ader 3.3.3. faza 5 · 2018-02-22 · obiectiv general: elaborarea unor secven ţe tehnologice,...

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

SOLUŢII TEHNOLOGICE MODERNIZATE PRIVIND OBŢINEREAMATERIALULUI PENTRU PLANTARE POMICOL CONFORMSTANDARDELOR DE CALITATE EUROPENE

DURATA PROIECTULUI:08 .10 .2015 – 24 .12 .2018BUGETUL PROIECTULUI: 1 .062 .850 LEIDIRECTOR PROIECT : DR. ING. MAZILU CRĂ IȘOR,ICDP PITEȘTI MĂRĂCINENI, TEL: 0744325297

ADER 3.3.3.

Autoritatea contractantă:Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Contractor:Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni

Parteneri:• Universitatea Craiova - Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea;• Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa• Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa

Obiectiv general: Elaborarea unor secvenţe tehnologice, pepinieristice pentru obţinerea unui material săditor pentru plantare pomicol destinat livezilor intensive conform normelor U.E., în perspectiva subprogramului de reconversie a pomiculturii din cadrul PNDR 2015-2020

Obiective specifice:1. Stabilirea unor secvenţe tehnologice de înmulţire pentru obţinerea pomilor cu coroană

formată încă din pepinieră;

2. Identificarea buruienilor şi stabilirea erbicidelor cu eficacitate de combatere;

3. Identificarea bolilor şi dăunătorilor din pepinieră şi stabilirea celor mai eficace tratamente de combatere;

4. Fertirigarea în sectoarele pepinierei.

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

Obiectivele fazei V/2017

• Înfiinţarea experienţelor în câmpurile pepinierei

• Aplicarea unor scheme pentru controlul buruienilor în pepinieră

• Stabilirea şi aplicarea tratamentelor de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilorcorespunzătoare fenofazelor de vegetație

• Maximizarea utilizării eficiente a apei și a substanțelor nutritive prin metodemoderne de fertirigare

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei

Secvenţe tehnologice de producere a materialului săditor pentru plantare pomicol

Stabilirea unor secvenţe tehnologice de combatere a buruienilor prin erbicidare

Metode de combatere a organismelor dăunătoare în pepinieră

Creșterea producției de butași neînrădăcinați/ha în plantația mamă prin aplicareafertirigării

Obţinerea unui material săditor pomicol (pomi altoiţi), cu lăstari anticipaţi formaţi,depinde şi de combinaţia soi/portaltoi, dar şi de tehnologia de înmulţire (perioada de plantare aportaltoilor, metode altoire, metode de stimulare a anticipaţiilor şi a mugurilor de rod).

La ICDP Pitești Mărăcineni s-au luat în studiu în câmpul II al pepinierei speciile:

- piersic și nectarin (soiurile Florin, Purpuriu, Creola, Costin, Liana, Anemona, Monica,Catherin, Mimi, Filip), altoite pe portaltoiul vegetativ- Adaptabil și generativ- Mirobolan C5.

-cais (soiurile Euxin, Histria, Tudor, Traian, Danubiu, Orizont, Ceres, Cristal, Auraș,Fortuna) altoite pe portaltoiul generativ Mirobolan dwarf și cel vegetativ Apricor.

-cireș (soiurile Kordia, Skeena, Ferovia, HC6/1, Ponoare, Spectral, Sublim, Sunburst,Tentant, Stella) altoite pe portaltoii vegetativi IP-C4, IP-C5.

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

Indicatorii urmăriți au fost: vigoarea combinațiilor soi-portaltoi (diametru, înălțime),numărul lăstarilor anticipați și mugurilor de rod precum și compatibilitatea la altoire(determinată vizual). În ceea ce privește compatibilitatea s-au stabilit 4 clase:

- A- unire perfectă între simbionți

- B-unirea prezintă distorsiuni în scoarță

-C- unire cu scoarță parțial discontinuă

- D- diferențe morfologice de îngroșare la nivelul punctului de altoire, creșteri slabe,vigoare redusă a altoiului, frunze de dimensiuni reduse cu aspect clorotic (incompatibilitate)

Portaltoiul SoiulDiametru(mm)

Înaltime pom(cm)

Nr. last.anticipaţi

Muguri derod

Compatibilitate(vizual)

Adaptabil Florin 15 140 20 48 A

Purpuriu 15 176 19 36 A

Creola 16,4 152 26 53 A

Costin 17 154 18 70 A

Liana 18 176 27 67 A

Anemona 17 151 20 76 A

Monica 15 160 22 74 A

Catherine 15 170 17 44 A

Mimi 17 164 20 66 A

Filip 16 161 20 27 A

Media 16,14 160,4 20,9 56,1

Mirobolan C5 Florin 15 132 16 47 A

Purpuriu 12 138 12 37 A

Creola 16 166 24 61 A

Costin 16 155 19 58 A

Liana 19 187 25 89 A

Anemona 16 157 18 29 A

Monica 16 160 17 48 A

Catherine 14 163 13 37 A

Mimi 15 172 19 53 A

Filip 15 160 15 51 A

Media 13,9 145,8 16,2 46,3

Tab.1. Comportarea unor soiuri de piersic și nectarin în câmpul II al pepinierei

Analizând tabelul 1 la specia piersic seremarcă faptul că soiurile altoite peportaltoiul Adaptabil prezintă o vigoare maimare comparativ cu aceleași soiuri altoitepe portaltoiul generativ Mirobolan C5(media). Deși în literatura de specialitateportaltoiul vegetativ Adaptabil este descrisca având o vigoare mult mai mică decâtportaltoiul generativ Mirobolan C5, acestaimprimă în pepinieră o vigoare mai maredatorită faptului că prezintă un sistemradicular bine dezvoltat. În livadă soiurilealtoite pe Adaptabil intră pe rod în anul 2-3de la plantare, ceea ce încetineștedezvoltarea pomului (reducând vigoarea)prin obținerea unor producții de fructeridicate și constante. În ceea ce priveștenumărul de lăstari anticipați și numărul demuguri de rod se constată valori mai mariîn cazul soiurilor altoite pe portaltoiulAdaptabil (media). Compatibilitatea laaltoire se încadrează în totalitate în clasa A.

ADER 3.3.3. FAZA V/2017


Înaltimepom (cm)


Muguri derod

Compatibilitate (vizual)

Mirobolandwarf

Euxin 14 153 9 29 A

Histria 15 139 9 30 ATudor 14 173 9 21 ATraian 17 175 11 32 A-BDanubiu 15 186 9 22 A-BOrizont 16 154 4 19 ACeres 16 160 7 20 ACristal 18 193 9 18 B-CAuraș 16 206 9 28 B-CFortuna 20 226 12 37 B-C

Media 16,1 176,5 8,8 25,6Apricor Euxin 19 169 9 34 A

Histria 17 139 8 32 ATudor 21 203 10 33 ATraian 19 200 9 61 ADanubiu 16 197 9 31 AOrizont 17 163 5 19 ACeres 18 169 5 21 ACristal 16 158 10 23 AAuraș 19 233 13 41 AFortuna 17 179 12 23 A

Media 17,9 181 9 31,8

Tab.2. Comportarea unor soiuri de cais în câmpul II al pepinierei

La specia cais (tab.2) diferența de vigoare împrimatăsoiurilor altoite pe cei doi portaltoi estenesemnificativă valorile fiind apropiate, ca și încazul numărului de lăstari anticipați. În ceea ceprivește prezența mugurilor de rod pe lăstariianticipați, o diferență semnificativă s-a evidențiat lasoiurile altoite pe portaltoiul Apricor comparativ cusoiurile altoite pe Mirobolan dwarf (media). Soiurilealtoite pe portaltoiul Apricor prezintă în totalitatecompatibilitate la altoire (Clasa A).Soiurile Cristal, Auraș, Fortuna altoite pe portaltoiulMirobolan dwarf prezintă incompatibilitate la altoireîncadrându-se în clasa B-C.

ADER 3.3.3. FAZA V/2017


Înaltimepom (cm)


Muguri derod

Compatibilitate (vizual)

IP-C4 Kordia 17 163 0,5 0 A

Skeena 17 159 0,2 0 A

Ferovia 13 143 0,1 0 A-B

HC6/1 15 161 1,2 0 A

Ponoare 16 191 0 0 A

Spectral 16,2 178,3 0,3 0 A

Sublim 19 221,5 0 0 A

Sunburst 16,7 180,7 3,4 0 A

Tentant 16,6 168,2 1,6 0 A

Stella 18,2 221,5 4,2 0 A-B

Media 16,4 178,7 1,2 0

IP-C5 Kordia 16,2 167,5 2,3 0 A

Skeena 16,4 183,8 0,8 0 A

Ferovia 15,6 153,5 0,2 0 A-B

HC6/1 14,8 166,7 1,1 0 A

Ponoare 16,9 174,8 0,9 0 A

Spectral 13,8 178,5 0,5 0 A-B

Sublim 17 172 1 0 A

Sunburst 17,9 175,5 0,3 0 A

Tentant 15,6 168,2 0 0 A

Stella 11,8 145,5 2 0 A

Media 15,69 168,6 0,9 0

Tab. 3.Comportarea unor soiuri de cireș în câmpul II al pepinierei

La specia cireș (tab. 3) soiurile altoitepe portaltoii IP-C4 și IP-C5 prezintăvalori apropiate ale mediilordiametrului și numărului de lăstarianticipați și o diferență semnificativăa mediilor înălțimii pomilor (168,6 cmla IP-C5 și 178,7 cm la IP-C4). Îngeneral soiurile altoite pe cei doiportaltoi se incadrează în clasa A decompatibilitate cu excepția soiurilorFerovia, Stella altoite pe IP-C4 șisoiurile Ferovia, Spectral altoite peIP-C5. De asemenea se constatăabsența mugurilor de rod.

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

La UC SCDP Vâlcea în cadrul activității privind obținerea materialului săditor pomicol cu coroană și muguri de rod în pepinieră, s-a luat în studiusoiul Stanley altoit pe portaltoiul Miroval

Nr.crt.

Stimularea plantelor din C.IIal pepinierei pentru apariţialăstarilor anticipaţi şi amugurilor de rod

Creşterea şi dezvoltarea materialului biologicDiametrul mediu altrunchiului (mm)

Nr mediudecreşterianuale peplantă(buc)

Lungimeamedie acreşteriloranuale peplantă(cm)

Prezenţamugurilorde rod peplantă(da/nu)

1 Ciupirea vârfului lăstaruluialtoi la înălţimea de proiectarea coroanei (V1)

14,1 3,9 48,3 Da

2 Tratarea chimică cu regulatoride creştere a lăstarului altoi(Stabilan 0,1%) la înălţimea deproiectare a coroanei (V2)

13,2 4,0 46,0 Da

3 Menţinerea lăstarului altoi fărăintervenţii mecanice sauchimice (V. Mt)

12,4 1,2 178,0 Nu

Tab. 4. Comportarea în câmpul II al pepinierei a soiului de prun Stanley altoit pe portaltoiulvegetativ Miroval cu privire la emiterea de lăstari anticipaţi și prezența mugurilor de rod

Diametrul mediu al trunchiului a fost cuprins între 12,4 mm și14,1 mm. Valoarea cea mai mare (14,1 mm) s-a înregistrat lapomii asupra cărora s-a aplicat ciupirea manuală a vârfului decreștere a lăstarului altoi (V1), iar cea mai mică (12,4 mm) lapomii asupra cărora nu s-a intervenit nici manual, nici chimic(VMt). Valori intermediare (13,2 mm) au înregistrat pomiiasupra cărora s-a intervenit chimic prin șpreiere asupravârfului lăstarului cu regulatorul de creștere Stabilan (V2).

Numărul mediu al creșterilor anuale este superior lavarianta tratată chimic (V2 - 4,0 buc.) și cea manuală (V1 - 3,9buc.), față de varianta de control (VMt - 1,2 buc.).

Lungimea creșterilor anuale (a lăstarilor anticipați) nua depășit 48,3 cm (V1). Diferența între varianta efectuatămanual (V1) și cea chimică (V2), este nesemnificativă (2,3cm). Această mică diferență s-ar putea datora regulatorului decreștere Stabilan, care probabil a determinat (în foarte micămăsură) inhibarea creșterii în lungime. Varianta martor are 1, 2creșteri poziționate mult mai sus față de înălțimea deproiectare a coroanei și astfel se vor îndepărta și cele 1,2ramuri datorită pozițiilor lor defavorabile. Pomul nu va avearamuri anticipate și astfel va intra mai târziu pe rod.

La pomii asupra cărora s-a intervenit manual sauchimic asupra vârfului lăstarului altoi, s-au observat și muguride rod. Pomii asupra cărora nu s-a intervenit în nici un fel(VMt) nu au diferențiat muguri de rod.

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

La SCDP Bistrița s-a studiat preformarea coroanei pomilor la specia prun, soiurile Romaner și Andreea altoite pe portaltoiul generativBN4Kr în 3 variante:V1-martor netăiat,V2- aplicarea tehnicii pinching (ruperea frunzelor superioare de pe axul pomilor) în luna iunieV3-tăierea axului pomului la 120 cm în luna august

In cazul martorului netăiat şi fără aplicarea tehnicii „pinching” pomii au crescut sub formă de vargă atingând în medie 148,9 cm lasoiul Romaner şi 104,2 cm la soiul Andreea .

Tehnica tăierii axului la 1,20 cm în luna august în data de 15.08.2017 (V3)eliminând axul pomului nu a dat rezultate, acest moment considerându-se preatardiv.

Rezultate pozitive au fost obținute în cazul variantei V2 când s-au formatcâteva ramuri anticipate la specia prun, ruperea frunzelor efectuându-se în lunaiunie 2017.

Analizând figura 1 la soiul Romaner, aplicând metoda pinching, s-au formatpomi cu 1-3 lăstari anticipaţi în procent de 26.7%, pomi cu 4-7 lăstari anticipați63,3% și pomi cu peste 8 lăstari anticipați 10%. La soiul Andreea procentul celmai ridicat de lăstari anticipaţi a fost reprezentat de pomii cu 4-7 lăstari anticipaţiîn procent de 73.3 %.

Fig. 1. Procentul de pomi care prezintă lăstarianticipați la soiurile Romaner și Andreea

În urma măsurătorilor s-a constatat că înălţimea de ramificare depinde desoi. Astfel la soiul Romaner lăstarii anticipați pornesc de la înălțimea de 51,4cm,iar la soiul Andreea de la 67,6 cm.

Variantele la care s-a aplicat ruperea frunzei terminale pomii au înregistratînălțimea medie de 99,7 cm la soiul Romaner şi 111,9 cm la soiul Andreea(tab.5.). Diferenţe mai mari s-au observat la soiul Romaner între martor şi variantacu lăstari anticipaţi.În ceea ce privește diametrul pomilor la varianta martor s-au înregistrat valori1,1cm (Andreea)-1,3 cm (Romaner), iar la V2 s-au înregistrat diametre între 1,2cm(Romaner)-1,3 cm (Andreea).

Specia Soiul Inălţimea medie apomilor (cm)

Diametrul mediu al pomilor(cm)

Martor V2(pinching)

Martor V2 (pinching)

Prun Romaner 148,9 99,7 1,3 1,2Andreea 104,2 111,9 1,1 1,3

Tab. 5. Înălțimea și diametrul mediu al pomilor

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

Nr.crt. Soiul

Înălțimea de altoire5 cm 15 cm

Ø(mm) H (cm)

Nr. lastanticipați (buc)

Nr.muguride rod(buc.)

Ø(mm)

H(cm)

Nr.lastanticipați(buc)

Nr.muguri derod(buc.)

1 Amiral 13,07 181 3 6 14,21 210 5 72 Augustin 8,9 164 4 9 10,63 197 6 133 Auras 10,6 193 2 5 11,91 198 5 104 Elmar 11,01 172 8 13 14,03 206 10 175 Mamaia 9,8 183 5 8 19,09 212 8 136 Olimp 14,01 179 4 7 16,01 202 7 97 Tudor 13,10 185 3 5 10,26 217 10 15

Media 11,49 179,57 4,14 7,57 13,73206,00 7,28 12,00

La SCDP Constanța au fost efectuate observații și măsurători asupra materialului săditor din speciile cais,piersic și nectarin aflate în câmpul II al pepinierei pomicoleLa specia cais, au fost făcute măsurători pentru cele două înălțimi de altoire (5 cm și 15 cm), datele mediisunt prezentate în tabelul 6. Diametrul (mm) a fost măsurat la înalțimea de 35 cm de la sol.

Tab. 6. Comportarea unor soiuri de cais altoiți pe portaltoiul Constanta 14 în câmpul II alpepinierei SCDP, Constanța 2017 În ceea ce privește creșterea în diametru (mm), au

fost înregistrate valori mai mari în cazul altoirii laînălțimea de 15 cm comparativ cu altoirea la 5 cm, la5 dintre cele 7 soiuri de cais studiate după cumurmează: Olimp, Amiral, Tudor, Elmar și Auraș (tabel6). Înălțimea pomilor altoiți la 5 cm a avut valoricuprinse între 164 cm (soiul Augustin) și 193 cm(soiul Auraș). La pomii altoiți la 15cm înălțimea afost cuprinsă între 197 cm (soiul Augustin) și 217 cm(soiul Tudor).La soiul Elmar s-a înregistrat cel mai mare număr demuguri de rod atât în varianta altoită la 5cm cât și învarianta altoită la 15cm. În plus cel mai mare numărde lăstari anticipați s-a înregistrat tot la soiul Elmaraltoit la 15cm.

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

La piersic au fost studiate 10 soiuri altoite pe Portaltoiul Tomis 1. Datele din câmpul II al pepinerei sunt prezentate întabelul 7. În ceea ce privește creșterea în diametru al pomilor altoiți, nu au fost diferențe mari de creștere între cele douăînălțimi de altoire studiate (5 cm și respectiv 15 cm). În medie, înălțimea pomilor altoiți la înălțimea de 15 cm a fost maimare cu aproximtiv 5% în comparație cu cei altoiți la înălțimea de 5 cm.La 6 din soiurile de piersic studiate, numărul lăstarilor anticipați și respectiv al mugurilor de rod a fost mai mare în cazulaltoirii la înălțimea de 5 cm comparativ cu altoirea la 15 cm (Superbă de toamnă, Monica, Anemona, Filip, Cardinal,Catherine sel.1), tabelul 7.

Tab. 7 Comportarea unor soiuri de piersic altoiți pe portaltoiul Tomis I în câmpul II al pepiniereiSCDP Constanța 2017

Nr. crt.Soiul


Ø(mm) H (cm)

Nr. lastanticipați(buc)


Ø(mm) H (cm)



1 Southland 14,78 181 16 21 16,3 174 17 222 Springcrest 13,8 188 8 13 16,01 180 13 16

3Superba detoamna 14,12 169 13 17 14,63 175 12 18

4 Monica 10,2 159 10 15 12,5 166 14 165 Raluca 11,26 141 14 8 10,91 171 9 126 Anemona 11,47 133 15 12 9,97 162 11 137 Florin 10,62 153 10 9 12,6 142 12 98 Filip 10,9 148 11 7 12,9 151 10 129 Cardinal 13,6 165 18 10 14,5 179 17 19

10Catherinesel. 1 17,01 175 21 16 17,8 191 19 23

Media 12,77 161,2 13,6 12,8 13,81 169,01 13,40 16,0

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

La nectarin au fost studiate 4 soiuri, datele înregistrate în câmpul II fiind prezentate în tabelul 8. În medie,înălțimea pomilor altoiți a fost mai mare în cazul altoirii la înălțimea de 15 cm atingând 155 cm. La toatesoiurile studiate numărul mugurilor de rod a fost mai mare în varianta altoirii puieților la 15 cm, așa cumreiese din tabelul 8.

Tab. 8. Comportarea unor soiuri de nectarin altoiți pe portaltoiul Tomis I în câmpul II alpepinierei SCDP Constanța 2017

Nr.crt. Soiul


Ø(mm) H (cm)



Ø(mm) H (cm)



1 Cora 10,01 130 6 8 12,31 145 10 132 Romamer 9,57 137 8 7 10,54 158 12 103 Liana 7,98 128 9 12 11 151 10 144 Costin 9,13 133 10 9 12,98 169 13 12Media 9,17 132 8,25 9 11,70 155,75 11,25 12,25

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

În cadrul activității de combatere a buruienilor în pepinieră (câmpul II) s-au parcurs mai multe etape:

• Cartarea buruienilor care s-a efectuat prin metoda vizuală și numerică.Metoda numerică este mai exactă decât cea vizuală. Conform datelor înregistrate cea mai predominantă speciea fost pirul târâtor (Agropyron repens) cu un procent de 43,4 %, mohorul galben (Setaria glauca) 21,1%,mohorul înalt (Echinochloa crus galli) – 13,3 % , odosul (Avena fatua) 11,4% şi în final zânzania (Loliumtemulentum)-10,8 %.

• Aplicarea erbicidului Fusilade Forte în doză omologată de 1-1,3l/ha (cu apărătoare) a avut o eficacitate de84% în special asupra buruienile monocotiledonate anuale (Avena fatua, Lolium temulentum, Echinochloacrus galli).

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

Modificările climatice ale ultimilor ani au produs schimbări în ceea ce priveşte valorile medii lunare principalilorparametrii meteo şi modificări în bio-ecologia agenţilor de dăunare, patogeni şi dăunători, care atacă speciile pomicole majore.Necesitatea producerii de material biologic iniţial de cea mai bună calitate a impus aplicarea de programe de fitoprotecţieintegrate pe baza evaluării riscurilor de infecţie sau de atac a agenţilor de dăunare, monitorizarea condiţiilor meteo şi utilizareaunor produse de protecţie a plantelor inovative şi cu impact redus asupra mediului înconjurător.

Tabel. 9. Produse de protecţie a plantelor utilizate pentru combaterea agenţilor de dăunare şi eficacitatea lor în condiţiile anului 2017 (ICDP Pitești Mărăcineni)

Dăunători ţintă: Produse utilizate şi doza la ha Eficacitatea%

Purecele melifer al părului - Psyllapyricola Först.

Voliam Targo 1.0 kg/haVertimec 1.8 EC 1.5 l/haMovento 100 EC 1.875 l/ha

97.0-98.296.0-96.392.4-96.8

Păduchele lânos- Eriosomalanigerum.

Pyrinex Quick 1.5 l/haCalypso 480 SC 0.3 l/haMospilan 20 SP 0.2 kg/ha

96.890.2-95.0.91.0-93.1

Păduchele verde al mărului - Aphispomi de Geer (sin. Doralis pomideGeer)

Actara 25 WG 0.15 kg/haCalypso 480 SC 0.3 l/haMavrick 2F 1.5 l/haMospilan 20 SP 0.2 kg/haVantex 60 CS 0.1 l/ha

97.5-98.2.94.1-95.095.892.0-94.392.0

Păduchele cenuşiu al prunului -Hyalopterus pruni - Geoffr.

Calypso 480 SC 0.3 l/haMavrick 2F 0.5 l/haMospilan 20 SP 0.2 kg/haVantex 60 CS 0.1 l/ha

94.2-95.095.695.790.0-92.1

Păduchele negru al cireşului -Myzus cerasi F. (sin. Aphis cerasiF.)

Calypso 480 SC 0.3 l/haDecis Mega 0.015%Mospilan 20 SP 0.2 kg/haVantex 60 CS 0.1 l/ha

94.0-95.090.4.96.690.1-92.3

Viespea sâmburilor - Eurytomaschreinerii.

Calypso 480 SC 0.3 l/haDecis Mega 0.015%Mospilan 20 SP 0.2 kg/haKarate Zeon 0.15 l/ha

94.0-95.0.95.090.0-92.292.1-95.3

Păianjenul roşu al pomilor fructiferi- Panonychus ulmi

Sanmite 0.75 l/haMilbenknock 0.5 l/haOrtus 5 SC 1-1.5l/ha

96.0-97.095.1-96.095.0-97.1

Patogenii ţintă: Produse utilizate şi doza la ha Eficacitatea%

Făinarea mărului - Podosphaeraleucotricha (Ell. Et Ev) Salm.

Flint Plus 1.875 kg/haBumper 250 EC 0.45 l/haSysthane Forte 0.3 l/haBravo 500 SC 2.25 kg/haTopsin 70 WDG 1.5 kg/ha

94.0-95.092.0-94.392.0-94.092.290.1-93.0

Pătare cafenie a frunzelor, rapănulfructelor şi lăstarilor de măr - Venturiainaequalis (Che.) Wint.

Chorus 50 WDG 0.3 kg/haScore 250 EC 0.3 l/haFlint Plus 1.875 kg/haAntracol 70 WP 3 kg/haTopsin 70 WDG 1.5 kg/ha

94.0-95.095.0-96.395.290.0-92.094.0

Focul bacterian al rozaceelor - Erwiniaamylovora (Burill) Winslow

Kocide 2000 3.0-4.5 kg/haChamp 77 3.0-4.5 kg/haDithane M45 2.0 kg/haAliette 80 WP 3.0-4.5 kg/ha

86.0-90.086.0-90.085.093.0-95.0

Pătarea roşietică a frunzelor de cireş şivişin - antracnoza frunzelor de cireş şivişin - Blumeriella jaapii (Rehm.) V.Arx. (sin. Coccomyces hiemalis Higg.).

Antracol 70 WP 3 kg/haBravo 500 SC 1.5 kg/haDithane M45 2.0 kg/haTopsin 70 WDG 1.5 kg/haRovral 500 SCFolicur Solo 1 l/haSysthane Forte 0.2 l/ha

93.092.0-95.092.0-95.194.093.0-95.196.293.2

Băşicarea frunzelor de piersic -Taphrina deformans (Berk.) Tul.

Bravo 500 SC 1.5 l/haChorus 50 WDG 0.2 kg/haScore 250 EC 0.2 l/haTopsin 70 WDG 1.0 kg/haSysthane Forte 0.2 l/ha

90.2-93.097.196.094.091.0

Antracnoza nucului Gnomoniajuglandis

Dithane M45 3 kg/haMerpan 80 WDGTopsin 70 WDG 1.5 kg/ha

88.090.094.0

Bacterioza nucului Xanthomonasjuglandis

Kocide 2000 3.0-4.5 kg/haChamp 77 3.0-4.5 kg/haDithane M45 3 kg/haAliette 80 WP 3.0-4.5 kg/ha

85.0-86.086.085.092.0-94.0

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

La SCDP Vâlcea în urma cercetărilor efectuate în câmpul II al pepinierei la specia prun s-astabilit și aplicat schema tratamentelor fitosanitare pentru perioada iunie-octombrie (tab. 10).

Tab. 10. Program de combatere a bolilor și dăunătorilor în pepinieră la specia prun

nr. tratament

Fenofaza Patogenul/dăunătorul Produsul recomandat Conc. %

1-4

Creşterea lăstarilor (mai – iunie- iulie)

-Monilioze (Monilinia sp.) -Pătarea roşie a frunzelor (Polystigma rubrum) -Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophyla) -Plum – pox -Insecte defoliatoare , acarieni

Capton 80 WG/ -Mystic 250 EC+ Decis Mega/ Calypso 480 SC+ Milbeknock/ Sanmite WP

0,15 0,1 0,015 0,02 0,05 0,07

5-9

Maturarea lăstarilor sept-oct.

-Monilioze (Monilinia sp.) -Pătarea roşie a frunzelor (Polystigma rubrum) -Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophyla) -Plum – pox -Insecte defoliatoare , acarieni

Systhane 12 EC/ Captan 80 WG/ Mystic – 250 EC+ Calypso 480 SC+ Decis Mega/ Novadim progres+ Sanmite 20 WP/ Milbeknock

0,05 0,15 0,1 0,02 0,015 0,1 0,07 0,05

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

La SCDP Bistrița s-a elaborat o schemă de tratamente fitosanitare la speciile la speciile măr (boli și dăunători-tab. 11) și prun(dăunători-tab.12). In câmpul I se efectuează de obicei mai puţine tratamente fitosanitare în comparaţie cu câmpul II, unde de obicei seconstată o influenţă mai mare a bolilor şi dăunătorilor. Atât la măr cât și la prun în câmpul II s-au stabilit 4 tratamente în această fază,nesemnalându-se presiune de infecţie mare.

Tratamentul Cultura Daunatori Produsul siconcentratia

Boli Produsul si concentratia

1 Câmpul I, CâmpulII

Ouă de afide ( Aphis sp.)Paduche lanos (Eriosoma lanigerum)Paduche din San Jose(Quadraspidiotus perniciousus)

Mospilan(0.02%-0.3%)

Fainare(Podosphaera leucotricha)Rapan(Venturia inaequalis)

Score0,015%sauSysthane forte 0,02%


Paduchele verde al marului (Aphis pomi) Karate Zeon0.015%

Fainare(Podosphaera leucotricha)Rapan(Venturia inaequalis)Foc bacterian(Erwinia amylovora)

Chorus 75 WDG 0.02%+Aliette 80 WDG 0.02%


Insecte minatoare,(Leucoptera scitella, Phyllonoricter blancardella)Insecte defoliatoareOmida paroasa a dudului (Hyphantria cunea)Cotarul verde (Operophtera brumata) omidaparoasa a stejarului (Lymantria dispar)Paduchele verde al marului (Aphis pomi)

Decis Mega50EW-0.015%

sau

Karate Zeon0.015%

Fainare(Podosphaera leucotricha)

Rapan(Venturia inaequalis)

Foc bacterian(Erwinia amylovora)

Score0,015%

+

Funguran OH 50 WP

4 Campul I, CampulII

Insecte defoliatoare Omida paroasa a dudului(Hyphantria cunea)Cotarul verde (Operophtera brumata) omidaparoasa astejarului (Lymantria dispar)Păduchele verde al marului (Aphis pomi)Paduche lânos (Eriosoma lanigerum)Paduche din San Jose(Quadraspidiotus perniciousus)

Calypso 480 Sc-0.02%

Foc bacterian(Erwinia amylovora)

Fainare(Podosphaera leucotricha)Rapan(Venturia inaequalis)

Alcupral 50 PU-0.3%

sauChorus 75 WDG 0.02%

Tab. 11. Tratamente fitosanitare la specia măr

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

Tratamentul Cultura Dăunători Produsul siconcentratiapentru dăunători

Tratament 1 Campul II Insecte defoliatoareOmida paroasa a dudului (Hyphantria cunea)Cotarul verde (Operophtera brumata) omidaparoasa a stejarului (Lymantria dispar)

Novadim progress0,075%

Tratament 2 Campul II Insecte defoliatoareOmida paroasa a dudului (Hyphantria cunea)Cotarul verde (Operoptera brumata) omidapăroasă a stejarului (Lymantria dispar)

Calypso 480 Sc -0,02%

Tratament 3 Campul II Insecte defoliatoareOmida paroasa a dudului (Hyphantria cunea)Cotarul verde (Operophtera brumata) omidapăroasă a stejarului (Lymantria dispar)

Calypso 480 Sc -0,02%

Tratament 4 Campul I,Campul II

Insecte defoliatoareOmida paroasa a dudului (Hyphantria cunea)Cotarul verde (Operophtera brumata) omidapăroasa a stejarului (Lymantria dispar)

Novadim progress0,075%

Tab. 12. Tratamente fitosanitare la specia prun

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

La SCDP Constanța în urma cercetărilor efectuate privind combaterea bolilor și dăunătorilor specifice speciilor cais piersicnectarin a fost elaborată o schemă de combatere în câmpul II al pepinierei.În perioada de vegetație (aprilie - septembrie) în cadrul sectoarelor pepinierei: plantația mamă de ramuri altoi, câmpul I, câmpulII al pepinierei pomicole la speciile cais, piersic și nectarin au fost aplicate 6 tratamentele fito-santiare, importante pentrupentru combaterea bolilor și dăunătorilor acestor specii (tab. 13).

Tab. 13. Tratamente fito-sanitare aplicate în Pepiniera pomicola a SCDP Constanța, Valu luiTrain, aprilie - septembrie 2017, camp I și II

Nr. trata-ment

Agentul patogen Produsulutilizat

Concentrația%

Perioada aplicăriitratamentului

1 Taphrina deformans,Monilinia, Polistigma, etcafide, păduchi de frunze, omizi,etc

DithaneMospilanMerpanFastac

0,20,020,250,02

07,14,28 Aprilie2017

2 Monilinia, etc Topsin-MospilanBravo-Fury

0,07/0,01

0,15/0,02

12, 30 Mai 2017

3 Monilia, Taphrina, afide, păduchide frunze, etc

OriusFastac

0,050,02

16 Iunie 2017

4 Monilia, Taphrina, etc ActaraTopsin

0,010,07

18 Iulie 2017

5 Monilia, Taphrina, etc FuryActaraTopsin

0,020,010,07

08 August 2017

6 Mană, Hyphantia cunea, afideetc.

FuryMospilanMerpan

0,020,010,25

7 Septembrie 2017

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

Fertirigarea permite administrarea apei şi a elementelor minerale solubile în doze mici şi dese, după unprogram prestabilit corelat cu perioadele de consum maxim al plantelor de cultură, conform anumitor fazefenologice specifice culturii respective.

Cercetările care s-au efectuat la ICDP Pitești Mărăcineni în plantația mamă de butași destinatăînmulțirii portaltoiului vegetativ pentru piersic, Adaptabil, anul 4 de la plantare. Ca fertilizant s-a folositPoly-Feed Drip cu raport diferit a elementelor N:P:K=19:19:19+1% Mg+microelemente în concentrațiede 0,2%. Fertirigarea s-a efectuat în intervalul de timp 1.05.-20.06 luându-se ca martor irigarea prinpicurare fără fertilizant. S-au determinat numărul mediu de lăstari pe plantă raportat la 1ha de plantațiimamă și lungimea lăstarilor la momentul butășirii (1.07.2017) în funcție de variante, precum și producțiamedie de butași neînrădăcinați ce se pot obține la 1ha.

Tab. 14. Comportarea portaltoiului Adaptabil în condiții de fertirigare și irigare prin picurare

Varianta Nr. mediu delăstari pe pom(buc)

Lungimea medie alăstarilor pe pom (cm)

Producția medie debutașineînrădăcinați/ha (miibuc.)

V1-Martor 26,7 42,5 141,8V2- fertirigare 26,8 48,6 162,8

Din tabelul 14 se observă că în urma fertirigăriicu Poly-Feed nu s-au înregistrat diferențesemnificative în ceea ce privește numărul mediu delăstari, dar lungimea acestora a înregistrat un spor de6,1 cm/lăstar față de varianta martor, ceea ceînseamnă un spor al producției de butașineînrădăcinați/ha (densitate 2500pomi/ha în plantațiamamă) de 19mii de bucăți (cu lungimea butașului de20cm).

ADER 3.3.3. FAZA V/2017

ader 3.3.3. faza 5 · 2018-02-22 · obiectiv general: elaborarea unor secven ţe tehnologice,...

Documents