George V Grigore

ADAMCLISI

- PdmAntul lui Adum -

T:;'.1F"li9l /./dlttvdY

Editurr Stefadina - 2019

Introducere

Va veni vremea timpului ,rinnodat" sau atunci cflnd...,,inceputul nu vu ldsa sd se tntrevndd sfrtrqitul"

(Herodot)

O descoperire incredibild a specialiqtilor spanioli bulverseazdrnediile qtiin{ifice actuale. Este vorba despre timp, aceastd constantice pdrea intangibild, gi iatd c5, se pare. .. ,,Timpul tncetine;te ;i apoidispare definitiv". Universul nostru se extinde cu o ratd de expansiune

foafie mare, iar timpul incetinegte, pentru ca intr-un sf6rEit sd ajungd

sd ,.inghe{e" Ei apoi sa dispard definitiv. in ultimii ani, oamenii de

;tiin!6 s-au intrebat care este cauza penftu care Universul se extindecu o ratd de expansiune atAt de mare (de parcd se grdbeqte undeva)?Pornind de la aceastd intrebare, oamenii de gtiin!6 spanioli au realizatmai multe studii. in primul rAnd, ceva straniu se petrece ctt Universulnostru, iar raportul spafiu-timp pare sd nu iqi mai pdstreze propo(iileactuale. Cu c6t spa{iul fizic se dilatd mai mult, cu atAt timpul pare sd

se comprime. Acest raport a fost privit greqit incd din momentil BigBang-trlu| atunci cdnd oamenii de gtiin{5 suslin cI s-a n5scut timpul.Anornaliile din Univers trebuie privite din toate perspectivele. Dinacest motiv, oamenii de qtiinld spanioli suslin c[ intrebarea corectd nueste,,De ce se dilatd Universul atdt de rapid?", ci,,De ce tncetine;tetimpul atdt de mult?". Pornind de la aceastd perspectivS, specialiEtiisusfin cd este posibil ca Universul sd nu se dezvolte at6t de rapidprecum ni se pare, ci doar factorul timp sd tindi spre un sf6rEit, in care

va incetini qi apoi va inghefa definitiv. Acest inghe! este tradus de

oamenii de ;tiinfd precum un spaliu static, unde veqnicia se va instalapentru totdeauna (precum in basmul nostru romdnesc nepereche

,,Tinerefe ftrd bdtrdnele ;i fiald fird de moerte", cules de Petre

Ispirescu). Din punct de vedere al fizicii cuantice, acest sfArgit este

inevitabil pentru cd timpul s-a niscut odati cu Universul, dar este

posibil ca el sd moard cu mult timp inaintea lui. intrebarea supremd se

referd la faptul dacd acest univers va mai putea susfine viala, in toate

formele sale actuale, dac[ timpul va dispirea? Sau toate fiinfele voravea ,,timpul suspendat", ca intr-o mare hibentare. Bineinfeles cd

nimeni nu poate raspunde la aceastd .intrebare prea curAnd' iar

litptifi" tl-pului, chiar daci este o teorie de luat in seam6' nu se va

;;,il'il; iurand' r''i" uo'uu' poate' de milioane de ani (a;a spun

cercetdtorii), in care "f'ot'u'ift

vor continua si existe' la fel cum le

cunoa;tem in prezent Ei abia dupd marea schimbare se va abate asupra

i-prf"i Terra se afld in plind transformare'

Vechii indieni ,"'",t"rnii riecven{a cle ?,83 Hz' "frecvetlfa Otn"'

Aceastd frecven{a este cunoscttti de oamenii de qtiinln sub numele de

Rezonan{rt Schrntanm, care este cle naturi electromagneticd qi este

determinata a" o*u##;; ;; lumina clinrre Pdmint qi ionosl'era'

lvlulli ani aceastS tt'onu"tA a fbst constantd' incep6nd cu anul2014 s-

a inregistrat o *'";t"t*'u acesteia' ajungAnd pAni la l6'5 t{z' ^:::t::

rezonan!f, se afld in itgatu'a direct tu unclele celebrale tlillane' aEa ca

putem s5 tragem .";:ffi; .t-r*"-p*clus rnodificiri qi la rrivelrtl

creierului uman' Aceasti schimbare este dat6 de modificarea lent[ a

cAnipului magnetic, tu'* u inceput acum 2000 de ani' Cu'cdt cdmpul

nagnetic este maniJ, "" '*ai constiinla uurand expansioneazl' iar

l'luxurile de "nergie'i;;;;;; Pbmdntul' cu toate acestea' aceasta

accelerare care modificd activitatea creierului' ne f-ace sd lim mai

obosili, mai stresali, mai epui'a1i' Se spune c5 PhmAntul se apropie de

inclteierea unui "i;i;; ;;t- a dttrat 200'000 cle ani' Scdderea

magnetistlluf,,l pfunt'ttl noast'e este datorat ;i cle scdderea vitezei de

rotalie a P['rdntulu; ;;tt se invArte "ca4ur1

tirez i* spafiu" ("titi'ez -

gdiceav5"). Se pune intrebarea ce se va intArnpla in monrentttl in care

se ajunge tu nn nut- *agnetic' -la un punct zero? Iraptul cd nivelul

vibraliilol pamantutui '*":*oAinta

va cluce la rnoclificdri in ceea ce

prive;te ontenirea' p"t -pat-' sau clisp5rea fornre de via{6' Cele care

se adapteazi tu noit" ct'Ji1ii vor rezista' in organistral ttman' flecare

celuli face eforturi pentru a se adapta,unui alt 'lt*' tutt este nrult mai

alert. I)e o"**u t*i'|a ""*At"*"ta explozie de boli (vezi cancerul ("Ca

- in cer", san ,.Dat de schirnbarea ce vine cle stts")' ca seurn-zodiacal al

Racului, cel oe merge cn spatele * :u,::ton al cheii cle bolti aflatd in

centrul cerului' "o'lofia ce acope'd Pdmintul)' Faptui cd rezonan{a

Pdmintului ,-u aui'fli'* au"t fu schimbari la nivel planetar' In aceste

condilii, timpul t;;;*; *ui '*ptttt' Sunt specialiqti care au efectuat

calcule rnatematice"f';;;j;,r* la couchizia ci24 de ore trdite acul11o

vl'ellle. ou,t.utnit o'*ttllt tt"fi'ate' doar 16 ore terestre' Astf"el' tte

indreptim spre transformbri planetare de importanld cosmic6. Pentru

orn, performan{ele ;i creativitatea cresc, dar in acela;i timp cresc

stresul qi anxietatea. AND - ul utnan este progratnat sd func{ioneze

corect la vibralii de 7,83 Hz. Orice dezechilibm al AND-ului duce la

aparilia unor boli ;i sciderea inrunitdlii. Organismul va fi tot rnai

slabit in fala unor viruqi. Aga se explicd Ei incapacitatea tlllormedicamente coirsiderate puternice si vindece anumite boli in ziua de

astkz,i.

Pe Monuntentul de Iu Adumclisi avem simbolurigeto - dacice ancestrale: Cucii qi Lupii (sau Kuca qi Lupa)

Ridic6ndu-se deasupra orizontului cu statura sa impozantd,

monumentul cunoscut ca ,,Tropaettm Traiani" (Yezi Foto l), este

un monument reconstituit dupS cel antic existent aici qi aflatin localitatea Adamclisi, din judelul Constanfa. Declarat de cdtre

istorici ca fiind de origine rotnan6, acesta se pare cd a fost ridicat incinstea impdratului Traian, intre anii 106-109 d.Hr., pentru a

cornemora victoria lmperiului Roman asupra dacilor in anul 102 d.Hr.

Deqi Columna lui Traiarz din Roma, construiti din ordinul irnpdratuluiTraian, pentru comemorarea victoriei sale in Dacia, care s-a pdstrat

pAnd in zilele noastre ;i a fost terminatd in anul I l3 (dupd data la care

este consemnat tnonumentul - trofeu stLrdiat), nu are nici o

reprezentare a Monuntentului de la Adamclisl, totu;i, ca arhitect almonumentului dobrogean este invocat uneori celebrul Apolodor dinDamasc (ca explicitare a pomilor exotici ce apar pe metereze, inspatele siluetelor umane, flind invocatd astfel originea siriand a

arhitectului roman).Monumentele triumfale, destinate a comemora o victorie militard

ntr sunt o crealie a romanilor. Cr.rvAntul tropaeum vine din grecescul

lropaion care inseatnnd ,,cel care provoacd derutd intre duSntani, celcare pltne inamicii pe fugd, care sperie demonii" (de fapt ,,cel care

vine tropdind", ca si un Cavaler Danubian, Trac, Zamolxian - precum

,,Zeul cel Mare ce vine cdlare, clt securea tn spinare!"). De la acest

,.tropaion" au derivat ,,troparele" creqtine (troparul are structurd de

vers sau stroll poetic6, confinAnd ritm, rimd qi nuntir de silabe, avAnd

in vedere faptul cd noi apariinem de un "uni - vers" qi nu de un "multi

- vers", atAt de cdutat qi sperat de fenomenologia gen Matrix)'

O"qi existau ritualuri ;i obiceiuri sacrificiale ]-: {"1:l: O^:tt"T

,,Omul de rdchitd", sau la alte popoare care spdnzurau pnn copacll

unui paauri armele Auqmaniloi i corpurile acestora' sau ridicau

;;.i; taiate ale du;manilor pe structura superioara a fbrtificaliilor

lor, cAnd se rnenlionei,a ip*iliutrofeelor tip "tropaeum"'

originea lor

este data ca fiind Grecia. Aceste construclii de tropaeum se intahresc

in Grecia antica it;;;;i cu secolele VII-VI i'Hr' Primele menfiuni

sunt confuze, dar r"',ttdt cd la origine trofeul era sub forma unui

manechin, format din doub lemne b[tute in cruce (cele patru direclii

principale, care lin pdmdntul intins' spre a putea fi locuit) qi

,,imbrdcat" cu alrne' i,'tiat "apata

aspectul-unui om rdzboinic (Zeul cel

Mare-Ares-M"rt.-M;;. ). La prima vedere erau doar niqte pdpuqi

mari, ni;te fantoqe. in lti-ttt'secole grecii le liceau din materiale

perisabile deoarece "^i'iu o lege religioasd' rdmasi in vigoare pdnd in

veacul IV i.Hr' care le in{erzicea construirea lor din materiale

rezistente (pentru ta 9i titnpul zeului. este trecdtor)' La origine

trrryuionulnu ," O.o,"ULa esenlial de palladion - statuie inchinatd lui

'allas-Atena 1d" U',i"itu luto;", .url, iniliul era un stAlp cioplit din

lenttt apoi inrbracat in ve;minte ;i ut*" specifice zei{ei-fecioard (ca

prirlS fecioard men{ionuti in-lstottt' dar gi razboinicd - luptdtoare)'

iropoio,n t.ru in.t inui lui Zeus Tropaios (ce apare pe Altarul din

pergamon _ Asia rtai."l Mai tdrziu riopaionttl va fi dedicat gi altor

divinitSli: Hera 1'ropaia, Poseidon Tropaios' Uer.acte; lr3^1aios'

Cu

timpul chiar 9i At"n'u uu frimi un astfei de tropaion' ln afara de zeii

,J.opuitori" numifi ,,tui *t mai avem qi centaurii' cei ce se afl6 in

antilezit cu aceEti renumili cavaleri ;i cdldreii' in , loc s5-9i

imbl6nzeasc6instinctele,centauriiselas6indruma{ideele'Eisimbolizeaza dorinia, vioienla, brutalitatea, adulterul ;i rdzbunarea. Ei

reprezintd lupta dinire bine qi rdu' moderali" ;i..tl:t:l 111iune ;i

proprietate, .arU.rnu* ;i it'tuit,. credin{6 ;i necredin! 6:.'"u ;i b:*Chiron este cel cunostut ca fiind cel mai inlelept dintre centaurt'

neavAnd caracterul unui centaur obi;nuit. Pentru greci, Chiron era ca

un sfAnt, iat zeliiqi trimiteau copii pentru a fi indruma{i de el' De

aceea tlna Oin .on pu*filte atriUuite cailor este aceea de "zmei"' de

,,para-lei" (lei de i*),'iu' statuia giganticS-sitnulacru a unui cal a

10 L1

deschis porlile Troiei antice asediate. in basme caii minAncd jiratic,intineresc, le cresc aripi Ei zboard.

incep6nd din secolul V i.Hr. trofeele devin doar monumente care

comemoreazd o victorie ;i nu mai au sensul religios, de a indepdrtademonii. Dacd la inceput meritul victoriei il avea comunitatea, dinveacul IV i.Hr. meritul il avea o persoanS, liderul, cel care era

considerat protejat de zei. Acest lider urma sd ridice tropaionttl,trofeul. Dacd ini{ial tnonumentul se realiza din materiale perisabile,

acum totul se scl-rimbd. Trofeul avea un caracter personal, iar cel care

il ridicd avea tot interesul ca edificiul sd fie unul frumos ;i sd rezistein timp. Primele modele erau simple, apoi ele au devenit impundtoare,ficute din materiale durabile qi impodobite cu sculpturi tradilionalesau scene de luptd qi incdrcate cu trofee de arme. Ronranii au preluat

acest obicei de la greci. Ei comemorau victoria din cele mai vechi

tirnpuri in special sub trei forme:L expunerea armelor duqmane intr-un arbore (recunoscAndu-se

astfel supremalia regnului vegetal, flrd de care nu poate exista regnttlanimal ;i cel uman; simbol al pddurilor sacre, intangibile, al codrilorvrejili) sau in grdmezi chiar pe cAmpul de luptS;

2. depunerea armelor invin;ilor la Roma, pe pietre sacre;

3. expunerea de arme qi prdzi in locuri de trecere, la porlileoragului, la intrare in casa invingdtorului, sau la porfi special lEcute inacest scop. Aceste trei moduri de a celebra o izbdndd au evoluat spre:

1. trofee;2. coloane triumfale; 3. arcuri de triurnf.Traian, dupd ce a cucerit Dacia, spun istoricii cd a inilfat doud

nronumente: Columna din Roma ;i Trofeul de la Adaruclisi. Ca ocuriozitate a Troferilui de la Adamclisi, se menfioneazd totugi faptul cd

prizonierii luali de romani sunt legafi cu mAinile la spate de niqte

copaci care nu sunt specifici zonei Daciei, ci zonei mediteraneene.Avem astfel palmieri qi frunze de acant, ceea ce ne duce cu gdndul lafaptul cb proiectantul monumeutului ar putea fi Apollodor dinDamasc, originar din Siria asiaticd.

Construclia din Dobrogea este situatd in regiuneapodiqului Negru Vodd, l6ngd comuna Adamclisi (tradus ,,Pdnrdntullui Adanf', sau ,,Biserica Omului"), la 60 km sud-vest de Constanfa,pe drumul nafional Cdldragi - Constanfa. Monumentul a fostreconstituit in1977, dupd unul dintre rnodelele ipotetice ale vechiului

montlment aflat in ruine, fiind declarat in nrezent monttment istortc'

cu codul CT-I-s-A-02567' Inaugu'u'"u tonumentultti a avut loc in

cadrul festivitdlilor prilejuite de aniversarea unui secol de la cucerirea

independen{ei frin"ipulelor RomAne' in anul 1917 'in zon6 se afl6 un

intreg complex arheologic' intreg ansamblul fiind format din

urmdtoarele monttmente: -Cetatea Tropaeum Traiani (cod LMI CT-l-

m-A-02567 .01), Bazi^l'ic-d i*J I-rtar ch-t-m-R-o 256'7 '02)' Necropol'

(cod LMI CT-l-m-a-OZiAl'O:;' Ansamblu cle apedr"rcte (cod

LMI CT_I-m -B -025 ;; .;;;,-rrronu*.utul triumfal rropaeum Traiani

(cod LMI CTJ-m-A-0iSel'O'1|;' Altarul roman de la Adamclisi (cod

LMI CT-t-m -t-OZsSi '0e1, Tumul roman (cod LMI CT-I-m-A-

02567.07), Termele ce"tafii f'oputum Traiani (cod LMI CT-I-m-A-

02567.0S) Ei Locuinl'e- "*i'u*'iune (cod LMI CT-l-m-A-02567'09\'

Tropaeum Traiani ;;t;i dintre cel- rnai importante monttmente

antice de pe teritoti;;i R;;"iei' Prirnele s6p6turi au fost intreprinse

aici incepAnd cu anul 1882' de cStre Grigore Tocilescu'

Monnmentul, in varianta in care a fost reconstituit de citre

arheologi, erte ulcatt'ii'Jint'-un soclu cilindric (Mare Coloand -

'l'anrbur), care are ti'iu"a-^uimulte randuri de trepte circulare (qapte

trepte - u ,. u.Atu 'i'oboli"ot'l numbrului Eapte)' iar la partea

superioar6 un u"opJq """rc' cu solzi pe rAnduri concentrice de piatrd

(ca un acoperdm6n; il*h.;t q"tng. (Draconul Dacic' ca simbol al

nemuririi, vechiul ritual al trecerii prin piele)' - asemdndtor cu

decoraliuneu o"'pa'fii#" u't'i"tto' de pe Arcttl de Triu'mf al lui

Galerir.tdin Salonic (Grecia)' oraq cunoscui ca;i Sdruna geticd antic6'

din mijlocul cdruia se ridica suprastructura hexagonald (din cercul

perfect divin energiil" tutt coboarl spre noi trec prin toate fbrmele

geomelrice' pa"a i'"pat** ttt*.ugonui.este "zeul" (for!a) pe care il

percepem, este C;p;; Biseric'Ii'. este Pantocratorul)' La partea

superioard se af16 n""i""f bifacial (zeul cu doud fele' dar fdrd chip;

Zeul Paloq, Palas, ptf"g"l, .Cel -d3,-care suntem legali prin na;terea

noastrd in materie;'l,ii"fi i. 10,75 m, infrfi;And o armurd cu patru

scuturi cilindrice tri'-U"i "f p'traiului pdm^ntesc, al celor patru laturi

(orizonturi) ale PimAntului plat' accesibil vizibilitSlii ;i perceperii

noastre normale) - Vt'ip*"'2'Labazatrofeului reconstituit acum se

af'ld doul grupuri u"i""* tt" conlin fiecare reprezentarea trupurilor

a trei captivi. f" *u'"ul din localitate' fragmentele de statui antice

t2 13

provenite din ansamblul mouumental original nu au elemente care sd

ne conducd cdtre acestd concluzie, a captivitdfii. Pentru aceasta,

statuile reprezent6nd daci qi aflate sus pe acoperiE, lAngd statuia zeuluisuprem, nu ar trebui prezentate ca un grup de prizonieri, ci cetdfeniliberi, privind cdtre orizont qi avAnd in spate colosala statuie a zeului.indllirnea monurnentului impreund cu trofeul este aproximativ egald

cu diametrul bazei Ei auume circa 40 m. De jur imprejur, cele 54 de

metope din calcar de Deleni, inllliEeazd in basorelief scene de rdzboi,dar ;i paqnice. Metopele sunt lespezi dreptunghiulare cu indl{imea de

1,48 - 1,49 m. Din cele 54 rnetope inifiale, se mai pdstreazd 48.Nimeni nu s-a interesat cum pot fi recuperate celelalte qase (cele

cdzute in Dunire, cea ajunsd la Istanbul, etc.) Deasupra metopelor se

afld o frizd cu 26 de creneluri, din care s-au pdstrat nuntai 23.

sculptate qi ele in basorelief, care alcdtuiesc coronalrentul nucleuluicircular. Aici apar alialii dacilor, st6nd relaxafi, cu picioareledesfbcute la ldlimea umerilor (in pozilia americand: ,,Pe loc repaus!"),dublati in planul doi de sirnbolul Pornului Vie{ii nearnului lor (;i nu

legafi cu mAinile de copaci). Pe una din fetele nucleului cilindric a

Ibst descifratd o inscrip{ie din care ar rezulta cd monumentul este

inchinat ,,Zeului Marte Rdzbundtorul" de cdtre ,,Nervo Traian August,hnpdrat ,si cezar, invingdtorul germanilor Si dacilor, fiul divinuluiNerva, mare preot, pentru o XIII-ct oard tribun, pentru q VI-q oardimpdrat, pentru a V-a oard consul, pdrintele patriei". Dar, avAnd invedere faptul cd impdratul Constantin cel Mare il numea pe Traian cu

supranumele de ,,iarba zidurilor", acesta pun6nd inscrip{ii cu numelesdu pe multe monumente ale altora, putem sus{ine ipoteza cd

Monumentul de la Adantclisi nu este unul rontan, ci aici Traian doar a

pus o inscriplie, dedicatd zeului Marte. Ca;i in cazulbrdtdrilor dacicede aur considerate a nu fi locale, deoarece - se spunea cd - strdmoqiinostri nu qtiau prelucra aurul - tot a;a qi in cazul acestui monument,parci ne este teamd a declara cd pietrarii geto - daci puteau realizaaseulenea rnonumente ce aproape egalau realizirile LnperiuluiItornan. Putem intreba: atunci cine a ridicat templele magnifice de laSarmisegetusa Regia? Tot romanii? Sau grecii? Daci sculpturileaflate pe monumentul studiat au apdrut mai rudimentare decdt celeirrperiale de la Roma, istoricii au folosit totuqi formula unei afterornane aqa zis ,,provinciale", spre a ceda tot romanilor acestd crea(ie.

Dacb o Colurnnd a lui Traian la Roma se justifica' de ce s-au grbbit

cuceritorii s6 ridice un- *onu,n.nt qi in pustiul dobrogean? Pentru

cine? Sau acest monLrmeni t'tt unul mult mai vechi' iar Traian doar a

pus aici o inscriplie. PuteJi spune' aqa cum spun mai mulli istorici' cd

Monumentul de ta Adamclisi a fost reprezentat pe unele monede

emise la Tomis in timpul lui Traian' ca.o.alta dovada cd acesta a fost

ridicat la inceputul t"i"fttf"i al Il-lea' ArlTeologul B' Pick s-a ocupat

de aceste monede, "-"'-tatA faptul cd tipul rnonetar cu trofeu pe o

bazdnueste roman,;G;;'dtitul qinu '" mai intAlne;te i' alti

pafie in Imperiu $i ;"; la Tomis' inainte satt dup[ Traian' Numele

impdratului apare la du'iu, "ttu ce ar insemna cd monedele reprezintd

;'ffi;;fl; a ora;ului Tomis cdtre Traian;i doar atdt'

Ansamblul, din care ldcea parte monumentul declarat ca roman'

mai cuprindea un utiur. iun.rur, pe ai c6rui pereli se aflau inscrise

numele celor aproxi"t"tit :'tOb de soldali romani, cdzu\i probabil in

lupta de la Adamclisi, Ei de asemena un mausoleu' ctt trei ziduri

concentrice, in "u"

""'pu" ta a fosJ

inmormAntat comandantul

(praefbctr,ts "o,,'o"i"il"itt-t' pt"{ul vie{ii sale' a decis victoria din

anul 102. Aceste "i"-*t. puteau_ fi adbugate ulterior crear'

rnol'rulttenttllui, iar ti" at"f "urausoleu" este o movil5 neexcavatb

total, cu o int",u"nli'J;;';ral.6 prin ^t?tt

t^t ,vid-9^1^o^""i

d'

piatr6. La 2 km ""t'-at monutrrentul tiiumfal a fost intenreiatd de

Traian cetatea '"^;;;i;;u'eum .Tra.iani' care este menlionatd in

inscriplii pentru prima dati ca municipiu in anul 170 (intreb: de ce aqa

t6rzir, daca monumeniui .ru deja ridicat intre anii 106-109 d.Hr.?).

Cetatea romani u io'i int"-ei# de Traian pe locul vechii aqezdri

geto-dacice (avem aici o veche a;ezare a geto-dacilor' care putea sb

,,deserveasca" qi "n

monument getic' respectiv "Biserica Omului" -

Monumentul rriumfal?). Fortificalia romana licea parle din sistemul

limesuh"ri ofensiv t;;;ta" Traian la Dunarea de Jos' Cetatea se afl6 pe

o prelungire :""a " Ol"ftlui pt 'u" a fost construit monumentul' de

care se leagd printJo"li;;# pa*an, ingust6. Platoul este inconiurat

;;;;";;ielake laturi de pante mai mult sau mai pufin abrupte' care

constituie o p'ot"tiil'n;i"it' Incinta-inchide o suprafald de cca' 10

ha. Planul .*u.t Li "iafii' confirmd afirmafia lui V' Parvan, li

turnurile ntt sttnt ni"i "guit'

nici distanla dintre ele nu este aceea$t'

Diferenlele p-ri"-'aiiir-" nonsimulianeitate a construirii lor'

L4 15

Turnurile semicirculare sunt anterioare celor dezvoltate pe un plandreptunghiular cu frontul semicircular, care, la r6ndul lor, le preced pe

cele in formd de potcoavd. in ceea ce prive;te densitatea turnurilor, se

constatd frecvenfa lor deosebit de mare intre collul de nord-vest qi

poarta de vest, unde distanfa dintre ele variazd intre 18 qi 25 rn.

Situalia este motivatd de panta naturald a platoului mai pufinpronun{atd. Pe latura de nord, distan{a dintre turnuri este de cca. 35 m,relativ egald cu cea dintre turnurile de pe partea sudicd a incintei de

vest. Distanfa liniard intre turnul T 1 (al porlii de est) qi turnul T 2 este

de 90 m, iar distanla dintre turnul T 21 si turnulde poartd T 22 este de

120 m. Pe sectorul nordic al laturii de est, zidul de incintd s-a pdstratpe cea mai mare inhlfime. Emplectonul dezbrdcat de blocurile deparament are pe unele porfiuni indlfinrea de 4 m peste nivelul actual al

solului. La sud-vest de punctul central al intersecliei celor douI axeprincipale de circula{ie s-a construit o grandioasb basilicd civilanumitd,,forensis". Basilica are o suprafa{d de 18 x 50 m, cu axul lungorientat nord-sud qi compartimentatd in trei nave, cu douh r6nduri de

coloane de mari dimensiuni. S-au pistrat in situ doar c6te 18 baze de

coloane pe fiecare aliniament. Accesul se fbcea atAt dinspre ,,cardo",cAt gi din ,,decumanus rnaximus". Laturile lungi sunt prevdzute cu

,,contrafor{i" (12 pe fiecare laturd - a se vedea simbolistica numdrului12). Basilica.forensis de la Tropaeum Traiani este asemdndtoare celeide la Pornpei, avAnd ca qi aceea, pe axul lung, vis-d-vis de intrarea

lrrincipald latura ingustd un spa{iu rezervat. in general, aceste

construcjii aveau nava centrali supraindllatL fa!6 de cele laterale. innivelul superior se practicau galerii, loc de intdlnire qi de plimbare.l)escrierea unei basilici gi al rostului ei a fost transmisS de Vitruvius.Ilasilica de la Tropaeum se inscrie in parametrii descriqi de Vitruvius.'l'oate aceste pSrti ale complexului arheologic puteau fi construite in

f rrrul monumentului preexistent. in cadrul Complexului. Mttzeal'l'ropueum Traiani, pe lAngd ,,Monumentul triumfol Tropaeum'l'roiani" gi ,,Cetatea Tropaeum Trqiani" (care dateazh din secolul alll-lea) se afld qi muzeul de sit. ClSdirea muzeului, inauguratd in 1977,cste conceputi ca un lapidarium qi cuprinde numeroase vestigiiarlreologice descoperite in cetate ;i imprejurimi. Pe o parte a muzeuluisunt expuse metopele, friza inferioard qi cea superioard, pilaqtrii,crenelurile ;i blocurile de parapet ale stilului attic festonat. in centrul

s6liiesteexpusdstatuiacolosalaatrofeului(veziFoto3),inscrip{iaEifriza cu arme. Ctf"fuftt exponate sunt constituite de colec{iile

ceramice (vase apar{indnd culturii Harnangia' ceramicd geticd' amfore

urecegti, romane qi bi;;;J' opaile'-unelte' podoabe' fragmente de

ip.Aua,". sculplur6, docltmente epigrafice'.^: -., ^ rncr .tecciFrati

Originea *ontt'o"n*ft'i A" fu '{damclisi nu a fost descifratd totuqt

clar, intrucdt a.-u f""g'i"iitpufoi' istoricii bai-au atribuit origini

getice, ba tracice, "h;;;ptt;e qi au plasat construclia in tirnp chiar

undeva inaintea "'"'lJuJt"' dup[ secolul lV iHr' (ac11.]'500 de

"rtl. O*a privim elementele uiutdtoutt (costume' armurl' arlne'

simboluri, etc.) aflate pe metope' pyt"T spune c5 personajele *f:in piatrd sunt dintr-o-d; mai vechedlcAt cea a rbzboaielor trarane'

Nu existd "o,l.otdun["i*;" ;;t""le aflate pe Columna Traiand de la

Roma qi acest monument'

Vulturul uEu ti, to-un este aici inlocuit' pe annura (lorica) zeului

_ trofeu, cu o alt6 p"*r. "" .rocul rung (cucj - vezi Foto 3. Capetele

de lup cu gura d","h;;Gi;bol geto - Jacic)'care apar din vrejLrrile de

acant, inconjou,a toi'oonumentu-l labaz|''fiind inso{ite de imagini ale

aceleiaqi pdsdri (cuc)- - i;;Foto f 4' Foto 1 5 si Foto 1 8' Cucul' pasdre

rnigratoare la noi iJ P;;:^;:o intreagd Doveste;i simbolisticd a sa

(vezi Foto 4-5-6-7-8)' piinA o P]sa1e care arunci oualele din cuibul

altor p5s6ri n-,ui .i.i iu. nFoto'l),iar.apoi iqi las6 propriul ou in acel

cuib, spre u n "ro'iti "-u""upu'5'"' iai puiul ii va.fi,cres*t^'"-t^1:

citre acesta, "*" to*parat ctt zeul care vine periodic cu o noua

crealie peste cea rl;.h"|ini;"uind-o. gtim c6 gelii (gae1ii, Fii Mamei

Gaya) aveau ca ,'*Uoi pe Mama- Gaya Vultureanca' reprezentatl pe

coifurile prin"ipifo, -qi"f.

.up"f. dublu-tronconice (clepsidrd) de

argint qi argint - Lii' Otttoperite in inventarul funerar al

morminteror acestora, sau sculptate in piatr6, ca in cazul morm6ntului

monumental d. h';;;;i"'ittiat t" uRa p" col! (cu:cces la doud

planuri, doub lumi, doud viziuni) - vezi Foto 16 (Bulgaria; gelii

sudici). De data i"'iu ne afldm in fala altui simbol geto-dacic

important: "t"uf i'"t'-,Jt1ttyf" unde litera "K" poate reprezenta

toporul de luptl "i""f"i Zalmoxe)' Cucul este pasdrea "paqnic6"

ce

seamdni ., o pu'A"-Je p'aOa' Asetndnarea dintre cttc qi uliul pisirar

constituie ,n 'uUit"t-

controversat inc6 din cele mai vechi timpuri

(vezi Foto 8). C"i;-;; specii de pdsdri se aseamdnd din punct de

1617

vedere aldimensiunilor, formei, penajului, inclusiv al modelului striatde pe piept - un desen ce se intdlneqte la multe specii de ulii, dar nu qi

la rudele cucului. PAnd in prezent, ins6, nimeni nu s-a gindit sianalizeze mai departe aceastd observafie, qi sd testeze dacd intr-adevdruna din pSsdri o imitd pe cealalti. Cucul ar avea un motiv bun sd facd

acest lucru, deoarece pdsirile cAntdtoare gi celelalte pdsdri rnici in ale

cdror cuiburi iqi depune el oudle sunt speriate qi intirnidate de ulii pi

fug la apropierea acestora. Astfel, femela de cuc (,,cuca") iqi poate

depune cu uqurinfd oudle acolo unde doregte. Ornitologii Nick Daviesqi Justin Welbergen, de la Universitatea Carubridge, au testat teoriaconform cdreia cucul imit6, prin aspect, uliul pds6rar. Ei au maiconstatat ci pdsirile c6ntitoare nu pot face diferenJa intre aceste doud

specii. intr-un articol publicat in ,,Behavioral Ecology", cei doicorrfirm5, in buni masur6, acest[ ipotezd. Pentru a putea observareacJiile pdsdrilor-gazde, cercetdtorii au pus in apropierea cuiburilorlor pdsdri impdiate, din 3 specii diferite. Ei au folosit r"rlii (care

reprezintd un real pericol pentru pdsdrile mici), cuci (care nu rdnescpdsdrile mature, dar le impiedici sd se reproduch cu succes) gi

porumbei (care nu prezinthnici un pericol pentru alte pdsdri). in urmaacestui studiu a reiegit c5, degi pdsdrile cdntdtoare pot face diferen{aintre specii (au ripostat nrai zgomotos la prezen{a cucilor, dar s-au

ferit de ulii), dungile joacd totuqi un rol important: in toate cazurile,pdsdrile pe al cdror piepturi au fost irnprimate dungi au fost abordatemai prudent decAt cele fbrd dungi. in consecinlS, modelul striat de pe

piepturile cucilor ii ajutd pe aceqtia sd iqi poatl depune oudle incuiburile altor pdsiri, creAnd oarecare confuzie prin asemdnarea cuulii. Deqi aceastd irnitaiie nu este perfectd, ea dI totuqi roade. Ai avzitcucul primavara asta? $tii ce ili vesteEte? Celebrat in aproape toateculturile lumii, cucul este inzestrat, potrivit unor numeroase legende ;isLrperstifii cu un fel de cunoaEtere supranaturala. Mai mult decAt atAt,

irr unele regiuni folclorice, existd credinfa cd in aceastd pasdre s-a

intrr"rpat o divinitate, fiind, din aceastd cauzd, pdcat sau interzis sd fieomordtd sau prigonitd de oameni. Cel mai deosebit dar al cucului,menfionat in superstifiile rom6ne;ti, dar ;i multe altele din Ettropa,este capacitatea lui de a da de veste cdt tirnp au de trdit oamenii.Potrivit unora, atunci c6nd auzi pentru prima datd cucul cAnt6ud

dimineafa, po{i s6-l intrebi, cu reverelrfd, cAtI vreure vei mai trdi, iar

acesta va canta de intlatd de atAtea ori cA{i ani-t" tt 9-::O:n O'

moafte. tn Rusia, daci se int6mpld ca un om sh r[tdceasci prin pddure

si si audd trn cuc' it intreba: "C'''ulu' cttcrile' cdli ani voi trdi7" ' dLrp6

ffi ffir;; ;-;tr;;j" "a"ra pasdrea. Aceastr superstilie apare in

numeroase scrieri *"Ai""uf" in limba latind' preculll cea a lui

Caesarius din Heisterbu"h, "u'" povestea in anul 1221" "Un

om care

se fdcuse cdlugar intr--o anume mdndstire se plimba pe afard int-o zi

si, auzind cucur, a nttmdrat de cdte ori a cdntat, aitmgdnd pdnd la 22'

,,Al't" ;i-a ,i, "t, ao"a-*o'i o* tle trdit 22 de ani' de ce ar trebui sd

cluc o via{it asprd o U')i"tia a;a de,ltmgii intr-o mdniistireT Mit voi

intoarce in lume, ;t;;;';;; i"'"'u'o d'pldcerile ei timp de 20 de an,

iar apoi voi mai aveo incd doi ani pentrtr a md pocai' S-a dus' a;adar

tnapoi in lttme 'i " i'a'ii7"1"lit z o'i' dttpd cat:e ct murit' pierzdnd 20

de ani din socoteat"-'i'''; i"t'-o altS legendd medievald' se vorbeqte

despre o femeie unutai"patul de rnoalje,pe care flica sa o indeamn'd

sd o lase sd cheme preotul pentru a-;r mdrlurisi pacatele' Mama tt

rdspunde \nsd: ,,De ";-;;i'; asnz !ct3.1

astdzi sunt bolnavd' mdine

sau poimdine md";;"f;;; biry " vSzand ci starea femeii se

inrdutdfeqte, fiica ii "tl'u-a pe cAliva vecini' care o imboldesc qi ei sd

cheme preotul. eu f" 'atpuia"t "n"tpr.e

ce vorbiyi voi? De ce m-a$

tume? Mai ant de i'a:i' )z ani' A;a mi-a prezis cucul'" in 'cele

din

urmd, ea a ttmufit, i;;;; p'"ctui de a ,"i'i' Fata sa a trimis a;adar

dupd prertt, care u"t''"i '1*Ancl ctt el tot ceea ce ti trebuiu pentru

impdrtii;ani, ep'"iii'i'--'l a' muribrmdii' preotnl a tntebat-o dacd

are ceva de mdrttulisit' Tot ceea ce a putlttip"'n 'o a fost: -"cucr'il'"

Din nou, preotul i-a ofbrit impiirtd;ania'-si i intrebat-o dacd uede in

Dumnezeu, nra'tui'tJlut'"""''i' "'" "p'ti"ot "cttc,l"' a;a cd 7r7l7tul

a plecat, iar Jbme"ia- a nturit la pt'tfin timp dupit aceea'" Intr-o

supersti{ie dun"'a, '" 'puntu cd lalnceputul primdverii' atunci cAnd

cucul se u.r".u p"nt"'i' ilai" "*a in pdclure' fiecare fata de la {ar6 iqi

sirut' mAna ;i totr"{a',"'-'6u'utnl CuL.utn! Cdnd md voi mdrita'?"' iar

satenii b6tr6ni, dJ;rad';; vdrsta q.i reumatisrn, plrnealr intrebarea,

,,Cucule! Cucule! Caod uoi fi ntdntuit de-1yanljt-e si'dttrerile

lumii'?" Drept rispuns' pasdrea cAnta "cucu" de at6tea ori cAfi ani

urmau s6 treacd pala tu'i-plinirea nazuinlelor fiecdruia' '

inci din cele -ui u""fti timpuri' "u"t'l u fost vdzut drept unul din

vestitorii pri*a""'ii, ii" uttuuti' auzd apdtdnd o serie de superstilii ;i

1_819

legende ce asociau sosirea lui cu felul cum urma sd se desfEgoare anulabia inceput.Iatd c|teva: ai inainte un an fericit dacdvezi primdvara orAndunicd inaintea unui cuc. Dacd auzi primdvara cucul cAnt6nd dindreapta ta, vei avea un an bun. DacS-l auzi din stdnga ta, te pagte unan r6u. (Anglia, India). Ctunva asetndndtor, ?ntr-o superstifieromdrreascd se preciza: ,,Dacd i[i cdntd cucul inttii in fald sau indreapta, anul acela ili va merge bine" (,,Cucul cel mare" aflat pe

lorica zeului - trofeu de la Adarnclisi se afld in fa!6, cumva orientatcitre dreapta - ca un symbol ,,de bine" - de noroc). Dar daci va cAnta

in spate sau in stAnga, el cAnta a supdrare, a boal6 sau moafte. Ceea ce

faci atunci c6nd glasul cucului risund intAia oara primdvara i{iprevesteqte viitorul din acel an. Dacd lucrezi sau egti activ in acel

rnoment, vei avea un an plin de succese; dac[ stai in pat in acea clipd,vei trece printr-un an marcat de sirdcie qi stagnare (sau o boal5, orichiar moadea ifi va da tArcoale lie sau unui membru al familiei tale).Este cu ghinion sd auzi cel dintAi c6ntec al cucului dinspre nord. inIrlanda, se credea cd dacd ai un flr de pdr alb agi$at de talpa incdltdriiatunci cAnd cucul glasuieqte cu cel dintdi prilej in primavard, vei finorocos ori te vei cdsdtori in respectivul an (ori vei avea norocul sd ilipiepteni pdrul alb la o vArstd inaintatd). Conforur unora, pentru a tepune la addpost de necazuri atunci cAnd auzi cucul primSvara, trebuiesd-[i pui o piatri pe cap Ei sI alergi cAt poli de repede p6nd piatra cade

la pdmAnt. in unele regiuni din Anglia, existd superstilia c5 aceastipasdre iqi face aparilia pe 2l aprilie. Totodatd, se spunea cddacdauziprima dat6 cucul pe 28 aprilie, vei fi nemaipornenit de norocos inrespectivul an, iar dacd se intAmpld acest lucru pe 6 aprilie (in faraGalilor) sau dupd miezul verii (solstifiul de vard) vei fi umrdrit de

ghinion. in Franla, exista credin[a cd dacd auziintdia oard cucul c6nd

e;ti fl6m6nd sau cu stonracul gol, i1i este sortit sI leneveqti intregulan, ori si i{i paralizeze meurbrele pentru aceeaqi perioadS de timp. $iin RornAnia , ,,cdnd auzi cucul cdntdnd, sd le pdzeqti sd nu fii fldmdnd,citci e.yti fldmdnd tot anul." Dacd unui om ii ajunge la urechi voceacucului pentru prima datd ;i nu intdrzie sI alerge in cerc, va avea de

lucru tot anul (Anglia). Dacd te ui{i la pdm6ntul proaspdt sdpat invrelne ce vocea cucului se face alzitd prima oard, in acel an veia.iunge in groapd (Irlanda). intr-o credinfd populard din Norfolk,Anglia, se zice cd ceea ce faci atunci c6ltd auzi pentru prirna datd