostazica

Riscarea unui lucru de valoareRiscarea unui lucru de valoare

Norocul determina rezultatulNorocul determina rezultatul

IreversibilitateIreversibilitate

Definitia dependentei de jocuri Definitia dependentei de jocuri de norocde noroc

Tipuri de jocuri de norocTipuri de jocuri de norocLoteria, loz in plicLoteria, loz in plicBingoBingoPariuri sportive (legale & ilegale)Pariuri sportive (legale & ilegale)Slot machines Slot machines Jocuri de carti (legale & ilegale)Jocuri de carti (legale & ilegale)Pariuri pe curse de caiPariuri pe curse de caiJocuri de noroc on-lineJocuri de noroc on-lineJocul la bursaJocul la bursaPariuri pe alte jocuri – golf, etc…Pariuri pe alte jocuri – golf, etc…

DependentaDependenta

SIMILARITATI

Lips

a co

nsum

u

lui

Utiliz

are

expe

rim

ent

ala Fo

losi

re reg

ulat

a

Dep

ende

nta

de

utili

zare

Adi

ctia

Abuzul de substante

Jocurile de noroc

Lipsa

jo

culu

i de

noro

c Jocu

ri d

e

noro

c so

cial

e oc

azio

nale

Jocu

ri d

e

noro

c pro

fesi

on

ale

Inte

ract

iuni

noc

ive

Pat

olog

ic

Paralela Paralela DSM-IV-RDSM-IV-R Abuzul de substanteAbuzul de substante

– ppreocreocupareauparea– petrecerea timpului cu petrecerea timpului cu

activitati legate de activitati legate de consumul de drogconsumul de drog

– imposibilitatea de a se imposibilitatea de a se controlacontrola

– sevrajulsevrajul– repercursiuni socialerepercursiuni sociale– continuarea consumulcontinuarea consumuluui i

indiferent de consecinteindiferent de consecinte– ttoleranolerantata

Jocurile de norocJocurile de noroc– ppreocreocupareauparea– petrecerea timpului cu petrecerea timpului cu

activitati legate de activitati legate de jocuri jocuri de norocde noroc

– imposibilitatea de a se imposibilitatea de a se controlacontrola

– neliniste si iritabilitateneliniste si iritabilitate– pierderea relatiilor socialepierderea relatiilor sociale– dezamagiredezamagire– actiuni ilegaleactiuni ilegale– evadareevadare– inselaciuneinselaciune

ConsecinteConsecinte

IntoxicatiaIntoxicatia

SevrajSevraj Nevoia de drogNevoia de drog

ObsesiaObsesia Perceptia Perceptia

ConflictulConflictul Pierderea Pierderea

controluluicontrolului

SevrajSevraj Nevoia de drogNevoia de drog

ObsesiaObsesia Perceptia Perceptia

ConflictulConflictul Pierderea Pierderea

controluluicontrolului

Consumul regulatConsumul regulat

·Dependenta


FumatulFumatul

Nicotina –ingredientul psihoactiv majorNicotina –ingredientul psihoactiv major

Aproximativ 70% dintre cei care Aproximativ 70% dintre cei care experimenteaza fumatul devin dependentiexperimenteaza fumatul devin dependenti

Doar 20% din tentativele de renuntare sunt Doar 20% din tentativele de renuntare sunt reusitereusite

adictii

Documents