actualizare plan urbanistic general comuna m Ăureni ... · dn drum național eia evaluarea...

RAPORT DE MEDIU

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA MĂURENI

JUDEȚUL CARAS - SEVERIN

Mai 2014

Raport de Mediu PUG Comuna Măureni, județul Caraș-Severin

2

BENEFICIAR: COMUNA MĂURENI, JUDEȚUL CARAȘ – SEVERIN

PROIECTANT GENERAL: B.I.A. “L.H.” LILIANA HAVASI, urb. Liliana Havasi

Autorii Raportului de Mediu:

Expert Auditor Mediu: Ing. Ilie CHINCEA Pozitia 535/20.09.2012 Registrul National Conform Ord. nr.1026/2009 al MMGA Biolog Balaure Sofia-Paulina


3


4

CUPRINS

1. Informații generale 8

2. Cerințe legale privind elaborarea PUG și a raportului de mediu 10

3. Expunerea conținutului și a obiectivelor principale ale PUG 14 3.1. Scopul și obiectivele principale ale PUG 14

3.2. Propuneri de organizare urbanistică 17

3.3. Relația cu alte programe și planuri relevante 27

4. Aspecte relevante ale stării mediului și ale evoluției sale probabile în situația neimplementării PUG

30

4.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 30

4.1.1. Descriere fizico-geografică 304.1.2. Factorul de mediu ”Aer” 374.1.3. Factorul de mediu ”Apă” 394.1.4. Solurile și utilizarea terenurilor 464.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” 494.1.6. Managementul riscurilor de mediu 57 4.1.7. Populație și sănătate umană 604.1.8. Schimbări climatice 63 4.1.9. Peisaj 644.1.10. Monumente istorice şi arheologice 64 4.1.11. Transport durabil 664.1.12. Echiparea edilitară a comunei 68

4.2. Evoluția factorilor de mediu în situația neimplementării măsurilor din PUG

70

5. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ de măsurile propuse în PUG

75

6. Probleme de mediu existente relevante pentru planul urbanistic general

76

7. Obiectivele de protecție a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru PUG

78

7.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar, internaţional

78

8. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului în cazul implementării

81

8.1. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.U.G. 85


5

asupra obiectivelor de mediu

8.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii P.U.G. asupra obiectivelor de mediu relevante

98

9. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontalier

101

10. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PUG

101

11. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantei optime 106

12. Măsuri avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG

112

13. Rezumat fără caracter tehnic 116

ANEXA 1 - Referințe bibliografice 119 Figuri incluse în text: Fig. nr. 1: Poziţia comunei Măureni în cadrul judeţului Caraș – Severin Fig. nr. 2: Comuna Măureni și unitățile administrativ teritoriale învecinate Fig. nr. 3: Unităţi de relief pe teritoriul comunei Măureni Fig. nr. 4: Albia minoră și majoră a râului Bârzava Fig. nr. 5: Albia și lunca râului Bârzava cu vedere spre terasa mai înaltă Fig. nr. 6: Harta geologică a comunei Măureni și a zonelor învecinate Fig. nr. 7: Corpuri de apă de suprafață pe teritoriul comunei Măureni Fig. nr. 8: Baltă formată pe un braț mort al râului Bârzava (în acest gen de amplasamente se prevede crearea de exploatații piscicole în regim seminatural) Fig. nr. 9: Băltire în albia pârâului Făitălan Fig. nr. 10: Zonă de băltire cu vegetație specifică la S-V de satul Șoșdea Fig. nr. 11: Corpul de apă subteran în zona comunei Măureni Fig. nr. 12: Rezervorul de apă potabilă amplasat lângă puțurile de captare din lunca Bârzavei Fig. nr. 13: Tipuri de sol pe teritoriul comunei Măureni Fig. nr. 14: Peisaj de stepă la sud de satul Măureni Fig. nr. 15: Peisaj de stepă la est de satul Șoșdea Fig. nr. 16: Peisaj de silvostepă în apropierea satului Șoșdea Fig. nr. 17: Vegetație caracteristică de mal și de luncă pe râul Bârzava Fig. nr. 18: Localizare sit arheologic Șoșdea Fig. nr. 19: Aspecte actuale de la Halta CF Măureni Fig. nr. 20: Aspectul actual al Haltei CF Șoșdea


6

ABREVIERI ȘI ACRONIME MMSC Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice ANPM Agenția Naționala pentru Protecția Mediului APM Agenția pentru Protecția MediuluiANAR Administrația Naționala Apele Române CJ Consiliul JudețeanCUT Coeficient de utilizare a terenului Directiva SEA Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind

evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului

DN Drum național EIA Evaluarea impactului asupra mediului (evaluarea la nivel de

proiect a efectelor de mediu) GES Gaze cu efect de seraINS Institutul Național de Statistică Natura 2000 Rețea Europeană de Arii protejate creată pentru conservarea

habitatelor și speciilor de interes comunitarONG Organizație nonguvernamentală PATJ Plan de amenajare a teritoriului județului PJGD Plan Județean de Gestiune a DeseurilorPLAM Plan Local de Acțiune pentru Mediu PNDR Programul Național de Dezvoltare RuralăPOT Procent de ocupare a terenului PUD Plan Urbanistic de Detaliu PUG Plan Urbanistic GeneralPUZ Plan Urbanistic Zonal SEA Evaluare strategică de mediuSGA Sistem de Gospodărire a ApelorUAT Unitate Administrativ Teritorială UE Uniunea Europeană


7

Glosar de termeni și expresii: Aviz de mediu pentru planuri si programe – act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competentă pentru protecția mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecția mediului în planul sau în programul supus adoptării. Evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a autorităților publice interesate de efectele implementării planurilor și programelor, luarea în considerare a raportului de mediu și a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional și asigurarea informării asupra deciziei luate; Planuri si programe – planurile și programele, inclusiv cele cofinanțate de Comunitatea Europeana, ca și orice modificări ale acestora, care: - se elaborează și/sau se adoptă de către o autoritate la nivel național, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau Guvern; și - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative. Potențial turistic deosebit – totalitatea obiectivelor naturale și construite existente într-un anumit teritoriu, constituind elemente de mare atractivitate pentru diverse categorii de vizitatori și oportunități pentru valorificare prin organizarea corespunzatoare a turismului. Public – una sau mai multe persoane fizice ori juridice și, în concordanță cu legislația sau cu practica națională, asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora. Raport de mediu – parte a documentației planurilor sau programelor care identifică, descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora și alternativele lor raționale, luând în considerare obiectivele și aria geografică aferentă. Poluarea atmosferică – constă în modificarea compoziției chimice a aerului datorată, în principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice și termice și circulației autovehiculelor. Una din caracteristicile poluării aerului în mediul urban constă în faptul că poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta dar și în interiorul aceleiași zone urbane. Substanțe poluante – reprezintă acele substanțe rezultate în urma desfășurării activității economice sau de trafic rutier, emise în atmosferă, care, datorită caracterului lor nociv, pot înrăutății calitatea aerului. Titularul planului sau programului – orice autoritate publică, precum și orice persoană fizică sau juridică care promovează un plan sau un program. Zona protejată – unitate teritorială naturală sau construită, delimitată geografic și/sau topografic, care cuprinde valori de patrimoniu natural și/sau construit. Zona turistică – unitate teritorială delimitată, caracterizată printr-o mare complexitate de resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor variate forme de turism.


8

1. INFORMATII GENERALE

Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA MĂURENI – JUDEŢUL CARAS – SEVERIN Titularul proiectului: PRIMĂRIA COMUNEI MĂURENI Proiectant general: B.I.A. “L.H.” LILIANA HAVASI, urb. Liliana Havasi

Amplasament: Comuna Măureni este situată în județul Caraș - Severin, în zona vestică a acestuia. Din punct de vedere al încadrării geografice, comuna se găsește la intersecția paralelei de 45º 24.2’ latitudine nordică, cu meridianul 21º 30.2’ longitudine estică. Are o raza de deservire de cca.10 km.

Fig. nr. 1: Poziţia comunei Măureni în cadrul judeţului Caraș – Severin

Suprafața teritoriului administrativ al comunei Măureni este de 9.014,32 ha, cu o populație stabilă de 2876 persoane (conform datelor INS, recensamântul din 2012). În cadrul reţelei de localităţii conform PATN, localitatea Măureni cu rol de sat reședință este o localitate de rangul IV, iar localitatea Șoșdea, ca sat component este o localitate de rangul V. Rolul pe care și-l asumă este de servire în cadrul zonei imediate. Suprafaţa comunei reprezintă 1,06 % din suprafaţa județului, numărându-se printre comunele medii-mici din punct de vedere al teritoriului. Densitatea locuitorilor în teritoriu este de 31,46 1oc./kmp, încadrând comuna în categoria celor cu densitate mică (media pe ţară fiind de 80 locuitori/kmp, respectiv media pe județ de 40 locuitori/kmp). Mișcarea totală a populației este pozitivă și tinde a se menţine în același sens. Administrativ, comuna Măureni are în componența sa un numar de două localități: • Măureni – centru administrativ; • Șoșdea. Distanța dintre cele două sate componente ale comunei, respectiv Măureni și Șoșdea, este de 7 km, ele fiind legate de drumul comunal DC 83A. Față de orașele județului, comuna Măureni este localizată la următoarele distanțe:

40 km față de orașul Reșița; 24 km față de orașul Bocșa.

Alte localități care prezintă importanță pentru comuna Măureni, sunt situate la urmatoarele distante:

Gătaia, la 7 km; Deta, la 32 km; Timișoara, la 61 km; Moravița (frontiera cu Republica Serbia), la 50 km.

Din punct de vedere administrativ, comuna Măureni se învecinează cu urmatoarele unități administrative teritoriale:

Nord: comuna Tormac, județul Timis; Nord – Est: comuna Vermes, județul Caras-Severin; Est: comuna Berzovia, județul Caras-Severin; Sud: comuna Jamu Mare, județul Timis; Sud – Vest: comuna Semlacu Mare, județul Timis; Vest: orasul Gataia.


10

Accesul

Trafic rutier.

Circulația majoră se desfășoară în special pe DN 58B (Reșița – Timișoara), modernizat, ce strabate teritoriul administrativ al comunei de la est spre vest pe distanta de 8,2 km, dar și pe drumurile comunale DC 83A, pe relația Măureni – Șoșdea – Tormac. Drumurile comunale sunt în cea mai mare parte asfaltate sau balastate.

Trafic feroviar

Comuna Măureni este racordată la rețeaua feroviară naționala, prin punctul de oprire, situat la circa 2 km fata de intravilanul satului Măureni, în directia nord, la circa 100 metri de DC83A Măureni – Șoșdea. Teritoriul comunei este traversat de liniile de cale ferata Reșița – Timișoara și Gătaia - Buziaș.

2. CERINȚE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. ȘI A RAPORTULUI DE MEDIU

Evaluarea de mediu pentru planuri și programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu rațional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calității mediului și a consecințelor implementării acestora, astfel încat să se asigure că orice consecință este evaluată în timpul elaborării și înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri și programe oferă publicului și altor factori interesați oportunitatea de a participa și de a fi informați cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului și a modului în care au fost luate.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului și pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor și programelor de mediu propuse asupra mediului.

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (în continuare numită Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum și elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări și luarea în considerare a raportului de mediu și a rezultatelor consultărilor, în procesul de luare a deciziilor.

România a transpus Directiva SEA prin Hotararea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004. HG 1076/2004 stabilește procedura de evaluare de mediu pentru


11

anumite Planuri/Programe (P/P).

În conformitate cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului, la întocmirea Raportului de Mediu s-au ținut cont de urmatoarele acte normative: Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului

Ordonanta de urgenta nr. 114/17.10.2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii evaluării de mediu pentru planuri și programe;

Ordinul Ministrului Apelor și Protecției Mediului nr. 995/21.09.2006 pentru aprobarea listei planurilor și programelor care intră sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006 (M.Of. nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri și programe.

Conform Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport de Mediu. Potrivit art. 2, pct. e, raportul de mediu descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului, obiectivele și aria geografică aferentă, analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului și evoluţia acestuia în absența implementării planului și determină obiectivele de mediu relevante în raport cu obiectivele specifice ale planului.

Obiectivele raportului de mediu sunt, în principal, identificarea, descrierea și evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului ale implementării planului și programului, precum și a alternativelor posibile ale planului. Elaborarea prezentului Raport de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor etape: Analiza stării mediului la nivelul comunei Măureni (aspecte relevante

pentru PUG), luând în considerare datele și informațiile existente; În urma caracterizării stării actuale a mediului a fost identificat un set de


12

aspecte de mediu și probleme de mediu ce sunt relevante pentru spațiul analizat și care pot fi abordate direct prin intermediul PUG;

Pentru aspectele de mediu și problemele de mediu identificate au fost formulate obiective relevante de mediu cărora planul trebuie să se adreseze;

A fost realizată o analiză a evoluției probabile a stării mediului (a acelor aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în conditiile neimplementării prevederilor PUG (Alternativa „0”);

Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PUG comuna Măureni, prin analizarea modului în care obiectivele și măsurile propuse contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante;

Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare cumulativă care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluții viitoare ale stării mediului în condițiile implementării PUG;

A fost de asemenea realizată o listă de indicatori propuși pentru monitorizarea efectelor PUG comuna Măureni asupra mediului;

Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind prevenirea, reducerea și compensarea oricărui potențial efect advers asupra mediului asociat implementării PUG.

Planul urbanistic general al comunei Măureni a fost elaborat de B.I.A. “L.H.” LILIANA HAVASI, urb. Liliana Havasi, în conformitate cu prevederile legale:

Legea nr. 350 din 06/07/2001 – privind amenajarea teritoriului și urbanismul;

Lege nr. 351 din 06/07/2001 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Rețeaua de localități;

Ordin nr. 13 din 10/03/1999 - pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare și conţinutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99;

Lege nr. 50 din 29/07/1991 - privind autorizarea executării construcţiilor și unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;

Ordin nr. 91 din 25/10/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare și a conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991;

Hotărâre nr. 525 din 27/06/1996 - pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;

Alte acte legislative și normative apărute, cu implicații directe asupra domeniului urbanismului.

Planul Urbanistic General (P.U.G.) este un proiect care face parte din


13

programul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităţilor. Mai exact, P.U.G.-ul constituie cadrul legal pentru realizarea programelor și acţiunilor de dezvoltare conform Legii nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.

Planul Urbanistic General cuprinde analiza, reglementările și Regulamentul Local de Urbanism (R.L.U.) pentru întreg teritoriul administrativ al unităţii de bază, atât din intravilan, cât și din extravilan. Regulamentul Urbanistic General s-a elaborat în conformitate cu Legea 50/1991 cu modificările și completările ulterioare.

Scopul realizării Planului Urbanistic General îl reprezintă dezvoltarea localității corelată cu potențialul zonei, necesitățile și opțiunile populației. Planul Urbanistic General are caracter director de analiză și reglementare operațională a situației existente pe termen scurt, precum și prevederi pe termen mediu și lung.

Reglementările pe termen scurt incluse in P.U.G. se referă la stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii, stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan, zonificarea funcţională, corelată cu organizarea reţelei de circulaţie, delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, stabilirea zonelor istorice protejate și de protecţie a monumentelor istorice, formele de proprietate și circulaţia juridică a terenurilor și precizarea condiţiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate și plantate.

Reglementările pe termen mediu si lung pe care le include P.U.G.-ul se referă la evoluţia în perspectivă a localităţii, direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu si traseele coridoarelor de circulaţie si de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal si judeţean.

Planul urbanistic general impreuna cu RLU aferent devine dupa aprobare ”act de autoritate al administratiei publice locale” pe baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si autorizatii de construire pe teritoriul localitatii.


14

3. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A

OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG

3.1. Scopul și obiectivele principale ale PUG

Planul Urbanistic General al comunei Măureni are ca scop stabilirea obiectivelor, direcțiilor principale de acțiune și măsurilor de dezvoltare a localității pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situației existente și a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii de dezvoltare adoptată de administrația locală. Planul Urbanistic General al comunei Măureni este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul comunei și le actualizează având în vedere: intravilanul comunei să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare; precizarea categoriilor de folosință ale terenurilor în intravilan și extravilan și bilanțul teritorial al categoriilor de folosință; nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localității (apă, canal, energie, comunicații, rețele rutiere, etc.); precizarea zonelor cu grad mare de risc natural, creșterea calității vieții locuitorilor.

Actualizarea Planului Urbanistic General și al Regulamentului de Urbanism al comunei Măureni a avut la baza o serie de documente și studii elaborate la nivelul comunei Măureni, precum și documentații de urbanism elaborate pentru diferite planuri urbanistice:

Actualizarea perimetrelor localitatilor rurale ale Comunei Măureni, lucrare elaborată de S.C. de Proiectare CASE S.A, Reșița;

PUG-ul Comunei Măureni – Pr. Nr. 221/1998, elaborat de S.C. ARCOS S.R.L. Reșița;

Elemente din Planurile de Amenajare ale Teritoriului Național; Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Caraș-Severin, elaborat de

Societatea Comerciala de Proiectare CASE S.A. RESITA (2003); Strategia Naționala de Gestionare a Deșeurilor, Ministerul Agriculturii,

Pădurilor, Apelor și Mediului (septembrie 2004); Planul Județean de Gestiune a Deșeurilor județul Caraș-Severin (2006-

2013); Planul local de acțiune pentru protecția mediului Județul Caraș-Severin,

Acțiuni Strategice privind protecția mediului în Județul Caraș-Severin, (2006- 2013);

Strategia de dezvoltare durabila a județului Caraș-Severin (2007-2013);


15

Programul Strategic de Dezvoltare a Turismului la Nivelul Zonei Formate din Județele Timiș, Caraș-Severin si Mehedinți;

Plan de analiză și acoperire a riscurilor al județului Caraș-Severin, întocmit de Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (2009);

Studiu privind dezvoltarea turismului tematic în Caraș-Severin, elaborat de Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - Centrul de Cercetări în Turism și Dezvoltare Durabilă – CCTDD (2009);

Studiu geotehnic, Pr. Nr.162/96; Studiul geografic al comunei Măureni - autor prof. Ritter Helmuth; Alimentare cu apă a localităților Măureni și Șoșdea, Pr. Nr. 199/02/2006

elaborat de S.C. EDILITAR PROIECT S.R.L. Resita; Canalizare menajeră a localităților Măureni și Șoșdea, Pr. Nr. 65/07/2008,

elaborat de S.C. EDILITAR PROIECT S.R.L. Resita; „Delimitarea cadastrală a teritoriului administrativ al comunei Măureni

județul Caraș-Severin", lucrare întocmită de S.C. Gecamat-92 Bucuresti; Modernizare DC 83A Măureni – Șoșdea - Tormac – executată pâna la

ieșirea din localitatea Șoșdea; Modernizare străzi în satul Șoșdea - S.C. Conrimoex S.R.L.; Studiu tehnico-economic pentru înființarea distribuției de gaze în comuna

Măureni - S.C.P. Case S.A.; Ridicarea topografică întocmită pentru alimentarea cu apă a satelor

Măureni și Șoșdea; Lista monumentelor și ansamblurilor istorice, arheologice, arhitecturale și

de artă din județul Caraș-Severin actualizată; „Monografia satului Șoșdea" de Octavian Gruia si Gavrila Peia; Harțile cadastrale: OCPI CS conf. Cadastru general din 1986; Harta pentru zone inundabile: ISU Semenic și SGA Apele Romane

Reșița; Studiul istoric pentru determinarea zonei de protecție a sitului arheologic; Documentare pe teren și consultări cu autoritățile locale privind

necesitățile și opțiunile populației; Caietele statistice ale comunei Măureni; Registrul agricol al comunei

Măureni; Fișa localității; Oficiul județean de statistică Caraș-Severin.

Obiectivele lucrării: În cadrul Planului Urbanistic General al comunei Măureni s-a urmărit rezolvarea următoarelor categorii de probleme:

analiza situaţiei existente și determinarea priorităţilor de intervenţie în


16

teritoriu; zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan si indicarea

posibilităţilor de intervenţie prin reglementări corespunzătoare; condiţiile si posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Politica de dezvoltare în plan spaţial a administraţiei comunei aduce ca date de temă rezolvarea următoarelor probleme:

atragerea de investitori pentru crearea a noi locuri de muncă prin cresterea ofertei comunei pentru investitori;

pregătirea unei zone de activităţi productive; dezvoltarea infrastructurii comunei; realizarea reţelelor de canalizare si alimentare cu apă; modernizarea drumurilor si intersecţiilor din intravilanul localităţi; realizare diguri de protecţie pe râul Barzava; intreținerea canalelor de desecare existente în zonă; amenajarea si extinderea spaţiilor verzi publice; rezolvarea problemelor legate de protecția mediului.

Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spațială economico - socială durabilă și echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecția, conservarea si reabilitarea mediului natural si construit. Pe baza acestei orientari strategice, Planul Urbanistic General aferent se elaboreaza în vederea atingerii urmatoarelor scopuri:

Stabilirea directiilor, prioritatilor și reglementărilor de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistica a comunei;

Îmbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice și locuințe convenabile pentru toți locuitorii;

Utilizarea rațională și echilibrată a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice;

Fundamentarea realizării unor investiții de utilitate publică; Asigurarea suportului regulamentar pentru eliberarea certificatelor de

urbanism și a autorizațiilor de construcție; Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și

natural; Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.

Obiectivele specifice (O.S.) ale formulării prevederilor de reglementare a dezvoltării comunei Măureni sunt reprezentate de:

O.S.1 Definirea şi asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele


17

de utilitate publică şi particulare;

O.S.2 Stabilirea destinaţiei generale şi a condiţiilor de construibilitate a terenurilor din intravilan;

O.S.3 Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi zonal; dezvoltarea căilor de comunicaţii;

O.S.4 Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman,

O.S.5 Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, a zonelor construibile;

O.S.6 Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;

O.S.7 Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construcţie;

O.S.8 Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural; Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

O.S.9 Modernizarea şi dezvoltarea echiparii edilitare;

O.S.10 Precizarea zonelor cu riscuri naturale şi măsurile de intervenţie;

3.2. Propuneri de organizare urbanistica

Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Măureni urmareste, prin introducerea in cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea vor fi accentuate implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a comunei. Intravilan existent. Bilant teritorial. Zonificare

Suprafața intravilanului propus prin actualizarea PUG comuna Măureni este


18

de 355,56 ha, reprezentând 3,94% din suprafata totala de 9014,32 ha a teritoriului comunei. Limita intravilanului propus include toate suprafetele de teren ocupate in prezent de constructii, precum si suprafetele necesare dezvoltarii localitatii pe o perioada de 7-10 ani. Teritoriul intravilan a fost împartit în unități teritoriale de referință (UTR – uri), fiecare unitate teritorială de referință având unu sau mai multe trupuri. Acestea sunt zone convenționale din localitate care prezintă caracteristici similare din punct de vedere funcțional și morfologic având aceleași tendințe de dezvoltare. Comuna Măureni este structurată în jurul zonei centrale a localitătii. Parcelarul este uniform, densitătile de constuire sunt omogene. Dezvoltarea organică a țesutului rural a permis formarea unui aspect unitar al comunei. Intravilanul existent este compus din următoarele zone functionale:

1. Zona centrală 2. Zona instituțtiilor și a serviciilor de interes public 3. Zona locuințelor individuale și a funcțiunilor complementare 4. Zona activităților productive – mica industrie și depozite 5. Căi de comunicațtie și transport 6. Zona spațiilor verzi amenajate/neamenajate, sport și agrement 7. Zona construcții tehnico-edilitare 8. Zona de gospodărie comunală, cimitire

În tabelul urmator este prezentat bilanțul teritorial al suprafețelor din intravilanul existent și cel propus:

Nr Crt

Denumire zonă

Situația existentă Propunere V2 Maureni Şoşdea Total Maureni Şoşdea Total

1. Zona locuinţe

73,50 70,60 144,1 83,04 77,60 160,64

2. Unit. prod.+ depozitare

5,10 0,80 5,90 40,00 4,85 44,85

3. Unit. Agro-zootehnice

3,25 0,11 3,36 15,25 12,00 27,25

4. Instit. de interes public

1,78 1,18 2,96 1,78 1,18 2,96

5. Zona circulaţii

26,91 24,91 51,82 32,10 28,00 60,10

6. Zona spaţii verzi

22,89 24,43 47,32 21,30 25,00 46,30

7. Zona echip. ed.

- 1,00 1,00 - 1,30 1,30

8. Zona gosp. com.

2,79 2,82 5,61 4,53 7,35 11,88

9. Terenuri 34,34 22,00 56,34 0,28 - 0,28


19

agricole 9. Teren

neproductiv 29,20 - 29,20 - - -

10. Total 203,03 147,94 350,97 198,28 157,28 355,56

Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent al comunei Măureni subliniază proporțiile dintre diferitele zone funcționale existente.

Din analiza bilanțului teritorial, rezultă că propunerea de reactualizare a PUG Măureni prevede o extindere a noului intravilan cu 94,23 ha față de situația actuală. În același timp, se observă o creștere a suprafeței extravilanului propus cu 86,28 ha prin renunțarea față de vechiul PUG la funcțiunea de intravilan în cazul unor terenuri agricole, terenuri neproductive, terenuri destinate stației de epurare și unor instituții publice.

Zone funcționale Zonificarea

funcțională a intravilanelor

Subzone Localizare

Locuințe +funcțiuni complementare + grădini

Zona locuințe și funcțiuni complementare (ZL)

Subzona predominant rezidențială cu clădiri de tip rural (ZL) …...................... Subzona lotizări

locuințe propuse (Zlex)

TRUP 1 – UTR 1 – Măureni TRUP 2 - UTR 2 – Șoșdea .................................. TRUP 1 – UTR 1 – Măureni – la iesirea din localitate spre Halta Măureni TRUP 1 – UTR 1 – Măureni – la intrarea în localitatea Măureni dinspre Resița TRUP 2 – UTR 2 – Șoșdea – la sud de localitatea Șoșdea

Unități mica industrie + depozite

Zona unități mică industrie si depozitare (ZID)

Subzona extindere pentru unități mică industriale depozitare (ZIDex)

I.1 – U.T.R.5 – Trup 1 – Măureni existent I.2 – U.T.R.6 – Trup 1 - Măureni extindere I.3 – U.T.R.7 – Trup 2– Șoșdea propunere


20

Unități agro- zootehnice

Zona pt. unități industrial-agricole (ZIA)

Subzona extindere pentru unități industrial-agricole (ZIAex)

A.1 – U.T.R. 8 – Trup 4 – fermele agricole A.2 – U.T.R. 9 – Trup 1 - La ieșire spre Timișoara

Instituții + servicii de interes public

Zona centrală (ZC) .....................

Zonă instituții si unități publice de interes general-CiS

.......................... Subzonă pentru

institułii publice si servicii de interes general (I.S.)

..............................

1) Construcții de învățământ și cultură 1. I.S.i.c.1 – U.T.R.1 - Măureni 2. I.S.i.c.2 – U.T.R.2 – Șoșdea

2) Instituții de cult 1. I.S.i.c.1 – U.T.R.1 - Măureni 2. I.S.i.c.2 – U.T.R.2 – Șoșdea

Căi de comunicație și transport

Zona de circulație feroviară (Zcf) ....................

Zona de circulație rutieră (Zcr)

ZCF – Subzona pentru căi ferate și construcții aferente: • CCFc - subzonă cale ferată; • CCFg - subzonă gară călători; .......................... ZCR - subzona ptr. căi de comunicație rutiere si construcții aferente: • ZCRs - subzonă străzi din intravilan; • ZCRp - subzonă platformă servicii întreținere drumuri.

................................ U.T.R.1 - Măureni U.T.R.2 – Șoșdea


21

Spații verzi Zona spații verzi și plantații de protecție (ZVp) ....................

Zona spații verzi pentru sport, agrement, turism (ZVs) .....................

Zona curs de apă (V)

.................................. Z.V.S.1 –U.T.R. 16 - teren de sport existent Z.V.S.2 - U.T.R.17 – viitor parc Măureni Z.V.S.3 - U.T.R. 18 – viitor parc Șoșdea ................................

Construcții tehnico- edilitare

Zonă pentru echipare tehnico-edilitară (Z.T.E.)

UTR 14 – stație de captare și tratare a apeiUTR 15 – stație de epurare

Gospodărie comunală

Zona de gospodărie comunală, cimitire (ZGC) .......................

Zona ansamblurilor istorice protejate (G.C.I)

Subzona cimitirelor (G.C.C)

........................ Subzona

ansamblurilor istorice protejate (G.C.I)

UTR 10 – Cimitir 1 – catolic Măureni UTR 11 – Cimitir 2 - ortodox Măureni UTR 12 – Cimitir 1 – ortodox Șoșdea UTR 13 – Cimitir 2 – catolic Șoșdea .....................................

Principalele disfuncționalități identificate pentru care s-au propus măsuri de dezvoltare urbanistică în actualizarea PUG sunt:

Nr. crt.

Disfuncționalități în teritoriul extravilan și intravilan

Propuneri/priorități

1. Fondul de locuinţe este parțial degradat, realizat din materiale puțin

Asanarea şi dotarea cu utilități a fondului de locuit existent,


22

durabile, nedotat cu utilităţi lucrări de reparaţii capitale pentru locuinţe şi anexele lor.

2. O serie de loturi de case din intravilan -libere

Ocuparea loturilor libere din intravilan cu prioritate.

3. Echipare edilitară - lipsă; alimentarea cu apă – este executată reţeaua de distribuție în Măureni; lucrările pentru canalizare nu sunt încă începute

Continuarea lucrărilor de alimentare cu apă; Atragerea de fonduri pentru finalizarea lucrărilor (proiectul de canalizare şi statie de epurare este deja întocmit)

4. Risc de inundații în partea de sud a satului Şoşdea prin: revărsarea Bârzavei peste luncă; băltirea apelor – a fost afectat podul de beton şi o parte din drumul (modernizat) de acces în Şoşdea la viituri mari.

Lucrări de închidere breşe şi supraînălţare dig existent, consolidare maluri. Amenajarea unui luciu de apă populată cu peşte şi a unei cabane de vânătoare în apropiere.

5. Terenuri afectate de scurgerea necontrolată a apelor de suprafață în timpul ploilor puternice – în satul Măureni.

Lucrări de drenare şi colectare în canale de suprafată a apelor de revărsare pluviale.

6. Circulații: - drum major de nivel naţional - DN 58 B – străbate localitatea Măureni fără posibilitate de selectare a traficului; - străzi secundare de pământ; - căi de acces pietonale de pământ către cele două gări; - clădirea haltei CFR din satul Măureni este distrusă - rigolele pentru ape pluviale sunt colmatate, atât la DN cât şi la străzi.

Realizarea unui drum rapid cu 4 benzi pe traseul DN 58 B; - modernizare intersecţe DN 58B cu DC 83 - modernizare străzi existente; - modernizare căi de acces pietonale la cele două gări CFR; - desfundare şi pereiere rigole la DN, DC şi străzi cu podeţele necesare.

7. Drumurile de acces la cimitire sunt de pământ.

Modernizare drum de acces la cimitire.

8. Lipsă la şcoală a sălii de sport şi a spaţiului necesar desfăşurării programului "after school"

Amplasare sală de sport pe terenul de sport existent la Măureni. Extindere spațiu grădiniţe în ambele sate pentru programul "after school".

9. Spațiile verzi existente de-a lungul DN 58B, DC 83 şi a străzilor, inclusiv terenurile de sport nu sunt

Amenajare spații verzi de protecţie la DN, DC şi străzi secundare;


23

amenajate. Înfiinţare plantaţie de protecţie la DN; Amenajare zonă verde la Măureni şi Şoşdea - parc; Amenajare locuri de joacă pentru copii în cuprinsul zonei verzi a străzilor cu lăţime mare între fronturi; Amenajare terenuri de sport.

Nr. crt.

Disfuncționalități/dezechilibre în dezvoltarea economică

Propuneri/priorități

1. Zonă cu profil economic unic, dominant agricol, respectiv cultura plantelor cerealiere; lipsa culturilor de plante industriale; nu este valorificată producţia agricolă pe plan local.

Valorificarea producției agricole pe plan local prin acordarea de facilități investitorilor din domeniul agro-zootehnic. Atragerea de fonduri pe programe și proiecte în acest sens.

2. Sector zootehnic aproape inexistent, creşterea animalelor doar în gospodăriile populaţiei.

Amplasamente pentru posibile ferme de animale.

3. Investiţii reduse de capital autohton în economia locală.

Incurajarea inițiativelor private locale.

4. Insuficienţa locurilor de muncă pe plan local.

Incurajarea iniţiativelor private. Diversificarea serviciilor.

5. Forţa de munca disponibilă insuficientă; există fenomenul de migraţie spre oraşele mari din vestul țării sau spre Occident în căutarea unui loc de muncă.

Oferta de locuri de muncă amplificată prin măsuri sugerate la celelalte puncte.

6. Dotări edilitare deficitare: infrastructură stradală şi drumuri de legătură cu satele vecine, precare.

Atragerea de fonduri pentru proiectele deja întocmite.

7. Dispariţia activităților de industrie alimentară, de prelucrare a resurselor locale și a meşteşugurilor.

Incurajarea înfiinţării unor unităţi de prelucrare a resurselor locale, ateliere de reparații şi întreținere

8. Slaba utilizare a grădinilor de zarzavat din intravilan dată fiind lipsa apei pentru irigare, îmbătrânirii populaţiei, posibilităţilor limitate de

Incurajarea crescătorilor de animale individuali prin înfiinţarea unui centru de colectare şi prelucrare a laptelui


24

valorificare a produselor agricole şi animaliere din gospodăria proprie, tendinţei de migrare a populaţiei tinere spre alte zone mai dezvoltate, lipsei unor capacitaţi de preluare şi prelucrare a produselor agricole, lipsei unei piețe agroalimentare amenajate.

în fiecare localitate; amenajarea unei pieţe agro-alimentare pentru valorificarea produselor vegelale şi animale obţinute în gospodăria proprie.

9. Lipsa unor capacitaţi de valorificare a unor zăcăminte naturale de suprafaţă: pietriş, nisip.

Infiinţarea unei balastiere.

10. Diminuarea drastică a suprafeţelor de teren ocupate de păduri în favoarea terenurilor cultivate.

Infiinţarea de perdele de protecţie la vânt a culturilor agricole, a localităților şi a drumului național.

Măsurile și propunerile de dezvoltare urbanistica propuse în PUG: DOMENII MĂSURI/PROPUNERI DE DEZVOLTARE

FONDUL CONSTRUIT SI UTILIZAREA TERENURILOR

1. Interzicerea construcțiilor în zonele expuse riscurilor antropice/naturale și realizarea de studii geotehnice în zonele cu potențial de instabilitate (exces de umiditate, inundații, alunecări de teren).

2. Dezvoltarea prioritară a construcțiilor de locuințe pe terenurile neconstruite existente în intravilan (inclusiv echiparea edilitară a acestora) în zona satelor Măureni și Șoșdea, în zone cu acces la serviciile si dotările existente.

3. Dezvoltarea construcțiilor de locuințe prin lotizarea unor terenuri ce urmează a fi introduse în intravilan, în vecinătatea satelor Măureni și Șoșdea.

4. Refacerea clădirii haltei CFR Măureni, abandonată în ultimii ani.

5. Semnalizarea, amenajarea refugiilor pentru staţiile de autobuz.

SPATII VERZI, AGREMENT SI SPORT

6. Realizarea de parcuri și zone de joacă pentru copii în localitățile componente ale comunei.

7. Amenajare terenuri pentru activități sportive în localitățile componente ale comunei.

8. Realizare sală de sport în localitatea Măureni.


25

9. Amenajare cabană de vânătoare și pescuit sportiv pe teritoriul localității Șoșdea.

10. Realizare fâşii de protecţie plantate piramidal în lungul DN 588.

11. Realizarea plantaţiilor de aliniament CĂI DE COMUNICATIE ȘI TRANSPORT

12. Amenajare intersecţii ale DN 58B pe teritoriul localității Măureni

13. Realizarea unui drum de descărcare locală în paralel cu DN 58B în intravilanul localităţii Măureni

14. Realizare piste pentru biciclete pe teritoriul localităților Măureni și Șoșdea

15. finalizare lucrări de modernizare a DC 83A cu rigole, zone verzi de protectie, trotuare, podețe de acces, parcaje

16. reabilitarea şi modernizarea străzilor de pământ din interiorul localităţilor

ECHIPARE EDILITARĂ

17. Continuarea lucrărilor de alimentare cu apă la nivel comunal

18. Realizarea şi extinderea reţelei de apă potabilă şi canalizare la nivelul tuturor gospodăriilor din localitățile componente

19. Obținerea finanțării și realizarea lucrărilor de canalizare a apelor menajere la nivel comunal

20. Construcţia staţiei de epurare a apelor uzate menajere din cele două localități componente

21. Obținerea finanțării și realizarea lucrărilor de alimentare cu gaze naturale la nivel comunal

22. Continuarea lucrărilor de realizare a rigolelor pentru preluarea apelor pluviale

ZONE CU VALOARE DE PATRIMONIU

23. Delimitarea și marcarea perimetrului siturilor arheologice din vecinătatea satului Șoșdea și a zonelor de protecție ale acestora.

24. Interzicerea de construcții si amenajări incompatibile cu monumentele istorice, în preajma acestora.

25. Interzicerea autorizării și executării lucrărilor de construcții susceptibile să afecteze monumentele istorice, fără avizul Ministerului Culturii.

RISCURI ȘI SERVICII DE MEDIU

26. Înălţare, închidere breşe şi prelungire dig de apărare la inundaţii în zona localității Şoşdea

27. Valorificarea superioară a pajiștilor prin păşunat ecologic care să prevină degradarea acestora.


26

28. Executarea unor lucrări de stabilizarea malurilor Râului Bârzava prin lucrări de plantare cu specii de arbori

29. Realizarea perdelelor de protecţie de vegetație pe malul apelor din perimetrul comunei.

30. Lucrări de decolmatare, regularizare și consolidări de maluri a Râului Bârzava,

31. Interzicerea depozitării de materiale de construcţii/ rumeguş sau resturi menajere pe malurile Râului Bârzava

32. Realizare de perdele de protecţie în extravilan, în zona de depozitare şi industrie, și de-a lungul căilor de comunicație

33. Dotarea zonelor publice cu pubele necesare pentru păstrarea curăţeniei şi recuperarea deșeurilor urbane.

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

34. Realizare unități de mică industrie nepoluantă pe terenuri comunale

35. Încurajarea dotării cu utilaje agricole a micilor fermieri şi valorificarea suprafeţelor cu o productivitate bună.

36. Încurajarea realizării unor ferme agro-turistice 37. Colectarea și prelucrarea pe plan local a producției

obținută în fermele mici 38. Amenajarea unei pieţe agro-alimentare pentru

valorificarea produselor vegelale şi animale obţinute în gospodăriile proprii.

39. Înfiinţarea unui centru de colectare şi prelucrare a laptelui în fiecare localitate a comunei pentru încurajarea crescătorilor de animale individuali.

40. Înfiinţarea de micro ferme zootehnice, pomicole, piscicole şi legumicole

41. Încurajarea pisciculturii în Lunca Bîrzavei, unde se formează bălţi naturale

RESURSELE POPULAȚIEI

42. Facilități economico-financiare privind locuintele acordate tinerelor familii

43. Îmbunatatirea sistemului de educatie prin modernizarea infrastructurii si dotarea cu aparatura si echipamente necesare

44. . Îmbunatatirea sistemului de sanatate prin modernizarea infrastructurii si dotarea cu aparatura si echipamente necesare

45. Stimularea încadrarii în munca a tinerilor 46. Diversificarea ofertei de locuri de munca, a activitatilor


27

economice si instituirea unor programe de formare si reconversie profesionala

3.3. Relația cu alte planuri și programe relevante Denumirea strategiei/ planului sau programului

Orizontulde timp

Relatia cu PUG comuna Măureni

Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN)

Planul de Amenajare a Teritoriului National are caracter director, fundamentând programele strategice sectoriale pe termen mediu si lung si prioritatile dezvoltarii în profil teritorial a României. Sectiunile elaborate sunt: I – Retele de transport; II – Apa; III – Zone protejate; IV – Reteaua de localitati; V – Zone de risc natural; VI – Zone cu resurse turistice; În curs de elaborare: Sectiunea a VII-a – Infrastructura pentru educatie si Sectiunea a VIII-a – Zone rurale.

Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Caraș - Severin (PATJ Caraș - Severin)

2004– 2014

PATJ Caras - Severin are caracter director pentru programele de dezvoltare socio-economica a județului. Are rolul de a coordona/armoniza dezvoltarea unitatilor administrative componente la nivelul întregului judet, într-un cadru global si unitar care vizează dezvoltarea în context regional, national si european. Prevederile PATJ constituie elemente obligatorii de tema pentru planurile de amenajare teritoriala si urbanistica ce se întocmesc pentru unitatile teritorial administrative din cadrul județului. PATJ Caras - Severin preia prevederile PATN. Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare spatiala a județului si a programului de masuri, pentru comuna Măureni se pot aminti: DN 58B este unul dintre culoarele de


28

legatura între centrele de polarizare ale județului fiind în acelasi timp principala legatura rutieră între municipiul Reșița șin centrul regional reprezentat de municipiul Timișoara; Regularizarea și îndiguirea râului

Barzava între aval orașul Bocșa și limită județ; Extinderea rețelei de alimentare cu apă în

comuna Măureni; Realizarea rețelei de canalizare și a stației

de epurare a apelor menajere din comuna Măureni. UAT amplasata într-o zona cu potential

seismic ridicat. Strategia de dezvoltare integrata a turismului în zona Caraș-Severin - Vrsac - Banatul de Sud

2007– 2013

Acest document constituie prioritatea nr. 1. - ,,TURISMUL’’ în cadrul Strategiei de dezvoltare durabila a județului Caras-Severin 2007-2013, document de referinta pentru dezvoltarea județului Caras-Severin.

Planul Județean de Gestiune a Deșeurilor

2014– 2020 (în curs de elaborare și adoptare)

Planul de Gestiune a Deseurilor al Județului Caras-Severin (PJGD) este un document de planificare elaborat în scopul de a asigura cadrul pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul județului, care sa asigure îndeplinirea obiectivelor si tintelor legislative si a celor prevazute în planurile de nivel superior (national si regional). PJGD Caras-Severin nu prevede masuri directe cu privire la comuna Măureni.

Planul Local de Actiune pentru Protecția Mediului al Județului Caraș - Severin

2006– 2013 (în curs de actualizare pentru perioada 2010 - 2020)

Planul Local de Actiune pentru Mediu reprezinta strategia pe termen scurt, mediu si lung pentru solutionarea problemelor de mediu la nivel judetean, prin abordarea principiilor dezvoltarii durabile, în concordanta cu Planul National de Actiune pentru Mediu, Planul Regional de Actiune pentru Mediu si cu Programele de Dezvoltare Locale, Judetene si Regionale. Conform PLAM Județul Caras Severin, este necesara stabilirea planurilor și


29

programelor de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați – Fermele zootehnice din județ.

Program de masuri privind prevenirea si atenuarea efectelor hazardurilor naturale, cutremure, alunecari de teren si inundatiii dentificate si delimitate la nivelul teritoriului județean

Programul presupune identificarea, localizarea si delimitarea zonelor expuse la hazarduri naturale, cutremure, alunecari de teren si inundatii prin elaborarea hartilor de hazard pentru aceste zone, definirea conditiilor de producere a acestor fenomene la nivelul teritoriului judetean, precum si destabilire a programului de masuri pentru prevenirea si atenuarea efectelor acestora. În comuna Măureni se înregistrează destul de frecvent inundarea unor terenuri agriole riverane râului Bârzava. Pentru aceste hazarde sunt propuse masuri pentru prevenirea si atenuarea efectelor.

Plan de Analiza si Acoperire a Riscurilor al Județului Caras-Severin

2009 Planul este destinat perfectionarii managementului situațiilor de urgenta la nivelul autoritatilor Administratiei Publice, structurilor de interventie, precum si detinatorilor / administratorilor de obiective surse de risc. Acesta defineste si descrie riscurile si sursele de risc ce pot afecta județul Caraș-Severin, analiza modului de manifestare a acestora si conceptia privind realizarea actiunilor de pregatire, prevenire, protecție, interventie si înlaturare a potentialelor efecte ale acestora. Conform PATJ, evaluarea perimetrelor cu potenţial de alunecare în judeţul Caraş-Severin suprafetele de teren ce apartin comunei Măureni sunt încadrate în Perimetrul V (Zona Bocşa – Berzovia – Şoşdea). În timpul viiturilor, eroziunea verticală şi laterală este deosebit de activă, putând declanşa alunecări retrogresive. Probabilitatea producerii alunecărilor de


30

teren este medie, afectând pachetele de deluvii.

Strategia de dezvoltare a GAL Asociația „Timiș Torontal Bârzava”

4. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI 4.1. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizată pe baza datelor si informatiilor referitoare la teritoriul comunei Măureni disponibile la momentul elaborării Raportului de mediu. Analiza starii actuale a mediului a fost realizata pentru fiecare aspect de mediu relevant, selectat în cadrul discutiilor grupului de lucru. Aspectele de mediu considerate relevante sunt urmatoarele: aer, apa, sol, modificari climatice, biodiversitate, managementul riscurilor de mediu, conservarea /utilizarea eficienta a resurselor naturale, populatia si sanatatea umana, peisajul natural, mostenirea culturala, transport durabil (infrastructura rutiera), turism durabil, cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu. 4.1.1. Descrierea fizico-geografică Comuna Măureni este situata în județul Caras - Severin, în zona Vestică a acestuia. Din punct de vedere geografic comuna se gaseste la intersectia paralelei de 45º 24.2’ latitudine nordica, cu meridianul 21º 30.2’ longitudine estica. Are o raza de deservire de cca.10 km, pentru o populație de peste 2800 locuitori. Administrativ, comuna Măureni are în componenta sa un numar de 2 localități: • Măureni – centru administrativ; • Șoșdea. Distanța dintre cele două sate cornponente ale comunei, respectiv Măureni și Șoșdea, este de 7 km, ele fiind legate de drumul comunal DC 83A. Comuna Măureni se învecinează cu următoarele unități administrativ teritoriale: • Nord: comuna Tormac, județul Timis; • Nord – Est: comuna Vermes, județul Caras-Severin; • Est: comuna Berzovia, județul Caras-Severin;


31

• Sud: comuna Jamu Mare, județul Timis; • Sud – Vest: comuna Semlacu Mare, județul Timis; • Vest: orasul Gataia.

Fig. nr. 2: Comuna Măureni și unitățile administrativ teritoriale învecinate Relieful Microrelieful comunei Măureni face parte dintr-o unitate fizico-geografică mai mare și anume din Câmpia înaltă a Gătaiei, componentă a Câmpiei Timișului, care este formată în bazinul mijlociu al râurilor Pogănis, Bîrzava, Moraviţa și al afluenţilor lor. Comuna Măureni este așezată la contactul acestei câmpii cu dealurile piemontane ale Pogănișului, Fizeșului, Doclinului și Tirolului.


32

Fig. nr. 3: Unităţi de relief pe teritoriul comunei Măureni Acest relief cuprinde trei unități distincte: a. Lunca Bârzavei, care se desfășoară în sudul vetrei satului Șoșdea, variind ca lățime între trei si cinci kilometri. Este străbătută de râul Bârzava de la est spre vest, iar până la efectuarea lucrărilor de îndiguire a acesteia era inundată de trei-cinci ori pe an, provocând importante daune culturilor agricole.


33

Fig. nr. 4: Albia minoră și majoră a râului Bârzava

Din punct de vedere geologic lunca este constituita din roci sedimentare friabile – aluviuni aduse de râu reprezentate prin nisip, pietris si argilă galbenă lutoasă. Depunerile sunt neuniforme, atât pe orizontală cât și pe verticală, fiecărei revărsări a Bârzavei corespunzându-i straturi diferite ca grosime si structură, în funcție de amploarea viiturii. Lunca apare sub forma unei câmpii plane, ușor înclinată de la est spre vest, presărată cu mici depresiuni, meandre părăsite ale Bârzavei Mici și zone ușor ridicate. b. Terasa Bârzavei, simetrică de-a lungul râului, cu expunerea versanților spre sud și nord, atinge înălțimea maximă (de 152 m) spre halta CFR Șoșdea si este traversată de Valea Stânca si alte văi transversale. Privită dinspre luncă terasa are aspectul unui relief ușor vălurit, ceea ce i-a făcut pe localnici să o numească impropriu ,,deal”. Din punct de vedere geologic este alcătuită din roci sedimentare friabile reprezentate prin nisip, pietriș și argilă.


34

Fig. nr. 5: Albia și lunca râului Bârzava cu vedere spre terasa mai înaltă c. Câmpia Piemontană, înaltă și slab ondulată, are înclinare generală de la est spre vest și de la nord spre sud, spre valea Bârzavei. Pe alocuri, această câmpie este brăzdată de văi puțin pronunțate, pe direcția est-vest sau nord-sud. În urma acțiunii de eroziune a apelor pluviale care se scurg după înclinarea generală a reliefului se întâlnesc locuri cu soluri erodate si cu alunecări de teren. Structura petrografică este formată din prundișuri cristaline acoperite de argile oleistocene pe care s-au dezvoltat soluri negre argiloase slab humifere. Chiar dacă teritoriul comunei Măureni este situat într-o zonă de câmpii înalte, piemontane, cu altitudini ce variaza intre 118 m și 165, în fapt, diverse părți ale acestui teritoriu (precum Lunca Pusta, văile dintre terase, locurile joase greu permeabile) sunt situate în zone expuse băltirilor și inundațiilor. Altitudinea medie a localității este de 129 metri. Ca forme de microrelief se întâlnesc:

Văi de eroziune Versanţii acestor văi au pante de 3° - 10°. Fundul văilor nu depășește 30 - 40 m în lățime. Sunt văi mici cu apă foarte puţină sau seci în cea mai mare parte din an.

Câmpia înaltă propriu - zisă Este plană, cu o înclinare ușoară. Pot fi întâlnite și câteva microdepresiuni. Câmpia este intens populată, fiind o zonă propice pentru practicarea agriculturii. Se cultivă cereale, plante tehnice, plante furajere etc.


35

În partea de nord-est, est și sud-est a teritoriului comunei Măureni se găsesc dealuri joase, mai mult izolate. Sunt primii reprezentanţi ai Dealurilor Vestice, în cazul nostru a Dealurilor Doclinului, Tirolului și Fizeșului. Multe dintre aceste dealuri sunt doar microcoline, scoase în relief datorită văilor de eroziune. Asfel de dealuri piemontane sunt: Dealul Moritzfeld, Dealul Cornișul Mare, Dealul Cornișul Mic, Dealul Culmea, Dealul Șoșdea. Cel mai înalt deal de pe raza comunei este Dealul Gherteniș situat în nord-vest, având altitudinea de 178,5 m. Geologia Sectorul de câmpii înalte în care este integrat teritoriul administrativ al comunei Măureni s-a format în era glaciară în pleistocen. Câmpia Gătaiei/Șemlacului are un strat originar cutat, carpatic, format prin extinderea spre vest a rocilor magmatice mezozoice din sudul Munților Apuseni, concomitent cu orogeneza Munților Carpați începuta în cretacic, peste care s-au depus depozite neogene și straturi de suprafață compuse din nisipuri, pietrișuri și argile, până în cuaternar.


36

Fig. nr. 6: Harta geologică a comunei Măureni și a zonelor învecinate

După o clasificare microregională, solurile locale sunt constituite din soluri intrazonale (circa 50%), soluri zonale (25 %) si soluri de tranzitie (25 %). Stratul superior al scoarței terestre este format din:

soluri aluvionare – din zonele Lunca spre Șoșdea și Pusta, la interferența cu hotarele Gătaiei și Șemlacului;

soluri intrazonale, indeosebi aluvisoluri și hidrisoluri – din zonele Lunca, Pusta, văile dintre terase;

soluri argiloiluviale, specifice silvostepei – în fostele zone împădurite. Diversitatea, suprapunerea și interferența acestor soluri dominante sunt efecte ale


37

genezei formelor de relief, rocilor parentale din subsol și condițiilor climatice locale și regionale. Pe baza unui studiu agrochimic, întocmit pentru CAP Șoșdea de Laboratorul de Agrochimie si Pedologie Timisoara, au fost identificate urmatoarele tipuri de soluri: - sol aluvionar brun gleizat slab podzolit; - smolnita cu caracter de sol brun incipient slab podzolit; - sol aluvionar brun gleizat; - sol brun de padure slab podzolit; - sol brun de padure erodat lll-lV; -sol brun de padure ll-lll. Din suprafata agricola totala, 1051 ha reprezinta soluri aluvionare si coluviale, sub influenta directa a apelor curgatoare, soluri ce ocupa Lunca Bârzavei terasa si vaile din sud si est. Se apreciaza gradul de fertilitate a terenurilor ca fiind mediu si care necesita folosirea îngrasamintelor naturale si chimice cu azot si fosfor.

4.1.2. Aer Comuna Măureni se încadreaza în climatul continental de tranzitie, specific câmpiei vestice, cu influente ale climei mediteraneene, sub influenta centrului dinamic al Azorelor, care determina o îndulcire a acesteia. Influenta centrului dinamic siberian este mica si când îsi face simtita prezenta determina ierni geroase si zapada abundenta. Iernile sunt relativ blânde, verile sunt lungi si calduroase, iar anotimpurile de tranzitie, primavara si toamna, scurte. Temperatura medie anuala este de +10 ÷ 10,5°C, luna cea mai calda fiind iulie cu temperatura medie de +21 ÷ 22°C, iar luna cea mai rece este ianuarie cu temperatura medie de -1 ÷ -2°C. Vânturile predominante bat din directia N-V si V. Fiind sub influența maselor de aer maritime și a celor submediteraneene, nivelul precipitațiilor variază, fiind cuprins între 500-600 mm anual, iar numărul zilelor în care cad precipitatii este de 120-130 pe an. Sunt caracteristice doua intervale în care cad precipitatii:

sfârsitul primaverii si începutul verii (mai-iunie); sfârsitul toamnei si începutul iernii (octombrie-decembrie).

Cele mai mari secete au fost semnalate în anii 1863, 1946, 1947, 1984, 2000 si 2012, iar cele mai multe precipitatii au fost în anii 1912,1926, 1934, 1949, 1970. Directia predominanta a vântului este cea nord-vestica, cu o frecventa de 13%, urmata de cea vestica cu 10,2%. Frecventa de calm atmosferic este de 41,9%. Cea mai scazuta frecventa o au vânturile dinspre sud (2,7%), care bat mai ales


38

în lunile aprilie și mai. În ceea ce priveste calitatea aerului, supravegherea acesteia la nivelul județului Caraș-Severin se realizeaza prin intermediul a cinci statii automate de monitorizare: 2 statii de tip industrial, amplasate în Resita, respectiv în Otelu Rosu, o statie EMEP, amplasata pe Muntele Semenic, o statie de trafic, amplasata în localitatea Buchin, o statie de fond urban/trafic, amplasata în localitatea Moldova Noua. Cea mai apropiata statie de monitorizare fata de limita comunei Măureni este reprezentata de CS-1 Resita, statie de tip industrial, aflata la aproximativ 32 km în linie dreaptă. Având în vedere că teritoriul administrativ al comunei Măureni se învecinează cu județul Timiș, se ia în considerare și reteaua de monitorizare a aerului aferentă. Aceasta este compusă din șapte stații de monitorizare: 1de tip urban și câte 2 de tip suburban, industrial și de trafic. Cea mai apropiată stație de monitorizare din această rețea față de comuna Măureni este cea amplasată în comuna Moravița, de tip suburban, situată la o distanță de 25 km. Analizând configurația rețelelor de monitorizare a aerului din cele două județe, se observă că datele colectate prin măsurători de către acestea nu sunt reprezentative pentru a caracteriza calitatea aerului de pe teritoriul comunei Măureni, determinată de sursele locale de poluare. Nu au fost disponibile informatii privind calitatea aerului în comuna Măureni, însa tinând cont de faptul ca la nivelul județului emisiile totale de poluanti atmosferici sunt în scădere față de anii precedenti, (datorita diminuarii activitatilor economice poluatoare si îndeplinirii masurilor din planurile de conformare impuse de APM Caras-Severin în autorizatiile de mediu), precum si datorita lipsei activitatilor industriale de pe teritoriul comunei, putem aprecia ca la nivel local starea calitatii aerului este bună. Potentialele surse de poluare a aerului în comuna Măureni sunt reprezentate de: activitatile legate de cresterea animalelor, în principal gestiunea dejectiilor

animale, sursă de amoniac și metan din fermentarea dejectiilor; arderea combustibililor fosili în gospodarii, ca principala sursa de

încalzire, care generează emisii de gaze de ardere cu conținut de dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, particule nearse;

surse mobile: utilaje agricole și autovehicule; traficul rutier – înregistrat pe DN 58B, DC 38A, pe drumurile interioare și

agricole, generator de oxizi de carbon, oxizi de sulf si oxizi de azot, particule;

depozitarea necontrolata a deseurilor (în scadere datorita colectării deșeurilor pe baza unui contract încheiat cu operator autorizat);

abandonarea deșeurilor menajere și agricole în zona căilor de transport, pe malul apelor și pe unele terenuri virane, generatoare de mirosuri, oxizi de carbon si metan;


39

emisiile de gaze de ardere de la incendierea ilegală a resturilor de vegetație agricolă, generatoare de dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, particule nearse;

diverse activitati (lucrari agricole, constructii).

4.1.3. Apa

Ape de suprafață. Rețeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrografic, comuna Măureni se situează în bazinul hidrografic al râului Bârzava, care la rândul său face parte din bazinul hidrografic al râului Timiș.

Fig. nr. 7: Corpuri de apă de suprafață pe teritoriul comunei Măureni

Rețeaua hidrografică pe teritoriul comunei Măureni este reprezentată prin:

Rîul Bârzava, principalul colector hidrografic al teritoriului;

Văi cu apă intermitentă;

Ravene şi torenţi;

Izvoare;

Bălți.


40

Râul Bârzava

Izvorâşte din Muntii Semenicului, la altitudinea de 1190 m. Are o suprafată a bazinului de receptie de 1202 kmp şi o lungime totală de 154 km. Altitudinea medie a cursului Bârzavei este de 300 m, iar panta medie este de 7‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,50.

Între Văliug şi Reşita valea are un aspect de defileu, săpat în roci cristaline. Pantele medii pânâ la Reşita sunt de 20 m/km, iar la Bocşa, unde Bârzava taie tranversal Muntii Dognecei, este de 3-5 m/km, iar în câmpie, după Berzovia, meandrează putemic şi suferă despletiri, panta ajungând chiar sub 1m/km. Albia majoră se lărgește treptat până la 2-4 km.

Altitudinea cursului Bârzavei este de 165 m la Bocşa Vasiovei, 104 m la Gătaia, 80 m la Partoş şi 75 m la frontieră.

Bârzava este unul dintre râurile cele mai valorificate din tara noastră.

Bârzava are afluenţi puţini şi mici. Dintre aceştia pot fi menţionaţi: Valea Mare (5 km), Fizeşul (31 km), Dudinicul, Terova (113 km) şi Moravita (34 km). Un afluent din dreapta este şi Birda Veche, brat părăsit, izolat de Bârzava la Gătaia.

Lungimea cursului Bârzavei pe teritoriul comunei Măureni este de aproximativ 9 km şi este constituită din două braţe principale: Bârzava-Mare spre nord şi Bârzava-Mică spre sud. Are un debit permanent şi face parte din categoria râurilor cu alimentare mixtă. Cantitatea de apă care alimentează bazinul hidrografic Bârzava, provine atât din elementele generatoare de scurgere superficială, cât şi din apa subterană. Apa ce se scurge la suprafaţă provine din ploi şi topirea zăpezilor. Scurgerea este mai bogată la sfârşitul primăverii şi la începutul toamnei. Debite mai mici se înregistrează în lunile de vară (iulie-august) şi în lunile de la sfârşit de toamnă şi de iarnă.

Alimentarea subterană participă in proportie însemnată la alimentarea totală a râului Bârzava și a afluenţilor săi.

Albia minora a Bârzavei nu a rămas aceeaşi. Ca rezultat a schimbărilor repetate a liniei cursului râului, au rezultat microforme geomorfologice. Se întâlnesc astfel: privaluri şi meandre părăsite (ca forme negative), precum şi uşoare mamelonări (ca forme pozitive). Fiind sector de câmpie, cursul apei este lin, domol. Malurile sunt in general joase, între 0,40-0,60 m. Pe alocuri însă, apar şi maluri mai înalte şi abrupte, care uneori depăsesc înăltimea de 3 m. Lătimea albiei minore variază între 5-12 m, atingând în unele locuri chiar peste 20 m.

Debitul Bârzavei prezintă mari variatii, înregistrându-se două maxime obişnuite: in luna aprilie la topirea zăpezilor şi in luna iunie datorită ploilor abundente. Vara prezintă scăderi mari până la etiaj şi chiar sub etiaj. Prezintă de asemenea creşteri bruşte în timpul ploilor torenţiale


41

Debite minime se înregistrează in lunile iulie-august şi octombrie-noiembrie când alimentarea este aproape exclusiv subterană.

Pentru regularizarea regimului Bârzavei s-au construit lacurile de acumulare de la Gozna, Văliug şi Secu. Pentru a spori capacitatea de regularizare a regimului de debit al Bârzavei în scopul prevenirii inundațiilor în zona de câmpie, au fost realizat două acumulări nepermanente amplasate aval de Gherteniș și amonte de Măureni. De asemenea, au fost realizate lucrări de îndiguire de mal pe pe cea mai mare parte din lungimea cursului râului. În etapa actuală și viitoare sunt prevăzute lucrări de regularizare și îndiguire în completare pe tronsonul Bocșa – Gătaia, pentru a mări gradul de asigurare la inundații.

In râu se deversează o serie de ape reziduale provenite din activități industriale și agricole, precum și din rețeaua de canalizare a localităților riverane, care modifică compozitia apei.

Văile cu apă intermitentă

Pe cuprinsul comunei Măureni, datorită aşezării ei în zona de contact cu dealurile

piemontane vestice, există numeroase văi intermitente. Acestea au apă numai în timpul perioadelor ploioase, secând în perioada anotimpului secetos. Ele se gasesc mai ales în partea de nord, nord-est, sud, sud-vest şi vest a teritoriului comunei. Astfel putem aminti Valea Stânca, Valea Corniş, Valea Begu şi Valea Gorovei. În general prezintă un curs foarte sinuos puţin adânc, lățimea variind între 2-4 m. Au o puternică acţiune de eroziune şi distrugere. Sunt necesare măsuri de prevenire a eroziunii, în special prin folosirea raţională a terenului.

Ravene și torenți

Fiind situată la contactul dintre câmpie şi dealuri, în zona comunei Măureni se găsesc multe formațiuni torenţiale. Aceste ravene şi torenţi au un rol negativ în peisaj, ele contribuind la degradarea terenurilor. Acţiunea lor este amplificată de lipsa unei vegetații arboricole care să fixeze solul, cât şi de unele lucrări agrotehnice necorespunzătoare.

Se impun a fi luate măsuri pentru stăvilirea şi combaterea proceselor de eroziune prin: măsuri agrotehnice, măsuri silvice, organizarea raţionala a folosirii păşunilor, măsuri hidrotehnice, asolamente pentru fiecare parcelă arabilă, orientarea parcelelor pe direcţia curbelor de nivel etc.

Izvoare

Pe teritoriul comunei Măureni există puține izvoare. Ele sunt semnalate mai ales în zona de contact a câmpiei piemontane cu piemonturile vestice şi la contactul dintre terasa şi lunca Bârzavei. Aceste izvoare nu au o importanță


42

economică, ele fiind puține la număr şi cu debit redus de apă, intermitente. Nu sunt folosite de populație.

Bălți

În trecut, zona comunei Măureni a fost acoperită cu mlaştini întinse, secate însă încă din secolul al XVIII-Iea. În Lunca Bârzavei, datorită frecventelor inundări ale acesteia, şi pe alocuri unde in trecut au existat exploatări de argilă pentru fabricarea cărămizii, se întâlnesc mici bălţi care, în perioadele secetoase, seacă de cele mai multe ori. Apele acestor băIti nu sunt folosite în scopuri agricole.

Fig. nr. 8: Baltă formată pe un braț mort al râului Bârzava (în acest gen de amplasamente se prevede crearea de exploatații piscicole în regim seminatural)


43

Fig. nr. 9: Băltire în albia pârâului Făitălan

Fig. nr. 10: Zonă de băltire cu vegetație specifică la S-V de satul Șoșdea

Apele subterane Pânza freatică se găseşte la adâncimi diferite, in functie de relief. Ea are un caracter oscilatoriu, variind în funcție de relief şi anotimpuri. Adâncimea pânzei freatice variază între câțiva metri şi 40 m sau chiar 60 m. În câmpiile cu caracter piemontan, se acumulează la adâncimi de 20-40 m mari cantităţi de apă, de obicei slab mineralizată. În zona luată în studiu, pânza de apă freatică se găseşte în câmpia şi colinele piemontane la 4-5 m, uneori la adâncimi mult mai mari, ce variază între 22 - 45 m. Pe fundul văilor nivelul apelor freatice se găsește la 2-3 m. În luncă nivelul acestora este cuprins între 1-3 m adâncime.


44

Drenajul este foarte deficitar, iar in perioadele cu ploi abundente se produce inundarea terenurilor, apele stagnând timp îndelungat pe aceste suprafețe. Calitatea apei potabile este inferioară. Din cca 40 de fântâni publice din Măureni, majoritatea sunt aşezate în stradă. Apa conține multe săruri minerale, microorganisme şi alte elemente care fac ca ea să fie dură. Pe teritoriul administrativ al comunei Măureni, a fost delimitat corpul de apă subterană GW-ROBA05-Gătaia (conform Planului de Management al spațiului hidrografic Banat).

Fig. nr. 11: Corpul de apă subteran în zona comunei Măureni Pe teritoriul Comunei Măureni nu există foraje de observație pentru monitorizarea calității apelor subterane. În perimetrul GW-ROBA05-Gataia, în vecinătatea comunei Măureni se realizează monitorizarea în următoarele foraje: Gherteniș F1, Șemlacul Mare NVF1, Șemlacul Mare SEF1, Vermeș F1 și Tormac F1. Conform Raportului de sinteză privind calitatea apelor în BH Banat din anul 2011, rezultă că GW-ROBA05-Gataia se află în stare chimică bună. Punctele de monitorizare poluate considerate ca depășiri locale sunt cele înregistrate la Tormac F1 pentru amoniu și azotați și Șemlacul Mare NVF1 pentru azotați.


45

Pe baza acestor date de sinteză nu rezultă date care să reflecte poluarea corpului de apă subterană în perimetrul comunei Măureni. Sursele de poluare identificate în perimetrul corpului de apă GW-ROBA05-Gataia pot fi: pe suprafeţe mai reduse:

o localităţile o unele ferme de animale

pe arii extinse: o substanţele din agricultură (îngrășăminte, erbicide etc) o reziduurile de la fermele de creştere a porcilor aparținând

S.C.Smithfield Ferme S.R.L. Apa destinată consumului uman Alimentarea cu apă in comuna Măureni, atât în trecut, cât și în prezent până la finalizarea racordării tuturor gospodăriilor la sistemul centralizat de alimentare cu apă, se realizează din surse proprii (fântâni individuale, săpate în perimetrul gospodăriilor). De regulă, nu sunt respectate distantele de protecție sanitară dintre fântâni și anexele gospodărești (grajduri, cotețe, WC-uri), ceea în general conduce la degradarea calității apelor din aceste fântâni. În prezent, sistemul centralizat de alimentare cu apă a localităților comunei Măureni este realizat parțial. Au fost executate două foraje amplasate în Lunca Bârzavei la sud de localitatea Şoşdea, aducţiunea către Măureni și o parte din reţeaua de distribuţie stradală din localitatea Măureni.

Fig. nr. 12: Rezervorul de apă potabilă amplasat lângă puțurile de captare din

lunca Bârzavei


46

Apele uzate menajere In prezent, în comuna Măureni nu există un sistem centralizat de canalizare menajeră. În lipsa canalizării centralizate a apelor uzate menajere, aceste ape sunt deversate în bazine betonate neimpermeabilizate sau chiar în puțuri absorbante. Există situații în care aceste ape uzate se elimină necontrolat pe sol sau sunt deversate direct în rigolele stradale destinate apelor pluviale ori în văile naturale aflate în raza gospodăriilor. Această situație este una nefavorabilă, având ca efecte pe de o parte poluarea solului și a apelor freatice, degradarea peisajului din interiorul localităților, iar pe de altă parte stări de disconfort, chiar conflictuale între locuitori. Apele meteorice sunt colectate în rigolele deschise de la marginea drumurilor si evacuate în cursurile de apa care traverseaza comuna. Rigolele sunt curatate periodic pentru a nu se colmata. 4.1.4. Solurile și utilizarea terenurilor In Câmpia Banatului piemontană, zonă în care se încadrează teritoriul comunei Măureni, există soluri variate, începând de la cernoziomuri pâna la soluri podzolice. Procesele de gleizare au fost determinate de roca-mamă argiloasă. Precipitațiile şi vegetația de pădure au determinat procese de puternică levigare, argilizare şi podzolire incipientă. Pentru satul Şoşdea, sunt menţionate următoarele tipuri principale de soluri: sol brun de pădure incipient slab podzolit gleizat in profunzime şi sol brun de pădure lăcoviştit incipient podzolit pentru câmpia piemontană, sol brun de pădure incipient podzolit pentru pantă, sol brun de pădure coluvial incipient podzolit în profunzime pentru terasa de acumulare, sol aluvo-coluvial brun slab lăcoviştit incipient podzolit pentru vale şi sol aluvional brun incipient podzolit gleizat în profunzime, respectiv aluvional brun podzolit lăcoviştit pentru luncă. Pentru satul Măureni sunt caracteristice următoarele tipuri principale de soiuri: sol brun de pădure slab podzolit pseudogleizat, sol brun-gălbui de pădure slab podzolit pseudogleizat, sol brun de pădure diferit texturat slab pseudogleizat, sol brun-gălbui de pădure slab podzolit, sol brun-gălbui de pădure mediu podzolit pseudogleizat, lăcovişte brună, sol brun de pădure podzolit, sol aluvial humifer mediu profund, sol aluvial gleizat, sol coluvial putemic humifer lăcoviştit, sol coluvial brun gleizat, sol coluvial brun podzotit gleizat, sol brun și brun-gălbui podzolit în diferite stadii de erodare.


47

Fig. nr. 13: Tipuri de sol pe teritoriul comunei Măureni Se observă că predomină solurile brune cu diferite varietăti de podzolire şi gleizare, solurile hidromorfe (lăcoviştile), solurile litomorfe (smolniţele) şi solurile aluviale. a) Solurile brune de pădure (tipice şi podzolite) Aceste soluri ocupă suprafeţe însemnate în special în regiunea deluroasă şi piemontană a ţării. Vegetatia acestor soluri este cea de pădure. Numai în vestul şi nord-vestul ţării, aceste soluri apar şi în condiții de câmpie (la altitudini sub 150 m). Orizontul cu humus al solurilor brune este de grosime relativ mică, structura lor fiindgrăuntoasă şi stabilă. Solurile brune podzolite sunt luto-argiloase în orizontul A şi argilo-lutoase în orizontul B. Sunt in general soluri active. Humificarea şi mineralizarea materialului organic încorporat în sol se desfăşoară normal. Aceste soluri sunt folosite pentru cultivarea unui sortiment variat de cereale, plante industriale şi plante de nutreţ. Primul loc îl ocupă grâul şi porumbul. Deţin însă suprafeţe mai mari şi secara, cartoful, plantele de nutreţ, păşunile şi fânetele. b) Lăcoviştile Gleizarea tipică are loc sub influenta umezirii excesive datorate apelor freatice.


48

În cazul supraumezirii determinate de stagnarea apei la suprafața solului, are loc un proces ce poartă denumirea de pseudogleizare. Uneori excesul de apă se realizează pe ambele căi, deci au loc şi fenomene de gleizare şi de pseudogleizare. Lăcoviştile şi semilăcoviştile sunt soluri cu orizont superior de culoare închisă, relativ bogate în humus şi cu gleizare evidentă, formate în zona de stepă şi silvo-stepă, sub influența apei freatice situată la mică adâncime. Sub aspectul reliefului se întâlnesc, pe unităti joase: câmpii, lunci, terase, depresiuni. Vegetația nativă sub care se formează lăcoviştile şi semilăcoviştile este caracterizată printr-o puternică dezvoltare a speciilor erbacee de fâneață sau fâneață-mlaştină. Lăcoviştile au textura variată, în functie de roca de formare. Cel mai adesea sunt soiuri grele. Continutul de humus variaza în orizontul A între 4 şi 12% şi se menține pe adâncime cu valori relativ ridicate. Semilăcoviştile, răspândite împreună cu lăcoviştile, se formează în aceleaşi condiţii naturale, apa găsindu-se însă la adâncimi ceva mai mari iar continutul în humus este mai mic. Utilizarea lăcoviştilor pentru culturi agricole este în general limitată de excesul de umezeală, ele fiind folosite predominant ca păşuni şi fâneţe. După drenare (cazul lăcoviştilor din Câmpia Banatului) sunt cultivate cu porumb, cereale, sfeclă de zahăr, canepă sau diferite plante furajere. Semilăcovişile sunt larg folosite în agricultură fără să fie, in general necesare lucrări de drenaj. e) Smolniţele Smolnitele apar in regiunea piemontană joasă din Banat, pe suprafețe cu apă freatică în general la adâncimi mai mari de 5 m. Vegetaţia naturală, constituită din păduri, a fost înlocuită aproape peste tot de culturile agricole. Sunt soluri negre şi grele, fiind cunoscute şi sub denumirea de soluri argiloase şi slab humifere. Au o textură grea, luto-argiloasă sau argiloasă, slab diferenţiată pe profil. Conţinutul de humus este cuprins in orizontul A între 2,6 şi 4,5% şi se menţine cu valori relativ ridicate şi mai in adâncime. Smolnițele sunt folosite predominant în cultura plantelor de câmp; pe alocuri sunt ocupate de păduri şi pajişti. Datorită proprietăţilor nefavorabile, culturile pe aceste soluri suferă când de lipsă de apă, când din cauza excesului de apa. Epoca optimă de lucru este foarte scurtă. d) Solurile aluviale Aceste soluri sunt răspândite în luncile tuturor apelor curgătoare din ţara noastră. Sunt solurile care corespund stadiului incipient de solificare a depozitelor aluviale sau aluvio-preluviale. Au o alcătuire granulometrică variată, de la fină pană la grosieră, frecvenţa mai mare având însă textura mijlocie. Conţinutul de humus variază între 1,5 şi 7%. Reacţia solului este alcalină (ph in jur de 8).


49

Datorită adâncimii mici a apei freatice din lunci şi din câmpiile de subsidenţă, solurile aluviale sunt frecvent gleizate. Aluviunile şi solurile aluviale se caracterizează printr-un înalt grad de fertilitate şi sunt favorabile unei game largi de culturi agricole, porumbul ocupând primul loc. Find uşor irigabile se folosesc pe scară largă în cultura legumelor. Reacția solurilor din comuna Măureni este in general slab acidă către moderat acidă, media ponderată a ph-ului fiind intre 5,4 - 5,6 pe solurile brune, brune-gălbui şi 5,7 pe solurile coluviale. Continutul in humus variază intre 1,7 şi 2,8°, 10, media ponderală fiind intre 2% şi 2, 1% pe solurile brune, brune-gălbui şi 1,9% pe solurile coluviale. Continutul in fosfor şi potasiu prezintă valori medii, uneori chiar ridicate (1%, respectiv 0,8 - 1%). Indicele de plasticitate pentru zona studiată variază între 12-14 - 16-20. Indicele de ariditate este de 32,7. Ne aflăm deci in zona solurilor brune. Se poate aprecia starea de fertilitate a soluri lor din comuna Măureni ca fiind mijlocie şi favorabilă dezvoltării agriculturii. Terenul agricol de pe teritoriul comunei este încadrat in gradul II de fertilitate. Este indicat in cadrul planului de fertilitate să se ţină seama de toate caracteristicile solului şi să se folosească metodele şi mijloacele adecvate îmbunătăţirii lui. Pentru corectarea reacţiei solului trebuie să se folosească amendamente cu carbonat de calciu (CaCO3). O deosebită importanţă prezintă pe aceste soluri aplicarea îngrăşămintelor. O eficacitate ridicată o au in primul rând cele organice. Dintre îngrăşămintele chimice necesare apar cele cu fosfor şi cele cu azot. Aprovizionarea solului cu potasiu fiind destul de bună, nu este necesară aplicarea de îngrăşăminte potasice. Lăcoviştile şi semilăcoviştile, deşi bogate, datorită excesului de apa şi deci aeraţiei deficitare, sunt soluri puţin productive. Principala măsură de îmbunătăţie a acestor soluri constă în înlăturarea excesului de apă prin executarea de lucrări de drenaj. Valorificarea cât mai bună a luncilor este condiţionată de rezolvarea numeroaselor probleme pe care acestea le ridică. Adesea ele continuă să rămână sub influenţa inundaţiilor. Măsura ce se impune, în astfel de situaţii, o constituie îndiguirea. Dar indiguirea singură nu rezolvă problema valorificării superioare a luncilor, fiind necesare şi alte măsuri. Printre acestea un rol important il are irigarea. Aceasta trebuie însă făcută cu atentie pentru a se evita ridicarea nivelului pânzei freatice.

4.1.5. Biodiversitate

În Banat există peste 2000 specii de plante superioare, mai mult de jumătate din


50

flora ţării (care se ridică la circa 3400 de specii). Covorul vegetal al acestei regiuni este alcătuit in mare parte (la şes peste 90%) din fitogenoze cultivate. Fără intervenţia omului, cea mai mare parte a suprafeţei Banatului (peste 80%) ar fi fost acoperită de păduri. În stare naturală, stepa avea un înveliş vegetal de pajişti xerofile, alternând pe alocuri cu tufărişuri din arbuşti xerofili şi cu rare petice de pădure. Pajiştile de stepă au fost însă treptat desţelenite, iar tufărişurile şi parte din pădurile de stepă au fost defrişate pentru a face loc culturilor agricole. Înfătişarea de altă dată a stepei este dominată de terenurile de cultură. Astazi pentru partea de vest a Câmpiei Banatului este caracteristică vegetaţia de stepă antropică, foarte bogată în specii, predominând dicotiledonatele, iar in partea de est, a câmpiei înalte o vegetaţie de silvostepă antropică. Domeniu! silvostepei corespunde deci câmpiei tabulare cu altitudini de 100-150 m. Zona studiată se caracterizează atât prin prezenta formaţiilor ierboase, cât şi a celor lemnoase, acestea din urmă fiind de fapt resturile pădurilor care au acoperit în trecut aproape in intregime această regiune. Vegetaţia lemnoasă a silvostepei bănătene este formată in special din quercinee, apoi din ulmi, păr sălbatic, măr sălbatic, frasin, jugastru şi glădiş. Dintre arbuşti predomină porumbarul, migdalul pitic şi diferite specii de măceşi. Pajiştile de stepă au fost formate mai ales din graminee. În luncile umede din lungul râurilor sunt pajişti de luncă, altemând cu păduri de luncă formate din specii de salix populus şi pe alocuri stejarul pedunculat. Teritoriul comunei Măureni se află situat în zona pădurilor subzona Quercineelor. Pădurile propriu-zise au fost tăiate, dar ici colo se mai află resturi din fostele păduri. Zona se încadrează în marele district panonic, la contactul între stepă şi silvostepă (antestepă). Zona de stepă Zona de stepă în câmpiile și podișurile din sud-vestul României, între altitudinile de 0 și 100 m. Prin stepă se înţelege zona pe care, datorită unor anumite condiţii de climă şi sol, se instalează o vegetaţie ierboasă caracteristică, iar vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin câteva specii de arbuştişi subarbuşti. La noi există stepă primară în Dobrogea centrală şi sudică, estul Bărăganului şi sudul Moldovei. Insular se mai întâlnesc ochiuri de stepă în Câmpia Română şi în Oltenia. Caracteristicile zonei de stepă: - relieful dominat de câmpii şi coline joase: 0 – 150 (200) m alt., - climatul continental excesiv (precipitaţii – 350 – 450 mm/an, temperatura medie anuală10 – 11,5 °C); - solurile – în general cernoziomuri tipice şi carbonatice, iar în Dobrogea,litosoluri de tipul rendzinelor. Vegetaţia tipică este reprezentată de două asociaţii:- as. Agropyretum cristati Prodan 1939, edificată de pirul cristat şi prezentă pe cernoziomuri;- as.Stipo ucrainicae – Festucetum valesiacae Dihoru


51

1970, edificată de colilia ponto-caucazianăcu păiuşul de stepă, frecventă pe litosoluri. Degradarea tuturor pajiştilor naturale a determinat evoluţia spre fitocenoze de bărboasă (Botriochloa ischaemum), iarba de sadină (Chrysopogon gryllus) ori de negară (Stipa capillata). Sunt prezente şi asociaţii intrazonale (vegetaţie de nisipuri şi desăraturi), grupări azonale (acvatice şi palustre), ruderale (de-a lungul drumurilor) vegetaţia lemnoasă este formată din specii ca: Prunus spinosa, Cerasus avium, Amygdalus nana, Paliurus spina-Christi, Jasminum fruticans, prezente sporadic în insule de păduri şi zăvoaie.

Fig. nr. 14: Peisaj de stepă la sud de satul Măureni

Fig. nr. 15: Peisaj de stepă la est de satul Șoșdea


52

Zona de silvostepă Zona de silvostepă în câmpiile și podișurile din estul, sudul și vestul României, între altitudinile de 50 și 150 m. Zona silvostepei sau stepa cu păduri face trecerea la zona forestieră. La noi ocupă suprafeţe mai mari decât stepa, şi constituie o subzonă în care se găsesc păduri mici cu arbori puternici și, mai ales din genul Quercus. Relieful are altitudini de 50 – 300 m maxim, în Moldova şi Dobrogea, şi de 50 – 150 m în restul ţării. Clima are temperaturi medii de 9,5 – 11 °C, precipitaţiile oscilând între 500 – 600 mm/an, iar perioadele de secetă fiind mai reduse. Vegetaţia lemnoasă este formată din: Quercus pedunculiflora, Quercus. robur, Ulmus foliacea, Acer tataricum, Cornus mas, Crataegus monogyna, Prunus spinosa etc. În silvostepa nordică fitocenozele sunt edificate de stejar, tufan şi glădiş- as. Aceri tatarico-Quercetum pubescenti-roboris Zolyomi 1957, de tufan, stejar balcanic şi glădiş: as. Aceri tatarico – Quercetum virgilianae-pubescentis Barcă 1973, ori numai detufan: as. Lithospermo – Quercetum pubescentis Br.-B1.1929, Borza 1937.În partea sudică, pădurile se caracterizează prin complexe în care stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora) deţine un loc de seamă. Tufărişurile aparţin asociaţiilor edificate de migdalul pitic şi porumbar cu păducel. Vegetaţia ierboasă este cea caracteristică stepei; este considerată ca şi caracteristică asociaţia Medicagini-Festucetum valesiacae Wagner 1941, edificată de păiuşul de stepă şi lucerna măruntă. Sunt prezente deasemenea grupări intrazonale (semihalofile) şi azonale (grupări de lunci, acvatice şi palustre).

Fig. nr. 16: Peisaj de silvostepă în apropierea satului Șoșdea


53

Zona nemorală Această zonă ocupă suprafeţe întinse în Banat. Relieful este reprezentat de câmpii înalte, coline şi platforme joase ori de dealuri cu altitudini de 150 -400 (500) m. Vegetaţia se subdivide în 2 – 3 subzone: - subzona pădurilor de stejari xeromezotermofili (sau a pădurilor de cer şi gârniţă); -subzona pădurilor de stejari mezofili (sau subzona stejăreto-gorunetelor); - subzona pădurilor de tranziţie. Ca pretutindeni in tară, în zona comunei Măureni, vegetaţia naturală a suferit schimbări importante în urma intervenției conştiente sau inconştiente a omului. Vegetatia primară a fost în mare parte substituită prin cea a culturilor. Vegetatia este caracteristică şi zonată în funcție de formele de relief, respectiv:

a) Vegetația câmpiei piemontane subcolinare; b) Vegetația de luncă; c) Vegetația apelor curgătoare.

a) Vegetaţia câmpiei piemontane subcolinare Este compusă din stratul arboricol al etajul arbuştilor şi stratul ierbos. Vegetatia lemnoasă se întâlneşte astăzi mai ales sub formă de arbori izolati sau în pâlcuri. Zona studiată se află în zona pădurilor, subzona Quercineelor. Arborii sunt reprezentaţi de stejarul pedunculat (Quercus robur), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejarul pufos (Quercus pubescens). Pe fângă stejar se mai găsesc exemplare izolate de ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), artar (Acer tataricus) etc. Foarte des poate fi întâlnit şi salcâmul (Robinia pseudoacacia), castanul (Aesculus hippocastanum) precum şi dudul (Morus nigra) şi teiul (Tilia tomentosa). Vegetația lemnoasă cultivată este reprezentată prin pomi roditori, dintre care predomină prunul (Prunus domestica). Subarboretul este şi el destul de bine reprezentat. Astfel se Întâlneşte: lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceşul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna), călinul (Viburmum apulus), vişinul pitic (Cerasus fructicosa), migdalul pitic (Amygdalus nana). Apoi se mai pot găsi tufe de cătină (Hippophae rhamnoides), corn (Cornus mas), sînger (Cornus sanguinea), păducel (Crataegus monogyna), spinul cerbului (Rhamnus cathartica) etc. Fructele unora dintre aceşti arbuşti sunt comercializate şi foiosite în industria farmaceutică. Solul pâlcurilor de pădure este ocupat de diferite plante cu flori. Cele mai multe înfloresc primăvara, când arborii lipsiti de frunziş permit razelor solare să pătrundă din abundenţă. Astfel poate fi găsit ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scilla bifolia), brebenel (Corydalis maschalliana). Stratul ierbos este alcătuit în cea mai mare parte din aceleaşi asociații de


54

graminee, ca şi stepa cu ierburi înalte. În stare naturală, stepa avea un înveliş vegetal de pajişti xerofile alternând pe alocuri cu tufărişuri din arbuşti xerofili şi cu rare petice de păduri. . În trecut setepele şi silvostepele au fost dominate de graminee: colilia (Stipa pennata), păiuşul (Agrostis capillaris), pirul (Cynodon dactylon), bărboasa (Andropogon gerardii), firuţa (Poa pratensis), compozite, leguminoase, umbelifere, ranunculacee şi liliacee. Înfăţişarea de altădată a stepei este dominată acum de terenurile de cultură. Unde au mai rămas, ici colo, petice nesemănate, sunt islazuri păscute de vite. Buruienile semănăturilor pot fi întâlnite astăzi atât în lanurile cultivate, cât şi pe ogorul lăsat pârloagă sau pe marginea drumurilor. În teritoriul luat în studiu pot fi întâlnite, printre altele, următoarele: traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), trei-frati-pătati (Viola tricolor), sugelul (Lamius purpureum), rotunjioara (Glechoma hederaceea), păpădia (Taraxacum officinale), rapiţa sălbatica (Brassica rapa), macul de câmp (Papaver rhoeas), albăstreaua (Centaurea cyanus), neghina (Agrostemma githago), mohorul verde (Setaria viridis), romaniţa (Matricaria chamomilla), ciulinul (Carduus nutans), păIămida (Cirsium arvense). Mai pot fi întâlnite şi muştarul sălbatic (Sinapis arvenssis), urzica (Urtica dioica), laptele câinelui (Euphorbia cyparissias), coada şoricelului (Achillea millefolium), menta sălbatică (Mentha longifolia). b) Vegetaţia de luncă Datorită condiţiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acesteia şi topoclimatului caracteristic, luncile râurilor au o vegetaţie specifică, independentă de cea a zonelor sau a etajelor vegetale pe care le străbat. În Lunca Bârzavei se află o vegetatie arborescentă de tipul zăvoiului, alcătuită din specii de esențe albe: sălcii, răchite, plopi (Populus alba, Populus nigra), cătini, anini şi mai rar de esențe tari ca: stejarul, ulmul, frasinul, carpenul etc. Sălcetele alcătuite din sălcii şi răchite în general, le întâlnim pe tot cursul râului. Solurile dintre ele, ca şi marginile pietroase ale luncilor sunt acoperite de cătinisuri. Acestea se prezintă sub formă de tufişuri alcătuite din cătina albă (Hippophae rhamnoides), cătina mică (Myricaria germanica) şi cătina roşie (Tamarix ramosissima). Frecvent, sălcetele sunt însotite de plopişuri, sub coroana cărora se dezvoltă în condiții bune arbuştii (soc, sânger, călin etc.) şi stratul ierbos. Fânetele de pe raza comunei sunt formate, în general, de asociații valoroase şi dau o productie de 10.000-12.000 kg/ha, masă verde, cu o producție de fân de 32-34%.


55

Fig. nr. 17: Vegetație caracteristică de mal și de luncă pe râul Bârzava

c) Vegetaţia apelor curgătoare Apa curgătoare principală din comună este râul Bîrzava. Covorul vegetal nu este prea bogat. Find sector de câmpie, întâlnim diatomee: diferite tipuri de alge, broscarită (Potamogeton natans), izmă (Mentha aquatica), piciorul cocoşului (Ranunculus repens). Vegetaţia are o importanţă deosebit de mare pentru economia locală. Cu toate că cea mai mare parte a pajiştilor naturale (păşuni, fânete) au fost luate în cultură, ele prezintă o sursă importantă de furaje pentru creşterea animalelor. FAUNA Fauna zonei luată în studiu este destul de variată şi bogată. Ea este în strânsă legătură cu formele de relief, climă şi vegetaţie. Aceşti factori externi care exercită o acțiune asupra vieţii organismelor şi a comunităţilor lor constituie factorii ecologici sau factorii mediului. Fauna de stepă şi silvostepă se întinde pe un spaţiu mai mare decât al asociațiilor vegetale respective propriu-zise, pe urmele înaintării în domeniul pădurilor tăiate a elementelor de stepă. Contrastele mari climatice dintre iarnă şi vară, ariditatea accentuată, lipsa de adăpost şi vegetația mai puțin bogată sunt elemente care contribuie la restrângerea faunei. Posibilităţile cele mai bune de dezvoltare, dintre mamifere, le au rozătoarele. În schimb unele specii din trecut (exemplu dropia), azi au dispărut sau se întâlnesc într-un număr tot mai mic. În general, pe raza teritoriului comunei Măureni putem întâlni următoarele specii:


56

Mamifere Mamiferele au o largă răspândire. Cele mai des întâlnite mamifere în stepă şi silvostepă sunt rozătoarele. Astfel putem aminti: popândăul (Citellus spermophilus), hârciogul european (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), şobolanul de câmp (Apodemus agrarius), orbetele (Spalax leucodon), şobolanul cenuşiu (Rattus nomegicus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Aceste rozătoare produc pagube însemnate culturilor. Dintre cele mai dăunătoare sunt şoarecii de câmp, care în unii ani se înmulțesc exagerat de mult. Mai rar este hârciogul. Dintre carnivore, întâlnim vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus) şi mai rar viezurele (Meles meles). Destul de răspândită este şi nevăstuica (Mustela nivalis) precum şi dihorul (Musttela putorius), cârtița (Talpa europaea), ariciul (Erinaceus europaeus). Foarte rar şi numai în trecere, apare mistreţul (Sus scrofa). In schimb căprioara (Capriolus capriolus) a devenit în ultimii ani o prezenţă permanentă în aceste ținuturi. Păsări Păsările sunt bine reprezentate în stepă şi silvostepă. Unele specii, însă, aşa cum este dropia (Otis tarda), spurcaciul sau dropia mică (Tetrax tetrax) au o arie de răspândire destul de limitată. Datorită vânatului nechibzuit, sunt pe cale de dispariție. Rară este şi potârnichea (Perdix perdix), dar foarte numeroasă este prepelița (Conturnix conturnix). O pasăre tipică de stepă este găinuşa de stepă. Alte păsări foarte răspândite sunt: ciocârlia de câmp, fâsa de câmp (Anthus campestris), ciocârlanul (Alauda cristata), corbul (Corvus corax). În anumite perioade ale anului este semnalată şi rața sălbatică (Anas boschas), în bălţile luncii Bârzavei. Uneori este văzut şi șorecarul comun (Buteo buteo), dar care se arată tot mai rar. Datorită măsurilor de repopulare întreprinse în ultimii ani, fazanul este una din păsările cele mai răspândite în acestă zonă. Peşti Apele râului Bîrzava şi bălţile luncii sunt destul de puțin populate de către specii piscicole. Pot fi întâlnite populații restrânse din speciile: crap (Cyprinus carpio), ştiucă (Exos lucius), biban (Perca fluviatilis), lin (Tinca tinca), mreană (Barbus barbus), roşioară (Scardinius erythrophthalmus) şi caras (Carassius gibelio). Aceste specii comune nu prezintă importanţă economică, costituind doar obiectul pescuitului de agrement. Pe teritoriul administrativ al comunei Măureni nu există arii naturale protejate. Cele mai apropiate arii naturale protejate sunt: ROSCI0336 Pădurea Dumbrava (județul Timiș) situată la o distanță de 16 km și ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului, situată la o distanță de 25 km.


57

4.1.6. Managementul riscurilor de mediu

Fiind situat într-o zonă cu o morfologie diversă, în care se îmbină elemente specifice reliefului de câmpie subcolinară piemontană cu cel de terasă şi de luncă, teritoriul administrativ al comunei Măureni se confruntă cu o varietate importantă de elemente de risc natural. Între cele mai importante riscuri şi zone de risc natural ne vom opri asupra inundaţiilor, degradarea accentuată a malurilor datorată eroziunii, văi torenţiale afectate de eroziune, etc. Identificarea zonelor şi a riscurilor natura le potenţiale a fost făcută pe baza documentaţiei disponibile, respectiv P.A.T.N. - Secţiunea a V-a - Riscuri naturale, P.A.T.J. Caraş-Severin, cap. 1.4. – Zone cu riscuri naturale, Harta pentru zone inundabile: ISU Semenic și SGA Apele Romane, informaţii culese din teritoriu de la reprezentanţi ai administraţiei locale.

Risc seismic Prin pozitionarea geografică a județului Caras-Severin, acesta se grefează pe un areal caracterizat de un potențial seismic ridicat, având ca sursă generatoare a cutremurelor un complicat sistem de falii activate cu intermitență, care este propriu zonei de vest a țării. Mișcările telurice din aceasta zonă sunt încadrate comprehensiv în categoria „cutremurelor bănățene”. Cauzele generatoare sunt exclusiv de natură tectonică, acumulările energiei de deformare care conduc la generarea seismului fiind controlate de mişcările diferenţiale, verticale şi orizontale (decroşări) ale blocurilor tectonice delimitate de falii a căror activitate este relativ dovedită prin fenomene geologice. Potrivit Legii 585/12.09.2001, privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, secţiunea V-a - Zonele de risc natural şi a Normativului P 100-92, comuna Măureni se înscrie într-o zonă cu o magnitudine seismică potenţială de grad 7 - scara M.KS, conform raionării seismice a teritoriului României. Amplasamentul studiat este situat în zona de calcul E și prezintă o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.12 pentru cutremure având intervalul mediu de recurentă IMR = 100 ani si o perioadă de control (colț) a spectrului de răspuns Tc = 0.7sec.

Risc de inundabilitate Conform Planului de Amenajare a Teritoriului National – Secțiunea a V- a și a Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Caraș-Severin, pe teritoriul comunei Măureni există risc de inundații la revărsarea unui curs de apă – în bazinul inferior al râului Bîrzava. Creşterile de debite în cazul râului Bîrzava în perioadele cu precipitații abundente, cu caracter de aversă, afectează întregul curs de propagare prin distrugerea şi erodarea malurilor, prin antrenarea unui volum mare de pietrişuri, nisipuri şi material lemnos, cu un impact distructiv asupra malurilor şi a zonelor joase. În zona localităţii Şoşdea, aceste efecte se


58

manifestă prin inundarea unor culturi agricole, afectarea unor gospodării și a altor bunuri. Pe teritoriul administrativ al comunei sunt identificate mici zone depresionare cu drenaj insuficient în care apa din precipitații băltește.

Risc de instabilitate ( alunecări de teren) Baza de lucru este oferită de Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural". Modul de întocmire este reglementat de Normele Metodologice ale legii 575/2001, privind modul de elaborare si continutul hărților de risc natural la alunecări de teren. Planul de amenajare a teritoriului județean Caraș-Severin descrie existența unui model de estimare a potențialului de producere a alunecărilor de teren, în funcție de opt factori luați în considerare: factorul litologic, factorul geomorfologic, factorul structural, factorul hidrologic și climatic, factorul seismic, factorul silvic și factorul antropogen. Conform hărții „Potențialul declanșării alunecărilor de teren în cuprinsul județului Caras-Severin” prezentată în PATJ Caraș–Severin, teritoriul comunei Măureni este încadrat în perimetrul V (zona Bocșa – Berzovia – Șoșdea). Pentru realizarea hărtii de probabilitate la fenomenele de instabilitate s-au folosit hartile tematice ale celor 8 factori. Pentru factorul geomorfologic a fost realizată harta pantelor. Acestea au fost suprapuse ulterior dupa formula:

Ka Kb Km = (Kc + Kd + Ke + Kf + Kg + Kh) 6

Factorii care stau la baza hărții de probabilitate sunt următorii:

- Factorul litologic (Ka) cuantifică influența pe care o are litologia întâlnită asupra fenomenelor de instabilitate. Zona comunei Măureni prezinta roci sedimentare detritice neconsolidate – necimentate. Acest factor este de 0,7 pentru teritoriul studiat.

- Factorul geomorfologic (Kb) exprimă probabilitatea de producere a alunecărilor de teren în funcție de energia de relief a zonei respective. Prezentând un relief de tip colinar, caracteristic zonelor piemontane și de podiș fragmentat de rețele hidrografice cu văi ajunse într-un anumit stadiu de maturitate, mărginite de versanți cu înălțimi medii și înclinări în general medii și mici, factorul este de 0,4.

- Factorul structural (Kc) caracterizează starea de evoluție tectonică a zonei investigate. Din acest punct de vedere, zona comunei Măureni se caracterizează printr-o tectonică cu strate cvasi-orizontale, fără o tectonică


59

complicată. Astfel factorul structural are valoarea 0,3 pentru tot teritoriul investigat;

- Factorul hidrologic si climatic (Kd) este introdus în formulă pentru a cuantifica influența precipitațiilor asupra condițiilor de stabilitate ale versanților. Conform hărților de raionare a precipitațiilor pe teritoriul țării noastre, teritoriul comunei Măureni se încadrează la zone cu precipitatii medii anuale cuprinse între 500 - 600 mm, cantități moderate de precipitații. Astfel factorul hidrologic și climatic are valorea 0,4.

- Factorul hidrogeologic (Ke) cuantifică probabilitatea de producere a alunecărilor de teren prin influența pe care o are poziția nivelul hidrostatic față de suprafața terenului, precum și prin regimul de curgere. Pe zona deluroasă, nivelul apei se află la adâncimi mari, iar în zonele de terasă-luncă nivelul este aproape de suprafață astfel că factorul hidrogeologic are valori de la 0.1 pentru zonele deluroase până la 1 pentru zonele de terasă. Pentru zona studiata, factorul are valoare de 0,31 – gradienți de curgere a apei freatice moderați. Forțele de filtrație au valori care pot influența sensibil starea de echilibru a versanților.

- Factorul seismic (Kf) – conform STAS 11.100/1993, comuna Măureni, se încadrează în zona de intensitate macroseismică 6 (șase) pe scara MSK. Conform anexei C din „Normele Metodologice din 10 aprilie 2003 ale legii 575/2001, privind modul de elaborare și conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren", zona studiată se încadrează la un factor seismic egal cu 0,8 adică prezintă o intensitate seismică mai mare de gradul 7;

- Factorul silvic (Kg), are ca punct de plecare gradul de acoperire cu vegetatie arboricolă a teritoriului – gradul de acoperire cu vegetatie arboricola este mai mic de 20 %;

- Factorul antropic (Kh), este cuprins în intervalul 0.1 pentru zonele din extravilan și 1 pentru zonele ocupate de constructii. Pentru zona studiată, acest factor este de 0,40.

Pentru acest perimetru, cu valorile factorilor : Ka = 0,70, Kb = 0,40, Kc = 0,30, Kd = 0,40, Ke = 0,31, Kf = 0,80, Kg = 0,60, Kh = 0,40 comuna Măureni prezintă un coeficientul mediu de hazard Km = 0,1312.

Teritoriul comunei Măureni este o zona cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren medie, afectând pachetele de deluvii.

În timpul viiturilor, eroziunea verticală și laterală este deosebit de activă, putând declanșa alunecări retrogresive.

Pe teritoriul comunei au fost identificate mici zone în care s-au manifestat în trecut fenomene de instabilitate superficiale.


60

4.1.7. Populație și sănătate umană

Populația comunei a fost în continuă scădere începând din anul 1975 până în anii 1990, indicele demografic negativ fiind caracteristic județului, pentru mediul rural. După 1992, se constată, spre deosebire de alte localităţi din judeţ, un ușor spor demografic, prin stabiliri în localitate, dar și prin creșterea natalităţii. Evoluţia populației in perioada 2008 – 2012:

DENUMIRE 2002 2008 2009 2010 2011 2012 Media pe 5 ani

Populatia totală, din care:

2672 2698 2751 2795 2836 2876

- femei 1330 1397 1426 1447 1471 1489 - bărbați 1342 1301 1326 1348 1365 1387 Născuți vii 67 60 37 64 81 61,8 Decedați sub un an 0 0 0 0 0 0 Decedați 12 19 29 33 21 22,8 Stabiliri de domiciliu în localitate

10 15 3 15 5 9,6

Plecări cu-domiciliul din localitate

20 15 12 8 10 13,0

Spor natural +55 +41 +8 + 31 +60 39,0 Spor migrator -10 +/-0 - 9 +7 -5 -3,4 Spor total +45 +40 -1 + 38 +55 35,4 După cum se poate vedea din datele prezentate mai sus, per total mișcarea populaţiei este pozitivă - un spor total ce se menţine la peste 38, urcând chiar la 55 in anul 2012. Acestă situaţie se explică prin sporul narural crescut ce merge până la 60 in 2012, deoarece numărul de nasteri prezintă cifre importante in fiecare an. Putem socoti că in 2012 s-a născut cate un copil la 4.5 zile. Excepţie face anul 2010 când sporul total a fost -1. Urmărind evoluţia populaţiei pe sexe in perioada 2008-2012, se observă că numărul bărbaţilor este mai mic decât numărul femeilor cu cca. 100 persoane, bărbaţii fiind plecaţi la muncă in ţările din vestul Europei. Numărul locuitorilor și evoluţia populaţiei După recensământul din 1992 se constată cresterea constantă a populaţiei comunei. Sporul natural si migraţia internă pozitivă au determinat in ultimile


61

două decenii o crestere a populaţiei cu 433 locuitori in perioada 1992 - 2011, ceea ce reprezintă o crestere in medie cu 22,78 locuitori/an. În tabelul de mai jos este prezentata evoluţia numărului de locuitori per total comună si defalcat pe cele două sate si pe sexe, datele fiind cele furnizate de recensămintele din anii 1992, 2002 si 2011- date preliminare.

Comuna Măureni Măureni Șoșdea 1992 din care

F/B: 2403

1301/1102 1561

702/859 842

471/371 2002 din care

F/B: 2672

1330/1342 1749

800/949 923

530/393 2011 din care

F/B: 2836

1471/1365 1815

835/980 1021

558/463 2002-1992 din

care F/B: +269

+29/140 + 188

+98/90 + 81

+59/22 2011-2002 din

care F/B: +164

+141/23 +66

+35/31 +98

+28/70 Spor pe 19 ani din care F/B:

+433 (22,78 loc/an) 170/263

+254 (13,36 loc/an) 133/121

+179 (9,42 loc/an) 87/92

Sursa: Recensământul populației; Registrul agricol Structura demografică Structura pe sexe și pe pe grupe de vârstă Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea gradului de îmbătrânire a populaţiei. Astfel, conform c1asificaţiei O.N.U. populaţia tânără s-a considerat intre 0-19 ani, cea adultă intre 20-64 ani si cea bătrână peste 65 ani. Datele de la recensământul populaţiei realizat in 1992, 2002, dar și în 2011 relevă o structură demografică dezechilibrată în localitatea Șoșdea, unde se menţine un număr mai mare de femei decât de bărbaţi, fapt ce se explică prin procesul de îmbătrânire al populaţiei :

în 1992 cu 100 femei mai mult decât bărbaţii; în 2002 cu 37 femei mai mult decât bărbaţii; în 2011 cu 95 femei mai mult decât bărbaţii.

Aceasta se explică prin existenţa unui contingent mare de femei cu vârsta peste 65 ani, așa cum apare în tabelele de mai jos ce reprezintă structura pe sexe si grupe de vârstă. Efectivele reduse de bărbaţi la grupa în vârstă de muncă 20-64 ani faţă de cele ale femeilor se poate explica prin tendinţa de migrare a acestora în căutarea unui loc de muncă în centrele industriale apropiate. Excedentul feminin la grupa de vârstă peste 65 ani se datorează fenomenului supramortalităţii masculine si speranţei mai mari de viaţă a femeilor. Structura


62

pe sexe și grupe de vârstă a populaţiei in anul 2011 se încadrează în tendinţele anterioare, indicând un excedent al populaţiei feminine la grupele de vârstă peste 60 de ani, dar si la grupele de vârstă 25-54 ani, grupă din care bărbaţii sunt plecaţi la muncă. De asemenea, din digrama privind structura pe sexe si grupe de vârstă in anul 1998 se observă existenţa unui excedent feminin la segmentul de populaţie intre 5-9 ani, iar in 2011 la segmentul de populaţie intre 0-4 ani, situaţie atipică luând in considerare fenomenul evidenţiat statistic al supranatalităţii masculine. Anul 1998:

Specificație

Grupa de vârstă 0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65 ani si peste

Total pop.- 2583 219 241 235 229 234 846 16 135 299Ponderea % 8,47 9,33 9,09 8,86 9,05 32,75 0,61 5,22 11,57Feminin - 1280 100 132 116 107 115 441 7 68 119Masculin -1303 119 109 119 122 119 405 9 67 178Sursa: Registrul agricol Anul 2011:

Specificație

Grupa de vârstă 0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65 ani si peste

Total pop.- 2838 164 204 186 231 249 1143 165 87 409Ponderea % 5,77 7,18 6,55 8,13 8,77 40,27 5,81 3,06 14,41Feminin - 1471 93 100 100 120 125 594 91 52 196Masculin - 1365 71 104 104 111 124 549 74 35 213Sursa: Registrul agricol Structura etnică a populației Conform rezultatelor finale ale Recensământului din 2011, structura pe nationalități are un grad mare de omogenitate, 94,42% fiind români. Un procent mai însemnat îl deține comunitatea maghiară cu 1,4%. Celelalte nationalităti au o proportie neînsemnată, cu procente cuprinse între 0,11% germani si 0,981% turci, din populatia locală.

Structura confesională a populației Conform rezultatelor finale ale Recensamantului din 2011, structura confesională a populației comunei Măureni în anul 2011 era de 76,45% ortodocsi, urmati de 15,42% penticostali si 3,48 % romano – catolici.


63

4.1.8. Schimbări climatice Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activitătile umane care determină schimbarea compoziției atmosferei globale și care se adaugă la variabilitatea naturală a climei observate pe o perioadă de timp comparabilă. Prin Legea nr. 3/2001 România a ratificat Protocolul de le Kyoto, anagajându-se sa reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de referință 1989. Dinamica acestor emisii în intervalul de timp scurs din anul 1989 a cunoscut un trend descendent în intervalul 1989 – 1999 (o scădere a emisiilor cu ~50% față de anul 1989) datorat în principal declinului activităților economice, urmat de o tendința de creștere a emisiilor în intervalul 2000 – 2004, reflectând dezvoltarea economică din această perioadă, și o usoară tendință de scădere în utimii ani, datorată îmbunatățirilor tehnologice. Estimările făcute pâna în prezent, pe baza acestei tendințe de creștere a emisiilor gazelor cu efect de seră, arată ca fiind foarte probabilă îndeplinirea țintei stabilite pentru 2012. La nivel național, cea mai mare contribuție la emisiile totale de gaze cu efect de sera o detine dioxidul de carbon (71.39% - valoarea medie 1989 - 2007), urmat de CH4 (17.33% - valoarea medie 1989 - 2007) si N2O (10.7% - valoarea medie 1989 - 2007). Estimarea impactului schimbărilor climatice asupra României s-a realizat printr-un studiu al Academiei Române, în care s-au selectat diferite Modele de Circulație Generală a atmosferei, care reflectă cel mai bine condițiile din țara noastră. Conform rezultatelor generate de aceste modele, în condițiile dublării concentrației dioxidului de carbon în atmosferă, se așteaptă pentru deceniile următoare o creștere a temperaturii medii globale cuprinsă între 2,4 si 7,4°C. Impactul schimbărilor climatice se reflectă în creșterea temperaturii medii cu variații semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populație, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafețelor aride, modificări în desfășurarea anotimpurilor, creșterea frecvenței si intensității fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversității etc. Pentru România, modificarea condițiilor climatice regionale si locale influentează ecosistemele, așezările umane și infrastructura. Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundații, secete) sunt tot mai frecvente, iar pagubele produse de acestea sunt semnificative. Predicțiile bazate pe efectele schimbărilor climatice globale arată o creștere a frecvenței de apariție a evenimentelor meteorologice extreme. Efectele schimbărilor climatice se manifestă în mediul rural, dar și urban prin afectarea negativă a producției agricole, dar și a biodiversității. S-a pus de asemenea în evidenta faptul că, datorită creșterii temperaturilor si scăderii volumului precipitatiilor, în zonele de câmpie împădurite joase și/sau deluroase se va înregistra în anii următori o scădere considerabilă a productivității agricole și forestiere.


64

La nivelul comunei Măureni nu există un inventar al emisiilor de GES din diferite surse. Sectorul industrial este practic inexistent pe teritoriul comunei.

4.1.9. Peisaj Satele comunei Măureni sunt sate de câmpie, cu profil economic predominant agricol. Ca tipologie, cele două sate componente ale comunei sunt de tip grupat, regulat, geometric, rectangular, dublu simetric. Identitatea peisagistică a comunei Măureni este dată în principal de mediul construit de tip rural care cuprinde gospodăriile populației, aliniamentele stradale și anexele agricole și gospodărești. Alături de acestea, se enumeră mai multe stâne în jurul vetrei localităților, în imediata apropiere a pășunilor. Alte tipuri de peisaj sunt: zonele arabile cultivate, păsunile, fânețele, văile, aliniamentele de vegetație (arboricolă și arbustivă), pădurea de luncă din zona râului Bârzava. Principalele trăsături care dau valoare peisajului sunt: Valoarea estetică (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor

peisagistice); Valoarea tradițională (elemente endemice naturale, elemente distinctive de

natură culturală). Diversitatea relativ redusă a formelor de relief, precum și a ecosistemelor naturale și seminaturale existente pe teritoriul comunei fac ca valoarea peisajului să fie caracterizată mai mult prin aspecte monotone.

4.1.10. Monumente istorice și arheologice

Conform PATN, comuna Măureni nu face parte din unitățile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national.

Monumente istorice:

o Monumentul eroilor din curtea Bisericii Catolice din Măureni pentru comemorarea eroilor căzuţi la datorie în timpul primului război mondial.

o Monumentul eroilor din centrul localităţii Șoșdea pentru comemorarea eroilor căzuţi la datorie în al doilea război mondial.

o Biserica Catolică din localitatea Măureni.


65

Pe teritoriul comunei Măureni, în apropierea satului Şoşdea, se regăsesc trei zone de interes arheologic cu monumente istorice cuprinse în Lista monumentelor istorice aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 670/2010. În aceste condiţii, zona se poate considera ca având un potenţial arheologic ridicat. Aceste monumente sunt: Denumire Cod Sat Amplasare Datare 1. Sit arheologic de la

Șoșdea, punctele “Zgurile Mici”, “Zgurile Mari”, “Izlaz”, ”Munteanu”

CS-I-s-B-10883 (Cod RAN: 53265.01)

Șoșdea “Zgurile Mici”, “Zgurile Mari”, “Izlaz”, ”Munteanu”

Sec. III-IV

2. Aşezare de prelucrare a minereului

CS-I-m-B-10883.01 (Cod RAN: 53265.01.02)

Șoșdea “Zgurile Mici”, “Zgurile Mari”, “Izlaz”, ”Munteanu”, la est de sat, la 800 m de vechiul drum spre Berzovia, pe malul drept al Bîrzavei, în dreptul saivanelor din punctul “Izlaz”

Sec. III-IV Epoca daco-romană

3. Aşezare CS-I-m-B-10883.02 (Cod RAN: 53265.01.01)

Șoșdea “Zgurile Mici”, “Zgurile Mari”, “Izlaz”, ”Munteanu”, la est de sat, la 800 m de vechiul drum spre Berzovia, pe malul drept al Bîrzavei, în dreptul saivanelor din punctul “Izlaz”

Eneolitic


66

Fig. nr. 18: Localizare sit arheologic Șoșdea

4.1.11. Transport durabil

Trafic rutier

Căile de circulatie rutiere sunt principalele căi de comunicatie prezente pe teritoriul administrativ al comunei Măureni. Circulația majoră se desfășoara în special pe DN58B (Reșița – Timișoara), modernizat, ce străbate teritoriul administrativ al comunei de la est spre vest pe distanta de 8,2 km. Rețeaua de circulație rutieră este completată de drumurile comunale de importanță locală ce permit accesul către zonele funcționale ale comunei, respectiv drumurile comunale DC83A, pe relația Măureni – Șoșdea – Tormac. Drumurile comunale sunt în cea mai mare parte asfaltate sau balastate. Suprafața totală a căilor de circulație rutieră este de 57,39 ha (26,24 ha Șoșdea si 31,15 ha Măureni) din care suprafața de 3,64 ha este ocupată de infrastructura aferentă drumului național și 1,86 ha de infrastructura drumurilor locale (comunale).

Trama stradală este dezvoltată organic, de-a lungul evoluției istorice a comunei. Din fericire există doar mici modificări rezultate din parcelări sau


67

dezmembrări, acest aspect contribuind la configuratia morfo-spațială a localitătii. O disfunctie majoră a sistemului de circulații rutiere o reprezintă gestionarea intersectiilor rutiere. Intensitatea traficului rutier și poziționarea lui vis-à-vis de teritoriul intravilan al localitătii au determinat un rol negativ al acestuia ca element restrictiv în dezvoltarea și funcționarea localitătii. În planul de reglementări urbanistice au fost propuse trasee și pasaje pietonale noi, au fost indicate nodurile axelor rutiere noi și cele ce necesită modernizarea/mărirea profilului stradal și a capacitătii de trafic. Un element important îl reprezintă echiparea edilitară cu rigole pluviale la strada principală și la străzile secundare. Pentru dezvoltarea corectă a localității și articularea zonelor funcționale ale localitătii sunt importante dezvoltarea sistemului de circulații pietonale și rezolvarea problemelor generate de circulatia rutieră.

Trafic feroviar

Comuna Măureni este racordata la reteaua feroviara nationala, prin punctul de oprire Măureni, situat la circa 2 km fata de intravilanul satului in directia nord, la circa 100 metri de DC 83A Măureni – Șoșdea. Teritoriul comunei este traversat de linile de cale ferată Reșița – Timișoara și Gătaia - Buziaș.

Fig. nr. 19: Aspecte actuale de la Halta CF Măureni


68

Fig. nr. 20: Aspectul actual al Haltei CF Șoșdea

4.1.12. Echiparea edilitară a comunei

Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă a celor două localități se realizează din două puțuri forate de mare adâncime, pe amplasamentul situat în lunca Râului Bârzava, la sud de localitatea Şoşdea. Canalizarea apelor menajere La ora actuală, comuna Măureni nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, și nici de stație de epurare. Sistemul de gospodărire a deșeurilor În comuna Măureni, începând cu anul 2001 se organizează transportul bisăptămânal al gunoiului menajer, reducându-se în cea mai mare măsură poluarea mediului. Nu s-au realizat depozite de deșeuri pe teritoriul comunei. Deșeurile menajere se colectează în recipienți specifici, europubele, fiind ridicate periodic de către un operator autorizat și transportate la locații autorizate din afara județului. În viitor, după anul 2015, fluxul deșeurilor menajere din comună va fi inclus în Sistemul Integrat de Gestiune a Deșeurilor din județul Caraș-Severin. Activitatea de gospodărie comunală îşi are baza într-o incintă situată în Măureni în vecinătatea remizei de pompieri. În Şoşdea există de Asemenea o remiză de pompieri.


69

Cimitire: sunt câte două cimitire în fiecare localitate. Cel ortodox din Măureni necesită extindere. Sistemul alimentare cu gaze naturale În prezent Comuna Măureni nu dispune de rețea de alimentare cu gaze naturale. Există însă solicitări din partea populației și a organelor administrative locale pentru realizarea unei rețele locale de gaze naturale. În prezent în cadrul gospodăriilor se folosesc butelii cu gaze lichefiate. Pentru consumul necesar unor obiective mai importante se pot utiliza recipiente de capacitate mare cu butan-gas sau centrale pe lemne. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică a comunei Măureni se realizează din Sistemul energetic național. Teritoriul administrativ este traversat de două linii de înaltă tensiune, respectiv de LEA 220 kV în partea de nord-est a localităţii Şoşdea şi LEA 110 kV ce merge în paralel cu linia de cale ferată Berzovia-Măureni-Gătaia. Alimentarea cu energie electrică a celor două localităţi se face din sistemul naţional prin linii de medie tensiune ce intră în postulile de transformare aeriene (PTA) amplasate pe stâlpi. Sunt alimentate toate gospodariile de la rețeaua stradală. Reţeaua de joasă tensiune realizată pe stâlpi de beton se găseşte într-o stare bună de funcţionare. De asemenea iluminatul public este realizat cu corpuri de i1umiat formate din lămpi cu vapori de mercur, asigurând un iluminat corespunzător la nivelul fiecărei localităţi. Alimentarea cu căldură Încălzirea locuințelor se face în sistem individual cu sobe pe combustibil solid. Pentru unitătile publice s-au realizat lucrări de modernizare adoptându-se ca soluţie de încălzire folosirea de centrale termice proprii, de mică capacitate, ce funcționează pe combustibil solid. Telefonie Comuna Măureni beneficiază de telefonie fixă, asigurată de RomTelecom prin intermediul unei centrale Alcatel cu 350 de abonaţi, racordată la reţeaua de cablu optic subteran care o leagă cu Reşiţa şi Timişoara, dar şi de telefonia mobilă; pe lângă antena pentru telefonie GSM in localitatea Măureni, existentă in zona fostului CAP, s-au mai ampisat o antenă a companiei COSMOTEşi o antenă RDS-RCSÎn partea de est a satului Măureni ce aslqură difuzarea programelor de TV prin cablu, cât şi conectarea la internet - pentru 420 abonaţi. Introducerea cablului optic in zonă, în lungul DN 58B permite îmbunătăţirea serviciilor de telecomunicatii în zonă.


70

4.2. EVOLUTIA FACTORILOR DE MEDIU ÎN SITUAȚIA

NEIMPLEMENTĂRII PUG COMUNA MĂURENI Analiza stării mediului în condițiile neimplementării planului reprezintă o cerință atât a Directivei SEA (Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 27 Iunie 2001 asupra evaluarii efectelor unor planuri si programe asupra mediului) art. 5 si anexa I-b, transpusă prin Hotarârea de Guvern nr. 1076/20042, art.15. Scopul acestei analize este de a evalua modul în care PUG comuna Măureni răspunde nevoilor și cerințelor stării mediului din teritoriul analizat și a tendințelor sale de evoluție. Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului actual de cunoaștere și a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului și tendințele evoluției sale (vezi sectiunea anterioară a raportului). Analiza este structurată pe aspectele de mediu relevante pe baza cărora s-a realizat caracterizarea stării mediului. Evaluarea stării viitoare a mediului și în mod particular a Alternativei 0 este dificil de realizat în condițiile în care datele necesare nu sunt disponibile și a existenței a numeroase lipsuri și incertitudini în privința caracterizării actuale a stării mediului. Scenariul de realizare al Alternativei „0” presupune posibilitatea neimplementării PUG comuna Măureni. Cu privire la această situație ipotetică se pot face urmatoarele precizari:

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare specifică și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului de Amenajare al Teritoriului Județean Caraș-Severin. Lipsa lui, respectiv neimplementarea prevederilor sale nu scutește autoritățile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele și bunele practici de protecție a mediului;

Planul va asigura un cadru unitar privind posibilitățile de dezvoltare în context local și regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen mediu a zonei (5-10 ani). Reglementările configurativ-spațiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecte economice și sociale, precum și cu aspecte ce vizează protecția mediului. Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:

o cheltuirea ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii luate de diferite instituții;

o direcții antagonice de acțiune datorită lipsei unei viziuni unitare. Lipsa /neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunități

importante de cuprindere a aspectelor de mediu în politica urbanistică


71

locală. Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea și promovarea PUG comuna Măureni creaza cadrul adecvat de dezbatere și consultare publică asupra opțiunilor privind dezvoltarea zonei. Problemele Comunei Măureni în Alternativa „0” la nivelul teritoriului extravilan şi intravilan, pe zone funcţionale, în cazul în care nu s-ar da curs propunerilor şi măsurilor cuprinse în reactualizarea PUG-ului şi RLU-ului comunei, sunt prezentate în continuare. Se prognozează următoarele aspecte:

1. Dezechilibre în dezvoltarea economică; 2. Disfuncţionalităţi constatate în teritoriul extravilan şi intravilan; 3. Disfuncţionalităţi ale mediului.

1. Dezechilibre în dezvoltarea economică: din analiza modului de

ocupare a terenului extravilan se constată: - din totalul suprafeţei de teren pe care-l deține Comuna Măureni, de

9014,32 ha, 92,84% este ocupat de terenuri agricole, din care 85,12% sunt terenuri agricole cultivate mecanizat, preponderent cu cereale;

- lucrul în agricultură se desfășoară în ferme agricole particulare ce lucrează pe suprafeţe mari, parcelele mici fiind date în arendă;

- păşunile reprezintă 5,86%, iar fâneţele 1,85% din totalul de suprafeței de 9014,32 ha;

- creșterea animalelor (vaci, porci, cai) se realizează în gospodăriile populației în număr mic, doar pentru necesităţile familiilor, numărul acestora fiind în scădere;

- ovinele se cresc în număr destul de mare – 12.990 capete în anul 2012 – în sistem pastoral local, numărul acestora fiind în creştere în ultimii 15 ani;

- nu există ferme zootehnice funcționale pe teritoriul comunei; - producţia agricolă nu se valorifică pe plan local, din lipsa unităţilor

locale de prelucrare a produselor agricole; - alte activităţi precum practicarea unor meşteşuguri, prestarea de

servicii către populaţie sau în domeniul turismului sunt aproape inexistente;

- resursele subsolului nu se menţionează în studii, iar balastul ca resursă locală a solului se exploatează doar pe plan local;

În concluzie:

Comuna Măureni este în prezent o zonă profil dominant mono-economic: agricol, respectiv cultura plantelor cerealiere; mai puţin cultura plantelor industriale; nu e valorificată producţia agricolă pe plan local –


72

nu se obţin venituri prea mari şi nu se foloseşte forţa de muncă disponibilă pe plan local.

Sector zootehnic aproape inexistent, creşterea animalelor doar în gospodăriile populaţiei + oierit pe plan local;

Investiţii reduse de capital autohton în economia locală; insuficienţa locurilor de muncă pe plan local;

Dispariţia activităţilor de industrie alimentară, de prelucrare resurse locale, mică industrie;

Forţa de munca disponibilă; există fenomenul de migraţie spre oraşele mari din vest în căutarea unui loc de muncă, vor rămâne bătrânii în comună, tendinţa de migrare a populaţiei tinere spre alte zone mai dezvoltate;

Dotări edilitare şi de infrastructură deficitare: nu s-au demarat lucrările de canalizare menajeră; reţeaua stradală nu este modernizată;

Se simte lipsa unor servicii publice în domeniul urbanisnului, de informare si consiliere a cetăţenilor pe probleme de dezvoltare comunitara si de iniţiativă privată, cât şi de informare şi promovare turistică.

2. Disfuncţionalităţi constatate în teritoriul extravilan şi intravilan;

- Risc de inundaţii în partea de sud a satului Şoşdea – prin revărsarea Bârzavei spre sat şi băltirea apelor; a fost afectat podul de beton şi o parte din drumul modernizat de acces în Şoşdea, dar şi casele din extremitatea sudică a satului la viituri mari. Se menţine un climat nesănătos la intrarea în sat, păşunea dintre sat şi râu fiind mlăştinoasă;

- Terenuri afectate de scurgerea necontrolată a apelor de suprafaţă în timpul ploilor puternice -Măureni.

- Drumurile de acces la cimitire, halte şi la cele două ferme agricole sunt de pământ;

- Fondul de locuinţe este partial degradat, din materiale prea puţin durabile, lipsit de utilităţi ;

- O serie de loturi de case din intravilan – libere – acestea să se ocupe cu prioritate, extinderea intravilanului fiind o cheltuială pentru primărie;

- Lipsă sală de sport la şcoală şi spaţiul necesar desfăşurării programului „after school”;

- Zonă de producţie, mică industrie, depozitare – nu sunt asigurate amplasamente suficiente;

- Echipare edilitară – lipsă canalizare menajeră şi staţie de epurare; lucrările de execuţie nu sunt demarate

- Circulaţii: - drum major de nivel naţional – DN 58 B – străbate localitatea

Măureni fără posibilitate de selectare a traficului;


73

- străzi secundare de pământ; - căi de acces pietonal la cele două halte CFR, la cimitire şi la cele două ferme agricole sunt de pământ;

- halta din Măureni distrusă; - rigole ape pluviale atât la DN cât şi la străzi – sunt colmatate;

- Spaţiile verzi: - cele existente de-a lungul DN 58B, DC 83 şi a străzilor, nu

sunt amenajate. - nu există zone verzi pentru odihnă şi doar un singur loc de

joacă pentru copii. - terenurile de sport existente nu sunt amenajate.

- Siturile arheologice nu sunt puse în valoare – e necesar să ne cunoaştem identitatea, modul de viaţă al strămoşilor.

3. Disfuncţionalităţi ale mediului.

- Diminuarea suprafeţelor de teren ocupate de păduri în favoarea terenurilor cultivate;

- Zonă cu risc mărit la inundaţii pe cursul inferior al Râului Bârzava cu impact distructiv asupra malurilor şi a zonelor joase. În zona localităţii Şoşdea, aceste efecte se manifestă prin inundarea unor culturi agricole, afectarea unor gospodării, a terenului de sport sau a altor bunuri;

- Poluarea solului şi a apelor freatice de mică adâncime din lipsa canalizării menajere; - Evacuarea apelor menajere din gospodării în rigolele străzilor colmatate.

- Poluarea aerului - În lungul străzii principale din Măureni, pot să apară pulberi în suspensie, mirosuri neplăcute şi creşteri ale nivelului de zgomot datorită traficului auto (DN 58B) neprotejat de plantaţie adecvată; - În cazul unor posibile accidente ecologice, desfăşurate în zona de sud-vest a României, când circulaţia curenţilor de aer dinspre sud si vest pot antrena mase de aer poluat;

- Poluarea apelor - Deversarea apelor menajere în rigolele colmatate ale străzilor. - Depozitarea deşeurilor pe cursul văilor ce traversează localităţile.

- Poluarea peisajului - În extravilan, este afectat peisajul prin clădirile dezafectate ale fostelor ferme in stare de ruina – vezi zona din apropierea Haltei Măureni, iar în intravilan prin casele nelocuite ajunse in stare de ruina.


74

Evolutia posibila a starii mediului în situația neimplementarii PUG comuna Măureni („Alternativa 0”) Nr. Crt. Aspecte de mediu

relevante Evolutia posibila in situația neimplementarii PUG

1 Aer Menținerea la același nivel a poluării aerului, provenită din: praful datorat traficului rutier pe drumurile comunale și interioare; arderea combustibililor fosili pentru încălzirea spațiilor interioare; emisiile de gaze de ardere de la traficul intens pe DN 58B; zgomotul produs de mijloacele de transport.

2 Apa Nerealizarea sau întârzierea realizarii investitiilor privind sistemul centralizat de alimentare cu apa, canalizare si statia de epurare va contribui la deprecierea calitatii apelor subterane si a celor de suprafata de pe teritoriul comunei.

3 Sol • Se va mentine un proces lent de reducere a suprafetelor acoperite cu sol natural ca urmare a extinderii zonelor locuite în afara intravilanului existent în prezent; • Mentinerea unor practici agricole neconforme va contribui la reducerea capacitatii productive si de suport a solului; • În lipsa extinderii si îmbunatatirii sistemului actual de colectare a deseurilor se va continua practica aruncarii acestora în mod necontrolat.

4 Modificari climatice Se va înregistra o tendinta de crestere a emisiilor de GES datorata în principal depozitării necontrolate a deșeurilor.

5 Biodiversitate • Pe teritoriul comunei Măureni gradul de antropizare este foarte ridicat, spațiile cu mediu natural fiind foarte reduse ca suprafață și diversitate. În prezent nu exista presiuni semnificative asupra acestora astfel ca degradarea acestor ecosisteme este putin probabila. • Lipsa statiei de epurare a apelor uzate menajere va determina o crestere a cantitatii de materii organice la nivelul cursurilor de apa din aval, influentând în mod negativ speciile acvatice din râul Bârzava.

6 Managementul riscurilor de mediu

Riscurile de mediu (inundatii si alunecari de teren) se vor menține la cote destul de ridicate.

7 Conservarea/utilizarea eficienta a resurselor

naturale

Neimplementarea si nerespectarea prevederilor privind protecția resurselor naturale poate conduce la supraexploatarea acestora.

8 Managementul deșeurilor

Colectarea locală a deșeurilor se realizează de către un operator autorizat pe baza unui program săptămânal care asigură deservirea tuturor gospodăriilor. Pe plan local acest sistem de colectare va funcționa și în viitor, fiind subordonat Sistemului de Gestiune Integrată a Deșeurilor din județul Caraș-Severin, încă neimplementat. Inițiativele locale în acest domeniu vor


75

fi și în continurare destul de limitate 9 Populația si Sănătatea

umană • Lipsa finalizării rețelei de apă potabilă și realizării unui sistem de canalizare a apelor uzate va avea un efect negativ asupra sănătății populației. Există posibilitatea creșterii incidenței unor boli legate de calitatea apei; • Lipsa îmbunănățirii practicilor actuale legate de gestiunea deseurilor gospodărești și a celor din agricultură va conduce la creșterea incidenței bolilor datorate acestor factori.

10 Peisajul natural Peisajul rural existent pe teritoriul administrativ al comunei Măureni, deși nu se caracterizează prin elemente spectaculoase precum zonele cu relief foarte diferențiat, are o valoare ridicată. Neimplementarea planului poate conduce la degradarea acestuia în special prin degradarea spațiului construit.

11 Moștenirea culturală și patrimoniul istoric

Neimplementarea planului va conduce la nematerializarea măsurilor necesare în zonele de protecție a siturilor arheologice existente.

12 Transport durabil Prin lipsa de investiții în infrastructura rutieră a comunei se vor menține un consum mai ridicat de combustibil și valori mai ridicate ale nivelului de zgomot și emisiilor de poluanți în atmosferă.

13 Cresterea gradului de conștientizare asupra problemelor de mediu

În lipsa planului de reactualizare a PUG, nu se vor organiza dezbateri/acțiuni de informare/sensibilizare a populației privind soluțiile de modernizare a localităților comunei. Aceasta ar menține în continuare riscurile legate de poluare, și de a presiunea asupra calității mediului înconjurator.

Alternativa „0” nu poate fi considerată o alternativă realistă datorită faptului că reactualizarea PUG, pe lângă faptul că este o cerință legală, ea este cerută în egală măsură de evoluția nevoilor societății pe care Planul Urbanistic General existent nu le poate satisface.

5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G.

Scara la care se face evaluarea PUG Comuna Măureni județul Caraș - Severin este una locală. Analiza obiectivelor și a măsurilor propuse nu a dus la identificarea unor situații de afectare semnificativă a componentelor de mediu (vezi capitolul 8). Facem însa precizarea că pentru fiecare dintre proiectele care vizează investiții în activități cu impact potențial asupra mediului (în înțelesul dat de Ordinul 863/2002) se vor realiza studii de evaluare a impactului asupra mediului. Doar


76

aceste evaluări vor fi în măsură să identifice, la o scară spațio-temporală adecvată și pentru proiecte concrete, caracteristicile de mediu posibil a fi afectate semnificativ. Aspectele luate în considerare la analizarea oportunității realizării unor proiecte cu efect potențial negativ asupra mediului sunt următoarele:

decizia privind realizarea proiectelor se va lua pe baza studiilor detaliate privind impactul proiectelor asupra ecosistemelor naturale;

analiza tehnică, economică sau de impact va lua în calcul mai multe alternative propuse, dintre care se va selecta alternativa prioritară, cea care permite atingerea scopului propus cu cele mai mici costuri de mediu;

studiul de fezabilitate va cuprinde analiza cost beneficiu care va lua în considerare măsurile adecvate de reducere sau compensare a efectelor raportate la impactul generat, cu luarea în considerare a refacerii sistemelor ecologice afectate.

6. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL

Față de starea actuală a mediului, prezentată în capitolul 4.1, în continuare sunt prezentate principalele aspecte de mediu cu relevanță directă pentru PUG Comuna Măureni.

Nr. Crt. Aspecte de mediu Probleme de mediu

1. Aer • Pe teritoriul comunei nu există surse importante de poluare a atmosferei. Sursele existente sunt legate de sursele mobile, încălzirea individuală (pe bază de combustibil solid și deșeuri agricole) și agricultura. • O sursă suplimentară de poluare a aerului o reprezintă eliminarea necontrolată a deșeurilor.

2. Apa • Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă și canalizare la nivelul comunei; • Deversarea apelor menajere în bazine betonate neimpermeabilizate sau chiar în puțuri absorbante, respectiv deversarea directă în rigolele stradale destinate apelor pluviale ori în văile naturale aflate în raza gospodăriilor.

3. Sol și utilizarea terenului

• Depozitarea necontrolată a deșeurilor; • Presiunea crescută asupra solului și a vegetației ca urmare a suprapășunatului.

4. Modificări climatice Teritoriul analizat are contribuții nesemnificative la


77

inventarul emisiilor de gaze cu efect de seră și totodată un potențial scăzut pentru sechestrarea carbonului, ca urmare a suprafeței reduse acoperite cu păduri. Pe termen mediu (5-10 ani), este necesară realizarea unei evaluări privind cele mai bune opțiuni de intervenție pentru limitarea efectelor asociate modificărilor climatice (în principal creșterea riscurilor la inundații și aridizarea).

5. Biodiversitate • Utilizarea combustibilului solid pentru încalzirea individuală determina o creștere a presiunii asupra fondului forestier existent în zonă; • Spațiile verzi existente în intravilanul comunei reprezintă în termeni cantitativi o valoare însemnată, dar în ceea ce privește aspectul calitativ, acesta este sub necesități, respectiv față de cerintelor exprimate în OUG 195/2005; • Insuficiența spațiilor de agrement și a spațiilor verzi; • Deversarea apelor uzate neepurate determină acumularea de materii organice la nivelul cursurilor de apă, influentând în mod negativ speciile acvatice.

6. Managementul riscurilor de mediu

Existența unor zone de locuit posibil a fi afectate de riscurile naturale – alunecari de teren, inundatii.

7. Conservarea/utilizarea eficienta a resurselor

naturale

În prezent pe teritoriul comunei utilizarea surselor de energie regenerabilă este redusă.

8. Populația și Sănătatea umană

• Lipsa asigurării unei rețele de apă potabilă și a unui sistem de canalizare a apelor uzate are un efect negativ asupra sanatatii populației, favorizând incidența unor boli legate de calitatea apei; • Practici ineficiente privind gestiunea deșeurilor gospodărești și a celor din agricultură.

9. Peisajul natural • Principalele forme de impact asupra peisajului natural sunt reprezentate de prezența elementelor construite, de natură civilă, agricolă și industrială; • Lipsa unor măsuri pentru conservarea și valorificarea potențialului oferit de cadrul natural.

10. Moștenirea culturală și patrimoniul istoric

La nivelul comunei au fost identificate monumente istorice conform Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor si publicat în Monitorul Oficial al României nr. 670/2010. Peisajul cultural existent reprezentat în principal prin obiectivele culturale care necesită măsuri și eforturi pentru conservare.

11. Transport durabil • Drumul național DN 58B tranziteaza centrul satului Măureni, generând un trafic intens; • Modernizarea drumurilor comunale nu este finalizată: DC83A este asfaltat parțial; lucrări anexe (rigole, trotuare prin Șoșdea) nefinalizate; necesitatea de a se asfalta până la Tormac; • Intersecţia DN 58B cu DC 83A din centrul localităţii Măureni este neamenajată;


78

Inexistența aleilor semicarosabile cu locuri de parcare şi piste pentru bicidete în lungul DN 58B pe partea dreapta şi a DC 83A până la halta Măureni;

• Podurile din localitate nu sunt modernizate; • Scurgerea apelor pluviale se realizeaza de-a lungul strazilor prin santuri care uneori sunt colmatate. Inexistența drumului de descărcare local în satul

Măureni (cerință legală referitoare la DN sau alte drumuri de interes național) care să însoțească DN58 pe partea stângă, iar pe partea opusă cerința este de înființare a unei alei semicarosabile pentru accesul riveranilor.

12. Turism durabil Lipsa infrastructurii si a facilităților necesare dezvoltării turismului și agroturismului.

13. Creșterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu

• Nu există puncte de informare pentru cetățeni sau un centru de consultanță; • Lipsa monitorizării si informării continue a cetățenilor privind calitatea mediului.

7. OBIECTIVELE DE PROTECȚIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG

Strategia UE pentru dezvoltarea durabila (Gothenburg 2001) – Consiliul European de la Gothenburg (2001) a adoptat prima strategie UE pentru dezvoltarea durabila (numita SDD UE) care a fost revizuita la Bruxelles in 2006 luand in considerare propunerile Summitului Mondial pentru Dezvoltarea Durabila de la Johannesburg (2002). A fost corelata cu strategia de la Lisabona adaugandu-se la obiectivele SDD cele legate de dimensiunea sociala si economica a dezvoltarii. SEDD atrage atentia asupra tendintelor nedurabile cu privire la schimbarile climatice si utilizarea energiei care ameninta sanatatea publica, saracia si excluderea sociala, managementul resurselor naturale, pierderile la nivelul biodiversitatii, utilizarea terenului si transportului. Aspectele si obiectivele cheie prezentate in SDD UE sunt legate in mod direct de dezvoltarea economica si de schimbarile climatice, energia curata, productia si consumul durabil, conservarea si managementul resurselor naturale si provocarile dezvoltarii durabile. Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din Europa pot fi legate de urmatoarele cinci obiective majore ale dezvoltarii regionale durabile:

echilibrarea structurii spatial urbane;


79

imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban; mentinerea identitatii regionale: renasterea mostenirii culturale; administrarea integrarii: cooperarea dintre retelele de

infrastructura regionala; noi parteneriate in planificare si implementare.

Strategia pentru dezvoltare durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 Planul national privind strategia adoptata in problema mediului inconjurator identifica obiectivul major - protectia calitatii apelor, urmata de protectia calitatii aerului. Planul indica acordarea prioritatii masurilor menite sa diminueze poluarile locale grave ce pot afecta mediul si/sau sanatatea populatiei. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – 2008 Planul are ca obiectiv imbunatatirea continua a calitatii vieti pentru generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile sa foloseasca si sa gestioneze resursele intr-un mod cat mai eficient si sa valorifice potentialul de inovare ecologica si sociala a economiei in vederea asigurarii prosperitatii si protectiei mediului. Strategia nationala in domeniul eficientei energetice Axele majore ale politicii energetice trebuie sa fie: securitatea in alimentarea cu energie, utilizarea la maximum a resurselor primare locale, limitarea cresterii importurilor de resurse primare prin reducerea intensitatii energetice in economie si utilizarea surselor regenerabile de energie. Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Caraș - Severin – 2007 – 2013 Presupune transformarea structurala si consolidarea economiei judetene, in scopul atingerii unui nivel economic ridicat. Atragerea de noi investitii in judet necesita extinderea infrastructurii si asigurarea de servicii suport pentru afaceri in toate zonele urbane ale judetului, in scopul acoperirii nevoilor mediului de afaceri, si al cresterii atractivitatii investitionale. Sistem de management integrat al deseurilor solide în judetul Caraș - Severin - planul de investitii pe termen lung Se are in vedere stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protectiei mediului. Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor PUG al comunei Măureni, in raport cu un set de obiective pentru protectia mediului natural si construit. Obiectivul fiind un angajament cu caracter mai general a ceea ce se doreste a se


80

obtine, tintele reprezinta obiective mai specifice, mai concrete. Pentru masurarea progreselor in implementarea actiunilor, deci in realizarea tintelor, precum si, in final, in atingerea obiectivelor. Indicatorii sunt acele elemente care permit cuantificarea rezultatelor unui plan si monitorizarea acestuia. Amplasamentul aferent PUG-ului comunei Măureni este reprezentat de terenuri construite, terenuri agricole si cai de comunicatie. Planul urbanistic prin specificul sau se adreseaza mediului rural iar propunerile incluse vizeaza imbunatatirea starii si calitatii acestuia, cu scopul adoptarii solutiilor de urbanizare si asigurarii unor conditii optime din punct de vedere urbanistic pentru viata si dezvoltarea comunitatii. Ca urmare, la stabilirea obiectivelor de mediu, a tintelor si a indicatorilor s-a luat in considerare faptul ca propunerile PUG nu tintesc mediul natural iar principalul receptor pe care il are in vedere este populatia din localitatile respective. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca prin natura sa, planul urbanistic general nu poate solutiona toate problemele de mediu existente in perimetrul aferent. Prin PUG pot fi solutionate sau pot fi create conditiile de solutionare a acelor probleme care sunt de competenta administratiei publice locale. Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile si strategiile de protectie a mediului nationale, UE, la nivel regional si local. Obiectivele, impreuna cu tintele si indicatorii corespunzatori sunt focalizati pe factorii/aspectele de mediu asupra carora PUG-ul comunei Măureni are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ. În tabelul de mai jos se prezinta obiectivele relevante pentru factorii de mediu relevanți în evaluarea de mediu. Aspecte de mediu Obiective relevante

1. Aer Îmbunătățirea calității aerului. 2. Apa Îmbunătățirea calității apelor de suprafață

și subterane. 3. Sol Îmbunătățirea calității solului și limitarea

degradării suprafețelor de sol. 4. Modificări climatice Reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră. 5. Biodiversitate Menținerea unei stări bune de conservare

a suprafețelor agricole, acvatice și forestiere.

6. Managementul riscurilor de mediu

Reducerea efectelor asociate unor riscuri de mediu.

7. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale

Favorizarea exploatării resurselor regenerabile în limita potențialului optim.

8. Reducerea generării, creșterea gradului de


81

colectare și de valorificare a deseurilor. 9. Populația și

Sănătatea umană Îmbunătățirea calității vieții populației rezidente.

10. Peisajul natural și construit

Asigurarea protecției peisajului natural și reabilitarea zonelor degradate.

11. Mostenirea culturala si patrimoniul istoric

Conservarea patrimoniului cultural și a monumentelor istorice.

12. Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu

Îmbunătățirea comportamentului față de mediul înconjurator prin informarea și educarea publicului.

8. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CAZUL IMPLEMENTARII PUG

Metodologia de evaluare În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgentă a guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului aprobată prin Legea 265/2005 cu modificările și completările ulterioare, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel național, comunitar sau internațional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a zonei. Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau program. In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe forme potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati. In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului. Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat punerii in practica a prevederilor planului avute in vedere. Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,


82

magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereze un factor sensibil de mediu”. Efectele potentiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative. In vederea evaluarii impactului Actualizarii Planului Urbanistic General s-au stabilit următoarele categorii de impact, prezentate mai jos:

Nivel Categoria de impact

Descriere

+3 Impact pozitiv semnificativ

Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

+2 Impact pozitiv direct

Efect pozitiv direct asupra obiectivului de mediu relevant

+1 Impact pozitiv indirect/redus

Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

0 Neutru Efecte pozitive si negative care sa echilibreze sau nici un efect

-1 Impact negativ indirect/redus

Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

-2 Impact negativ direct

Efecte negative de scurta durata sau reversibile supra factorilor/aspectelor de mediu

-3 Impact negativ semnificativ

Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Notele de bonitate au fost acordate pentru impactul prognozat atat in lipsa aplicarii masurilor specifice de prevenire, reducere sau compensare, cat si pentru impactul prognozat in cazul aplicarii acestor masuri propuse. Principalele obiective specifice din PUG și măsurile propuse aferente acestora prezentate în Raportul de Mediu sunt: Obiective specifice Măsuri Definirea şi asigurarea cu

amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică şi particulare

Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, a zonelor construibile

Stabilirea destinaţiei generale şi a condiţiilor de construibilitate a terenurilor din intravilan

Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construcţie

Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul

Dezvoltarea căilor de comunicaţii. Modernizarea și extinderea


83

administrativ şi zonal infrastructurii rutiere Valorificarea potenţialului

natural, economic şi uman

Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural

Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora

Precizarea zonelor cu riscuri naturale şi măsurile de intervenţie

Reducerea/eliminarea riscurilor naturale. Stabilizare, consolidare si aparare de maluri

Prezervarea peisajului natural Conștientizarea publicului Cresterea responsabilitatii

publicului fata de problemele de mediu

Aceste obiective specifice se propune a fi îndeplinite prin următoarele propuneri de dezvoltare grupate pe domeniile:

DOMENII MĂSURI/PROPUNERI DE DEZVOLTARE

FONDUL CONSTRUIT SI UTILIZAREA TERENURILOR

1. Interzicerea construcțiilor în zonele expuse riscurilor antropice/naturale și realizarea de studii geotehnice în zonele cu potențial de instabilitate (exces de umiditate, inundații, alunecări de teren).

2. Dezvoltarea prioritară a construcțiilor de locuințe pe terenurile neconstruite existente în intravilan (inclusiv echiparea edilitară a acestora) în zona satelor Măureni și Șoșdea, în zone cu acces la serviciile si dotările existente.

3. Dezvoltarea construcțiilor de locuințe prin lotizarea unor terenuri ce urmează a fi introduse în intravilan, în vecinătatea satelor Măureni și Șoșdea.

4. Refacerea clădirii haltei CFR Măureni, abandonată în ultimii ani. 5. Semnalizarea, amenajarea refugiilor pentru staţiile de autobuz.

SPATII VERZI, AGREMENT SI SPORT

6. Realizarea de parcuri și zone de joacă pentru copii în localitățile componente ale comunei.

7. Amenajare terenuri pentru activități sportive în localitățile componente ale comunei.

8. Realizare sală de sport în localitatea Măureni. 9. Amenajare cabană de vânătoare și pescuit sportiv pe teritoriul

localității Șoșdea. 10. Realizare fâşii de protecţie plantate piramidal în lungul DN 588. 11. Realizarea plantaţiilor de aliniament

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT

12. Amenajare intersecţii ale DN 58B pe teritoriul localității Măureni 13. Realizarea unui drum de descărcare locală în paralel cu DN 58B

în intravilanul localităţii Măureni


84

14. Realizare piste pentru biciclete pe teritoriul localităților Măureni și Șoșdea

15. finalizare lucrări de modernizare a DC 83A cu rigole, zone verzi de protectie, trotuare, podețe de acces, parcaje

16. reabilitarea şi modernizarea străzilor de pământ din interiorul localităţilor;

ECHIPARE EDILITARA

17. Continuarea lucrărilor de alimentare cu apă la nivel comunal 18. Realizarea şi extinderea reţelei de apă potabilă şi canalizare la

nivelul tuturor gospodăriilor din localitățile componente 19. Obținerea finanțării și realizarea lucrărilor de canalizare a apelor

menajere la nivel comunal 20. Construcţia staţiei de epurare a apelor uzate menajere din cele

două localități componente 21. Obținerea finanțării și realizarea lucrărilor de alimentare cu gaze

naturale la nivel comunal 22. Continuarea lucrărilor de realizare a rigolelor pentru preluarea

apelor pluviale ZONE CU VALOARE DE PATRIMONIU

23. Delimitarea și marcarea perimetrului siturilor arheologice din vecinătatea satului Șoșdea și a zonelor de protecție ale acestora.

24. Interzicerea de construcții si amenajări incompatibile cu monumentele istorice, în preajma acestora.

25. Interzicerea autorizării și executării lucrărilor de construcții susceptibile să afecteze monumentele istorice, fără avizul Ministerului Culturii.

RISCURI SI SERVICII DE MEDIU

26. Înălţare, închidere breşe şi prelungire dig de apărare la inundaţii în zona localității Şoşdea

27. Valorificarea superioară a pajiștilor prin păşunat ecologic care să prevină degradarea acestora.

28. Executarea unor lucrări de stabilizarea malurilor Râului Bârzava prin lucrări de plantare cu specii de arbori

29. Realizarea perdelelor de protecţie de vegetație pe malul apelor din perimetrul comunei.

30. Lucrări de decolmatare, regularizare și consolidări de maluri a Râului Bârzava,

31. Interzicerea depozitării de materiale de construcţii/ rumeguş sau resturi menajere pe malurile Râului Bârzava

32. Realizare de perdele de protecţie în extravilan, în zona de depozitare şi industrie, și de-a lungul căilor de comunicație

33. Dotarea zonelor publice cu pubele necesare pentru păstrarea curăţeniei şi recuperarea deșeurilor urbane.

DEZVOLTARE ECONOMICA

34. Realizare unități de mică industrie nepoluantă pe terenuri comunale

35. Încurajarea dotării cu utilaje agricole a micilor fermieri şi valorificarea suprafeţelor cu o productivitate bună.

36. Încurajarea realizării unor ferme agro-turistice 37. Colectarea și prelucrarea pe plan local a producției obținută în


85

fermele mici 38. Amenajarea unei pieţe agro-alimentare pentru valorificarea

produselor vegelale şi animale obţinute în gospodăriile proprii. 39. Înfiinţarea unui centru de colectare şi prelucrare a laptelui în

fiecare localitate a comunei pentru încurajarea crescătorilor de animale individuali.

40. Înfiinţarea de micro ferme zootehnice, pomicole, piscicole şi legumicole

41. Încurajarea pisciculturii în Lunca Bîrzavei, unde se formează bălţi naturale

RESURSELE POPULAȚIEI

42. Facilități economico-financiare privind locuintele acordate tinerelor familii

43. Îmbunatatirea sistemului de educatie prin modernizarea infrastructurii si dotarea cu aparatura si echipamente necesare

44. Îmbunatatirea sistemului de sanatate prin modernizarea infrastructurii si dotarea cu aparatura si echipamente necesare

45. Stimularea încadrarii în munca a tinerilor 46. Diversificarea ofertei de locuri de munca, a activitatilor economice

si instituirea unor programe de formare si reconversie profesionala

8.1. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor PUG asupra factorilor de mediu

Din analiza conținutului obiectivelor specifice și a propunerilor de dezvoltare, prezentate mai sus, s-au sintetizat principalele obiective propuse ale căror efecte vor fi evaluate în continuare. Acestea sunt:

1. Extinderea suprafeței de intravilan cu 94,23 ha. 2. Extinderea suprafeței de extravilan cu 86,28 ha (prin reducerea

intravilanului actual). 3. Extinderea sistemului de alimentare cu apa. 4. Realizarea sistemului de canalizare a apelor uzate. 5. Realizarea rețelei locale de alimentare cu gaze naturale. 6. Modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere. 7. Dezvoltarea capacităților locale de mică industrie. 8. Stabilizare, consolidare și aparare de maluri. 9. Amenajare spatii verzi, sport și agrement. 10. Conservarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu. 11. Dezvoltarea producției de energie verde (parc fotovoltaic).


86

Obiectiv 1: Extinderea suprafeței de intravilan cu 94,23 ha.

Factor de mediu

Obiective de mediu

Nivel impact

Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. -1 Impact negativ redus ca urmare a creșterii emisiilor de gaze de la încălzirea spațiilor.

Apa Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane.

-1 Impact negativ nesemnificativ datorita cresterii volumului de ape uzate generate si a cresterii consumului de apa din resursa naturala

Sol Îmbunătățirea calității solului și limitarea degradării suprafețelor de sol.

-1 Impact nesemnificativ redus prin schimbarea categoriei de folosinţă a terenului

Modificări climatice Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

-1 Impact negativ redus ca urmare a creșterii emisiilor de gaze de ardere (încălzire, transport)

Biodiversitate Menținerea unei stări bune de conservare a suprafețelor agricole, acvatice și forestiere.

0 Impact nesemnificativ deoarece pe terenurile propuse a fi introduse în intravilan nu au fost identificate habitate și specii cu valoare conservativă

Managementul riscurilor de mediu


+1 Impact pozitiv redus ca urmare a măsurilor de sistematizare destinate spațiilor rezidențiale și/sau industriale.

Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale


0 Fără impact

Reducerea generării/creșterea gradului de colectare și de valorificare a deseurilor.

+2 Impact pozitiv direct ca urmare a creșterii gradului de colectare/valorificare a deșeurilor generate în perimetrul noului intravilan

Populația și Sănătatea umană

Îmbunătățirea calității vieții populației rezidente.

+2 Impact pozitiv direct prin creșterea calității vieții populației și posibilitatea creșterii demografice

Conștientizarea populației +1 Implicarea populației în valorificarea cu eficiență a spațiului teritorial pentru


87

realizarea noilor locuințe și gospodării

Peisajul natural și construit


+2 Impact pozitiv direct, aport peisagistic favorabil datorită construcțiilor noi și amenajării de spații verzi în zonele propuse pentru introducere în intravilan.

Mostenirea culturală și patrimoniul istoric


0 Fără impact

TOTAL: +4

Obiectiv 2: Extinderea suprafeței de extravilan cu 86,28 ha (prin reducerea intravilanului actual).

Factor de mediu

Obiective de mediu

Nivel impact

Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. +2 Impact pozitiv direct ca urmare a măririi suprafețelor acoperite cu vegetație


0 Fără impact


+2 Impact pozitiv direct prin schimbarea categoriei de folosinţă a terenului


+1 Impact pozitiv redus ca urmare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră


0 Impact nesemnificativ deoarece pe terenurile propuse a fi introduse în extravilan nu au fost identificate habitate și specii cu valoare conservativă



0 Fără impact



+2 Impact pozitiv direct prin exploatarea durabilă a resurselor solului

Reducerea generării/creșterea gradului de colectare și de

-1 Impact negativ redus ca urmare a riscului de apariție a locurilor de abandonare a


88

valorificare a deseurilor. deșeurilor



+2 Impact pozitiv direct prin posibilitatea creșterii producției agricole locale

Conștientizarea populației +1 Impact pozitiv prin implicarea populației în valorificarea cu eficiență a terenurilor agricole locale



+2 Impact pozitiv direct prin dezafectarea clădirilor abandonate



0 Fără impact

TOTAL: +11

Obiectiv 3: Extinderea sistemului de alimentare cu apă

Factor de mediu

Obiective de mediu

Nivel impact

Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. 0 Fără impact


-1 Impact negativ redus ca urmare a creșterii consumului de apă la nivelul comunei, care conduce la creșterea volumului de ape menajere uzate, în condițiile în care comuna nu dispune de rețea de canalizare


0 Fără impact


0 Fără impact


0 Fără impact



0 Fără impact

Favorizarea exploatării 0 Fără impact


89


resurselor regenerabile în limita potențialului optim.


0 Fără impact




Conștientizarea populației +1 Impact pozitiv prin implicarea populației în păstrarea calității resurselor de apă (protecția resurselor de apă)



0 Fără impact



0 Fără impact

TOTAL: +3

Obiectiv 4: Realizarea sistemului de canalizare a apelor uzate.

Factor de mediu

Obiective de mediu

Nivel impact

Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. +2 Impact pozitiv direct ca urmare a reducerii emisiilor de COV din apele uzate deversate în mod necorespunzător




+2 Impact pozitiv direct ca urmare a reducerii deversării de ape uzate pe sol


+1 Impact pozitiv redus ca urmare a reducerii emisiilor de gaze din apele menajere uzate dirijate în sistemul de canalizare

Biodiversitate Menținerea unei stări bune de conservare a suprafețelor

0 Fără impact


90

agricole, acvatice și forestiere.



+2 Impact pozitiv direct ca urmare a reducerii gradului de poluare la nivelul comunei



0 Fără impact


+2 Impact pozitiv direct ca urmare a creșterii gradului de reținere a nămolului din apele menajere uzate



+3 Impact pozitiv semnificativ: - crearea de locuri de muncă temporare și permanente; - creșterea calității vieții locuitorilor

Conștientizarea populației +1 Impact pozitiv prin implicarea populației în managementul apelor uzate



+1 Impact pozitiv redus ca urmare a eliminării aspectelor negative produse de deversarea necontrolată a apelor menajere uzate



0 Fără impact

TOTAL: +17

Obiectiv 5: Realizarea rețelei locale de alimentare cu gaze natural.

Factor de mediu

Obiective de mediu

Nivel impact

Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. +2 Impact pozitiv direct prin reducerea volumului de emisii în atmosferă


0 Fără impact


0 Fără impact


0 Fără impact (în raport cu sursele de căldură folosite în


91

present în comună) Biodiversitate Menținerea unei stări bune

de conservare a suprafețelor agricole, acvatice și forestiere.

0 Fără impact



0 Fără impact



0 Fără impact


0 Fără impact



+2 Impact pozitiv direct prin creșterea gradului de confort

Conștientizarea populației +1 Impact pozitiv prin creșterea aportului populației în economisirea de resurse energetice



0 Fără impact



0 Fără impact

TOTAL: +5

Obiectiv 6: Modernizarea si extinderea infrastructurii rutiere.

Factor de mediu

Obiective de mediu

Nivel impact

Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. +2 Impact pozitiv direct prin reducerea emisiilor de gaze ca urmare a fluidizării traficului


+1 Impact pozitiv redus ca urmare a reducerii conținutului de suspensii antrenate în apele pluviale

Sol Îmbunătățirea calității solului +1 Impact pozitiv redus ca


92

și limitarea degradării suprafețelor de sol.

urmare a reducerii poluării solului adiacent căilor rutiere


+2 Impact pozitiv direct prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră


0 Fără impact



0 Fără impact



0 Fără impact


+1 Impact pozitiv redus prin amplasarea de pubele pentru colectarea deșeurilor



+2 Impact pozitiv direct prin creșterea siguranței în trafic, confortul deplasării

Conștientizarea populației +1 Impact pozitiv prin creșterea grijii populației față de integritatea infrastructurii rutiere



+2 Impact pozitiv direct ca urmare a îmbunătățirii structurii căilor de circulație și a amenajării spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate



0 Fără impact

TOTAL: +12

Obiectiv 7: Dezvoltarea capacităților locale de mică industrie.

Factor de mediu

Obiective de mediu

Nivel impact

Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. -1 Impact negativ redus și doar în vecinătatea activităților


-1 Impact negativ redus în condițiile aplicării


93

tehnologiilor standardizate Sol Îmbunătățirea calității solului


-1 Impact nesemnificativ redus prin schimbarea categoriei de folosinţă a terenului


0 Fără impact


0 Impact nesemnificativ deoarece pe terenurile propuse a fi ocupate nu au fost identificate habitate și specii cu valoare conservativă



0 Fără impact



+2 Impact pozitiv direct prin posibilitatea pe care o oferă de valoroficare a produselor agricolr locale


+2 Impact pozitiv redus prin colectarea și valorificarea deșeurilor generate din activitățile economice locale



+3 Impact pozitiv semnificativ prin locurile de muncă și câștigurile financiare adresate populației locale

Conștientizarea populației +1 Impact pozitiv prin creșterea gradului de apreciere al populației față de oportunitățile locale de realizare în plan personal



+2 Impact pozitiv direct prin construcțiile noi și amenajările moderne



+1 Impact pozitiv redus, în condițiile în care noile calificări ale forței de muncă se vor adresa lucrărilor locale de restaurare a monumentelor istorice

TOTAL: +8


94

Obiectiv 8: Stabilizare, consolidare si aparare de maluri.

Factor de mediu

Obiective de mediu

Nivel impact

Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. +1 Impact pozitiv redus prin mărirea suprafețelor oxigenante


+2 Impact pozitiv direct prin reducerea antrenării de material din eroziuni în cursurile de apă


+2 Impact pozitiv direct prin reducerea suprafețelor erodate sau pierdute prin eroziune de maluri


+1 Impact pozitiv redus prin creșterea capacității de capturare a carbonului de către vegetația instalată cu scop de consolidare a malurilor


+2 Impact pozitiv direct asupra habitatelor și speciilor acvatice și asupra biocenozelor specifice luncilor



+3 Impact pozitiv semnificativ prin reducerea riscurilor de inundații și pierderi de suprafețe agricole



+1 Impact pozitiv redus prin exploatarea masei lemnoase a speciilor utilizate la consolidarea vegetativă


+1 Impact pozitiv redus prin eliminarea locurilor cu maluri degradate, utilizate pentru abandonarea necontroloată a deșeurilor



+1 Impact pozitiv redus prin mărirea gradului de împrospătare a aerului prin oxigenare

Conștientizarea populației +1 Impact pozitiv prin creșterea gradului de apreciere a importanței lucrărilor de protecție a mediului și bunurilor locale

Peisajul natural și Asigurarea protecției +2 Impact pozitiv direct asupra


95

construit peisajului natural și reabilitarea zonelor degradate.

peisajului din zona cursurilor de apă



0 Fără impact

TOTAL: +17

Obiectiv 9: Amenajare spatii verzi, sport și agrement.

Factor de mediu

Obiective de mediu

Nivel impact

Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. +1 Impact pozitiv redus prin mărirea suprafețelor oxigenante


+1 Impact pozitiv redus prin creșterea capacității de retenție a particulelor de sol antrenabile în apă


+1 Impact pozitiv redus prin îmbunătățirea calității solului și limitarea degradării suprafețelor de sol


+1 Impact pozitiv redus prin creșterea capacității de capturare a carbonului de către vegetația instalată pe suprafețele amenajate


+1 Impact pozitiv redus prin creșterea suprafețelor de teren ocupate cu vegetație în dauna suprafețelor degradate și/sau abandonate



0 Fără impact

Conservarea /


0 Fără impact


96

utilizarea eficientă a resurselor naturale


+1 Impact pozitiv redus prin amplasarea de pubele pentru colectarea deșeurilor



+2 Impact pozitiv direct prin creșterea numărului de oportunități pentru populația locală de a avea o viață activă și armonioasă

Conștientizarea populației +1 Impact pozitiv prin creșterea aprecierii populației locale pentru spațiile publice benefice sănătății și contactelor sociale



+2 Impact pozitiv direct asupra peisajului local



0 Fără impact

TOTAL: +11

Obiectiv 10: Conservarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu.

Factor de mediu Obiective de mediu Nivel

impact Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. 0 Fără impact


0 Fără impact


0 Fără impact


0 Fără impact


0 Fără impact



0 Fără impact


97



0 Fără impact


0 Fără impact



+2 Impact pozitiv direct prin: - crearea unor locuri de muncă temporare și permanente; - creștera numărului de turiști și/sau vizitatori în localitate

Conștientizarea populației +2 Impact pozitiv prin: - creșterea gradului de recunoaștere a valorilor locale de către populație; - implicarea populaţiei în păstrarea patrimoniului cultural si istoric local



+3 Impact pozitiv semnificativ prin creșterea valorii estetice a spațiului construit



+3 Impact pozitiv semnificativ prin valoarea ridicată acordată patrimoniului cultural local

TOTAL: +10

Obiectiv 11: Dezvoltarea producției de energie verde (parc fotovoltaic).

Factor de mediu

Obiective de mediu

Nivel impact

Observații

Aer Îmbunătățirea calității aerului. +3 Impact pozitiv semnificativ pe termen lung


0 Fără impact

Sol Îmbunătățirea calității solului -1 Impact negativ redus prin


98


scoaterea din circuitul agricol a unei suprafețe de teren


+3 Impact pozitiv semnificativ pe termen lung


0 Impact nesemnificativ deoarece pe terenurile propuse a fi utilizate pentru realizarea parcului fotovoltaic nu au fost identificate habitate și specii cu valoare conservativă



0 Fără impact



+3 Impact pozitiv semnificativ pe termen lung


-1 Impact negativ redus ca urmare a riscului de producere a deșeurilor (DEEE)



+1 Impact pozitiv indirect prin posibilitatea creării de locuri de muncă

Conștientizarea populației +2 Impact pozitiv prin conștientizarea populației în domeniul valorificării resurselor naturale regenerabile



+1 Impact pozitiv prin estetica elementelor construite



0 Fără impact

TOTAL: +11

8.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG asupra

factorilor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG Măureni s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.


99

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG asupra factorilor de mediu Obiectiv PUG Extindere

intravilan Extindere extravilan

Alimentare cu apa.

Canalizare ape uzate

Alimentare cu gaze naturale

Infrastructura rutiera

Mică industrie

Stabilizare, consolidare si aparare de maluri

Spatii verzi sport și agrement

Conservare obiective patrimoniu

Producția de energie verde

TOTAL

Obiectivul de mediu relevant

Îmbunătățirea calității aerului. -1 +2 0 +2 +2 +2 -1 +1 +1 0 +3 +11

Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane.

-1 0 -1 +3 0 +1 -1 +2 +1 0 0 +4

Îmbunătățirea calității solului și limitarea degradării suprafețelor de sol.

-1 +2 0 +2 0 +1 -1 +2 +1 0 -1 +5

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

-1 +1 0 +1 0 +2 0 +1 +1 0 +3 +8

Menținerea unei stări bune de conservare a suprafețelor agricole, acvatice și forestiere.

0 0 0 0 0 0 0 +2 +1 0 0 +3


+1 0 0 +2 0 0 0 +3 0 0 0 +6


0 +2 0 0 0 0 +2 +1 0 0 +3 +8


+2 -1 0 +2 0 +1 +2 +1 +1 0 -1 +7


+2 +2 +3 +3 +2 +2 +3 +1 +2 +2 +1 +23

Conștientizarea populației +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +2 +13


+2 +2 0 +1 0 +2 +2 +2 +2 +3 +1 +17


0 0 0 0 0 0 +1 0 0 +3 0 +4

TOTAL +4 +11 +3 +17 +5 +12 +8 +17 +11 +10 +11 +109


100

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. se poate concluziona dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul neîndeplinirii standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu relevant

Evaluare cumulativă Atingerea obiectivului de mediu (DA/NU)

Îmbunătățirea calității aerului. Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra calităţii aerului

DA

Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane.

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra calităţii apelor de suprafaţă si subterane

DA

Îmbunătățirea calității solului și limitarea degradării suprafețelor desol

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra solului

DA

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă privind încetinirea modificărilor climatice

DA

Menținerea unei stări bune de conservare a suprafețelor agricole, acvatice și forestiere

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra conservării suprafețelor agricole, acvatice și forestiere

DA

Reducerea efectelor asociate unor riscuri de mediu

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă privind reducerea riscurilor de mediu

DA

Favorizarea exploatării resurselor regenerabile în limita potențialului optim

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra exploatării resurselor regenerabile

DA

Reducerea generării/creșterea gradului de colectare și de valorificare a deseurilor

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra managementului deșeurilor

DA

Îmbunătățirea calității vieții populației rezidente

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra calității vieții

DA

Conștientizarea populației Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra educării, informării și participării

DA


101

populaţiei la luarea deciziilor privind mediul

Asigurarea protecției peisajului natural și reabilitarea zonelor degradate

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra peisajului

DA

Conservarea patrimoniului cultural și a monumentelor istorice

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă privind conservarea patrimoniului cultural și istoric

DA

Dezvoltarea producției de energie verde

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă privind valorificarea resurselor naturale regenerabile

DA

Din evaluarea cumulativă a impactului generat de implementarea obiectivelor P.U.G. Măureni rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu, ceea ce va conduce la respectarea standardelor de mediu. Atingerea obiectivelor din Planul Urbanistic General al comunei Măureni pe termen mediu si lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori de mediu.

9. POTENȚIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂȚII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Prin reactualizarea Planului de Urbanism General se urmareste imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei din zona administrativ teritoriala a comunei Măureni, judetul Caras-Severin. Promovarea obiectivelor cuprinse in Planul de Urbanism General nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontalier. Datorită amplitudinii reduse a obiectivelor ce se doresc a fi realizate pe noile suprafeţe de intravilan, activităţile preconizate a fi realizate în cadrul P.U.G. nu vor avea efecte semnificative asupra mediului transfrontalier. 10. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI

COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII


102

PLANULUI HG 1076/2004 prevede stabilirea de „măsuri de prevenire, reducere si compensare a efectelor semnificative asupra mediului rezultate în urma implementarii planului”. Scopul acestui punct este de a asigura că raportul de mediu tratează modul în care sunt compensate efectele adverse semnificative descrise în cadrul Raportului de mediu. Se cuvine de subliniat faptul ca la nivelul evaluarii strategice de mediu nu se pot identifica în detaliu toate efectele potentiale ce pot apare ca urmare a implementarii Planului, în special acelea ale proiectelor prin care se vor implementa măsurile prevăzute prin plan. Acest aspect confirmă faptul că prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluarii efectelor asupra mediului în toate etapele de pregatire si implementare a Planului. Cu toate ca în cadrul evaluarii de mediu pentru PUG Măureni nu au fost identificate efecte negative semnificative rezultate în urma implementarii, în cadrul Raportului de mediu sunt propuse o serie de masuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea si compensarea oricarui efect advers asupra aspectelor de mediu relevante considerate în cadrul evaluarii. Evaluarea strategica de mediu va trebui avuta în vedere la realizarea si implementarea unor planuri de urbanism zonal sau de detaliu, ce vor intra sub incidenta prevederilor PUG. Pentru proiectele de investitii, cu impact potential asupra mediului propuse a fi realizate, va trebui realizată evaluarea impactului asupra mediului (EIM), conform legislației de mediu specifice. Evaluarile de impact se vor întocmi în conformitate cu cerintele legislatiei nationale în vigoare si vor putea permite identificarea:

Efectelor potentiale asupra mediului în aria de proiect; Celor mai bune tehnici si solutii disponibile pentru activitatile propuse; Setului de masuri necesar prevenirii, reducerii si compensarii efectelor

negative asupra mediului generat de proiectul în cauza; Setului de masuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului ale

implementarii proiectelor. În cazul concret, al implementării prevederilor din PUG pentru comuna Măureni se recomandă următoarele măsuri de compensare a efectelor aplicării proiectului: În cazul zonării teritoriale este necesar ca destinaţia terenurilor să fie respectată, așa cum a fost indicat în plan. Consiliului Local al comunei Măureni îi revine obligaţia respectării cu stricteţe a destinaţiei terenurilor, mai ales în problemele privitoare la interdicţiile de construire temporare și permanente, a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală, a zonelor cu riscuri naturale. După aprobare, planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se


103

respecte separarea zonei de locuit și activităţi complementare de activităţile economice. Administraţia publică locală trebuie să respecte destinaţia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, în scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de la instituţiile abilitate prin lege. Așa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potenţial asupra mediului vor fi însoţite de studii de evaluare a impactului conform legislaţiei în vigoare. Evaluările de impact vor ţine seama pe lângă conformarea cu prevederile legislaţiei în vigoare și dacă:

s-au aplicat cele mai bune tehnici; sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra

mediului; sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai puţin vulnerabil; sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după

implementarea proiectului. Pentru factorul de mediu – aer, în PUG sunt prevăzute măsuri al căror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistică a comunei impune execuţia de lucrări pentru: refacerea și modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlată a deșeurilor, dezvoltarea activităţilor economice, extinderea retelei de alimentare cu apa, realizarea canalizarii si a statiei de epurare. Ca măsuri de compensare se prevăd:

pe durata modernizării reţelei rutiere, a reparaţiilor la clădiri sau a execuţiei de construcţii de noi obiective de interes economic sau gospodăresc, se vor lua măsuri pentru a diminua, până la eliminare, emisiile de praf, zgomot și vibraţii (devierea și fluidizarea traficului, interzicerea parcărilor în zonă, etc.), curăţenia pe drumurile publice;

se recomandă mărirea suprafeţelor din intravilan destinate spaţiilor verzi pe măsura creșterii traficului rutier;

colectarea deșeurilor se va face în recipiente închise, operatorul autorizat pentru salubrizare va respecta programul de ridicare și transport a deșeurilor, pentru a se evita descompunerea acestora și generarea de mirosuri sau noxe;

pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru încălzirea locuinţelor se recomandă izolarea termică a construcţiilor și utilizarea de echipamente de producere a energiei cu randamente ridicate;

prin avizul de amplasare a unei activităţi economice se vor impune măsuri de protecţie a aerului împotriva emisiilor de noxe.


104

Pentru factorul de mediu – apa, în PUG Măureni este prevăzută extinderea reţelei de alimentare cu apă și realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare ape menajere. Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă și subterane se impun următoareale măsuri:

corelarea capacitatii sistemului de alimentare cu apa cu capacitatea sistemului de canalizare si de epurare a apelor uzate;

pentru captarea de apă potabilă și pentru rezervoarele de compensare de la captare și din rețea, se vor institui zone de protecţie sanitară conform legislației sanitare în vigoare;

consumul de apă potabilă și evacuarea apelor menajere uzate vor fi monitorizate prin montarea de aparatură de măsură și control;

substanţele utilizate în tratarea apei potabile și epurarea apelor menajere uzate se vor gestiona conform legislaţiei în vigoare, în funcție de gradul de periculozitate al acestora;

se va implementa un sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de distribuţie apă și canalizare și de intervenţie rapidă în caz de avarie;

se vor lua măsuri pentru controlul calităţii apelor uzate epurate evacuate din staţia de epurare astfel încât să se încadreze în limitele NTPA 001/2005, conform cerințelor autorizației de gospodărirea apelor ce va fi obținută în acest sens;

se va asigura zona de protecţie sanitară în perimetrul și în vecinătatea perimetrului stației de epurare;

în timpul executării lucrărilor de construcţii, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

deșeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare;

se vor executa lucrări și amenajări pentru apărări de maluri și de regularizare a albiilor cursurilor de apă, a canalelor de colectare și evacuare a apelor pluviale eliminându-se riscul de inundaţii în intravilanul comunei;

utilizarea îngrasamintelor organice în gospodariile individuale și în fermele agricole se va face cu evitarea scurgerii în cursurile de apa.

Pentru factorul de mediu – sol, în PUG Măureni se impun măsuri pentru protecţia acestuia, eficientizarea sistemului de colectarea a deșeurilor și refacerea suprafeţelor de teren afectate de eroziuni, inundaţii și poluare . Se impun măsuri suplimentare, respectiv:

respectarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole; se interzice înfiinţarea de depozite neamenajate de deșeuri în teritoriul

administrativ al comunei; se va acorda atenţie opririi sau diminuării eroziunii solului în zona


105

colinară pentru redarea în circuitul agricol a acestor terenuri; la execuția lucrărilor de construcții se vor lua măsuri pentru evitarea

pierderilor de pamânt și pentru utilizarea pamântului excavat în reamenajarea si restaurarea terenurilor;

se va acorda o atenție prioritară realizării stației de epurare, în vederea eliminării poluării solului ca urmare a deversării necontrolate de ape uzate;

se va acorda atenție deosebită la gestionarea deșeurilor (DEEE) provenite de la viitorul parc fotovoltaic.

Pentru aspectul de mediu – modificări climatice, se recomandă încurajarea investițiilor care valorifică surse regenerabile de energie. Pentru factorul de mediu biodiversitate, se vor întreprinde acțiuni pentru:

informarea și conștientizarea populației privind valoarea ecosistemelor și măsuri pentru protejarea acestora;

informarea cetățenilor privind măsurile de agro-mediu; conservarea zonelor cu vegetație forestieră, a pășunilor și fânețelor; evaluarea detaliată a biodiversității în faza de avizare a proiectelor de

investiții. Factorul de mediu – sănătatea populaţiei are măsuri relevante în PUG Măureni, precum lucrări pentru extinderea sistemului de distribuţie apă potabilă, realizarea reţelei de canalizare și a staţiei de epurare ape uzate menajere, eficientizarea sistemului de colectare a deșeurilor menajere. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătăţii umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populaţiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate. Pentru factorul de mediu – peisaj, Consiliul local va hotărâ adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativă:

se vor realiza perdele verzi de protectie pentru cât mai multe zone funcționale;

se vor realiza și întretine corespunzator zonele verzi și de agrement; se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelor construite; se va mentine in extravilan suprafata de vegetație forestieră și se va

impune respectarea zonelor de protectie, conform legislatiei in vigoare; Pentru zonele cu riscuri naturale, măsurile care vor fi luate sunt:

executarea unor lucrări de stabilizarea malurilor Raului Birzava prin


106

lucrări silvice, împreună cu autoritățile de specialitate ale statului (Regia Națională Romsilva și Autoritatea Națională Apele Române);

lucrări de decolmatare şi regularizare pe albia Raului Birzava; lucrări de îndiguiri, de supraînălțare a digurilor existente, consolidări de

maluri; interdicția definitivă de construire în zonele care prezintă riscuri naturale

(în partea de sud a localității Șoșdea). Pentru zonele cu valoare de patrimoniu:

respectarea zonelor de protecție a monumentelor istorice; adoptarea de măsuri pentru protecția prioritară a ansamblurilor și

obiectivelor construite valoroase clasificate (monumente și situri arheologice, monumente aparținând cultelor religioase, monumente civile);

interzicerea realizarii de constructii care, prin funcțiune, configurație arhitecturală sau amplasament, pot deteriora aspectul general al zonei, coerența specificului zonei sau afecta monumentele sau zonele de protecție a acestora;

interzicerea amplasării de obiective industriale în zone de protecție a monumentelor istorice.

11. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTEI ALESE Conform H.G.1076/2004 art.16, se prevede ca titularul Planului Urbanistic General să proiecteze alternative posibile ale acestuia pe care apoi grupul de lucru să le evalueze raportat la modul în care sunt îndeplinite obiectivele de mediu relevante pentru plan.

A. Varianta ”Alternativa 0” – păstrarea situației existente Alternativa „0” reprezintă punctul de plecare pentru evaluarea potențialelor efecte semnificative, inclusiv a aspectelor pozitive, asupra mediului produse prin implementarea PUG. Alternativa „zero" a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale planului de dezvoltare urbanistica propus. Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero" sunt:


107

continuarea poluării apelor şi solului din comuna Măureni prin: deversarea necontrolată de ape menajere uzate neepurate în apele de suprafață, în rigole, viroage sau pe sol;

pierderea oportunității de reglementare urbanistică a rețelei de alimentare cu gaze naturale, un obiectiv dorit cu preponderență de populația locală;

menținerea unei suprafețe agricole excesive în intravilanul comunei, fără ca autoritatea locală sau proprietarii să dorească dezvoltarea unor obiective care să necesite categoria de încadrare în intravilan, prin aceasta înrăutățindu-se bilanțul funcțiunilor teritoriale și împiedicând dezvoltarea urbanistică și economică a altor zone din perimettrul comunei;

pierderea oportunităților de dezvoltare urbanistică pe terenuri adiacente, aflate în prezent în extravilan;

nevalorificarea potențialului de teren disponibil pentru realizarea de locuințe individuale aflat în perimetrul actualului intravilan, care în prezent are categorie de folosință neadecvată;

pierderea oportunităților de dezvoltare a unor activități economice de valorificare a resurselor locale și de turism, ca urmare a lipsei de reglementare corespunzătoare a funcțiunilor teritoriale necesare;

menținerea situației necorespunzătoare a traficului rutier în comună, cauzată de starea precară a infrastructurii, de lipsa amenajărilor specifice în scopul fluidizării traficului, precum și a unui grad ridicat de disconfort cauzat de lipsa perdelelor vegetative cu rol de protecție;

nevalorificarea potențialului cultural și turistic al siturilor arheologice existente și al altor obiective de patrimoniu.

Aceasta variantă nu este de natură să satisfacă obiectivele de dezvoltare actuale, având în vedere și faptul că de la actualizarea anterioară a PUG au trecut mai mult de 10 ani. In cazul acestei variante procesul de blocare a dezvoltării unor domenii social-economice și culturale va continua, iar lipsa utilităților va determina o înrăutățirea în continuare a calității factorilor de mediu. Menținerea situației existente ar însemna menținerea tuturor disfuncționalităților menționate, cu influențe nocive de natura socială, economică, a sănătății populației și asupra mediului.

B. Alternative ale planului În cadrul procesului de definitivare a propunerii de plan, pornind de la situația actuală existentă, care a fost considerată Alternativa V0, a fost inițial formulată alternativa de dezvoltare V1, iar în urma sugestiilor exprimate în cadrul grupului de lucru și a cerințelor suplimentare ale titularului, a rezultat o nouă alternativă de plan – V2.


108

Analiza Alternativei V0 (păstrarea situației existente) a fost prezentată anterior în text, rezultând că aceasta nu poate fi acceptată deoarece nu corespunde obiectivelor de dezvoltare actuale și de perspectivă ale comunei Măureni. În continuare se prezintă analiza comparativă a variantelor V1 și V2 , ceea ce va putea conduce la posibilitatea alegerii alternativei finale de plan, cea care se conformează în cel mai înalt grad cu cerințele dezvoltării durabile a comunei.

Nr Crt

Denumire zonă

Situația existentă V0 Propunere V1 Propunere V2 Maureni Şoşdea Total Maureni Şoşdea Total Maureni Şoşdea Total

1. Zona locuinţe 73,50 70,60 144,1 81,20 80,45 161,65 83,04 77,60 160,642. Unit. prod.+

depozitare 5,10 0,80 5,90 11,89 1,80 13,69 40,00 4,85 44,85

3. Unit. Agro-zootehnice

3,25 0,11 3,36 3,25 - 3,25 15,25 12,00 27,25

4. Instit. de interes public

1,78 1,18 2,96 1,78 1,18 2,96 1,78 1,18 2,96

5. Zona circulaţii

26,91 24,91 51,82 30,73 26,24 56,97 32,10 28,00 60,10

6. Zona spaţii verzi

22,89 24,43 47,32 20,90 26,95 47,85 21,30 25,00 46,30

7. Zona echip. ed.

- 1,00 1,00 - 1,30 1,30 - 1,30 1,30

8. Zona gosp. com.

2,79 2,82 5,61 4,25 2,82 7,07 4,53 7,35 11,88

9. Terenuri agricole

34,34 22,00 56,34 - - - 0,28 - 0,28

9. Teren neproductiv

29,20 - 29,20 - - - - - -

10. Total 203,03 147,94 350,97 153,99 140,75 294,74 198,28 157,28 355,56

Notă: - valoare a suprafeței de intravilan în menținere constantă față V0 - valoare a suprafeței de intravilan în creștere față de V0 - valoare a suprafeței de intravilan în scădere față de V0

Analizând situația prezentată, rezultă următoarele: Zona Unităţi producţie, depozitare și Zona Unităţi agro-zootehnice - ocupă 5,90+3,36=9,26 ha în intravilan – în prezent, în aceste zone nu se desfăşoară nicio activitate. În V1 se propune creşterea acestei zone la 13,69+3,25=16,94 ha fiind amplasată în completarea trupurilor principale, cu posibilitatea de a se dezvolta unităţi de mică industrie nepoluantă, unități de depozitare de mică capacitate, sau servicii; distanţa faţă de zonele de locuit fiind mică, se prevăd zone verzi de protecţie conform Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate


109

publică privind mediul de viaţă al populaţiei. În V2, pe lângă suprafeţele prevăzute mai sus, se mai propun 4 trupuri situate în extravilan la distanţe mai mari de 500 m faţă de zonele de locuit, ceea ce permite dezvoltarea unor activităţi ce necesită zonă de protecţie cu raza cel puţin de 500 m sau mai mult:

- Trupul nr 11 cu S=21,70 ha situat la intrarea în teritoriul administrativ al comunei dinspre Gherteniş, între calea ferată şi DN 58B, la distanţă de 2000 m de localitatea Măureni şi cca 4000 m faţă de Gherteniş. Se pot dezvolta activităţi cu risc mic de poluare. - Trupul nr. 12 cu S=12,00 ha situat în teritoriul administrativ Şoşdea, între calea ferată şi DE 358, la distanţă de 2000 m de localitate. Se pot dezvolta activităţi de prelucrare materii prime locale, ferme agro-zoo cu risc mic de poluare. - Trupul nr. 13 cu S=12,00 ha situat în teritoriul administrativ la nord de calea ferată principală şi la vest de DC 83A, la distanţă de 500 m de localitatea Măureni şi 2500 m de Şoşdea. Se pot dezvolta activităţi de prelucrare materii prime locale, ferme agro-zoo cu capacităţi care se înscriu în raza de protecţie de 500 m - Trupul nr. 14 cu S=8,00 ha situat la sud de localitatea Măureni la distanţă de 500 m în păşune comunală. Se propune dezvoltarea activităţii de producţie energie neconvenţională prin amplasarea unei centrale electrice pe panouri fotovoltaice, care necesită o zonă de protecţie cu raza de 500 m.

Se observă că față de Alternativa V1, Alternativa V2 răspunde unor cerințe suplimentare față de nevoile locale de dezvoltare, iar din tabelele de evaluare a efectelor implementării obiectivelor PUG asupra obiectivelor de mediu – capitolul 8.1. de mai sus, rezultă că aceasta satisface simultan și cerințele de protecție a mediului. Zona rezidenţială este tratată în mod similar în ambele variante. Aceasta va cunoaşte creştere în pas cu cerinţele populaţiei a cărei evoluţii este pozitivă la nivelul întregii comune: de la o suprafaţă existentă de 144,08 ha (19,96 loc./ha) la 160,64 ha (20,11 loc./ha – ceea ce reprezintă 497,34 mp teren/pers). Această creştere se preconizează a se realiza prin ocuparea cu prioritate a loturilor libere din vatra satelor, cât şi prin extinderea actualei vetre a localităţilor pentru construcţia de locuinţe şi dotări complementare Pentru dezvoltarea zonei de locuit din Şoşdea se menţine în intravilan suprafaţa de teren de 7,00 ha ocupată de fostul CAP, pentru care, parţial, s-a aprobat un PUZ pentru 32 loturi cu dezmembrare, plus 5 loturi fără dezmembrare, în total 37 de loturi a câte 300,00 m în etapa I-a. Faţă de acestea, într-o altă etapă se mai pot realiza circa 50 de loturi. De asemenea în vatra satului Şoşdea există un număr de 53 parcele libere de construcţii, care se vor ocupa cu prioritate. Pe total localitate numărul de locuinţe existente poate creşte cu 140 case noi.


110

În Măureni, pentru dezvoltarea zonei de locuit, se propun două amplasamente: - fâşia de teren adiacentă DC 83A preluată din PUG-ul anterior ce se se

menţine în intravilan în scopul lotizării – se pot obține astfel 26 loturi de 1400,0 mp.

- la intrarea în localitate dinspre Reşiţa, de o parte şi de alta a DN58B, pe teren ce aparține domeniului public, se pot obține în baza unor PUZ-uri, 54 de loturi, din care 19 loturi de 500,0 mp în etapa I sunt deja dezmembrate.

Totalul numărului de case noi pentru care se asigură amplasamente este 139+140 = 279 locuinţe ce pot asigura necesarul de spaţiu pentru o populaţie de 279x3,4 = 976 locuitori. Prognoza evoluției populaţiei indică o creştere estimată la 35,4 persoane pe/an, respective 354 persoane în 10 ani, pentru care ar fi necesare 101 locuinţe (la un indice de 3,5 persoane/familie). Subzona instituţiilor de interes public - ocupă o suprafaţă de 2,96 ha în ambele variante. Subzona instituţiilor publice este inclusă în Zona centrală. Dezvoltarea propusă se va face în cuprinsul incintelor existente prin modernizare, refuncţionalizare sau extinderi ale dotărilor existente, precum în cazul asigurării spaţiului necesar programului after-school. Actuala zonă verde din Măureni amenajată pentru desfăşurarea activităţilor sportive se va completa cu o sală de sport ce se poate realiza prin amenajarea unui complex sportiv pe terenul de fotbal completat cu vestiare, gradene acoperite, teren de baschet. Zona unităţilor pentru echipare tehnico – edilitară În ambele variante, această zonă va însuma 1,30 ha, situată în sudul localităţii Şoşdea şi va cuprinde staţia de captare-tratare a apei şi staţia de epurare. În ambele localităţi este în curs de finalizare reţeaua de distribuţie a apei potabile şi se propune realizarea canalizării menajere. Zona unităţilor pentru gospodărie comunală cuprinde cimitirele, remizele PSI din cele două localităţi, unitatea de gospodărie comunală din Măureni situată pe strada înspre halta CFR pe partea dreaptă şi piaţa agro-alimentară din Măureni. În Alternativa V1, zona se prevede a avea 7,07 ha, iar în Alternativa V2 zona se prevede a avea 11,88 ha. În cazul Alternativei V2, se dorește a fi satisfăcute într-un grad mai corespunzător nevoile gospodărești ale comunei. Zona spaţii verzi pentru sport, agrement şi protecţie Suprafaţa totală alocată acestei zone spre amenajare prin actualul PUG, prezintă mici deferențe în cele două variante, respectiv 47,85 ha/46,30 ha, din care 2,30 ha reprezintă amenajările pentru sport. Cea mai mare suprafaţă se prevede a se amenaja în partea de sud a localităţii Şoşdea –10/6,00 ha şi va cuprinde un luciu


111

de apă alimentat din râul Bârzava de 1,5 ha, cât şi amenajările specifice unui parc de agrement. Pentru protejarea acestei zone de revărsarea periodică a râului Bârzava este necesar a se aplica acele măsuri ce au fost stabilite în capitolul Măsuri în zonele cu riscuri naturale. În localitatea Măureni se prevede amenajarea zonei existente în apropierea căminului cultural, dar şi a unei zone de parc de agrement cu suprafața de 2,6 ha la ieşirea din localitate înspre Gătaia. Zonele de parc propuse a fi amenajate vor beneficia de alimentare cu apă, canalizare şi iluminat public, alei, mobilier şi plantaţie adecvată. Dată fiind lăţimea mare a străzilor din Măureni de cca 30…45 m, partea carosabilă a străzilor va fi însoţită de plantaţii de protecţie, care în cazul străzii principale se va face pe mai multe rânduri, în trepte, cu tufe joase, arbuşti şi pomi ce se dezvoltă pe înălţime, pentru a spori efectul de filtru natural pentru noxele datorate circulaţiei auto, etc. Pentru protecţia localităţilor, a căilor de comunicaţie şi a culturilor agricole, sunt prevăzute perdele de protecţie.

Pentru V2, din totalul de spaţii verzi de 46,30 ha, se desprinde:

- 15,14 ha - propuse a fi amenajate pentru sport şi agrement. - 31,20 ha – alcătuiesc zone verzi de protecţie la drumuri şi străzi, fiind cuprinse în Inventarul bunurilor care aparţin Domeniului public al Comunei Măureni conf. HCL nr. 40/ 2009.

În ambele variante s-au determinat zonele de protecţie pentru conservarea patrimoniului natural şi construit. Elemente ale patrimoniului natural se întâlnesc pe parcursul Văii Râului Bârzava ce are un traseu sinuos cu despletiri de braţe, ochiuri de apă, bălţi şi insule cu vegetaţie specifică luncilor. Conservarea acestui peisaj natural caracteristic zonei de câmpie asigură microclimatul sănătos acestei părți a comunei. Pentru protejarea acestui areal sunt necesare lucrări de stabilizare a malurilor râului Bârzava prin plantarea unor specii hidrofile (Salix sp. şi Populus sp.), respectiv instituirea unei zone de protecţie delimitată de îndiguirile realizate. Zona transport şi circulaţie va însuma în final 56,97 ha în V1 şi 60,10 ha în V2. DN 58B străbate intravilanul localităţii Măureni ca stradă principală. Prin PATN – Secţiunea Reţele de transport, aprobată prin L 363/2006, în cadrul coridorului paneuropean IV, DN 58B este propus pentru modernizare ca “drum expres”/drum rapid de 4 benzi pe relatia Voiteg-Resita-Caransebes ce va fi utilizat exclusiv pentru vehicule a căror viteză maximă depășește 50 km/h, pe care oprirea și staționarea pe partea carosabilă sunt interzise, iar traversarea se poate face în puncte nodale sau intersecții semaforizate sau giratorii.


112

În PUG-ul de faţă, modernizarea DN 58B este prevăzută în cele două variante, conf. prevederi PATN – astfel:

în Alternativa V1 – se prevede modernizarea DN 58B ca „drum rapid” pe traseul actual, prin lărgirea tramei stradale la 4 benzi de circulație, față de 2 benzi de circulație în prezent.

2, modernizarea DN 58B Acest obiectiv este unul prioritar la nivel județean și regional..

în Alternativa V2 – se prevede soluția cu “drum expres” cu 4 benzi, pe un traseu ce va ocoli localitatea Măureni între calea ferată şi satul Şoşdea, urmând să ocupe o suprafaţă de 10 ha teren arabil, cu scoatere din circuitul agricol.

Buna desfăşurare a circulaţiei rutiere pe zona de intravilan a localităţii Măureni este afectată de suprapunerea circulaţiei locale peste traseul DN pentru care nu există drum de descărcare locală. Acesta plus toate amenajările necesare ca intersecţii, alei semicarosabile şi trotuare de acces către riverani sunt propuse în ambele variante Referitor la circulaţia pe calea ferată, se remarcă necesitatea lucrărilor de refacere a haltei CF din Măureni, precum și a lucrărilor de reparație şi igienizare a haltei CF din Şoşdea pentru menţinerea ei în stare de funcţionare. Pentru siguranţa si fluidizarea traficului este necesară amenajarea intersecţiei la nivel a căii ferate cu DC 83A și semnalizarea acesteia. Pentru această zonă din PUG, se estimează că Alternativa V2 oferă soluții mai bune pe termen mediu și lung, deoarece prin devierea circulației rutiere față de actualul traseu și în condițiile în care valorile de trafic prognozate vor fi mult mai ridicate decât în prezent, impactul asupra populației locale va fi mult diminuat. Concluzie: Din analiza prezentată în mod succint mai sus, rezultă că varianta finală a propunerii de plan, care îndeplinește în condițiile mai bune cerințele de realizare a obiectivelor de dezvoltare susținute de către locuitorii comunei și de către autoritatea locală, care satisface în același timp cerințele de protecție a factorilor de mediului este Alternativa 2. 12. MĂSURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI Conform art. 27 din HG 1076/2004 monitorizarea implementării planului sau


113

programului, în baza programului propus de titular, are în vedere identificarea încă de la început a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului, precum și efectele adverse neprevăzute, în scopul de a putea întreprinde acțiunile de remediere corespunzătoare. Îndeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului. Monitorizarea efectelor implementarii planului va urmări punerea în evidență la efectelor semnificative asupra mediului, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Este necesară monitorizaea efectelor directe, a celor indirecte, sinergice şi cumulative. Monitorizarea altor efecte (neprognozate ca semnificative) poate fi justificată în vederea cuantificării efectelor globale ale implementării PUG. Se recomandă ca programul de monitorizare a surselor de emisie și a componentelor de mediu posibil a fi afectate să cuprindă trei etape: - Etapa I – Pre-implementarea planului – pentru stabilirea stării de referință a mediului - Etapa II – Punerea în opera a lucrărilor – pentru corectarea (remedierea) poluărilor accidentale și pentru eliminarea surselor de impact - Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea stării mediului după terminarea lucrărilor cu starea de referință inițială, ținerea sub control a noilor surse de poluare identificate, în vederea intervenției adecvate, dacă situația o cere. Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante specificate anterior. Aceste obiective reprezintă domeniile şi subiectele de mediu care pot fi puternic influenţate de implementarea PUG. Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului, respectiv Primăria comunei Măureni.

Program de monitorizare a efectelor asupra mediului pentru P.U.G. – comuna Măureni, jud. Caraș-Severin

Obiectiv relevant pentru mediu

Indicatori monitorizați Responsabili

Protecția calității apelor Indicatori de calitate a apei potabile Modul de realizare a rețelelor de

alimentare cu apă, rețelelor de canalizare si stației de epurare

Modul de implementare a proiectelor privind sistemul de canalizare

Modul de realizare a canalizării pluviale și calitatea apei pluviale înainte de evacuare in emisar

Indicatori de calitate a apelor evacuate de la stația de epurare

Primăria comunei Măureni


114

Modul de respectare a zonelor de protecție sanitară la cursurile de apă de pe suprafața teritoriului administrativ

Protecția calității aerului

Modul de respectarea a programului de întreținere periodică a carosabilului și a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de trafic Modul de respectare a programului de

reabilitari de drumuri si modernizarea rețelei rutiere Modul de respectare a utilizării

tehnologiilor moderne, nepoluante Concentrații de poluanți în aerul

ambiental în raport cu valorile limită pentru protecția populației, vegetației și ecosistemelor.


Protecția calității solului Modul de recuperare al solului fertil în cazul lucrărilor de construcții autorizate Modul de realizare a prevederilor

programului de management al deșeurilor Modul de implementare a sistemului de

colectare selectiva a tuturor categoriilor de deșeuri de la populație și realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deșeurilor Modul de eliminare al deșeurilor Măsuri incluse în planul de

management al deseurilor în legatura cu prevenirea eliminarii necontrolate a deseurilor Măsuri incluse în planul de

management al deșeurilor în legătura cu educarea cetatenilor pentru reducerea cantităților de deșeuri.


Protecția Biodiversității și a peisajului

Modul de respectare a esteticii construcțiilor conform RLU Modul de respectare a propunerilor

privind spațiile publice plantate, realizarea de noi parcuri Modul de respectarea a prevederilor

legale cu privire la respectarea zonei de protecție a zonelor impădurite Programe educationale adresate

locuitorilor, cu privire la ocrotirea



115

speciilor și a habitatelor naturale Modul de distribuire a spațiilor plantate

față de funcțiunile locuințe, mixte și industriale

Reducerea zgomotului Elemente privind amplasarea și amenajarea căilor de circulație perimetrale și interioare în raport cu necesitățile privind protejarea receptorilor sensibili (populație, instituții) la zgomot și vibrații Modul de asigurare a distanțelor

corespunzătoare ale zonelor de locuințe față de sursele de zgomot și vibrații Niveluri de zgomot în raport cu valorile

limită admise


Protecția populației și îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului, îmbunătăţirea sănătăţii umane

Modul de respectarea a prevederilor legislative cu privire la asigurarea suprafeței reglementate de spatiu verde Modul de respectare a procentului de

spațiu verde propus, amenajarea și întreținerea corespunzătoare a acestuia, precum realizarea perdelelor verzi de protecție pentru zonele incompatibile funcțional. Modul de asigurare a facilităților de

agrement și educaționale dezvoltate la nivelul comunei Modul de realizare a căilor de

comunicații și transport Modul de extindere a zonelor de

intravilan cu realizarea infrastructurii necesare Respectarea optimului densității de

locuire, concomitent cu menținerea și dezvoltarea spațiilor verzi, a amenajărilor peisagistice cu funcție ecologică, estetică și recreativă.



116

13. REZUMAT NETEHNIC

Lucrarea de față reprezintă Raportul de mediu realizat în cadrul evaluării strategice de mediu pentru Planul Urbanistic General al Comunei Măureni, judetul Caraș-Severin. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu cerințele de conținut ale Anexei nr. 2 a Hotarârii de Guvern nr. 1076/2004 “privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe”. Planul Urbanistic General este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază. Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglementările și regulamentul local de urbanism aferent întregului teritoriu administrativ al comunei. În acelasi timp, planul urbanistic general stabilește norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi în detaliu, la scară mai mică, planurile urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu. Planul Urbanistic General al Comunei Măureni, promovat de catre Primăria Comunei Măureni în calitate de titular al planului, are un caracter director constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare ale comunei. În urma definitivării prezentului Plan de Urbanism General și pe baza avizelor obținute de la autoritățile avizatoare competente, acesta urmează a fi adoptat prin hotărâre de către Consiliul Local al comunei Măureni. Rolul Planului de Urbanism General este de a coordona și armoniza dezvoltarea comunei corelată cu potențialul zonei, necesitățile și opțiunile populației. Planul de Urbanism General vizează atingerea unor obiective specifice dorite de către locuitorii comunei Măureni în contextul eficienței, echității, transparenței și implicării comunității în luarea deciziilor. Obiectivul final al reglementărilor propuse în cadrul Planului Urbanistic General Comuna Măureni este dezvoltarea economico - socială durabilă și echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în acord cu cerințele privind protejarea, conservarea și reabilitarea mediului natural și construit. Obiectivele lucrării: În cadrul Planului Urbanistic General al comunei Măureni s-a urmărit rezolvarea următoarelor categorii de probleme:

analiza situaţiei existente și determinarea priorităţilor de intervenţie în teritoriu;

zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan si indicarea posibilităţilor de intervenţie prin reglementări corespunzătoare;


117

condiţiile si posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică. Obiectivele specifice ale formulării prevederilor de reglementare a dezvoltării comunei Măureni sunt reprezentate de: Definirea şi asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate

publică şi particulare; Stabilirea destinaţiei generale şi a condiţiilor de construibilitate a

terenurilor din intravilan; Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi zonal;

dezvoltarea căilor de comunicaţii; Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman; Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, a zonelor construibile; Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale; Stabilirea şi delimitarea

zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construcţie; Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi

natural; Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; Modernizarea şi dezvoltarea echiparii edilitare; Precizarea zonelor cu riscuri naturale şi măsurile de intervenţie.

Raportul de mediu a urmărit să evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din P.U.G. asupra mediului și de a stabili măsurile de diminuare a posibilelor efecte negative. Obiectivele prevăzute în P.U.G. au fost evaluate în corelare cu obiectivele de mediu, regăsite în politicile europene și naționale privind mediul și dezvoltarea durabilă. În raport cu acestea, s-au identificat măsuri de minimizare a potențialelor efecte negative generate de realizarea obiectivelor planului. Evaluarea strategică de mediu a planului s-a realizat prin parcurgerea mai multor etape. Un prim pas a fost reprezentat de analiza starii actuale a mediului la nivelul comunei. În urma acestei analize a fost identificat un set de probleme de mediu pentru care au fost formulate obiective de mediu relevante. Evaluarea de mediu a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea acestor obiective relevante de mediu. Au fost notate contributiile pozitive si negative la atingerea acestor obiective si au fost identificate situațiile în care planul nu aduce contributii sau aduce contributii reduse la atingerea obiectivelor mai sus amintite. În final, pe baza însumarii notelor acordate, s-a putut realiza o evaluare cumulativa a efectelor PUG asupra mediului. Rezultatele evaluarii indica un efect majoritar pozitiv. Nu au fost identificate potentiale efecte negative semnificative ce ar putea apare în urma implementarii planului.


118

Implementarea PUG comuna Măureni nu va genera efecte negative cu potential transfrontier. În scopul reducerii riscurilor aparitiei unor potentiale efecte negative generate de implementarea planului a fost propus un set de recomandari care vizeaza aspectele de mediu analizate si care vizează îmbunătățirea capacității planului de a se adresa problemelor de mediu identificate. Pentru monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementării PUG, a fost formulat un set de indicatori care va permite o evaluare simpla si eficienta a modului în care acest plan va atinge obiectivele de mediu stabilite. În concluzie, se apreciază că implementarea PUG al comunei Măureni reprezintă o cerință necesară pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile a comunei. Luarea în considerare a propunerilor formulate pe parcursul prezentei evaluari de mediu, va asigura o reducere substanțială a efectelor negative asociate implementarii planului, precum și amplificarea efectelor pozitive.


119

ANEXA 1 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Ciocârlan, V., 2009 - Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres, București.

Doniță, N., et al., 2005 - Habitatele din România, Editura Tehnica Silvică, București;

Boşcaiu N., Coldea G., Horeanu C., 1994 - Lista Roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora României, Bucureşti.

Sanda, V., Ӧllerer, K., Burescu, P., 2008 – Fitocenozele din România, sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, ARS DOCENDI, Universitatea din București.

Mutihac, V., 1990 – Structura geologică a teritoriului României, Editura Tehnică București.

Posea, G., Popescu,N., Ielenicz, M.,1974 – Relieful României, Editura Stiințifică București.

Păunescu D., Stoian S., Vlăsceanu G., 1982 – Enciclopedia geografică a României, Editura Științifică și Enciclopedică București.

Ujvari, I., 1972 – Geografia apelor României, Editura Stiințifică București. Munteanu O.,I., 2007 – Ecologie și protecția mediului, Editura Universitas. Hamlyn G., – Păsările din România și Europa, Determinator ilustrat;

Versiunea românească: Munteanu, D., – Societatea Ornitologică Română. Ciocârlan V., Chirilă C., Badea I., - Determinator de buruieni, Editura Ceres. Gafta,D., Owen Mountford, 2008 - Manual de interpretare a habitatelor

Natura 2000 în România, Cluj-Napoca.

Bibliografie electronică http://www.anpm.ro/ http://www.mmediu.ro http://anpm.apmcs.ro http://cjcs.ro http://www.maureni.caras-severin.ro http://www.natura2000.ro

Legislație

OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 265 /2006 privind protecţia mediului;

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europeane a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000.


120

Legea nr. 24/2007 actualizată și republicată. Legea privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităților, republicată în Monitorul Oficial nr.764/2009.

Legea nr. 211-2011 privind regimul deşeurilor;

Legea 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;

Legea nr.107/1996 legea apelor, cu modificările și completările ulterioare;

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică;

ORDIN nr.119 din 4 februarie 2014 al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei;

Hotărârea nr. 342/2013 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile;

HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe;

Legea 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, actualizată;

Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport;

Legea nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa;

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -Secţiunea III - Zone protejate, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 351 din 06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 575 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secţiunea a V-a Zone de risc natural;


121

Legea nr. 190 din 26.05.2009 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secţiunea a VIII-a zone cu resurse turistice;

OG nr. 27/2008, ordonanța pentru modificarea și completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

Lege 157/1997 privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985;

Legea 575/2001 (OG 47/2000) privind protecţia patrimoniului UNESCO;

OG nr. 47/2000, privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice

care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial, aprobată prin Legea 564/2001;

Legea nr. 182/2000 actualizată. Legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, completată şi modificată; Legea nr.422/2001 pentru protejarea monumentelor istorice, republicată;

OG nr.43/2000. privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, cu modificările şi completările ulterioare; republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 951 din 24.11.2006;

Ordin nr. 2361 din 12 iulie 2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute;

Legea nr. 50/1991, republicată în 1996 privind autorizarea executării construcţiilor si unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;

Ordinul M.L.P.A.T. nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare si conţinutul documentaţiilor;

Hotararea Guvernului nr. 525/1996, republicata, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;

Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, cu modificările si completările ulterioare;

Ordinul nr. 119/2014 Norme de igienă, sănătate publică și mediul de viaţă al populaţiei;

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și unele măsuri adiacente;

Legea nr. 241/2003 pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;


122

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

Legea 46/2008 privind Codul Silvic;

Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor;

Ghid privind metodologia de elaborare și conţinutul-cadru al Planului urbanistic general, reglementare tehnică, indicativ GPO38/99 aprobat prin Ordinul nr. 13/N/1999 al MLPAT;

HG 382/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului;

Ghid de aplicare a procedurilor EIA/SEA/EA - Elena Giurea, Alexandru Nicoara, Florentina Florescu, Carmen Sandu PUG comuna Măureni, județul Caraș-Severin (2014) – B.I.A. “L.H.” LILIANA HAVAȘI Planul Local de Actiune pentru Mediu judetul Caraș-Severin, revizuit 2011 Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Caras-Severin Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Caras-Severin PATJ Caraș-Severin – CASE Reșita Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN) – secţiunile I-VI Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM)

actualizare plan urbanistic general comuna m Ăureni ... · dn drum național eia evaluarea...

Documents