actualitatea magazin nr 03

La Crociata dei BambiniRomanul "Cruciada copiilor" de Floriana Ilis a apărut și în Italia

Alina Harja

EDITORIAL

ANUL 1 | NUMĂRUL 3 | 17 DECEMBRIE 2011 - 6 IANUARIE 2012 | GRATUIT

ROMANIA

INFO WIND.IT

AUTORICARICAINTERNAZIONALE

CU CÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ROMÂNIA,CU ATÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ITALIA.

ROMA

NIA

INFO WIND.IT

CALL YOUR COUNTRYSUNĂ ÎN ROMÂNIA

DE LA 5 CENȚI PE MINUT.

EXCLUSIV MODĂ

» PAGINA 2

Notizie, commenti eopinioni

l’inserto in italiano» PAG. 7 - 10

Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunţuri | Divertisment

Pe 17 decembrie1989 la Timișoara au

murit primii oameni,după ce Comitetul Po-litic Executiv a stabilitsă se tragă în demons-tranţi. Motivaţia oficialăera că magazinele eraudevastate de huligani.Peste 100 de oameniau murit în numelelibertăţii.

PRIM-PLAN

Timișoara, 1989 - 22 de anide când am devenit liberi

DRRP va acorda priori-tate proiectelor pe temeeducaționale

» ACTUALITATE | PAGINA 3

Lecții de stil - Cum să-țialegi ținuta potrivită desărbători

» MONDEN | PAGINA 19

SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: www.facebook.com/actualitatea

» PAGINA 2

RELIGIE

EVENIMENT

COMPETIȚII

Mesajul EpiscopuluiSiluan de Crăciun

» PAGINA 11

SemnificațiaCrăciunului

"Am cunoscut oameniminunați"

» PAGINA 16

Ecouri Pro CultFilm Festival

... și se califică în primă-vara europeană

» PAGINA 21

Steaua bateAEK

O soluție ieftină pentru atrimite bani celor dragi

» PAGINA 4

Cardurilereîncărcabile

CONSULTANT

TURISM

Un loc în care ai timp săte bucuri de viață

» PAGINA 18

MagiaMaramureșului

Au trecut 22 de ani dela Revoluția din de-

cembrie 1989. Mulți spuncă de fapt a fost o loviturăde stat, că alte țări s-aubăgat, că existau intereseinternaționale, etc.Cert este că adevărulasupra a ceea ce s-a în-tâmplat în decembrie1989 nu-l știm nici acum.Tot cert este că au muritoameni... s-au pierdutvieți omenești, soți, soții,fii, fiice, iubiți, iubite aialtor oameni. Și cert estecă acei oameni care aumurit credeau într-unideal de libertate.Alți oameni care au îm-pânzit România, care autrecut peste teamă și auieșit pe străzi, se sătura-seră de viața mizerabilăpe care regimul ne-aimpus-o.

(continuare în pagina 2)

22 de ani de laRevoluție

ediţieGRATUITĂ!

foto

: P

RE

SS

ALE

RT.

RO

La editura ISBN Edizionidin Milano a fost publi-cat volumul “Cruciadacopiilor”(“La crociatadei bambini”) de Flo-riana Ilis ȋn traducerealui Mauro Barindi.

Florina Ilis s-a născut la 26august 1968 la Olcea, jude-ţul Bihor. A absolvit Faculta-tea de Litere şi Şcoala deÎnalte Studii Postuniversi-tare la Universitatea Babeş-Bolyai. Este doctor înFilologie, conduce Departa-mentul de Informare la Bi-blioteca CentralăUniversitară din Cluj şi esteşi lector asociat la Faculta-tea de Litere, UniversitateaBabeş-Bolyai. Florina Ilis apublicat volume de poezie,teatru şi eseu, precum şipatru romane.Romanul “Cruciada Copii-

lor” (2005) i-a adus celebri-tate şi numeroase premiiprintre care: Premiul “Car-tea anului 2005″ al revisteiRomânia literara, iar în lunamai 2006 – Premiul UniuniiScriitorilor pentru proza(2005) şi Premiul FilialeiCluj a Uniunii Scriitorilor.

Cartea face trimitere laevenimentele istorice dinFranța secolului al XII-lea.Cruciada copiilor este de-numirea dată unor eveni-mente imaginare sau realedin 1212. După cum mărturisește au-toarea, romanul „Cruciadacopiilor”:” creează o im-agine unică și halucinantăa unei lumi căreia i seschimbă brusc unghiul dereceptare. Reinterpretândîntr-o nouă viziune marilemituri ale civilizației con-

temporane, acest roman-cascadă descrie un universviu, deschis spre imagineaunei societăți dominate demass-media și de spațiulvirtual”.

Ceea ce uimește ȋn aceastvolum de aproape 500 depagini este faptul cǎ nuvom întâlni nici un punct.Propozițiile, frazele, chiarînsăși cartea se terminăprin virgulă ca și cumaceasta nu ar avea un sfâr-șit. Pe parcursul lecturii ci-titorul descoperǎ povesteaunei aventuri care apoi sedovedește a fi ceva multmai profund. În multescene ale romanului,putem recunoaște frag-mente din realitateanecruțǎtoare a lumii ȋncare trǎim (funcționari co-rupți, o mass-medie

însetatǎ de senzațional șicare deformeazǎ fără scru-pule informația, suferințacopiilor străzii). Romanul recompune caȋntr-un puzzle fragmente șicrâmpeie din existențelepersonajelor, poveștile per-sonale a copiilor seȋmpletesc iremediabil . Fie-care personaj este bineconturat ca entitate cuvoințǎ, gândire și acțiuneproprie și fiecare dintre elese distinge prin curaj, fru-musețe sufleteascǎ, in-ocență sau prin caracterulsǎu urât și respingǎtor. Povestea începe pe pero-nul gării din Cluj, unde oparte a călătorilor așteaptătrenul de București, iaraltă parte, copii și profe-sori, trenul special de va-canță cǎtre Marea Neagra.Totul ȋncepe ca un joc dar

lucrurile se schimbă atuncicând trenul este deviat laBucurești și profesorii suntsechestrați în comparti-mentele lor. Copiii nuocupă o școală, ci un tren.Pe parcursul drumuluicopii pierd controlul asu-pra acțiunilor lor iar aces-tea devin tot maipericuloase.Vacanța lor se transformăîntr-o luptǎ menită să res-

tabilească ordinea fireascăa unei lumi gravperturbatǎ, o lume căzutǎȋn derizoriu și haos. Cru-ciada lor este un fel de pro-vocare adresatǎ de cǎtrecopii adulților, o ȋncercarede împlinire a nazuintelorși a viselor nerostite pecare le au copiii, a acelordorințe ascunse pe care ni-meni nu le pot satisface.“La crociata dei bam-bini”(“Cruciada copiilor”)este o carte care teprovoacǎ sǎ deschizi ochii,sǎ observi dincolo de limitavederii, sǎ gândești pro-fund și sǎ ȋți puiȋntrebǎri.Fiecare di noipoate să-și găsească pro-pria poveste între paginileunei cărți ca și aceasta,care te ajutǎ sǎ te desco-peri ca persoanǎ, o carte acărei lectură nu va deveniniciodată inutilă.

(continuare din pagina 1)

Mai aud din când încând nostalgici care-lregretă pe dictator, jig-nind astfel memoriaacelor oameni care aumurit ȘI pentru ei.Poate este bine să neamintim, măcar acumde Crăciun, ce însem-nau sărbătorile sub se-ceră și ciocan. Văamintiți cozile pentru 4bomboane de ciocolatăfără gust, învelite înstaniol argintiu? Luamcâte o bomboană șilăsam ambalajul ca sănu rămână pomul gol.Vă amintiți că ne împo-dobeam brazii cu mereși o portocală sau douăcând reușeam să ni leprocurăm? Vă amintițicozile cu săptămânilela butelii înainte deCrăciun? Dar caloriferele reci șisobele improvizate pecare ni le puneam înapartamente ca să neîncălzim? Ca nișteșobolani am trăit/ațitrăit pe întuneric, încutii de chibrit pe carele-au numit pompos„apartamente” . Estede mirare oare că ne-am dezumanizat înhalul în care am făcut-o?Este drept că dupărevoluție s-au perindato gască de corupți și deincapabili la putere.Dar am putut pleca dințară atunci când nu ne-a mai convenit. Pe tim-pul regimului nu aveainici măcar șansa să vi-sezi la mai mult. Și, să aprindem o lumâ-nare, măcar o dată pean în memoria celor că-rora le datorăm faptulca am putut măcar săsperăm la un viitor maibun în altă parte. Săr-bători fericite!

Actualitateamagazin

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2EDITORIAL

17 decembrie 1989 a în-semnat pentru Timișoaraziua cu primii morți, dupăce Comitetul Politic Exe-cutiv a stabilit să se tragăîn demonstranți. Motiva-ția oficială era că magazi-nele erau devastate dehuligani.La Timișoara, au sosit 11ofițeri superiori din con-ducerea Miliției, Securi-tății și Armatei, subcomanda lui Ion Coman,secretarul ComitetuluiCentral al PCR, hotărâțisă înnăbușe protestele.Printre ofițeri se aflau ge-neralii Ștefan Gușă, Vic-tor Atanasie Stănculescu,Mihai Chițac, ConstantinNuță, Mihalea Velicu șicoloneii Filip Teodorescuși Gabriel Anastasiu. În urma declanșăriioperațiunii numite princare "Radu cel Frumos"s-a tras în plin în

manifestanți. 59 de timi-șoreni au murit, iar câ-teva sute au fost răniți.Pe 18 decembrie 43 decadavre ale celor împuș-cați la demonstrații aufost sustrase de la morgă,duse la București și inci-nerate. Cenușa a fostaruncată la o gură decanal.La Timișoara au murit, întimpul Revoluției, aproxi-mativ o sută de persoane,

alte câteva sute fiind ră-nite. Conform datelor ofi-ciale, au fost 73 de morțiși 296 de răniți în pe-rioada 16-22 decembrie1989, iar după 22 decem-brie, 20 de morți și 77 derăniți.Evenimentele dinTimișoara au fost des-crise în jurnalele de știriale radiourilor Radio Eu-ropa Liberă și VoceaAmericii, ascultate clan-

destin de către români,precum și de cătrestudenții care se întor-ceau acasă pentru sărbă-torile de Crăciun.Încetul cu încetul și alteorașe începeau să se ală-ture Timișoarei. Pe 21 și 22 decembrie auloc confruntări armate șidemonstrații populareîmpotriva regimului co-munist la Arad, Sibiu,Brașov, Cluj-Napoca, sol-date cu numeroase vic-time.La propunerea primaru-lui capitalei, Barbu Pe-trescu, a fost convocatăpentru 21 decembrie înjurul prânzului o mareadunare populară menităsă exprime sprijinulpopulației față de condu-cerea de partid și de stat.Dictatorul însă s-a trezithuiduit de muțimea che-mată să-l aclameze.

Încercările ulterioare alelui Ceaușescu de arecâștiga controlulmulțimii folosind formuleca „Alo, alo!” sau „Stațiliniștiți la locurile voas-tre!” au rămas fără efect.Transmisiunea directă deteleviziune a fost între-ruptă pentru aceste clipe.Încercările de a opri pro-testele nu au dar rezul-tate și pe 22 decembrie,tiranul abandoneazăBucureștiul în elicopter. Pe 25 decembrie 1989,soții Nicolae și ElenaCeaușescu suntcondamnați la moarte deun Tribunal MilitarExcepțional și suntexecutați. Potrivit Secretariatuluide Stat pentru Proble-mele Revoluționarilor1142 de oameni au muritși 3138 au fost răniți.

Timișoara, decembrie1989 - 22 de ani de cândam devenit liberi

de Alina Harja

“Cruciada copiilor”, în Italia

Pe 16 decembrie 1989, în jurul casei pastorului Laszlo Tokes din Piața Maria se adu-naseră câteva sute de oameni hotărâți să împiedice evacuarea sa. A fost suficientca cineva din mulțime să strige cuvântul „Libertate” și totul a izbucnit. De la Timișoara ecoul strigătelor revoluționarilor s-a auzit în toată România. DeCrăciun, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost împușcați.

de Alina Breje

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitateamagazin

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

Î N F A M I L I E

De sarbatori Vorbesti cât poftesti cu

www.digimobil.it.digimobilwww .it.digimobil

Proiectele peeducație auprioritate înbugetul DRRP

Joi, 16 decembrie, la Pala-tul Valentini, sediul Pro-vinciei Roma, a avut locconferința de încheiere adouă proiecte desfășuratede asociația “Spirit Româ-nesc” pe parcursul anului2011: proiectul “Îm-preună” și proiectul“Limba română - comoarasufletului românilor depretutindeni”, ambele me-nite să favorizeze integra-rea copiilor români șirromi și a familiilor aces-tora în contextul italian,menținând însă identita-tea culturală a țării de ori-gine.

La conferința, moderatăde directorul “ActualitățiiMagazin”, Alina Harja auparticipat: Claudio Cec-chini, responsabil cu poli-ticile sociale al ProvincieiRoma, Răzvan Rusu, Am-basadorul României în Ita-lia, Radu Cosma, directorde programe în DRRP, Mi-guel Fonda Ștefănescu,președinte FEDROM Spa-nia, Dana Mihalache,președinta asociației “Spi-rit Românesc”, OlgaBălan, președinteleasociației Partida Romilor- PRO Europa precum șimoderatorii culturali care

au participat la realizareaproiectelor.

În cursul conferinței,Radu Cosma a anunțat șisesiunea de finanțare lan-sată de DRRP pentru2012, care se va încheiape data de 31 ianuarie2012 și criteriile deselecție a acestora.

“În principal vom sprijiniproiectele de tipeducațional” a afirmatacesta.

Căutăm să ne schimbăm, să ne as-cundem defectele şi să renunţăm laobiceiurile proaste. Suntem depen-dente de perfecţiune şi vrem catotul să fie impecabil, perfect.

O lume perfectă. Oare ar fi bine satrăim într-o lume perfectă, fără de-fecte, fără dificultăţi, fără probleme,unde totul ar fi aşa cum ne-am dori?Pentru cei care au răspuns cu unmare DA, vă întreb : dacă ar fi aşa,de unde aţi mai şti când sunteţi feri-cite? Practic, aţi mai cunoaşte ce în-seamnă acea bucurie a unui lucrumărunt, simplu? Suntem oameni, suntem oameni şiaşa cum ne stă în fire, ajungem săgreşim de cele mai multe ori, să în-tâmpinăm obstacole, să fim răniţi.

Există femei care vor să facă totul cala carte, au anumite reguli de lacare nu se abat niciodata şi încearcăde fiecare dată să surprindă prinnou, să lucreze cât mai mult, săofere ce e mai bun. Pentru ele, viaţapersonală nu se diferenţiază cunimic de cea profesională, conteazădoar ca totul să fie pus la punct.Astfel de persoane se lasă dominatede spiritul competitiv şi uită să sedistreze, în gândul lor existând doarimaginea întruchipată a câştigului,a succesului. Vor să fie apreciate laadevărata lor valoare, să fie respec-tate pentru munca lor. Probabil căpentru ele viaţa este o luptă de au-todepăşire, în care încerc din răspu-teri să nu dea greş.

Dar de ce oare ţi-ai putea dori o ast-fel de viaţă? Sincer, nici eu nu înţe-leg. Fac calcule, adun fericirea, scadtristeţea, înmulţesc iubirea, împartla viaţa de familie dar parcă tot îmidă cu minus. De unde să ştim ce re-prezintă cu adevărat cuvântul “dra-goste” dacă nu ştim să ne lăsămpurtate de sentimente doar de

teama de a nu fi rănite? Iubirea nueste eternă, ea vine şi pleacă. Ar tre-bui să lăsăm deoparte toate regulileşi să ne bucurăm de viaţa noastră .Indiferent de câte greutăţi avem, decâte hopuri trebuie să trecem, tre-buie să ştim să iubim, să iertăm …să greşim.

Atenţie mare la acest sindrom alperfecţiunii. Aminteşte-ti că echili-brul tău este reprezentat de maturi-tate şi linişte . Dacă în aceastăecuaţie intervine vinovăţia şi anxie-tatea, este timpul să te opreşti, căcio stare de agitaţie ar putea punestăpânire pe tine, insomnia te-arputea acapara, iar o voce de “in-spector” din interiorul tău ţi-ar măr-turisi că nu este suficient, cătrebuie să încerci şi mai mult.

În momentele dificile, când dai greş,nu te simţi vinovată, este doar sub-conştientul tău care caută cu dispe-rare să obţină din tine o persoanăperfectă . Etichetează acea voce in-terioară în loc să îţi faci reproşuri şilas-o să se îndepărteze încet . Deta-şează-te de tot şi adoptă o atitudinede femeie matură, care ştie să punăpunct suferinţei şi învaţă să mergimai departe fără a te uita în urmă .Lasă timpul să îşi facă datoria, aş-ternând peste greşelile din trecut ouşoară mantie de indiferenţă . Elibe-rează-te şi depăşeşte momentelegrele cu multă încăpăţânare, gân-dindu-te că este în natura noastrăumană sa greşim. Nu îţi fie teamă săîndrăzneşti să supravieţuieşti şi înclipele dificile încearcă să îţi amin-teşti că omul din greşeli învaţă.

Și tocmai aceste sărbători şi începu-tul unui nou an poate constitui unnou început. Sărbători fericite!

de Corina F. Vatavude Arsenio Silupescu

Despre perfecțiune

Prezent la conferința organizată de Asociația “Spi-rit Românesc” la sediul provinciei din Roma, RaduCosma, director de programe în DRRP, a afirmat căinstituția din care face parte va finanța cu precă-dere proiectele care au în vedere promovarea lim-bii, istoriei și culturii române

...sau cum să scapi de ea și să fii fericităfiind o ființă umană imperfectă

OPINII

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

4Actualitatea

magazin

România a continuat să se mențină peprimul loc în topul preferințelor investi-torilor italieni. Cercetătorii au ajuns laconcluzia că nu doar costurile reduseale producției determină firmele italienesă deschidă filiale în străinătate.

Caracterul internațional al activitățilorcomerciale italiene a crescut considera-bil în ultimul an, arată Institutul Națio-nal de Statistică. În perioada 2010-2011extinderea firmelor italiene în străină-tate a crescut cu 39%, în timp ce 30%dintre grupurile industriale a declaratcă au deschis filiale în alte țări decât Ita-lia.

În 2009, 21.000 de firme italiene erauprezente în 165 de țări, pentru care lu-crau 1,5 milioane de angajați cu un pro-fit de 378 de miliarde de euro.Cercetătorii ISTAT au ajuns la concluziacă nu doar mâna de lucru mai ieftină a

convins firmele italiene să își transfereactivitățile în străinătate. Pentru aces-tea, accesul pe piațele financiare inter-naționale este mai important decâteconomisirea costurilor de producție.Noile ținte ale investitorilor italieni erauîn 2010- 2011 India, Statele Unite aleAmericii, Canada și America Centrală.

Oamenii de știință ai Institutului Națio-nal de Statistică au constat că unul din-tre efectele pozitive pentru țările în careitalienii aleg să investească este crearealocurilor de muncă pentru rezidenți.Astfel, în România anul trecut se înre-gistrau 94.000 de angajați români la fir-mele italiene, fiind prima țară dinEuropa în topul investițiilor. La nivelmondial urmează Statele Unite aleAmericii, unde italienii au angajat104.000 de persoane.

Majoritatea bănciloracordă credite de consumîn lei mult mai ieftindecât acum un an. Clien-ții sunt atrași cu promoțiilansate recent. Aproapetoate bancile nu percepcomision până la sfârșitulanului.Rata dobânzii este în ma-joritatea cazurilor varia-bilă pentru creditele deconsum în lei fără garan-ție si se calculează casumă între indicele de re-ferință ( ROBOR la 6 lunisau 3 luni ) și marjele per-cepute de bănci.ROBOR-ul la 6 luni este6,77% , iar ROBOR-ul la 3luni este 6,07%.Mai jos este un studiu labănci existente pe piațadin România pentru cre-ditul de nevoi personalefără garanție abordat dinpunct de vedere al costu-rilor din această pe-rioadă.Pentru ca alegerea credi-tului să o facem undeeste costul cel mai redus

avem calculul la aceeașisumă și aceeași perioadade acordare. Suma acor-dată : 40.000 lei, pe-rioada de acordare : 10ani.

Dobânda anuală efectivă(DAE) este o dobândăcare înglobează toatecosturile aferente unuicredit, inclusiv dobândaclasică. În DAE se regă-

sesc pe lângă dobândă șicomisioanele de acordarerambursare, adminis-trare, gestiune, aniver-sare, trimestriale,semestriale ale creditu-

lui. După cum se vede dinaceastă etalare, nu do-bânda spune tot, o mareparte a băncilor își pre-zintă dobânda fără să afi-șeze toate costurile

atașate creditului. Prinurmare, când aveți ne-voie de un credit, estebine să solicitați oferte lamai multe bănci, spunândaceeași sumă și aceeașiperioadă pentru fiecareofertă cerută. Doar așaputeți să alegeți costurilecele mai mici, dacă în ale-gere nu aveți și alte crite-rii de selecție.

Creditele de consum "ge-neroase" își trăiesc ulti-mele clipe datorităreglementărilor BNRcare vor intra în vigoarede anul viitor. Dacă maidoriți să faceți cumpără-turi fără "să dați soco-teală" - acum estemomentul de a accesa uncredit.

Băncile din România, încompetiţie pentru ultimeleeconomii ale clienţilor

SPECIALIST

Adrian Ioan Grigor

Din cauza numărului tot mai mic de clienți noi și din dorința băncilor dea refinanța cât mai multe credite vechi de la alte bănci din piață, s-aajuns la scăderi de dobânzi și comisioane la multe instituții bancare.

Ați auzit des probabil de acest tip de card.Cardurile reîncărcabile au aceleași funcții cași cardurile de debit. Dar în timp ce opera-țiunile de carduri de debit ajung direct încontul dumneavoastră, cardurile reîncăr-cabile necesită depunerea în avans a sumeide bani pe care vreți să o cheltuiți.

Puteți să "reîncărcați" cardul ori de câte oridoriți, la fel ca un SIM de telefon mobil. Esteca un fel de "rezervor" în care în orice mo-ment știți câți bani ați pus, câți ați cheltuit șicâți v-au mai rămas. Cardurile reîncărcabilepot fi emise de bănci, comercianți sau ope-ratori autorizați. În general au un cost fix înmomentul emiterii și un comision atuncicând sunt reîncărcate (de obicei este vorbade costuri relativ mici).

Acest tip de card poate fi utilizat oriunde înlume deoarece acestea apelează la aceleașicircuite pe care navighează și cardurile decredit. Ele pot fi utilizate atât pentru retragerede numerar cât și pentru efectuarea de plățide servicii, achiziționarea unor bunuri și ser-vicii din internet sau plată în activitățile co-merciale.Există câteva avantaje importante de utili-zare a acestui instrument: sunt low cost, de-rivat din faptul că nu se percepe un comisionatunci când plătim cu cardul în magazin și înplus avem mereu un "buzunar electronic"sigur unde să ne păstrăm banii. Ba mai mult:atunci când retragerea de numerar se faceîn altă țară schimbul valutar este cel utilizatde către cărțile de credit, deci nu este aplicatnici un spread (comision).

Spread-ul în acest caz, ca și în cazul în caretrimitem bani în altă țară, este un cost impli-cit. Legat însă de cursul de schimb utilizatpentru a schimba banii în moneda țării încare vă aflați sau unde banii sunt trimiși,acesta este cel oficial din ziua respectivă,spre deosebire de diferiții operatori care uti-lizează o rată de schimb proprie (un cost carese adaugă la cel pe care îl plătim de obiceipentru transfer), mai mică decât cea a BănciiNaționale din ziua respectivă. Diferența dintre cele două cursuri de schimb(spread) este deseori dificil de calculat. Spread-ul este diferit pentru fiecare operatorși, în unele cazuri, ca și pentru cardurile decredit sau cardurile reîncărcabile, nu există,pentru că schimbul se face automat la cur-sul oficial al zilei.Mulți imigranți au început să utilizeze acestinstrument, iar unii operatori oferă instru-mente pe măsura exigențelor acestora, cumar fi cardurile reîncărcabile gemene sau car-durile mamă-fiică. Cardurile mamă-fiică, de exemplu, permitposesorului să aibă un card principal și altecarduri secundare care pot fi alimentate decătre cardul principal, chiar și printr-un banalSMS. Astfel trasferul de bani devine o joacăde copii: spre exemplu dumneavoastrămențineți cardul "mamă" și îi dați unuia din-tre membrii familiei aflați în România căruiadoriți să-i destinați anumite sume de bani uncard "fiică". În plus, aceste nou tip de carduri vă ajută săeconomisiți costurile de transfer pe care altfelle-ați plăti.

de Adrian Ioan Grigor

România, prima țară europeanăpreferată de investitorii italieni

de Olga Simion

În perioada 2010 - 2011, 94.000 de angajați români lu-crau pentru societățile comerciale italiene din România,relevă un studiu realizat de Institutul Național de Statis-tică de la Roma dat publicității vineri.

1. BANCA TRANSILvANIA

Comision acordare : 0Dobânda : 13,17%DAE : 13,99%Rata lunara : 601,26 lei

2. BANCA COMERCIALĂ CARPATICA

Comision acordare : 0Dobânda : 13,82 % DAE : 14,70 %Rata lunara : 617 lei

3. BRDComision acordare: 200 leiDobânda : 7,5 %DAE : 16,06 %Rata lunara : 620 lei

4. RAIffEISEN BANk

Comision acordare: 200 lei Dobânda : 14,5 %DAE : 17,50 %Rata lunara : 640 lei

5. BANCPOST

Comision acordare: 500 leiDobânda : 10,6 % DAE : 18,97 %Rata lunara : 705 lei

6. ALPhA BANk

Comision acordare : 100EUR, echivalentul în leiDobânda : 14,64 %DAE : 21,15 %Rata lunara : 742,51 lei

7. BANCA COMERCIALĂ ROMâNĂ

Comision acordare : 0Dobânda : 19,5 %DAE : 21,34 %Rata lunara : 759,81 lei

8. BANCA ROMâNEASCĂ

Comision acordare : 350leiDobânda : 21,454 % DAE : 23,69 %Rata lunara : 811,97 lei

Transferuri mai ieftine cu noile carduri reîncărcabile


PUBLICITATEPAGINA



ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

6Actualitatea

magazin

Femeile au fost mereuprotagonistele fluxurilormigratoare în Italia: în-cepând cu anii ’70 șipână în zilele noastre.Imigrarea femeilor carese dedică îngrijirii per-soanelor a cunoscut ocreștere semnificativăîncepând cu anii ’90.Acest fenomen migrato-riu a fost numit al “asis-tentelor familiale”. Laînceput erau toate carac-terizate de munca lanegru și mobilitate, maiales până la 1 martie2007 când a fost intro-dus contractul colectivde muncă pentruangajații în servicii do-mestice și familiale.

Asistentele familialeprovin mai ales dințările din estul Euro-pei - România(19,4%), Ucraina(10,4%), Polonia(7,7%) și RepublicaMoldova (6,2%) – dinAmerica Latina (înprincipal din Perù șiEcuador), dar și dinMaroc.

Pentru o populație ita-liană care îmbătrâneștepe zi ce trece asistentelefamiliale joacă un rolcentral, dar trebuieamintit și faptul că nueste vorba despre omuncă ușoară. De multeori cine lucrează în acestdomeniu suferă efectenegative asupra fiziculuisau a sănătății psihice,care se adaugă unei vâr-ste nu tocmai tinere.Puține apelează la resur-

sele de welfare gânditepentru ele de teama de anu-și pierde locul demuncă sau pentru că nusunt destul de informateasupra instituțiilor că-rora se pot adresa.

Străină–îngrijitoare: realitate sau stereo-tip?

Din păcate femeile i-migrate sunt imediatasociate muncii deasistență familială saumenajeră, prejudiciucare împiedică integra-rea acestora în alte do-menii din câmpul muncii.Este necesară preciza-rea că toate aceste femeiau un nivel de instruireridicat: 37,6% are o di-plomă de liceu și 6,8%sunt absolvente ale uneifacultăți, în timp ce dincolegele italiene 23,2%au terminat liceul și2,5% facultatea.

Circa 43 % dintre fe-meile imigrate sunt an-gajate în serviciidomestice, dar foartepuțini se întreabă cu cese ocupă restul de 57%dintre imigrate. În Italiastrăinele care au o acti-vitate pe cont propriusunt circa 17% din tota-lul proprietarilor deactivități. În același timpsunt foarte multe anga-jate în baruri, restau-rante etnice, hoteluri, îndomeniul esteticii, faptcare demonstrează că fe-meia de origine străinănu este neapărat o cola-boratoare domestică.

A fi în regulă înseam-nă a avea mai multedrepturi

Piața muncii asistentelorfamiliale – menajere, în-grijitoare de persoanevârstnice și baby sitter –este plină de umbre,fiind caracterizată de unmare procent de muncăla negru și dominat încăde o numeroasăprezență a femeilor pro-venite din afara UniuniiEuropene, marea majori-tate în neregulă pe teri-toriul Italiei. În circa50% din cazuri asistentafamilială nu are un con-tract de muncă în regulă.Datele Inps demons-trează că doar jumătatedintre colaboratoare plă-tesc impozite StatuluiItalian și tot atâtea de-clară că lucrează maipuține ore decât în reali-tate. Această muncă pre-supune și pericolulmultor accidente demuncă: căderi, loviri, tă-ieri, pierderea controlu-lui sunt cauzele cele maicomune.

Rodica Morar (foto),profesionistă în pregăti-

rea documentelor pentrumenajere și asistente fa-miliale ne-a dat maimulte informații despreacest subiect: “Mi seadresează cu diverseprobleme: cele două orede pauză nerespectate,neplata minimelor sindi-cale, plata taxelor doarpentru 24 de ore în loculefectivelor 54 din con-tractul de conlocuitoare.Cea mai mare problemăeste faptul că și asistentafamilială cere de multeori angajatorului să-i fiedeclarate mai puține oredecât cele efective pen-tru a plăti mai puținetaxe. Este mai ales cazulcelor din Republica Mol-dova. Nu știu însă că așafăcând renunță la altedrepturi precum TFR (li-chidarea) pentru orelenedeclarate; al treispre-zecelea salariu șiindemnizația pentru îm-bolnăvire vor fi mult maimici pentru că sunt cal-culate în baza salariului.Și acestea sunt doar câ-teva exemple.” Rodica amai subliniat că “înciuda faptului că a fostintrodus Contractulnațional de muncă pen-tru asistente familialeîncă din 2007, mulți an-gajatori nu știu că auobligația de a face unfluturaș salarial și CUD-ul și de a plăti taxele,toate lucruri utile cereriide cetățenie italiană,spre exemplu. Nicimacar INPS-ul nucunoaște toate normati-vele contractuluinațional. Și ca și cum nu

ar fi de ajuns, sindicatelerefuză să se mai impliceși să dea în judecată an-gajatorii asistentelor fa-miliale conlocuitoarepentru că este prea greude demonstrat conlocui-rea. Așadar munca înservicii de asistență fa-milială este una dintreactivitățile cu cea maifrecventă evaziune fis-cală. Trebuie însă făcutămare atenție la mica eco-nomisire pentru că sedemonstrează a fi multprea riscantă. Un mic ac-cident între cei patrupereți domestici, o sem-nalare făcută la INPS decătre un vecin invidiossau chiar de către asis-tenta familială poatecauza nu puține pro-bleme, atât din punct devedere juridic cât și eco-nomic.

Caracteristici distinc-tive ale asistentelorfamiliale:

- majoritatea provin dințările Europei de Est(România, Moldova,Ucraina) și doar o mică

parte din alte țări (Fili-pine, Perù, Capul Verde,Somalia, Etiopia, Eri-trea);

- vârsta este variabilă,dar grupul cel mai nume-ros se concentreazăîntre 35 și 45 ani;

- conlocuitoarele suntmajoritatea femei careau deja o familie proprie,lăsată în țară de origine;

- cele mai bine plătitesunt filipinezele, care nulucrează pentru maipuțin de 900 -1000 euro,în timp ce cele mai ex-ploatate sunt moldoven-cele care acceptă și500-600 euro

- cele mai căutate asis-tente familiale sunt celefără familii proprii

- naționalitatea cea maicautată este cea română,pentru că se considerăcă româncele nu au difi-cultate de limbă și cer unsalariu mediu, făcândtreaba excelent.

Asistența familială: între pro-pria familie și familiile altoraMajoritatea asistentelor familiale sunt românce și lucrează la negru

de Anca Manolea


Il finto stupro di Torino eil rogo del campo rom

L'INSERTO IN ITALIANOPAGINA

7

Pentru mai multe informatii si conditii intra pe onditii intii si cmaore infe infortru mai multenP a pe tronditii in

Actualitateamagazin

La comunità romena in italianoPagina 1-2Timișoara, 1989 - una re-trospettiva degli eventidi 22 anni fa

Pagina 3Il Dipartimento dei Ro-meni all’Estero sosterà iprogetti di insegnamentodella lingua, della cul-tura e della storia ro-mena

Pagina 4 Più facile e meno costosotrasferire soldi con lecarte di credito ricarica-bili La Romania ancora lameta preferita degli in-vestitori italiani

Pagina 6Interessi in competizionetra le banche romene peraccaparare i risparmi deiromeni

Pagina 11Gli auguri natalizi delMons. Siluan, vescovodella Chiesa OrtodossaRomena in ItaliaIl significato del Natalesecondo il Vangelo

Pagina 15La commemorazione diMons. Anton Durcovici,martire delle persecu-zioni comuniste

Pagina 16Pro Cult Film Festival faancora rumore. Il presi-dente della giuria, DanChiorean: “A Roma ho in-contrato persone meravi-gliose”

Pagina 17Musica romena nellepiazze di Natale dell’Eu-ropa

Pagina 18Maramures, il posto incui hai tempo... di sog-nare, di rilassarti, diamare

Pagina 19Il rosso, il nero ed i bril-lantini ancora di modadurante le Feste

Pagina 20Rassegna stampa: la Ro-mania tra rincari e de-cessi

Pagina 21Steaua Bucarest, l’am-basciatrice della Roma-nia in Europa.52.000 spettatori hannoassistito alla vittoriadella squadra romenacontro AEK (3-1)

Quando accadono similifatti mi vergogno di ap-partenere ad un popoloche ha dimenticato cosasignifichi essere emargi-nato, lottare per essereconsiderato uguale acolui che ci ospita nelsuo territorio... gli italianiimmigrati, emarginati,schiacciati sotto il pesodel pregiudizio dilagantehanno fatto pure loro lastoria dei 150 annidell'unità d'Italia, colproprio fardello di umi-liazioni e di dolore.Per colpa della fantasiamalata di una ragazzinaquindicenne e dei mediache hanno subito catalo-gato gli autori del pre-sunto, e risultato poifalso, stupro, come ap-partenenti ai rom “forsedell'est”, un poverocampo rom è stato as-saltato e bruciato dai so-liti paladini della razzapura.Mi domando: io sonolaureata in giurispru-denza e in questo ciclodi studi imparai che finoall'ultimo grado di giudi-zio una persona non puòessere considerata col-pevole. A maggior ra-gione, fino a quando nonè arrestata e identifi-cata, non si può azzar-dare alcuna ipotesi circal'appartenenza ad unadata nazionalità. Chepoi, a ben guardare acosa servirebbe ognivolta mettere in piazza

la carta d'identità? Delin-quenti e basta, come co-loro che, al soldo dellamafia o della camorra,sparano all'impazzata inmezzo alla folla, ucci-dendo innocenti: non sipuntualizza se sono pu-gliesi, napoletani, cala-bresi o romani, sietichettano come “ap-partenenti a clan camor-ristici, mafiosi” ecc.Ecco che la colpa mag-giore al solito è dei tele-giornali, che, pur di darela notizia in modo mar-cato e ampliato, non sinegano nello specificarela provenienza geogra-fica, anche se solo pre-sunta.Quella ragazzina, forseper nascondere unascappatella col proprioinnamorato, vittima purelei di una mentalità re-trograda, che non ac-cetta la “prima volta” diuna adolescente, ha pre-ferito architettare unastoria falsa, ma che agliocchi di un'Italia delnord, vitttima anch'essadi un secessionismo vis-cerale, non poteva es-sere che vera. I romenistuprano, violentano, ru-bano e se sono romanche peggio, vanno pu-niti. La polizia brancolanel buio, non si sa chisiano questi uomini“ricci e puzzolenti” (ti-pica immagine dello zin-garo, metabolizzatanelle menti ormai tritu-

rate dalla macina dellaxenofobia), ma alla gen-te del quartiere non im-porta: bisogna dare unalezione agli sporchi zin-gari, colpevoli di averfatto nulla. Una tragediapilotata da motivazionisenza senso, razziste inprimis, ma che sono ser-vite ad una ragazzinaturbata psicologica-mente per coprire la pro-pria vergogna, e se nonci fosse l'odio razzistaavrebbe dovuto inven-tarsi un'altra menzogna.E ora chi paga? Non ar-rabbiamoci se poi questirom pretendono la casa,non facciamoci venire ilsangue alla testa se sirealizzano alloggi perloro. Sono esseri umani,e l'umanità è uguale intutti i suoi aspetti, geo-grafici, etnici, culturali.Non so cosa passerà perla mente ora a quella ra-gazza: lei è colpevolequanto i media per averaizzato la miccia, forseun giorno ripenserà almale fatto a personesconosciute ma checome lei avevano il di-ritto di vivere dignitosa-mente. Convivere colrimorso è un'esperienzache segna per tutta lavita e non è facile rele-garla nell'oblio del pas-sato, soprattutto quandoper colpa nostra si è ne-gato ad altri il futuro .

OPINIONI

Per i nostri lettori italiani, un breve sommario delcontenuto delle pagine in romeno

Quando le parole prendono forma e colore,profumando d'erba verdee gelsomino,inondandoi miei pensieri dondolanti,allora la mia fantasia spicca vertiginosamente il volo,come i fuochi d'artificio,illuminando i cieli dell'anima,

mentre provo a contare le stelle cadenti...lungo il cammino della vita.

(poesia inedita, Roma - 2011)

Stelle cadenti

di Gabriela Lavinia Ninoiu

A Torino in seguito ad una denuncia di una ragazzaper un falso stupro, un campo rom viene bruciato. La16 enne, in complicità col fratello, ha deciso di accu-sare due stranieri di stupro per nascondere ai geni-tori un rapporto consenziente prima del matrimonio.

di Lorella Lattavo

ARS POETICA


il ROtalianoPAGINA

8Actualitatea

magazin

In una pausa della mani-festazione canora, l'inter-vento del delegato delSindaco, on.le Rocca èstato fondamentale perribadire ancora una voltala necessità di un cor-retto iter informativo e disupporto per giungerealla realizzazione di unprogetto d'integrazioneconcreto. La sede opera-tiva del Consultorio, ges-tito dall'Associazione diRicerca per l'educazionealla Salute, sarà a Romain via Borromeo e vedràla collaborazione di pro-fessionisti nei vari settorisociali, per realizzare in-sieme un team struttu-rale al passo con leesigenze delle variecomunità presenti sulterritorio.

L'auditorium dell'Eurera strapieno, nep-

pure un posto a sedere li-bero, addirittura sedutisugli scalini per ascoltarele note e le canzoni di una

terra lontana e mai di-menticata.Presente pure la squadrasport club Dacica, con ilsuo presidente Silviu Ciu-botaru, nelle loro diviserosse fiammanti, tante fa-miglie con bambini sven-tolanti le bandierenazionali romene. E' adalcuni di loro che l'am-basciatore romeno in Ita-lia ha consegnato piccoliriconoscimenti nell'am-bito di un concorso che livedeva protagonisti, dopoaver rivolto un calorososaluto al pubblico pre-sente. Il presidentedell'associazione “LaVoce dei Romeni” ha datovita ad un'estrazione dinumeri con premi consis-tenti in confezioni di pro-dotti alimentari dellosponsor “Roma..nia”, si-mile alla nostra tombolama con foglietti di cartaal posto delle cartelle,distribuiti all'ingresso,tanto per respirare lamagia di Mos Craciun,

del Natale ormai alleporte.All'ingresso su un enormetavolo, il nostro giornaleha fatto la sua bella fi-gura, andando letteral-mente a ruba!“E' nuovo?” “E' fattobene, chiaro e per tutti”.“Bella l'idea dell'insertoin italiano” sono stati icommenti un po' di tutti...in platea sembrava di es-sere in una sala lettura...Anche questo vuol direintegrazione.

Presente pure lo staff Vo-dafone per un'importante

offerta telefonica per gliutenti romeni in Italia.

Sono questi i momentiche fanno di una nazioneun popolo... perchè se lageografia delinea i con-fini di uno Stato, il popolone è la sua anima, equest'anima vive se c'èl'ossigeno della condivi-sione e del rispetto. “Larealtà romena “ come hadetto l'on.le Rocca “non èquella che comunementesi sente o si legge, percolpa di una minoranzadelinquenziale che non fatesto. I romeni qui si sen-

tono a casa”. Già “AcasaLa Romani” era il nomedello spettacolo: perchèsolo in famiglia si stabene, solo dove c'è com-prensione e amore...prendiamone atto.

Alla manifestazione artis-tica "Acasa La Romani"organizzata per il quartoanno consecutivo dallaAssociazione La Voce deiRomeni e dal Deposito diprodotti romeni Roma-nia, il Responsabiledell'Ufficio Europa diRoma Capitale, On.Fede-rico Rocca ha annunciato

la nascita a Roma sotto ilPatrocinio dell'Assesso-rato alle Politiche Socialie dell'Ufficio Europa diRoma Capitale del Con-sultorio per l'Integra-zione Sociale dei cittadinicomunitari che sarà ges-tito dall'Associazione diRicerca per l'Educazionealla Salute ed avrà la pro-pria sede operativa inRoma in via Borromeo. Actualitatea Magazin èstata media partnerdell’evento.

Un consultorio per esserecittadini integrati

di Lorella Lattavo

Nel segno del pa-triottismo e delleidentità, celebran-

dosi le ricorrenze dellerispettive unificazioni na-zionali, della solidarietà

europea e latina, nonchédi una forte spiritualitàecumenica, gli onori dicasa a Roma sono statifatti dall’Associazione Ita-lia – Romania e dall’Asso-

ciazione Internazionaleper il Canto Gregoriano.L’iniziativa è stata un’oc-casione per far conoscerein Italia uno dei cori piu’antichi del folkore ro-meno. Il coro formato da35 voci maschili, ha vo-luto portare tutto il suopatrimonio culturale, concori del folkore, di musicasacra, popolare e patrio-tica.Alle manifestazioni eranopresenti esponenti e do-centi del mondo accade-mico e delle UniversitàPontificie con la Prof.ssaCristiana Mandosi, dalCorpo Diplomatico accre-

ditato in Italia presso laSanta Sede, dal mondodel Volontariato sociale,umanitario, dellasolidarietà, della culturae dell’arte , dal Rev. Don

Isidor Iacovici Responsa-bile Missione con Cura d’Anime Romena di RitoLatino in Roma, e dal Rev.Don Massimiliano Nazioparroco romano-cattolico

di Santa Giovanna An-tida, e dal Rev. PadreBogdan Petre per la Dio-cesi Romeno Ortodossad’Italia in rappresentanzadel Vescovo S.E Mons. Si-luan.

Alle manifestazioni hannopartecipato un foltogruppo di romeni e ita-liani. Il giorno 6 dicem-bre 2011 il coro è statoricevuto presso la sededell’Ambasciata Romenain Italia.

Romania e Italia, fratellanza latinaNel segno della solidarietà tra le nazioni latine sorelle, per i 93 anni della grande unione della ROMANIA ei 150 anni dell’unità d’ITALIA, il Corul bărbătesc din Finteuşu Mare, diretto dal maestro prof. Andrei Dragoșè giunto in Italia da Maramureș.

di Nicola Panetta

E' quanto è emerso dal discorso tenuto dal responsabile dell' UfficioEuropa di Roma Capitale, Federico Rocca, nel corso della festa per l'an-niversario dell'unità nazionale romena presso il Seraficum di Roma, or-ganizzata dall'associazione La Voce dei Romeni e dal deposito diprodotti romeni “Roma..nia”.


il ROtalianoPAGINA


Dinu Adameșteanuè nato in Romaniaa Toporu, una pic-

cola città del distretto diGiurgiu, regione Munte-nia, il 25 marzo 1913 ed èmorto in Italia, a Policoro(Provincia di Matera), il21 gennaio 2004. DinuAdameșteanu è stato ilquinto dei dieci figli di unprete ortodosso. Uno deisuoi fratelli, il veterinarioIon Adameșteanu, è statouno dei fondatori dellaScuola romena di patolo-gia veterinaria, mentresua nipote, Gabriela Ada-mesteanu, figlia di Mir-cea, è un'affermatascrittrice, saggista, gior-nalista e traduttrice ro-mena. E' arrivato a Romaa soli 22 anni, dovestringe una lunga amici-zia con il numismatico At-tilio Stazio e si laurea conlo storico Gaetano deSanctis.Dinu Adamesteanu èstato un archeologo ro-meno, pioniere e promo-tore dell'applicazionedelle tecniche di aerofo-tografia e di prospezioneaerea nella ricerca ar-

cheologica. Ha condotto isuoi primi scavi dall'etàdi 22 anni sul Mar Neronel sito della colonia mi-lesia di Histria, sotto laguida di Scarlat Lam-brino. Già a partire dal1935, con l'uso della foto-grafia aerea per l'indivi-duazione dei restiarcheologici, metodo chepoi adotterà anche in Ita-lia, i suoi studi risulta-vano avvantaggiati.Durante la seconda gu-erra mondiale, con la per-dita della cittadinanzaromena, il suo status sitrasforma in quello diprofugo, e arriva nelcampo profughi di Bag-noli, dove incontra MarioNapoli, anch'egli futuroarcheologo e professoredi Storia della MagnaGrecia all'Università diSalerno e con il qualecollaborerà tutta la vita.Grazie alla sua sensibilitàverso la fotointerpreta-zione usando i metodidella fotografia aerea,per meriti scientifici, nel1954 ottiene la cittadi-nanza italiana; nel 1958gli viene affidato l'inca-rico di creare l'Aerofoto-teca, sezione staccata delGabinetto FotograficoNazionale del Ministerodella Pubblica Istruzione,unica nel suo genere inEuropa, che lui dirigeràegregiamente dal 1959 al1990.Dal 1971 al 1983 fu do-cente all'Università diLecce di Etruscologia eantichità italiche e di To-pografia dell'Italia Antica,oltre che Direttore dell'Is-

tituto di Archeologia delDipartimento di Scienzedell'Antichità e dellaScuola di Specializza-zione in Archeologia clas-sica e medievale pressola medesima Università.Ha ricevuto nel 1975 il"Premio Feltrinelli"dell'Accademia Nazionale

dei Lincei e il "Premio Ba-silicata" per la saggistica;il 30 ottobre 1980 a Romagli viene conferita la Me-daglia d'Oro ai Beneme-riti della Cultura edell'Arte; nel 1982 riceveil Premio dal Ministeroper i Beni Culturali e Am-bientali; nel 1986 riceve

il Premio "Una vita per laLucania"; nel 2000 riceveil Premio Letterario"Carlo Levi" e nel 2003 ri-ceve la Légion d'Honneurdalla Repubblica Fran-cese e la Stella della Re-pubblica di Romania.Dopo circa un anno dallasua morte, il 20 maggio

2005, è stato inauguratoe dedicato alla sua memo-ria il Museo ArcheologicoNazionale della Basilicata"DINU ADAMESTEANU",ubicato nel Palazzo Lof-fredo di Potenza.

Dinu Adameșteanu, unafelice storia di immigrazione

Mircea Eliade (Bucarest 1907 - Chicago 1986),filosofo e saggista rumeno, il più grande sto-rico delle religioni del nostro secolo. Nato inRomania è stato un uomo di cultura vastissimache parlava e scriveva correntemente in ottolingue, uno scrittore che ha dimostrato unagrande capacità di applicarsi a diversi campid'interesse e un filosofo con uno spirito enci-clopedico veramente straordinario.

Eliade è stato uno studioso quotato che ha eccelsonel campo degli studi che riguardano lo sciamane-

simo, la mitologia, la cosmologia, le credenze e le ideereligiose, le religioni primitive, la simbologia, la meta-fisica, il misticismo, la magia, l’alchimia, lo yoga, la fi-losofia indiana . Ha iniziato a scrivere quando eramolto giovane, pubblicando a 14 anni il suo primo ro-manzo: "Come ho scoperto la pietra filosofale". Ha stu-diato filosofia all'Università di Bucarest e dopo ilconseguimento della laurea Eliade è andato in Indiaper studiare filosofie e religioni indiane. Dal 1957 lasua attività ufficiale fu di professore di storia delle re-ligioni all’università di Chicago.I suoi maggiori interessi di ricerca riguardano lo studiodel rapporto tra sacro e profano (dove il sacro diventaun elemento fondamentale della coscienza e il profanodiventa manifestazione e simbolo del sacro), la iero-fania, il mito, lo spazio e il tempo, la coincidenza degliopposti. La sua originale e profonda riflessione è fon-data su fatti ed esperienze di spiritualità, ci insegnache non saremo mai pienamente felici senza una con-sapevolezza spirituale, senza svegliare le potenzialitàsopite dell’anima. Eliade aveva un grande desiderio diconoscere e di esplorare i misteri ancora oscuri delmondo, esso ha visto la storia delle religioni come in-terpretazione di tutte le credenze e idee religiose del

mondo ma anche quella di decifrare il messaggio dellavita stessa. Il filosofo ha saputo collegare realtà lonta-nissime nel tempo cosmico per cercare una visioneeloquente del mondo reale, in una transizione versoun nuovo modo di percepire la vita e verso un nuovorisanamento fisico, mentale o spirituale.

Citazioni:"La dimensione sacra della vita si riflette pienamentenella celebrazione delle feste, quando sperimentiamola sacralità dell'esistenza umana come opera degli dei.Nel resto del tempo l'uomo può dimenticare in qual-siasi momento ciò che è fondamentale, in particolareche l'esistenza non è "data" da quello che modernichiamano "Natura", ma è una creazione degli Altri,cioè dagli dei o dagli Esseri semidivini." “Non attraverso gli angeli sono arrivate le lacrime nelmondo, ma senza di loro non sapevamo di piangeredal rammarico del Paradiso".“Sulla Terra, l'uomo è costretto a vivere soltanto lavita. La sua morte vera potrà viverla in cielo. Se stacercando di vivere la morte sulla terra, pecca e sistrugge nella disperazione. E allora, né vive vera-mente, né muore. E' come un fantasma”"Ritrovi te stesso nel momento in cui ti perdi."Un labirinto a volte è la difesa magica di un centro, diuna ricchezza, di un significato. Entrare li può essereun rito d’iniziazione. Questo simbolismo è il modellodi qualsiasi esistenza che passando attraverso nume-rosi tentativi avanza verso il proprio centro, verso sestesso". "Il mondo moderno è desacralizzato, e questa è unadelle ragioni per cui è in crisi. L'uomo moderno deveperciò trovare altrove, nel suo profondo, le sorgentidella propria vita spirituale".

Incursione nella storia delle religioni

di Alina Breje

di Gabriela Lavinia Ninoiu

Il famoso archeologo romeno, innamorato dell’Italia, ha lascito tracce pioneristiche nel suo lavoro. Mortoa Policoro, egli è un pioniere delle tecniche di aerofotografia.


il ROtalianoPAGINA

10Actualitatea

magazin

Un intreccio di nazionalitàe colori linguistici, Romaresta la prima città nelmondo per il numero di im-migrati e tra i primi co-muni per incidenza distranieri sul totale della po-polazione. La Provincia diRoma continua ad esserenel contesto nazionale laprincipale area d’immigra-zione, contando 442.818residenti stranieri e rap-presentando il 10,6 dellapopolazione complessiva.Anche nella provincia i ro-meni si confermano comela più grande collettività,con oltre 135.000 residenti, cinque volte più numerosidei filippini.Nel Lazio invece, all’iniziodel 2011, gli iscritti stra-nieri all’anagrafe erano542.688 di cui l’81,6%nella Provincia di Roma.L’immigrazione è diventataun fattore essenziale di rin-novamento e dinamismoper l’intera regione carat-terizzata da un’emigra-zione continua (365.862cittadini originari del Lazioiscritti all’Anagrafe comeitaliani residenti all’es-tero)e di un andamento de-mografico da cui risultauna crescita degli anzianipiù intensa dei giovani.Le statistiche sull’immigra-zione e le prospettive chederivano sono state trat-tate nell’Ottavo rapportodell’Osservatorio Romanosulle migrazioni, promosso

da Caritas Roma, Provinciadi Roma e Camera di Com-mercio e presentato in unaconferenza il 5 dicembre aigiornalisti e agli operatoridella comunicazione e, conun convegno all’Audito-rium, il 6 dicembre almondo sociale.Il fenomeno, iniziato da de-cenni ed espresso in nu-meri, influisce fortementesull’economia, demogra-fica, cultura e stile di vitadelle nuove generazioni.Risulta che in Italia, negliultimi 15 anni, dal totale di353.000 matrimoni, un to-tale di 70 % lo rappresen-tano le coppie composte daun cittadino italiano e unostraniero e, nel 27% deicasi, a sposarsi sono statidue stranieri di cittadi-nanza diversa. Nelle scuoledella provincia studiano52.249 alunni di cittadi-nanza straniera. Nel 40%dei casi (77,3% nellascuola dell’infanzia) sonostranieri della seconda ge-nerazione, nati in Italia daigenitori immigrati(20.877).Per quanto riguarda il la-voro in tempi di crisi, iltasso di occupazione(69,7%) supera quasi di 10punti quello degli italiani(60,1%).Il 71,5% degli stra-nieri sono occupati nei ser-vizi, 25,4% nell’industria eil 3,1% in agricoltura. Nellacostruzione si trova la piùforte concentrazione:

19,5% stranieri rispetto al6,5 % degli italiani; nei ser-vizi sociali e le attività ri-guardanti assistenza allepersone 44,8% sono stra-nieri e solo 25,2 % italiani;secondo gli archivi INPS ,questo comparto rappre-senta un terzo degli stra-nieri assicurati (35,7% ) afronte di una media nazio-nale di 17,6 %.

Notevole lo sprecodelle risorse : 1 occu-pato su 2 (59,8%) hauna formazione pari osuperiore al diploma

Nel rapporto si sottolineaanche lo spreco delle ri-sorse : Il 74,7 % degli stra-nieri svolge professioni abassa qualificazione (tra gliitaliani 20,8 %)e in partico-lare , le professioni nonqualificate riguardano il48,7% degli stranieri e solo7,4 degli italiani. Le donnestraniere con un titolo for-mativo sono quelle piùsvantaggiate. Notevole è lospreco delle risorse : 1 oc-cupato su 2 (59,8%) ha unaformazione pari o supe-riore al diploma, tanto cheil livello formativo dei lavo-ratori immigrati dell’arearomana supera quellomedio nazionale degli ita-liani.

Dualismo sul mercatoprofessionale

Notevole è anche la diffe-renza di retribuzioni : per i

dipendenti a Roma le retri-buzioni sono mediamentedi 1227 euro mentre pergli stranieri ammontano a859 euro.Risulta che gli immigratisono anche più esposti dalpunto di vista della sicu-rezza, specialmente neledilizia: gli infortuni oc-corsi agli lavoratori stra-nieri nel 2010 son stati5.347.L’annuario statistico e lostudio sulle dinamiche so-ciali attivate dai processimigratori sono state pre-sentate il 6 dicembre almondo sociale, con l' inter-vento dei rappresentantidelle organizzazioni pro-motrici e dal mondo istitu-zionale, sociale e pastoraletra cui : Mons. Enrico Fe-roci, Ginevra Demaio, IdraPerera, Augusto Venan-zetti, Luci Zuvela, Mons.Pierpaolo Felicolo.

Durante i lavori, il coordi-natore Franco Pittau (foto)ha presentato il nuovogiornale Actualitatea Ma-gazin ringraziando per lapresenza in sala gli inviatidella redazione.

di Nicoleta Sprinceana

La ricetta più tradizionaledella cucina romenasono le sarmale, degli in-voltini di verza.

Ingredienti:

- 1 cavolo verza grande- 700 gr carne trita mista(maiale e vitello)- 6- 7 dadini di pancetta- 1-2 uova- 1 cipolla- 1 carota- aceto, olio- 80 gr. riso- aromi (pepe, sale, prezzemolo tritato, strutto)- qualche pomodoro maturo tagliato a pezzi- concentrato di pomodoro- mezzo bicchiere di vino bianco

Tempo di preparazione: 1 oraTempo di cottura sul gas: 1 ora, al forno: 40 min.

Preparazione della verza:

Si sfoglia con cura il cavolo di verza e si lavano ac-curatamente le foglie.Per renderle più morbide, si mette dell'acqua sulfuoco con un pò di sale e aceto, quando l'acquabolle, si scottano le foglie di verza, fino a che di-ventano un pò trasparenti e si mettono a scolare.Si toglie la parte dura in mezzo, avendo cura cheda una foglia diventino due che possono essere poiarrotolate.Le foglie di scarto si tagliano a listatoli e si tengonoda parte.Si tiene da parte anche una foglia esterna grande(o due, dipende dalla larghezza della vostra pen-tola).

Preparazione del ripieno:

Prima si mette a stufare con un goccio d'olio, dellacipolla e carota, in una pentola di ghisa antiade-rente con il coperchio, appena la cipolla è lucida sispegne il fuoco e si aggiunge il riso crudo e si mes-cola bene, lasciando raffreddare. Si aggiunge lacarne trita mista (maiale e vitello), sale, pepe, con-centrato di pomodoro, del prezzemolo oppureaneto, paprika, un cucchiaio di strutto e le uova esi mescola tutto finche diventa un impasto.

Preparazione degli involtini:

Si mette la foglia di verza sul palmo della mano esi mette sopra un cucchiaio o cucchiaino di ripieno,dipende un può dalla dimensione del foglio e poi siarrotola, si gira con l'apertura verso di noi, e sispinge in dentro. Si continua l'operazione finoall'esaurimento degli involtini.

Cottura:

In una pentola di coccio si mette uno strato di lis-tarelle di verza, un pò d’olio, qualche fetta di po-modoro e poi, a raggio, le sarmale. In mezzo alcerchio così ottenuto e sopra lo strato d’involtini siaggiunge ancora verza tagliata e pomodori e i dadidi pancetta.Si aggiunge dell'acqua quasi fino a coprirle, e unpò di vino bianco. Si lasciano bollire a fiammabassa per un’ora, coperte.Si assaggia il brodo da tanto in tanto, per vederese c'è ancora bisogno di aggiungere del sale.Quando vi sembra che sia tutto ben cotto, pren-dete la pentola e mettetela al forno a temperaturamedia, per 40 min. (sempre avendo cura che nonsi bruci, e in modo che si asciughino un pò (il brododeve restare in una quantità minima).Si servono con panna da cucina (acida) sopra e po-lenta, un peperoncino verde sotto aceto e vinorosso.Buon appetito!

Cucina romenaLe Sarmale - involtini in foglio di verza

di Irina Țîrdea

Il nuovo voltodell’immigrazione

Roma: 345.747 gli immigrati residenti; i romeni continuano ad esserei più numerosi: 74.583 residenti (21,6 % del totale); Il 12,2 % dei resi-denti stranieri, pari a 42.085 persone, sono di “seconda generazione”essendo nati in Italia! 3.005 nuove cittadinanze


ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA


CUVâNT LANAȘTEREA DOMNULUI

(25 DECEMBRIE)SF. IOAN GURă DE AUR

Ceea ce patriarhiicu mare dor au aș-teptat, proorocii au

prezis, drepții au dorit săvadă, s-a împlinit în ziuade astăzi: Dumnezeu S-aarătat în trup pe pământși a locuit între oameni.De aceea, să ne bucurămși să ne veselim, iubiților!Dacă Ioan, încă în pânte-cele mamei sale fiind,când a venit Maria la Eli-sabeta, a săltat de bucu-rie, cu cât mai mult noi,astăzi, văzând nu peMaria, ci pe Însuși Mân-tuitorul nostru, trebuie săsăltăm cu bucurie și săprăznuim, să ne minunămși să ne uimim de Tainacea mare a întrupării luiHristos, care covârșeștetoată priceperea ome-nească.Socotește numai ce mi-nune ar fi când dintr-odată soarele s-ar pogorîdin cer și s-ar mișca pe pă-

mânt și de aici și-ar împrăștia razele sale. Deci, dacă aceasta s-ar întâmpla măcarnumai cu o stea a pământului, ar trebui să pună în cea mai mare uimire pe toțicei ce ar vedea. Gândește și cumpănește apoi cât de minunat este a vedea peSoarele dreptății cum răspândește razele Sale din Trupul Său și luminează sufle-tele noastre. De mult doream eu să privesc această zi și într-o adunare așa demare.Eu doream ca în această sărbătoare să văd biserica plină de frați, precum este,și dorința mea s-a îndeplinit. Nu sunt nici zece ani de când această zi s-a făcutcunoscută, și iată că ea strălucește prin râvna noastră, ca și când ni s-ar fi predatdin veac și de mulți ani, așa că poate să o numească cineva cu dreptate sărbă-toare nouă și veche. Nouă, pentru că ea de curând ni s-a făcut cunoscută; veche,pentru că ea îndată s-a făcut asemenea cu sărbătorile cele mai vechi și, așa zi-când, a ajuns aceeași măsură a vechimii cu acestea.Precum plantele cele nobile, când se pun în pământ, îndată și repede cresc laînălțime, la fel această sărbătoare, care la apuseni era demult cunoscută, iar lanoi, abia acum, de câțiva ani s-a adus, așa de repede a crescut și așa de multeroade a adus, precum și voi vedeți, că biserica este plină de mulțimea credincio-șilor.Această râvnă a voastră este vrednică de răsplată, și aceasta să o așteptați de laCel ce S-a născut astăzi, de la Hristos. El vă va răsplăti deplin, căci dragosteacătre această zi este cel mai mare semn de dragoste către Cel ce S-a născut as-tăzi.Deci, ca un părinte al vostru întru slujire, voi încerca a vorbi spre folosul vostru,pe cât îmi stă în puterile mele și cât darul lui Dumnezeu îmi va da.

Deci, ce doriți voi să auziți întru această zi? Ce altceva decât să vorbimdespre această zi. Eu știu că mulți, încă și acum, nu sunt lămuriți întrusine despre această sărbătoare. Unii sunt pentru, alții împotrivă, și în

toate locurile se vorbește despre ea. Unii aduc împotriva ei că este nouă și abiade curând sărbătorită, alții întăresc că este străveche, căci încă și proorocii auprevestit Nașterea lui Hristos, și că ea este cunoscută și stimată din timpurilecele vechi de către toți apusenii, de la Tracia până la Cadix.Ei bine, despre această zi vom vorbi noi! Căci această zi, măcar că nu se știe preamulte despre dânsa, se află la noi în așa de mare cinste. Este lucru dovedit că ea,când va fi mai mult cunoscută, se va bucura de o râvnă mult mai mare. O pătrun-dere mai mare ce veți dobândi despre ea, prin vorba mea, va mări și mai multdragostea voastră către această sărbătoare.Eu am trei dovezi din care noi cunoaștem că acesta este timpul în care S-a născutDomnul nostru Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu.Cea dintâi din aceste trei dovezi este repejunea cu care această sărbătoare s-afăcut cunoscută pretutindeni și a ajuns la așa înălțime și înflorire. Pe ceea ce Ga-

maliil a zis în privința propovăduirii Evangheliei: „De este lucrul acesta de la oa-meni se va risipi, iar de este de la Dumnezeu, nu veți putea să-l risipiți” (Fapte 5,38-39), tocmai pe aceasta mă bizuiesc eu când vă vorbesc despre sărbătoarea deastăzi. Fiindcă Cuvântul lui Dumnezeu, Care S-a născut în această zi, este dinDumnezeu, de aceea această sărbătoare nu numai că nu a încetat, ci din an în ans-a făcut mai mare și mai slăvită. De asemenea, și acea propovăduire a Evanghe-liei despre care grăiește Gamaliil, în puțini ani s-a răspândit în toată lumea, măcarcă peste tot era condusă de făcătorii de corturi, de pescari și de oameni neînvă-țați. Micimea slujitorilor nu vătăma cu nimic, căci puterea Acelui care Se propo-văduia biruia toate mai dinainte, depărta toate piedicile și descoperea propriaputere.Iar dacă cineva nu este lămurit de cele zise de mine, eu pot să aduc o a doua do-vadă. Care? Ea se află în spusele Evangheliei: „în zilele acelea a ieșit poruncă dela Cezarul August să se înscrie toată lumea. Această înscriere s-a făcut întâi pecând Quirinius cârmuia Siria. Și se duceau toți să se înscrie, fiecare în cetateasa. Și s-a suit și Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea luiDavid care se numește Betleem, pentru că el era din casa și din neamul lui David,ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată. Darpe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască, și a născut pe Fiul Său,Cel Unul-Născut și L-a înfășat și L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduirepentru ei” (Luca 2, 1-7).

De aici se vede că El S-a născut în timpul celui dintâi recensământ. Deci,cel ce ar putea vedea actele cele vechi ce se află la Roma, va afla exacttimpul acestui recensământ. Dar tu zici: „Ce ne trebuie nouă acestea, noi

nu am fost la Roma și nici nu ne vom duce”, însă ascultă și crede că noi am aflatziua de la cei care cunosc bine aceste lucruri și care locuiesc în cetatea aceea.Cei ce locuiesc acolo, încă de mult prăznuiesc această zi, și, potrivit cu o vechetradiție, acum ne-au împărtășit și nouă despre aceasta. Evanghelistul nu ne-a în-semnat numai îndeobște, ci ne face cunoscut și ne arată lămurit și ziua întrupăriilui Hristos. Cezarul August n-a dat acea poruncă din propria inițiativă, ci pentrucă sufletul lui a fost mișcat de Dumnezeu, pentru ca el, fără să vrea, să slujeascăvenirii pe lume a Celui Unuia-Născut.Dar va zice cineva: „Ce, a fost nașterea lui Hristos la porunca Cezarului?”. Nupuțin, iubitule, ci foarte mult, și acea poruncă era dintre lucrurile cele mai ne-apărate pentru săvârșirea scopurilor lui Dumnezeu. Cum așa? Galileea este o pro-vincie din Palestina, și Nazaretul este o cetate din Galileea. Și mai departe încă,și Iudeea este o provincie din Palestina, numită așa după locuitorii ei cei din se-minția lui Iuda, iar Betleemul era o cetate din Iudeea. Deci, toți proorocii au pro-povăduit că Hristos va veni din Betleem, nu din Nazaret, căci este scris: „Și tuBetleeme, deși ești mai mic între miile lui Iuda, din tine va ieși stăpânitor pesteIsrael” (Miheia 5, 1).Și când odinioară iudeii au fost întrebați de Irod unde Se va naște Hristos, i-auadus această mărturie (Matei 2, 6). De aceea, și Natanael, când i-a zis Filip;„Aflat-am pe Iisus cel din Nazaret”, a răspuns: „Din Nazaret poate fi ceva bun?”(Ioan 1, 45). Și Hristos a zis despre el: „Iată cu adevărat israelit în care nu estevicleșug”. Dar pentru ce l-a lăudat pe el? Pentru că el, prin vorba lui Filip, nu s-a lăsat ademenit îndată, ci știa bine și întocmai că Hristos nu Se va naște nici înNazaret, nici în Galileea, ci în Iudeea și în Betleem, cum s-a și întâmplat. Deci, fi-indcă Filip nu știa aceasta, Natanael, cel cunoscător de lege, a dat răspunsul celpotrivit cu proorociile cele vechi; știind bine că Hristos nu vine din Nazaret, pen-tru aceea a zis Hristos: „Iată cu adevărat israelit în care nu este vicleșug”.Din același motiv (ca Natanael către Filip), ziceau unii dintre iudei către Nicodim:„Cercetează și vezi că din Galileea nu s-a ridicat prooroc” (Ioan 7, 52), și iarăși:„Oare, nu din Betleem, cetatea lui David, va să vină Hristos?” (Ioan 7, 42). Esteclar că El de acolo are să vină, nu din Galileea.Deci, Iosif și cu Maria, născuți în Betleem, părăsiseră cetatea aceasta și se așe-zaseră în Nazaret, precum adeseori se întâmplă că oamenii lasă cetatea părin-tească și își mută locuința în altă parte, însă Hristos trebuia să Se nască înBetleem, de aceea a ieșit porunca Cezarului, silindu-i, contra voii lor, să se ducăîn Betleem, căci așa a rânduit Dumnezeu. (continuare în pagina 12)

”Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru,răsărit-a lumii lumina cunoștinței. Că întrudânsa, cei ce slujeau stelelor de la stea s-auînvățat să se închine Ție, Soarelui dreptății,și să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel desus, Doamne, slavă Ție.” (Troparul NaşteriiDomnului Nostru Iisus Hristos)

Sărbătoarea Naşterii Domnului Nostru Iisus Hris-tos este un prilej de bucurie pentru întreaga ome-nire. Pentru cei ce au înţeles cine este Pruncul şiau crezut în El, bucuria este şi va rămâne mare şideplină, dar pentru cei ce L-au respins şi continuăsă-L respingă, rămâne doar o sărbătoare normală.Cu acest prilej Vă dorim, şi unora şi altora, multăsănătate, pace şi bucurie, iar Domnul să Vă bine-cuvânteze pe toţi.

† Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei

Mesajul de Crăciun al Episco-pului Siluan pentru credincioși



12Actualitatea

magazin

(Continuare din pagina 11)

Căci legea care poruncea ca fiecare să seînscrie în patria lui i-a silit să se ridicede acolo, adică din Nazaret, și să seducă în Betleem pentru a se înscrie.Aceasta însemnând Evanghelistul, zice:

„Și s-a suit Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, înIudeea, în cetatea lui David, care se numește Bet-leem, pentru că el era din casa și din neamul luiDavid, ca să se înscrie cu Maria cea logodită cu el,care era însărcinată. Dar pe când erau ei acolo, s-auîmplinit zilele ca ea să nască, și a născut pe Fiul Său,Cel Unul-Născut” (Luca 2, 4-7).Vedeți, iubiților, rânduiala lui Dumnezeu, care pentruscopurile Sale se folosește atât de cei credincioși, câtși de cei necredincioși, pentru ca cei ce sunt străinide adevărata cinstire a lui Dumnezeu să învețe a cu-noaște puterea și virtutea Lui!Steaua a adus pe magii de la răsărit; porunca Ceza-rului a adus pe Maria în cetatea ei părintească, cares-a numit de prooroci ca loc de naștere a lui Hristos.Din aceasta, noi vedem că și Fecioara se trăgea dinneamul lui David, căci dacă ea era din Betleem, eradovedit că și ea era din casa și familia lui David.Dar pentru ca să pot face încă mai lămurită dovadacă ziua de astăzi este cu adevărat ziua Nașterii luiHristos, vă rog să luați aminte, căci voiesc a readuceîn memoria voastră lucruri ce s-au petrecut de demultși legi vechi, pentru a face dovada a tot ce spun.Când Dumnezeu a slobozit pe poporul evreu din robiaegiptenilor și din tirania cea barbară și a văzut căîntre dânșii se află încă multe rămășițe ale nedume-ririi, și că ei erau împătimiți către cele pământești șiadmirau mărimea și frumusețea templelor, le-a porun-cit să zidească un templu, care nu numai prin scum-petea materialului și nu numai prin mulțimea

meșteșugului, ci și prin forma zidirii să întreacă toatetemplele de pe pământ. Precum un părinte duios,care mai târziu iarăși primește la sine pe fiul său, celce se răzvrătise cu oamenii cei răi și trăise întru toatădezmierdarea, și îl pune să trăiască într-o prisosințămare și cuviincioasă, pentru ca nu cumva acela, dincauza vreunei lipse, să dorească viața cea veche, așaDumnezeu, văzând împătimirea iudeilor pentru celepământești, le-a dat tocmai pentru aceasta o priso-sință, pentru ca ei să nu mai poftească Egiptul și toateale lui. Și El le-a zidit un templu, al cărui plan a cu-prins toată lumea, atât cea materială, cât și cea du-hovnicească.Precum în lume este cerul și pământul, și în mijloculamândurora este tăria, așa a trebuit să se zidească șitemplul. De aceea, El a despărțit templul în două, șiîntre amândouă părțile a așezat catapeteasma. Parteacea dinaintea catapetesmei era deschisă tuturor, iarpartea cea dinlăuntru, cea din spatele catapetesmei,nu era permisă nimănui, nici măcar nu putea fi vă-zută, decât numai de preotul cel mare. Și să știi că eunu spun de la mine aceasta, ci cum că templul, cu

adevărat s-a zidit după planul lumii, poți auzi de laPavel, când el zice cu privire la înălțarea la cer a luiHristos: „Căci Hristos n-a intrat într-o Sfântă a Sfin-telor făcută de mâini – închipuirea celei adevărate”(Evrei 9, 24). El zice cu aceasta că Sfânta Sfintelor,aici pe pământ, este icoană a Sanctuarului adevărat.Iar cum catapeteasma de la Sfânta Sfintelor despăr-țea Sfintele de cele dinafară, precum cerul desparteceea ce este deasupra lui de toate cele ce sunt la noi,a arătat-o Apostolul când a numit cerul catapeteasmă.Căci vorbind despre nădejde, el zice: „Pe care o avemca o ancoră a sufletului, neclintită și tare, intrând din-colo de catapeteasmă, unde Iisus a intrat pentru noica înaintemergător, fiind făcut Arhiereu în veac, dupărănduiala lui Melchisedec” (Evrei 6, 19-20). Vezi cumnumea el cerul catapeteasmă? Afară, înaintea cata-petesmei, era sfeșnicul, și masa și altarul cel dearamă pentru jertfe și arderi de tot, iar înăuntru,după catapeteasmă, era sicriul, acoperit peste tot cuaur, și într-însul tablele Legii, și năstrapa cea de aur,și toiagul lui Aaron ce odrăslise, și altarul cel de aur,care servea numai la tămâierea jertfelor. >>

CUVâNT LA NAȘTEREA DOMNULUI (25 DECEMBRIE)Sf. Ioan Gură de Aur


Dar și despre aceasta vreau să aduc omărturie a lui Pavel, care zice că încortul cel dintâi intrau totdeauna preo-ții, săvârșind slujbele dumnezeiești(Evrei 9, 6). Prin acesta din urmă, el în-

țelege partea cea din afară a cortului unde putea săintre toată lumea și unde era sfeșnicul și masa puneriiînainte a pâinilor, iar după a doua catapeteasmă eraașezată așa numita Sfânta Sfintelor cu altarul cel deaur și sicriul cel aurit peste tot, iar într-însul năstrapacea de aur cu mana, și toiagul lui Aaron ce odrăslise,și tablele Legii. Deasupra sicriului erau heruvimii sla-vei care umbreau acoperământul sicriului.Și toate acestea, fiind așa așezate în cortul cel dintâi,aici intrau preoții când aduceau jertfele, iar în a douadespărțitură, o dată pe an, intra singur Arhiereul, șinu fără de sânge, pe care îl aducea pentru sine însușiși pentru păcatele poporului (Evrei 9, 1-7). Vezi cănumai Arhiereul intra aici și numai o dată în an?Dar veți zice: „Ce legătură au toate acestea cu ziuade astăzi?”. Așteptați puțin și vă veți lămuri. Noi ur-mărim izvorul până la obârșia sa și vrem să ajungempână la adânc, pentru ca toate să ni se lămurească cuușurință. Totuși, ca vorbirea noastră să nu fie prealungă și puțin lămuritoare prin lungimea ei, vă voispune acum pricina pentru care am spus toate aces-tea. Așadar, pentru ce? Când Ioan avea în pânteceleElisabetei șase luni, ea a primit pe Maria. Dacă noivom afla care este acea lună a sasea, atunci vom știși când a zămislit Maria, și știind aceasta, vom ști șicând ea a născut socotind cele nouă luni.Dar de unde putem afla care era a șasea lună a sarci-nii Elisabetei? De acolo, că știm în care lună ea a ză-mislit, și aceasta o aflăm când vom cunoaște timpulîntru care bărbatul ei (Zaharia) a primit vestea ceabună. Și de unde putem cunoaște aceasta? Din SfântaScriptură, fiindcă Evanghelia ne istorisește că Zaha-ria era tocmai în Sfânta Sfintelor, când îngerul i-aadus vestea și l-a înștiințat despre nașterea lui Ioan.Deci, fiindcă Scriptura arată lămurit că singur Arhie-reul, și numai o dată pe an, intra în Sfânta Sfintelorși în care lună a anului, apoi de aici se cunoaște tim-pul în care Zaharia a primit vestea cea bună, și dinaceasta cunoaștem și timpul când Elisabeta a zămi-slit.Cum că el numai o dată pe an intra în Sfânta Sfintelorne-a spus-o Pavel mai sus, și Moisi ne spune aceastacând zice: „Și a zis Domnul către Moisi: «Grăieștecătre Aaron, fratele tău, să nu intre în toată vremeaîn Sfânta Sfintelor, care este înlăuntrul catapetesmeiînaintea curățitorului celui de pe chivotul legii, ca sănu moară»” (Levitic 16, 2). De aici se vede că el nu întot timpul intra în Sfânta Sfintelor, și pe când era elacolo, nimeni nu putea să intre în cort, ci toți trebuiausă stea afară înainte de catapeteasmă. Ţineți bineminte acestea, că mai rămâne a arăta în ce timp Ar-hiereul intra în Sfânta Sfintelor. Iarăși, în aceeașicarte a Sfintei Scripturi, se zice: „«In luna a șaptea,în ziua a zecea a lunii, să postiți și nici un lucru să nufaceți, nici băștinașul, nici străinul care este între voi,căci în ziua aceasta vi se face curățire, ca să fiți curațide toate păcatele voastre, înaintea Domnului, și cu-rați veți fi. Aceasta e cea mai mare zi de odihnă pen-

tru voi și să smeriți sufletele voastre prin post.Aceasta este lege veșnică. De curățit însă să vă curețepreotul care este uns ca să slujească în locul tatăluisău. Să se îmbrace el cu veșmintele cele de in și cuveșmintele sfinte; și va curați Sfânta Sfintelor, cortuladunării, va curați jertfelnicul și pe preoți și va curațiși toată obștea poporului… o dată în an să curățiți pefiii lui Israel de păcatele lor». Și Aaron a făcut așacum poruncise Domnul lui Moisi” (Levitic 16, 29-34).Aici este vorba despre sărbătoarea Corturilor, când,o dată pe an, Arhiereul intra în Sfânta Sfintelor.Deci, dacă o dată pe an, la sărbătoarea Corturilor,intra Arhiereul în Sfânta Sfintelor, să arătăm acum,că atunci s-a arătat îngerul lui Zaharia, tocmai cândel era în Sfânta Sfintelor, căci s-a arătat numai lui, pecând el tămâia. Arhiereul nu intra niciodată singur întemplu, decât în această zi.Să ascultăm acum cuvintele Evanghelistului: „Era înzilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Za-haria…, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron și senumea Elisabeta… Și pe când Zaharia slujea înaintealui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale, a ieșit lasorți, după obiceiul preoției, să tămâieze intrând întemplul Domnului” (Luca 1, 5-9).Aduceți-vă aminte, iubiților, de locul acela care zice:„Nici un om nu va fi în cortul mărturiei când va mergeel să se roage în Sfânta Sfintelor până când va ieși elafară” (Leviticul 16, 17).„Și i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreaptaaltarului tămâierii” (Luca l, 11). Nu zice „jertfelnicu-lui”, ci „altarului tămâierii”, căci jertfelnicul era alta-rul cel din afară, iar altarul tămâierii, cel dinăuntru.Deci, pentru că îngerul a fost văzut numai de el, și cătot poporul îl aștepta afară, ne încredințează că el in-trase în Sfânta Sfintelor. „Și s-a spăimântat Zahariași frică a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nute teme, Zaharia, că s-a auzit rugăciunea ta și Elisa-beta, femeia ta, va naște fiu și se va chema numelelui Ioan… și poporul aștepta afară pe Zaharia și semira că întârzie în templu. Și ieșind, nu putea să vor-bească… și el le făcea semne” (Luca 1, 12-13, 21-22).Vezi că el fusese înăuntru, după catapeteasmă? Acoloa primit vestea. Aceasta era în timpul sărbătorii Cor-turilor și a postului, și aceasta din urmă se înțelegeprin cuvintele: „Să smeriți sufletele voastre”. Iaraceastă sărbătoare se făcea la iudei către sfârșitullunii septembrie. Așadar, atunci a zămislit Elisabeta.Acum este timpul să arătăm că în a șasea lună decând Elisabeta purta în pântece pe Ioan, Maria a pri-mit vestirea cea de bucurie și a zămislit și ea. Adică,

acum a venit la ea Gavriil și i-a zis: „Nu te teme Mariacă ai aflat har de la Dumnezeu, și iată că vei zămisliîn pântece și vei naște fiu și se va chema numele luiIisus” (Luca 1, 30-31). Când ea s-a spăimântat și a în-trebat „Cum este aceasta cu putință?”, îngerul i-a răs-puns și a zis: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine șiputerea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea șiSfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeuse va chema. Și iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislitfiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentruea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nueste cu neputință” (Luca 1, 34-37).Deci, dacă Elisabeta a zămislit în luna septembrie,Maria a zămislit mai târziu, în luna a șasea, în martie,și dacă, mai departe, vom adăuga cele nouă luni pânăla Nașterea lui Hristos, ajungem în luna decembrie,în care și prăznuim această zi.

Am arătat mai înainte tot ce era de zis des-pre această zi. Numai una voiesc să maiadaug, și apoi voi încheia. Să ne bucurămde bucuria căreia ne-am făcut părtași prinNașterea lui Hristos, și pe Dumnezeu, Cel

ce S-a făcut om, să-L proslăvim pentru această întru-pare a Sa, și după puterile noastre să-I aducem cinsteși mulțumire, însă lui Dumnezeu nu-I este plăcută altămulțumire, decât aceea ca noi să ne mântuim sufle-tele noastre și să ne silim a face fapte bune.Așadar, să nu fim nemulțumitori către Binefăcătorulnostru. După puterile noastre, toți să-I aducem detoate: credință, nădejde, dragoste, înfrânare, milos-tenie, iubirea aproapelui. Dar mai ales, când vă apro-piați de această înfricoșată și Sfântă Masă, deSfintele Taine, faceți aceasta cu frică și cu cutremur,cu conștiința curată, cu post și cu rugăciune. Soco-tește, o, omule, ce jertfă ai să primești, de ce Masă teapropii! Gândește că tu, cel ce ești praf și cenușă, aisă primești Trupul și Sângele lui Hristos! Când un îm-părat vă cheamă la masa sa, voi stați acolo cu respectși luați cu înfrânare din bucatele puse pe masă. Aici,însă, Dumnezeu vă invită la masa Sa și v-a dat pe pro-priul Său Fiu; și îngerii stau împrejur cu frică și cucutremur, și heruvimii își acoperă fețele, și serafimiistrigă cuprinși de spaimă: „Sfânt, Sfânt, Sfânt, esteDomnul”. Ceea ce ni se dă la această Masă este vin-decarea rănilor sufletului nostru, o visterie neîmpuți-nată, care ne agonisește împărăția cerurilor.Așadar, să ne apropiem plini de o spaimă sfântă, șiplini de mulțumire să cădem mărturisind păcatelenoastre, plângând de întristare pentru relele ce amfăcut, întinzând mâinile la rugăciune către Dumne-zeu. Astfel curățindu-ne, să ne apropiem cu toată li-niștea și rânduiala către împăratul cerului. Ca osărutare duhovnicească să primim Jertfa cea curatăși sfântă, să ne ațintim ochii noștri cu râvnă spredânsa și să ne înflăcărăm inimile noastre, ca să nu neadunăm aici spre osândire, ci spre înfrânarea sufle-tului, spre dragoste, spre fapta bună, spre împăcareacu Dumnezeu, spre o pace adâncă, spre câștigareanenumăratelor bunătăți, pentru ca noi înșine să nesfințim și să zidim pe aproapele nostru.O, iubiților, viața noastră este scurtă; să fim treji și săveghem! Să ne pregătim bine, să arătăm râvnă cătretoți și să fim băgători de seamă întru toate.Desigur, este cea mai mare disprețuire pentru Dum-nezeu când cineva se apropie aici fiind întinat depăcat. Ascultă ce zice despre aceasta Apostolul: „Deva pângări cineva casa lui Dumnezeu, îl va stricaDumnezeu pe el” (I Corinteni 3, 17). Noi nu vrem caîn loc să-L împăcăm pe Dumnezeu, să-L întărâtăm îm-potriva noastră; mai vârtos să ne apropiem cu toatăgrija, toată curăția și liniștea sufletului, cu rugăciuneși cu inimă înfrântă, ca prin aceasta să dobândim bu-năvoința Domnului nostru Iisus Hristos și să ne facempărtași bunătăților făgăduite, prin darul și prin iubi-rea de oameni ale Aceluiași Domn Iisus Hristos, Că-ruia împreună cu Tatăl și cu Sfânt Duh se cuvinecinstea, în vecii vecilor. Amin.



Pr. Ioan Lupasteanu

CUVâNT LA NAȘTEREA DOMNULUI (25 DECEMBRIE)Sf. Ioan Gură de Aur



14Actualitatea

magazin

În data de 8 decembrie,Parohia “Zămislirea Mai-cii Domnului” din Roma- La Rustica și-a sărbăto-rit hramul (9 decem-brie). Deși este osărbătoare prea ușortrecută cu vederea, pen-tru noi s-a dovedit a fi,de fiecare dată, prilej debinecuvântată trăire du-hovnicească.

Hramul parohiei noastreînsumează în sine o în-treită bucurie: prăznui-rea Zămislirii MaiciiDomnului (9 dec); înte-

meierea comunitățiinoastre parohiale de laRoma - La Rustica, cu bi-necuvântarea chiriarhu-lui de atunci, aÎnaltpreasfințitul PărinteMitropolit Iosif de laParis; hirotonia întrupreot a actualului paroh,Ilie Ursachi (10 dec).

Anul acesta s-au împlinitcinci ani de când am fostși noi "zămisliți" șinăscuți ca parohie, prinvoia lui Dumnezeu și aMaicii Domnului, și decând ne străduim să

creștem întru cele alemântuirii. PreasfințitulPărintele nostru Episco-pul Siluan ne-a făcut bu-curia de a fi în mijloculnostru la slujba de Ve-cernie a hramului. Dupăcuvântul de învățătură alPreasfinției sale a urmatun dialog duhovnicesccu credincioșii prezenți,care s-a dovedit a fi de-osebit de util și de con-structiv. De asemenea aufost prezenți mai mulțipreoți și credincioși de laalte parohii.

A fost salutată prezențala sărbătoarea noastră alui Don Roberto, viceparoh al parohiei cato-lice care ne găzduiește(N.S. di Czestochowa), a

lui Leonardo Galli, res-ponsabilul Departamen-tului pentru școală șicultură din cadrul Muni-cipiului VII, Roma; și amedicului italian Dr.Massimo Liberatori,prietenul de suflet și”bunul samarinean” alparohiei noastre, careajută, prin servicii medi-cale gratuite, foartemulți români.

Atât la Vecernie cât și laSfânta Liturghie grupulcoral ”Armonia” al paro-hiei noastre, prin colin-dele și piesele armoniosinterpretate, a îmbogățitdin plin ”corola de mi-nuni” a sărbătorii.

Cinci ani de slujire la Parohia ”ZămislireaMaicii Domnului” dinRoma – La Rustica

Pr. Ilie Ursachi

17 S Sf. Prooroc Daniel și Sf. 3 tineri: Anania, Aza-ria și Misail (Dezlegare la pește)

18 D †) Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Seba-stian și Zoe; Sf. Ier. Modest (Dezlegare lapește) Duminica dinaintea Nașterii Domnului (aSf. Părinți după trup ai Domnului; Genealogia Mân-tuitorului); Ap. Evrei XI, 9-10; 32-40; Ev. Matei I, 1-25; glas 2, voscr. 5

19 L Sf. Mc. Bonifatie; Sf. Ier. Grichentie; Sf. Mc.Trifon; Cuv. Aglaia (Post)20 M Înainteprăznuirea Nașterii Domnului; Sf. Sfin-țit Mc. Ignatie Teoforul (Dezlegare la ulei și vin)21 M Sf. Mc. Iuliana; Sf. Mc. Temistocle (Post)22 J †) Sf. Ier. Petru Movilă, Mitr. Kievului; Sf. M.Mc. Anastasia (Dezlegare la ulei și vin)23 V Sf. 10 Mc. din Creta; Sf. Pavel, Arhiep. Neoce-zareei; Cuv. Naum (Zi aliturgică) (Numai seara,grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sauturte de făină)24 S Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Sâmbăta dinaintea Naș-terii Domnului) (Ajunul Crăciunului) (Dezlegare laulei și vin)

25 D (†) Nașterea Domnului (Crăciunul) (†)Duminica Nașterii Domnului; Ap. Galateni IV, 4-7;Ev. Matei II, 1-12; glas 3, voscr. 6

26 L A doua zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Dom-nului; †) Cuv. Nicodim de la Tismana27 M A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. Întâiul Mc. șiArhid. Ştefan28 M Sf. 20.000 de Mc. arși în Nicomidia (Harți)29 J Sf. 14.000 de prunci uciși din porunca lui Irod;Cuv. Marcel30 V Sf. Mc. Anisia; Cuv. Teodora din Cezareea;Cuv. Leon (Harți)

Calendarcreștin-ortodox17 - 30 decembrie 2011

ANIVERSARE


COMUNITATEPAGINA


Lucrările au fost deschisede președintele Acade-miei Române de la Roma,Mihai Bărbulescu, care amulțumit iluștrilor oas-peți. Capitala Italiei re-prezintă pentru Mons.Anton Durcovici "loculpregătirii universitare,dar și locul consacrăriispirituale prin dedicareatotală misiunii lui Hris-tos", a subliniat ambasa-dorul României pe lângăSfântul Scaun, ExcelențaSa, Bogdan Tătaru-Caza-ban, prezent la confe-rință. Evenimentul a fost orga-nizat de Ambasada Româ-niei pe lângă Sf. Scaun șide către Ambasada Ro-mâniei în Italia în colabo-rare cu Accademia diRomania din Roma. Episcopul martir AntonDurcovici (1888-1951) s-a format la Iași, Bucureștiși Roma, parcursul său de

studii cuprinzând filoso-fia, teologia și dreptul ca-nonic. A fost sfințit preotla data de 24 septembrie1910, la Roma. A fost,succesiv, canonic al cate-dralei Sf. Iosif din Bucu-rești (1923), rector alSeminarului catolic dinBucurești (1924-1948) șial Academiei teologice ro-mano-catolice (1930-1948). Publicul prezent în salade conferințe a Acade-miei Române de la Romaa avut ocazia să consultebiografia episcopului-martir scrisă de cercetă-torul Florian Muller, unuldintre elevii săi, care a nua dorit ca Mons. AntonDurcovici să cadă în ui-tare. La 5 aprilie 1948 a fostnumit Episcop de Iași. Afost arestat de Securitateîn iunie 1949, fiind batjo-corit, maltratat și înfome-

tat vreme de doi ani si ju-mătate pentru statorniciasa în credință. S-a stinsca un martir în noapteadinspre 10/11 decembrie1951 în celula morții dinînchisoarea din Sighet.Cauza de beatificare aEpiscopului Anton Durco-vici considerat martirpentru credință se află înfaza romană, toate docu-mentele fiind depuse laCongregația pentru Cau-zele Sfinților din Vatican.În cadrul simpozionuluiau luat cuvântul Pr. Dr.Fabian Doboș (paroh laParohia Romano-Catolică'Sf. Anton' din Tg. Fru-mos - Iași și profesor deistoria Bisericii la Institu-tul Teologic Romano-Ca-tolic din Iași) cu ocomunicare pe tema'Episcopul Anton Durco-vici: model de fidelitatefață de Dumnezeu și Bise-rică'; Pr. Drd. Alois Mo-

raru (paroh la ParohiaRomano-Catolică 'Ferici-tul Ieremia' din Roman-Neamț), cu o comunicarepe tema 'EpiscopulAnton Durcovici: din lea-găn la mormânt'; Pr. Dr.Wilhelm Danca (profesorla Institutul Teologic Ro-mano-Catolic din Iași) cuo comunicare pe tema'Episcopul Anton Durco-vici: teologul și păstorul'.Au participat la simpo-zion ca invitați de onoare:

Excelența Sa Arhiepiscopși Mitropolit de Bucu-rești, Mons. Ioan Robu;Excelența Sa Episcop au-xiliar de Iași, Mons. AurelPerca; Postulatorul cau-zei de beatificare a Epis-copului Anton Durcovici,pr.drd. Isidor Iacovici.Expoziția de fotografii de-dicată vieții episcopuluiAnton Durcovici a fost îm-părțită pe perioade și seregăsește ca apendice înbiografia "Anton Durco-

vici, episcop și martir înRomânia" (Florian Mul-ler). Cu aceeași ocazie afost prezentat filmul do-cumentar despre viațaacestuia preluat (cu sub-titrare în limba italiană)de la emisiunea SEMNE(realizator Filaret Acatri-nei) a DepartamentuluiCultural al TVR.

Episcopul Anton Durcovici a fostcomemorat la Roma

de Olga Simion

Episcopul Anton Durcovici a fost comemorat pedata de 12 decembrie, la Roma, cu ocazia împliniriia 60 de ani de la moartea sa în închisoarea dinSighet. Martirizat de comunişti pentru statorniciasa în credinţă, episcopul Durcovici a fost omagiatprintr-un simpozion găzduit de Academia Românieide la Roma.

În Recanati se află peste 400 de români inregistratiiar cu cei din orașele apropiate: Castelfidardo, Mon-tecassiano, Montecosaro, sunt peste 1300 de români.Datorită unor oameni de bază ai comunitățiiromânești din Recanati, parohia greco-catolică s-a

născut odată cu sărbătoarea întrupării CuvântuluiHristos în ieslea săracă din Bethleem. Darul jertfei li-turgice a avut loc pentru prima dată pe altarul capeleiCristo Redentore din Piața Europa-Recanati, la 25 De-cembrie 2006, cu acceptul episcopului de Macerata.La această bucurie au participat peste 60-70 de ro-mâni alături de pr. Mureșan Marinel, pr. Coste Cri-stian și corul din Imola.

În noiembrie 2007, odata cu numirea noului episcopde Recanati, părintele Coste Cristian a înaintat o ce-rere privind primirea unui lăcaș de cult. Iar la 1 Ia-nuarie 2008, parohia Greco-Catolică de Recanati aprimit un lăcaș de cult, Biserica Sfântul Mihail, de peCorso Persiani, lângă teatrul Persiani.

În perioada 17 martie 2008 - 9 mai 2009 părinteleCostinaș Horea Augustin a continuat misiunea luiHristos în parohie. După această perioadă, părintele

Cristian Coste a reluat activitatea în parohia din Re-canati până anul acesta, când va fi numit un preotpermanent în parohia Recanati.

Românii sunt legați în credință, iar credința lor nu aregranițe. A fi în Hristos și cu Hristos într-o lume nouăeste esențial, iar noi avem datoria sa ne îmbrăcăm cuHristos. „Căci acolo unde sunt doi sau trei adunați înnumele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor” Mt18:20. Indiferent de țară, etnie, religie, cultură, Cu-vântul întrupat se coboară, suferă și se jertfește pen-tru noi într-un mod gratuit.

Pentru orice informație vã rugăm să ne contactați lanumărul de telefon 338 3910754.

În leagănul credinței românilor din Recanati Recanati este un oraș în provincia Macerata, regiunea Marche, la37km de Ancona. Oraș al poeziei, al culturii europene. Din Decem-brie 2009 orașul poeziei leopardiene se unește cu Blajul, oraș alculturii românești, oraș eminescian, reședința bisericii RomâneUnite cu Roma Greco-Catolice.

Pr. Marius AristicaGosea


SPECTACOLPAGINA

16Actualitatea

magazin

Cum ați primit invitațiade a fi în juriul festiva-lului Pro Cult CinemaFestival?Vă mărturisesc că am fostîn primele secunde sur-prins de invitația de aveni aici la Roma și de-aface parte din juriul unuifestival de film. Nu mi seîntâmplă asta în fiecare zi(râde)… Evident că mi-afăcut o mare plăcere.Ați fost președintelejuriului și aveați și mi-siunea de a judeca fil-mele prezentate. Bine, nu am fost singur înluarea acestor decizii. Amdecis împreună cu ceilalțimembri ai juriului: bine-cunoscutul actor Adrian

Păduraru, Ramona Raus(Biroul de politici cultu-rale al Ambasadei Româ-niei în Italia), CornelBaicu (Director de pro-grame al Accademiei diRomania), Ana MariaRevnic (studentă laUNATC).Filmele participante încadrul Festivalului ProCult Film Festival au cu-prins trei secțiuni: filmede scurt metraj, filme delung metraj și secțiuneade filme documentare. S-au acordat trei premii,respectiv: Premiul “Far-mec - il Fascino dell'EstEuropa” premiu acordatfilmului “Morgen” înregia lui Marian Crișan,

apoi Premiul Innova afost acordat filmului descurt metraj “Draft 7” înregia Luizei Pârvu și Pre-miul Pro Cult acordat fil-mului documentar “LeDanube blue et les che-veau sauvages” în regialui Dan Curean. În opiniamea toate filmeleromânești participante aufost la un înalt nivel artis-tic, lucru confirmat și deaplauzele din partea pu-blicului aflat în sălile deproiecție. Festivalul de Film Ro-mânesc Pro Cult a fu-zionat cu FestivalulMed Film. O realizaredeosebit de impor-tantă atât pentru Ro-mânia, cât și pentruItalia. Nu pot decât să-i felicitpe organizatori pentruacest lucru. Știu ce-nseamnă să organizezi unfestival, este nevoie demulte zile și nopți nedor-mite, iar faptul cădoamna Ginella Voca,președinta Med Film Fes-tival a acceptat prezențaRomâniei ca invitat spe-

cial, implicit și a Pro Cult-ului, atestă valoarea in-contestabilă a filmuluiromânesc și profesiona-lismul organizatorilor.Surpriza enormă, care avenit ca și confirmare acalității Festivalului, afost participarea maes-trului Sergiu Nicolaescucare a fost premiat pen-tru întreaga carieră.Cum vi s-au părut oa-menii pe care ați avutocazia să-i cunoaștețila Roma? “Ooo... aici am o listălungă de oameni extraor-dinari pe care i-am cuos-cut dar și pe care i-amreîntâlnit aici la Roma.Nu m-a surprins delocodată ajuns la Roma săaflu că unul din principa-lii “vinovați” de aceastăminunată întâmplare(Pro-Cultfilm festival) săfie un suflet mare și gene-ros, Adrian Ioan Grigor,directorul festivalului șidirector administrativ alasociației PRO EVENTcărora le aparține și crea-tia logo-ului și numelui“Pro Cult”. Mai exact au

fost create de directorulexecutiv Vicențiu Acos-tandei. O altă persoanăminunată este GianfrancoBruno, președinteleAsociației ACTI ( Asocia-ția pentru CooperareTransilvania-Italia), unitalian care - nu cred căexagerez când spun -iubește atât de mult Ro-mânia încât a ajuns săsimtă românește, doamnaGinella Voca ( președintaFestivalului Med Film), opersonalitate care m-acopleșit cu puterea orga-nizatorică și de a nu lăsanimic să fie întâmplător -totul trebuia să se pe-treacă sub semnul profe-sionalismului. Și la nivelinstituțional am apreciatprezența senatoruluiSorin Ovidiu Bota,președintele grupului in-terparlamentar Italia-Ro-mânia, care s-a implicatîn mod direct în organiza-rea festivalului, a luiEugen Șerbănescu dinpartea Centrului Naționalde Cinematografie și, nuîn ultimul rând, trebuiesă-l felicit pentru implica-

rea totală în organizareaacestui minunat festivalpe Cornel Baicu, directo-rul de programe al Aca-demiei. Vă întoarceți la Cluj,unde vă desfășurațiactivitatea artistică.Din anul 1995 am privile-giul să fiu actor al Teatru-lui Național din Cluj,prima scenă a Transilva-niei, unde am avut ocaziade a juca alături de extra-ordinar de talentații meicolegi actori în regia unormari regizori de talieinternațională, cum ar firegretatul Vlad Mugur,Mihai Maniutiu, TompaGabor, Victor IoanFrunză... și lista ar puteacontinua cu numele unorregizori foarte talentațidin “noul val” - cum ar fiSorin Misirianțu. Sincer,despre mine cel mai bine“vorbesc” rolurile pe carele joc... Așa că de mier-curi voi fi extrem de ușorde găsit la Cluj, mai exactpe scenă la TeatrulNațional.

Dan Chiorean: "La Roma amcunoscut oameni extraordinari"

Oana Pellea :

- s-a născut la 29 ianua-rie 1962 în București- a studiat la AcademiaRomână de Teatru șiFilm,si-a terminat stu-diile în promoția 1984,la clasa prof. SandaManu. - este fiica DomnicăiMihaela, născuta Poli-crat, și a actoruluiromân, Amza Pellea (7aprilie 1931-12 decem-brie 1983).- Joacă în limba ro-mână, franceză, ita-liană și engleză.- în perioada 1984–1987 a fost actriță laTeatrul din PiatraNeamț. - a jucat la Teatrul Bu-landra din 1987 până în1999 și a participat lanumeroase turnee dinAmerica de Nord, Ame-rica de Sud, Japonia șiEuropa.

- din 1999, Oana Pelleaeste liber profesio-nistă.- a primit de două orititlul de cea mai bunăactriță de teatru dinRomânia.- a interpretat 30 de ro-luri importante în tea-tru și 20 în film.

Am văzut la televizor odiscuție cu Oana Pellea șiam fost fermecat. Apoiam văzut un film cu ea șim-am convins că areaură. Este un OM de ex-cepție, o femeie fru-moasă, cu suflet curat șio actriță de mare clasă.Discuția cu marea actrițăromâncă a fost un prilejde bucurie pe care v-o îm-părtășesc.

Adalbert GYURIS: Cum afost copilăria cu doi oa-meni minunați alături,părinții dumneavoastră ?Oana PELLEA: Binecu-

vântarea vieții mele suntpărinții mei. Cum să fiecopilaria? Rai, cu râsetemulte, multă iubire,multă căldură, soare și cubunici și părinți ideali.Coplilăria mea e contulmeu de fericire.A.G: Dragostea pentruactorie a fost un impulssau a venit pe parcurs ?O.P: Nu știu dacă “sufăr”de așa ceva. Mie mi-edrag să dăruiesc fie pescenă, fie în cuvânt, fie înzâmbet, fie în privire. Dedrag mi-e drag de viață,nu neapărat de actorie.A.G: Când v-ați dat seamace mare actor este AmzaPelle și ce forță este ?O.P: Tata a fost tată pen-tru mine. Nu actor. Tata.L-am iubit ca pe un tot.Dintotdeauna pentru tot-deauna. Cu cât trece vre-mea cu atât îmi dauseama cât de excepționalartist a fost. Admirațiamea față de el crește

odată cu scurgerea ani-lor. Ca artist a fost excep-tional dar ca OM a avutGeniu. Geniu de a fi omde-adevăratelea e cevafoarte rar.A.G: Când ați realizat căsunteți pe urmele tatălui?O.P: N-am realizat. Fie-care avem drumul nostru.Nici nu pot pretinde vreo-dată că sunt pe urmelelui. Nici nu vreau și nici eln-ar fi vrut. Din când încând oamenii se uită lamine cu mare drag. Suntbucuroasă că îmbătrâ-nind îmi regăsesc părințiiîn mine din ce în ce maides… și asta îmi place.Iată ce lipsită de mode-stie sunt… noroc că maiam mult, mult de muncitcu mine.A.G: Când și cum l-ațidescoperit pe Dumnezeu?O.P: Din nou e vorba deregăsire și nu de găsire.De readucere aminte. Ampovestit în “Jurnal”…

Cred că fiecare avem oclipă de readucereaminte, de regăsire.Dumnezeu e un cuvântdoar. Fiecare are repre-zentarea lui despre ce în-seamnă Dumnezeu.Important cred e să-ți re-cunoști limita și să te mi-nunezi că există CEVAcare te conține. E mult dediscutat dar și mai multde cunoscut…A.G: Cum a reușit mamadumneavoastră să văschimbe viața?O.P: Mama mi-a dat viața.Dar prin felul cum a știutsă trăiască și prin felulcum a știut să moară mi-

a schimbat viața. Parecomplicat, dar nu e.Există o știință de a trăifrumos și o alta în a murisuperb. Drumul acestanumit viață se poate par-curge excepțional de fru-mos. Mama așa l-aparcurs. Și a părăsitlumea împăcată, zâmbindși într-o explozie de spiri-tualitate. Așa am aflat căse poate și muri superb.A.G: Credeți că trebuieun loc anume pentru rea-lizarea idealurilor artis-tice sau arta se poateface oriunde?

(Continuare în pagina 17)

Oana Pellea: "Voluptatea limbii româneîmi încălzește sufletul"

de Arsenio Silupescu


Prezent la Roma ca președinte al juriului la festivalul de film Pro Cult, actorul clujean Dan Chiorean aținut să-și exprime admirația față de echipa de oameni inimoși care au organizat evenimentul.

CULTURĂPAGINA


(Continuare din pagina 16)

O.P: Arta e universul pecare îl poartă cu sine unartist. Câteodată ai loculperfect de manifestaredar nu e timpul. Altădatăe timpul dar nu ai locul.Câteodată le ai pe amân-două dar nu ești tu pregă-tit. Și atunci? Ce rămâneimportant? Cred că im-portant e să realizezi că

talentul e un dar și că eltrebuie slujit cum se cu-vine. Realizarea idealuri-lor artistice depinde dedeterminarea fiecărui ar-tist. Unora le priește săcreeze atunci când toatecondițiile sunt perfecte.Altora nu. Câte bordeieatâtea obiceie. Shakes-peare a început să scrie -actor fiind - pentru că tex-tele pe care le juca îm-

preună cu trupa din carefăcea parte îi nemulțu-meau… a început săcreeze din nemulțumire.Atâta timp cât cineva arede dăruit din preaplinulspiritualității sale și altci-neva e dispus să pri-mească darul, arta poateexista oriunde. Și apoi co-pacii înfloresc oriunde epuțin soare.A.G: Cum vă simțiți cândjucați, lucrați în străină-tate ?O.P: Mă simt excelentoriunde sunt primită curespect. Îmi place foartetare să joc în altă limbăpentru că e greu. Și astaîmi place. Și pentru căador să cunosc alte cul-turi și orizonturi umane.Iar când revin acasă vo-luptatea limbii româneîmi încălzește sufletul.Limba română este atâtde frumoasă, atât de fru-moasă…

A.G: După părerea meacea mai frumoasă meseriedintre toate este actoria.E grea această profesie șice consum implică? Esterăsplătit actorul românpentru munca sa?O.P: E o profesiune fru-moasă. Grea? Atâta timpcât ceva îți place nu credcă simți că ceea ce faci egreu. Consum? Da. Pânăla nivel celular. Se modi-fică tensiunea arterialăunui actor când e pescenă. De ești răcit, peparcursul spectacoluluinu mai ai niciun simptomde boală, se modifică pul-sul etc. Nu se poate con-toriza consumul unuiartist. Răsplata materialăa unui artist în Româniaarată așa cum arată eco-nomia României. La pă-mânt. Sigur că drumulspre creație e importantpentru un creator. Numaică satisfacțiile spirituale

pe care le poate avea uncreator nu țin nici defoame, nici de cald. Alțiispun că modul în care unpopor își cultivă și susținevalorile ar arăta gradulde civilizație.A.G: În România filmul afăcut ca actorii să fie cunos-cuți, acum e la ,,modă” tele-viziunea. Ce părere aveți ?O.P: Nu m-a interesat ni-ciodată moda. Eu trăiescdeclarat în afara ei. Tele-viziunea e un instrumentde comunicare. Ca și ra-dioul. E normal că artiștiisă facă televiziune. Eu deun an nu mă uit la televi-zor. Am auzit că se reiaprogramul de teatru TV.Atunci îl voi deschide cumare drag. Problema e căprogramele TV au preapuțini actori sau artiști.Din păcate au alte “spe-cii”…A.G: Care a fost motivațiade a scrie "Jurnalul" ?

O.P: Jurnalul l-am scrispentru mine. Să nu uit.Să nu mă uit. Sau să uitcă trăiam ce trăiam,adică starea de martorneputincios la boala cum-plită a mamei mele șimoartea ei. Mult mai târ-ziu a venit din parteadoamnei Ioana Pârvu-lescu și a editurii Huma-nitas propunerea depublicare.A.G: Un OM ca dumnea-voastră poate fi umilit ?O.P: Frumoasă întrebare.M-am simțit de multe oriumilită. Până în ziua încare am înțeles. Viul nupoate fi umilit. Doar Eul.Între viu și eu – eu alegviul fără eu. Se poateumili o pasăre sau un ar-bore? Răspunsul e preacomplicat. Răspuns sim-plu, nu știu. Cred că răs-punsul complicat nu edeparte de adevăr.

Oana Pellea: "Voluptatea limbiiromâne îmi încălzește sufletul"

de Adalbert Gyuris

Expoziţia de artă contemporană românească “Mi-rajul politic” la galeria “Totem il Canale” din Vene-ţia (Dorsoduro, Accademia, 878B – 30123)Expoziţia va rămâne deschisă până pe data de 30decembrie 2011.Curatorul expoziţiei este criticul de artă AlexandraTitu. Expoziţia reuneşte mai mulţi artişti români con-temporani, diferiţi între ei ca experienţă, abordareşi generaţie, dar apropiaţi prin tematica şi intere-sul comun pentru „mirajul politic”: Teodor Graur,Marinela Preda Sânc, Alexandru Rădvan, AurelVlad, Ioan Augustin Pop, Matei Băjenaru, SorinOncu. Proiectul dedicat „mirajului politic” continuărelaţia între artă şi politic, în contextul noilor con-flicte ideologice şi al presiunilor economice într-olume globală.Evenimentul este organizat de Institutul Românde Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţiaîn colaborare cu Galeria “Totem Il Canale” şi estededicat Zilei Naţionale a României.

Evenimente româneştiîn Italia

de Alina Breje

Muzica românească vaajunge în această săptă-mâna la Piețele de Cră-ciun din Germania șiElveția.

Ambasadori ai folcloruluiși tradițiilor naționale vorfi Corul de Copii Radio șidirijorul Voicu Popescu.Acompaniați de pianistaCamelia Chițibea, aceștiavor susține două con-certe. Primul va avea locpe 17 decembrie, ora20.30, în cadrul Twin-kling Star Market dinWiesbaden (Germania),în timp ce al doilea este

programat pentru 19 de-cembrie, la ora 18.00, pescena Engelsstimmen dinLucerna (Elveția), infor-mează vineri InstitutulCultural Român.Corul de Copii Radio,unul dintre cele mai cu-noscute și apreciate an-sambluri la niveleuropean, se află în de-plasare începând cu datade 15 decembrie. Înființatîn 1945, este unul dincele mai vechi coruri deradiodifuziune din Eu-ropa. Distins cu nume-roase premii și titluriinternaționale, Corul de

Copii Radio este primulansamblu românesc carea participat la Simpozio-nului Mondial de MuzicăCorală, organizat de Fe-derația Internațională aMuzicii Corale.

Repertoriul și activitateadin ultimii ani cuprindpiese în primă audiție înRomânia (Esther de JeanRacine, pe muzica origi-nală a lui Jean-BaptisteMoreau) și proiecte ine-dite precum Adiemus,Eclats de l’Eau, Roma-nian Roots (Amprente),Salut Voios de Pionier

(proiect realizat la împli-nirea a 20 de ani de la Re-voluția din ’89),Magnificat anima meaDominum de J.S.Bach,Opereta ecologica en cu-atro actos de AlbertoGrau.

Proiectul pe care Corulde Copii Radio îl va pre-zenta în această săptă-mână în Germania șiElveția este realizat deFundația CulturalăSound, cu sprijinul Insti-tutului Cultural Român,prin Programul Cantemir,secțiunea Festival.

Muzica românească, ambasador înPiețele de Crăciun din Europa


TURISMPAGINA

18Actualitatea

magazin

Maramureșul este unuldin locurile din Româniaîn care te poți odihni șidistra în același timp. Tepoți regăsi dupa o pe-rioadă de rătăciri, poți re-descoperi valori istoriceimportante și, cam tot cefaci aici, poți face întihnă, liniștit. În Maramu-reș, zilele și nopțile curgaltfel și…

..ai timp să călătorești

Odată ajuns înMaramureș, distanțele pecare trebuie să le parcurgipentru a vizita obiectiveturistice cunoscute saumai puțin cunoscute suntdestul de mici, de la 2-3km până la câteva zeci. Deexemplu, dacă ești în cen-trul orașului Sighetu-Mar-matiei, considerat a ficapitala Maramureșuluiistoric, ai de mers 2-3 kmpână la Muzeul Satului,aproximativ 20 de kmpană la renumitul CimitirVesel de la Săpânța și 5-6km până la intrarea peValea Izei, unde găseștimulte din bisericile vechide lemn, cu valoare isto-rică și arhitecturală.Obiectivele turistice pen-tru sunt foarte ușor degăsit pe internet sau cuajutorul unui ghid dinzonă.

… ai timp să petreci

Fie că alegi să-ți petreciun simplu concediu, înoricare perioadă a anului,fie că mergi înMaramureș de sărbători,voia bună este prezentăin orice casă. Cusiguranță timpul petrecutde Crăciun sau de AnulNou în Maramureș esteunul special, atât pentruturiști cât și pentru ceicare merg acasă de săr-bători. Bogăția și varieta-tea obiceiurilor străvechipăstrate în zonă te trans-pun într-o lume aparte, lapol opus aglomerației șiagitației din marile orașe. Cântatul sau “horitul”(cum i se spune înMaramureș) îl însoțește

pe om în toate momen-tele importante ale vieții,de la naștere până lamoarte. După ce se naște,copilului i se pune flori înprima baie, numită“ciupă”, ca să fie frumosși i se poate cânta așa: ”Șimi-o pus în ciupă flori/ Săsiu dragă la feciori.”Dacă mergeți în zonă siaflați de o nuntătradițională merită săparticipați. E un adevăratspectacol și o petrecerepe cinste. Cântecele șistrigăturile de la nuntăau o importanță deose-bită. Foarte emoționanteste momentul în care

fata pleacă de acasă și îșiia rămas bun de lapărinți: “Ia-ţi mireasăziua bună/ De la soare, dela lună/ De la mama tacea bună./Ia-ţi mireasărămas bun/ De la al tăutată bun,/ De la fraţi, dela surori,/ De la grădinacu flori(…)”. În timp ce seservește masa, nuntașiihoresc cântece și strigă-turi specific, adresate mi-rilor: “Mire, mire, dupătine/ N-am văzut săplângă nime!/ Da’ dupămireasa noastră/ Plângefrunza de pă coastă,/Plânge apa din izvor,/Inima dintr-un fecior”.

… ai timp să mănânci

Așezatul la masă și tim-pul dedicat mâncatuluinu sunt la întâmplare șinici pe fugă. Sunt mo-mente importante într-ocasă, în care membrii fa-miliei se adună. Masa în-cepe, cel mai adesea, cuun pahar de horincă și o“îmbucătură uscată”,după care urmează ociorbă și alte feluri demâncare despre care nuo să vorbesc acum, să nuvă lase gura apă. Dacăsunteți oaspete saunimeriți din întâmplare lamasă într-o casă dinMaramureș, fiți convinșică o să vă simțiți caacasă, pentru cămaramureșeanul areacest dar al ospitalității.

… ai timp să asculți

Și maramureșeanul maiare un dar: cel al vorbirii.Asemănător cu dialectulcrișan și cu cel moldo-vean, graiul dinMaramureș este unuldulce, cu vorbe domoale,ca și firea oamenilor.Particularitățile fonetice

nu-i împiedică pemaramureșeni să seînțeleagă cu orice romândin restul țării. S-arputea, totuși, săîntâmpinați anumitedificultăți în înțelegereaunor cuvinte și de aceean-ar fi rău să consultațiun glosar înainte de aajunge în Maramureș. Osă dau niște exemple.Dacă ți-ar spune cineva:“Te ibdesc, drăguţa me.Meri cu mine la un caveişi o scovarză.” asta ar în-semna: “Te iubesc, iubitamea. Mergi cu mine la ocafea și o clătită”. Șiodata ajunși la cafenea ți-ar spune: “Placă” ar tre-bui să știi că e o invitațiede a lua loc la masă; în-seamnă: „Poftim, ia loc”.Am dat aceste exempledoar pentru a-ți da seamapuțin de rezonanța graiu-lui moroșenesc. Nu în-seamnă că o să le și auzițipentru că multe regiona-lisme se mai folosescdoar în mediul rural.

… ai timp să iubești

Pentru că nu trebuie săalergi tot timpul, in

Maramureș ți-e mai ușorsă-ți asculți sufletul, să teîndrăgostești, să visezi,să aștepți, să ți se facădor… În folclor se regă-sesc atât de frumosaceste stări:“Mândrucă din depărtare/Fă-ţi guriţa ca o floare/Și mi-o pune pă scrisoare/Și-o trimite-apoi la mine/Să văd rău ţi-i ori ţi-ibine/ Ori trăieşti cu dorca mine.”Dragostea e însoțită ade-sea de umor: “Câte mân-dre-am sărutat/ De le-aşstrânge-aş face-un sat”Sau: “Păntru mândra dinvecini/ Pus-o tata gard despini/ Poate pune, poateba/ Când om vre, ne-omaduna.”Și să mai stii ceva. ÎnMaramureș…

… ai timp să te rogi

La fiecare pas făcut cevaîți amintește de cât de mi-raculoasă este creația luiDumnezeu, prin oameni,pe acest pământ. De larenumita poartă de lemnmaramureșeană, până latroița de la răscruce dedrumuri sau la bisericilede lemn, mai vechi saumai noi - toate te în-deamnă la reflecție și ru-găciune. Naturăsălbatică, așezări, con-strucții, obiecte cu va-loare de patrimoniu darmai ales oameni caresfințesc locurile - fac dinMaramureș un ținut ruptparcă de timpurile noas-tre, un loc în care…

Ai timp!

Maramureșul, locul în careai timpÎntr-o lume a vitezei, în care avem nevoie ca ziua săaibă cel puțin 25 de ore, există un loc în care timpulparcă se dilată, spiritul se liniștește, mintea selimpezește iar sufletul cântă: Maramureș.

de Ioana Grigore


Se apropie sărbătorilede iarnă și odată cu elecrește și nevoia de ane îmbrăca cât mai înspiritul caracteristic alCrăciunului: mult roșu,paiete și accesorii scli-pitoare.

Masa de prânz de Cră-ciun cu familia, tradi-ționala petrecere cuprietenii sau colegii

sau romanticul Crăciunîn doi, petrecerea deRevelion, nu contează,de sărbători, trebuiesă ne pregătim cu unlook elegant și carac-teristic.

Trebuie să știm să ale-gem ținuta corectă înfuncție de situație și,bineînțeles culorile carac-teristice, pentru a nepune în valoarefrumusețea. Nu sunt re-guli specifice de urmat,fiecare din noi are pro-priul stil și propriile gus-turi, însă sunt anumitesfaturi care ne pot ajutasă alegem soluția optimăpentru noi.

Cea mai potrivită culoarepentru ținute în perioadaCrăciunului este roșul, pecare puteți să-l asortați îndiferite moduri, cum ar fi:micuța rochie clasică ne-agră asortată cu o eșarfă

roșie sau o curea roșieeste o alegere foarte chicși clasică totodată. De cenu și o rochie roșie în to-talitate cu un minunatguler-plastron sau unuldin dantelă neagră, tra-pezoidal.

O altă propunere poate fio bluză de mătase cufundă sau un pulover dinangora cu o fustă midi,accesorizate cu o cureacât mai lată. O altă opțiune poate firochia din dantelă în tota-litate, pentru doamnele șidomnișoarele maiîndrăznețe sau rochiatransparentă cu bulinenegre special tăiate pen-tru a sublinia silueta.

Aceste ținute pot fiacompaniate de un paltonbej tip ani ^40, accesori-zat cu mănuși din piele. Nu uitați de detaliile stră-lucitoare, cum ar fi decol-teul cu paiete saudecorațiunile sclipitoareprecum argintul și aurul. În materie de culori, șimaroniul, în combinatțecu negrul sau auriul, vamerge la fix. Nu în ulti-mul rând, albul și negrulcare nu pot da niciodatăgreș.

În ceea ce priveșteîncălțămintea, pantofiisau botinele cu toculînalt, auriu sau argintiupot fi o alegere foarte in-teresantă pentru o ținutăcât mai elegantă.

Dantela, satinul, cati-feaua sau bumbacul suntprintre materialele celemai folosite cu ocazia săr-bătorilor de Crăciun. Sănu uităm și de accesorii,cele în trend sunt: benti-țele, gențile sau curelepaietate, ce par înghețatede un suflu polar și acce-soriile stropite cu zeci decristale.

Și pentru revelionul2011-2012 avem destale

opțiuni în a ne alegeținuta potrivită, cum ar fi:o rochie lejeră, clasicăsau mai decoltată, croitădin mătase, satin, șifonsau crepe și poate aveatextura fluidă saudreaptă. Poate fi o rochiemini sau midi, lungă saudespicată într-o parte și,pentru că este o ocaziespecială, este recoman-dat să alegeți o rochie cubretele, fără mâneci, cuun umăr gol sau cu decol-teu în V.

Câteva sugestii de bran-duri care oferă solutii low- cost în această pe-rioadă: Zara, H & M,

Stradivarius, Bershka,Mango, Topshop, Coin,Oviesse.

În speranța că veți reușisă găsiți ținuta potrivităstilului dumneavoastră,vă urez spor la shopping!

Roșul, negrul și paietele: încă lamodă de sărbători

Lecții de stil – ȚINUTE – TENDINȚE CRĂCIUN – REVELION 2012

de Irina Țîrdea

MONDENPAGINA

19

Director generalCristiano Acquaroli

Director editorialAlina Harja

Redactor șefOlga Simion

RedacțiaGhighi Puieșteanu, Olga Si-

mion, Alina Breje, Anca Mano-lea, Cristian Ambrozie, LorellaLattavo, Luca Bistolfi, ArsenioSilupescu, Irina Țîrdea, Diana

Rusu, Ana Panait

ColaboratoriGianina Ion Ghiuță, Adrian Ioan

Grigor, Giancarlo Germani,Costel Adjudeanu, Jenica

Răchinoiu, Corina F. Vătavu,Adania M., Nicoleta Sprîn-

ceană, Nicola Panetta, IoanaGrigore, Gabriela Lavinia Ni-

noiu, Adalbert Gyuris

Art director & DTPMarius Lupu

Editat deNoesis Media SRL

AdministratorIoan Adrian Grigor

Redacția și administrațiaCluj Napoca, Piata 1 Mai nr. 4

Tel. +40 264.333.507

TipografiaTelestampa Centro Italia srlLocalità Casale Marcangeli

67061 Oricola (AQ)

***Actualitatea Magazin nu îșiasumă responsabilitatea în

ceea ce privește conținutul re-clamelor și nu garantează veri-dicitatea mesajelor publicitareaferente. Actualitatea Magazineste un ziar editat în Româniași se supune legilor românești

în materie.

***Publicitate :

tel. (0039) 339 41 42 640

ISSN 2248 – 0803

Actualitateamagazin


Dragul mamei cititor,

Câteva știri despremoarte mi-au atrasatenția zilele astea șivreau să-ți spun despreele. Dar nu ca să te întris-tez ci, poate, să te fac săprețuiești viața mai mult,așa cum o ai, cu bune șirele.

“Ce simplu-ar fi dac-aștrăi cumva/ Mai altfel,mai supus, mai cu mo-mentul”

Mai întâi am aflat că amurit poeta Leonida Lari.Împlinise recent 62 deani și era bolnavă de can-cer. Sunt multe de reținutdespre ea. A fost redactorșef al primei publicații îngrafie latină din Repu-blica Moldova - "Glasulnațiunii". Din 1988, Leo-nida Lari s-a aflat în pri-mele rânduri ale mișcăriide emancipare naționalădin Basarabia și a fostprintre primii intelectualide peste Prut care au sus-ținut unirea cu România.Scriitoarea a fost deputatîn Parlamentul de la Bu-curești în trei legislaturi.A scris 24 de volume depoezie și proză și a tradusîn limba română, pentrucititorii din RepublicaMoldova, zeci de volumedin literatura universală.Uite ce scria Leonida Lariîn Testamentul ei in ver-suri: “Ce simplu-ar fi dac-aș trăi cumva/ Mai altfel,mai supus, mai cu mo-mentul,/ Dar eu nu pot, șitoată viața mea/ E-o la-crimă ce-și curge monu-mentul.”

O altă moarte, și mai vio-lentă, a fost cea acântăreței Mălina Oli-nescu, care s-a aruncatde la etajul 6 al bloculuiîn care locuia. Prieteniibănuiesc că s-ar fi sinucispentru că avea probleme

în dragoste. Iubitul Măli-nei, însă, spune că își fă-ceau planuri de căsătorie.Mălina Olinescu avea 37de ani și provenea dintr-ofamile de artiști - fiică acântăreței Doina Spătaruși a actorului Boris Oli-nescu. Și acesta s-a sinu-cis acum 20 de ani, înacelași mod, aruncându-se de la etajul 10 al unuibloc. Mălina Olinescu adevenit cunoscută publi-cului din România când,în 1996, a intrat în"Școala Vedetelor" - unshow de televiziunefoarte urmărit în aceaperioadă. Acum cânta,împreună cu CălinGeambașu, în emisiuneaDansez pentru tine.

La o vârstă mai înaintată,de 92 de ani, a plecat din-tre noi și Mihnea Gheor-ghiu, membru alAcademiei Române șipreședinte al Uniunii Ci-neaștilor din România. Afost profesor, scriitor, dra-maturg și, ca o recunoaș-tere a valorii operei sale,a fost ales membru în nu-meroase instituții deprestigiu din țară și dinstrăinătate, printre aces-tea numărându-se Uni-unea Scriitorilor dinRomânia, Uniunea Ci-neaștilor din România,Academia de Istorie dinCaracas, Asociația inter-națională Shakespeare,Academia de Științe dinNew York. A fost decorat,printre altele, cu "MeritulCultural" clasa I, OrdinulLiterelor și Artelor(Franța), Ordinul pentruMerit (Germania), Ordi-nul Republicii Italiene.

Indiferent, însă, de mo-mentul și împrejurările încare vine o moarte, oame-nilor le este greu să seîmpace cu ea și își pun totfelul de întrebări legatede viața de după moarte.

“Studiu DiscoveryChannel”

Potrivit unui sondaj deopinie realizat de Disco-very Channel în 5 țări dinsud-estul Europei, între-barea cea mai frecventăla care majoritatea româ-nilor ar vrea să afle răs-punsul este: “Ce seîntâmplă după cemurim?” S-a constatat căfemeile își doresc maimult decât bărbații săafle aceasta. Studiul maiarată că 2 din 10 româniîși doresc să trăiascăveșnic și aproape jumă-tate dintre noi suntemmulțumiți de duratamedie de viață (60-90 deani). Sfârșitul lumii se vaproduce, potrivitcredinței a un sfert dintreromâni, din cauza uneicatastrofe naturale. Peste20 la sută cred, însă, căva fi o Apocalipsă, așacum e descrisă în Biblie.Destul de mulți (20,6%)sunt și cei care se tem căepuizarea resurselor na-turale va duce la sfârșitullumii. Sondajul realizat înțara noastră, Bulgaria,Serbia, Croația și Slove-nia găsește răspunsuri in-teresante și la întrebarea“De ce sunt oamenii răiunii cu ceilalți”. Mai multde o treime consideră cădin cauza educației iar unsfert cred că materialulgenetic este de vină. Darcare să fie oare cauzelefaptelor de înșelăciune?Te las să găsești tu răs-punsul la această între-bare, dragă cititorule,după ce îți voi vorbi des-pre două cazuri de gru-puri infracționale ce îșidesfășurau activitatea înRomânia.

“Cooperareinternațională pentruprinderea infractori-lor”

La Iași, trei bărbați aufost prinși în timp ce în-cercau să retragă ilegalun milion de dolari de lao bancă. Cazul este și maiimportant pentru că ceitrei - un general ucrai-nean, un israelian și unmoldovean - făceau partedintr-o rețea care seocupa de fraude finan-ciare. După o operațiunede filaj care a durat câ-teva luni, ofițerii români,

ajutați de cei italieni și deFBI, au reușit să-i prindăpe cei trei importanțimembri ai rețelei în mo-mentul în care semnau, labancă, actele pentru a ri-dica banii. Cei trei spăr-geau conturile deinternet banking ale unorpersoane din Italia și Sta-tele Unite, apoi se logauîn numele acestora și letransferau banii în contu-rile lor sau ale unor firmefantomă. Anchetatorii în-cearcă să-i prindă pe toțimembrii rețelei și vor săafle dacă infractoriiaveau complici în bănci.

“Pe urmele banilorfalși”

Procurorii DIICOT sunt șipe urmele unui grup defalsificatori de bani careau pus în circulație anulacesta, în București și în19 județe, aproximativ200.000 lei în bancnotefalse. Falsificatorii plasaubancnotele folosindu-se,uneori, de postași - astfelîncât banii falși ajungeauîn pensii. Procurorii DII-COT au făcut 16percheziții în București șiîn județele Ilfov și Giurgiu

și au găsit aparatură uti-lizată pentru contraface-rea bancnotelor. Maimult, l-au prins în fla-grant pe unul din coor-donatorii grupuluiinfracțional, în timp ceplasa 160 de bancnotecontrafăcute în valoarede 100 de lei fiecare.

“La trenuri noi, tarifenoi”

Începând din aceastăluna, de pe 11 decembrie,CFR Călători schimbăclasificarea trenurilorastfel: Intercity (IC), In-terRegio (IR) si Regio (R).Acestea vor înlocui ve-chile tipuri: Accelerat,Personal si Rapid. Seschimbă și tarifele. Astfel,trenurile Interregio - cevor înlocui vechile trenuriAccelerat și Rapid- voravea bilete mai scumpecu 12% față de Acceleratși cu 22% mai ieftine fațăde Rapid. Noul sistem detarifare îi avantajează pecei care în mod curent sedeplasează cu trenul pemai multe secțiuni decirculație unde CFR Călă-tori nu poate asigura o vi-teză medie de cel puțin

45 de km/oră. Pe acestetrasee, trenurile vor fi ta-rifate ca Regio (actual-mente personal). Unexemplu este trenul Bu-c u r e ș t i - S i g h e t u lMarmației, care va cir-cula ca Interregio pâna laSalva, iar de la Salva laSighet, ca Regio. Prețulîntregii călătorii se re-duce de la 95 la 90 de lei.Călătoria București-Botoșani va fi mai ieftină:83 de lei in loc de 99 lei,în timp ce din Capitalăpână la Târgu Mureș seva scumpi de la 72 la 75de lei.

Așadar, uită-te bine peunde călătorești pânădata viitoare și unde vreisă ajungi. Leonida Lariscria:

“Aşa, mereu păşind prinploi şi vînt / De-atîteaanotimpuri pe pămînt, /Într-un tîrziu ajung şi laCuvînt. / Însă CuvîntulDomnului e greu – / Alegeîntre bine şi-ntre rău, /Încît răspunzi cumplit dedarul tău.”

Mama

"Spune-mi, mamă, ce se maiîntâmplă pe la noi ?"

ACTUALITATEA DIN ROMÂNIAPAGINA

20Actualitatea

magazin

Știri din România, fără politică și scandaluri


Nicăieri nu-i ca laSteaua. 52.000 de oa-meni au umplut pânăla refuz ArenaNațională, creind o at-mosfera unică în Ro-mânia.

La ora 20:05, când porțilestadionului abia se des-chideau, zona dintrePiața Muncii și Dihamvuia deja. Oamenii ve-neau spre stadion împinșide o dragoste nebunăpentru Steaua. Timpul sescurgea, iar valul prindeacontur.Cu o oră înainte de start,15.000 de oameni erau întribune și se încurajauîntre ei. "Nu avem cum săratăm calificarea asta. Vafi vulcan!".Cu 20 de minute înaintede ora oficială a partidei,puține scaune mai erau li-bere. Peluza dinspre Ba-sarabiei a dat tonulscandarilor, unele care s-au auzit până la statuie laSălăjan și până-n capătulPantelimonului.

Coregrafie specială

Mai mulți, mai organizați,cu vocile la ei. Așa au ară-tat fanii Stelei aseară, bă-tând recordul deaudiență pe ArenaNațională. 10.000 deplăcuțe colorate în roșu șialbastru s-au ridicat de-asupra capetelor cândechipele au pășit pegazon. Din ele s-a formato stea imensă și anul1947, cel al înființăriiechipei."Cine sare-i roș-albas-tru!" a izbucnit din piep-tul oamenilor, iar fiecareatac al oaspeților a fostînsoțit de un cor de fluie-rături care l-ar fi făcut sătremure și pe cel maibrav soldat.

Doroftei, șef de gale-rie!

Fostul campion mondialla box profesionist, Leo-nard Doroftei, a stat ală-turi de șeful galerieisteliste, chiar în peluzagaleriei . Acesta a prefe-

rat peluza în locul tribu-nei oficiale pentru a fialături de toți suporteriiprezenți la meci. "Nuvreau să stau la lojă,vreau să strig pentruSteaua cu toţi fanii dinpeluză! Mi-am doritenorm să vin la meci şi nusă-l văd din faţa televizo-rului. Steaua merită săfim alături de ea, pentruistoria pe care o are înspate", a spus Doroftei.

Au jucat pentru Nesu

Steliștii nu l-au uitat pefostul stelist MihăițăNesu, care se recupe-rează dupa accidentul pecare l-a avut la un antre-nament al olandezilor dela FC Utrecht. "Ne califi-căm pentru Nesu" a fostmesajul afișat la meci latribuna a doua. De ase-menea, toți suporteriiprezenți la meci au scan-dat numele lui Nesu. Întribune s-a aflat și cel maibun prieten al lui Mihai,George Ogararu.

Cu inima lângă Steauași de la Roma!

De trei săptămâni, Cri-stiano Bergodi, ex-antre-norul "roș-albaștrilor" epe bară. Demis de la Mo-dena, ultima echipă pecare a antrenat-o, Ber-godi e încă sub contractcu italienii până la finelelunii iunie a anului viitor.Tehnicianul ce calificaCFR-ul în 2007 pentruprima dată în istoria clu-bului din Gruia în Cupa

UEFA a fost în cărți zileleacestea pentru bancatehnică a rivalilor de la"U" Cluj. "Nu vreau săvorbesc despre ce a apă-rut în presă, nu are rost.Clujul e un oraş foartefrumos, unde m-am simţitextraordinar, ca de altfelpeste tot unde am mai an-trenat în România. Deasta, nu exclud o revenireîn Liga I, ba dimpotrivă",a declarat Bergodi, care ela curent cu tot ce se în-tâmplă în Liga I, ba maimult e aproape de fosteleechipe."Un pas bun spre titlu!"Italianul a urmărit joculechipei lui Ilie Stan și sa-lută calificarea Stelei înprimăvara europeană."Felicitări celor de laSteaua. Au meritat! Aupus presiune pe adversarşi nu i-au dat şanse. E ocalificare care va creştemult stima de sine a jucă-torilor. E o performanţă.Atmosfera în care aujucat, cei 50.000 de spec-tatori, e însă extraodi-nară! Te simţi fotbalist.Au făcut un cadou perfectfanilor de sărbători", e depărere Cristiano, carevede Steaua luptând încampionat și la titlu."Calculul nu e greu. Dacăbat pe Sibiu intră cu en-tuziasm în perioada depregătire. Vor relua pre-gătirea mai repede, pen-tru a se pune la punctpentru Europa League,aşa că vor avea deja unavantaj de pregătire faţăde ceilalţi competitori dincampionat. Apoi, leagă 3-

4 victorii şi-s sus. Amspus-o acum o lună şi orepet. Dinamo, CFR şiSteaua se bat anul acestapentru campionat!", e depărere Bergodi ,care ne-apromis un interviu in ex-clusivitate .

Ex Dinamovistul Ma-rica a- ajutat Steaua

Marica a pus umărul lacalificarea Stelei în pri-măvara europeană, dupăce a marcat un gol și a tri-mis centrarea din careBuljat și-a introdus min-gea în poartă.Atacantulromân s-a declarat ex-trem de bucuros dupăevoluția sa și l-a înțepatpe antrenorul lui Schalke,cel care nu a fost prezentla meci, pentru faptul căeste folosit prea puțin șinu poate să-și demons-treze adevărata valoare."Sunt foarte bucuros căam reuşit primul meu golpentru Schalke şi am şicâştigat în Israel. Am de-monstrat că şi jucătoriicare stau de obicei pebancă au valoare.E greusă fii titular aici, competi-ţia este mare. Vreau sădau totul şi sper să reu-şesc să joc mai mult, pen-tru că nu e uşor să intridoar câte 10 minute pemeci", a mai spus acesta.

3000 de fani la Uni-versitate! Steaua adeschis șampania!

Golurile lui Nikolici auoprit circulația în centrulCapitalei. Echipa a ajuns

la Universitate la aproapeo oră după ultimul fluieral arbitrului francez En-njimi și jucătorii s-autransformat imediat, gra-ție euforiei. Nikolici, Mar-tinovici și Latovlevici auurcat pe o tonetă deziare, Tănase a luat unmicrofon și a dat tonulscandărilor.S-au strâns rapid maimult de 3.000 de oamenidornici să petreacă ală-turi de fotbaliștii favoriți.Au apărut Poliția și Jan-darmeria, care au opritcirculația în zona Univer-sitate cât a durat sărbă-toarea. Fotbaliștii aurămas acolo un sfert deoră, până când Ilie Stan i-a chemat pe toți la auto-car. Ultimul a urcat înmașină tot Tănase. Echi-pat cu același microfon,Dodel a continuat săscandeze cu fanii, maiales anti-Dinamo.

Steaua-Twente, | 16-imile EUROPA LEA-GUE

Steaua a mai întâlnit-o peTwente în grupele Eu-ropa League, în sezonul

2009-2010. Ambele par-tide s-au terminat atuncila egalitate. A fost 0-0 înOlanda și 1-1 la Bucu-rești.

Roș-albaștrii nu s-au cali-ficat atunci mai departe,terminând grupa pe ulti-mul loc, fără nicio victo-rie, dar cu 4 rezultate deegalitate.

Gigi Becali s-a declaratmulțumit de tragerea lasorți și spune că va întăriechipa în iarnă, pentru anu avea emoții. "Nu amtreabă cu ăştia, i-am maibătut. Am avut norocpentru că e o echipă ac-cesibilă. Mulţumesc luiDumnezeu că am scăpatde echipele grele. Vreausă facem trei patru trans-feruri să întărim echipapentru retur. Dacă nu negândim la finală nu ajun-gen în optimi. Jucătoriivor avea încredere în eidacă le spun că sunt maiputernici ca adversarii”.

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA


Steaua, ambasadoareaRomâniei în Europa Steaua a reușit să se califice în primăvara europeană, după o așteptare decinci ani. După un meci epuizant, Steaua a câștigat, scor 3-1, prin golurile mar-cate de Rusescu (min 55, din penalty), Ștefan Nikolici (min 70 și 85), pentruSteaua, respectiv G.Pintado (min 61), pentru AEK.

de Cristian Ambrozie


CALEIDOSCOPPAGINA

22

PLUGUşORUL ACTUALITĂţII2012

COLINDĂ DE CRĂCIUNUL LUI

2011

::::::::::::::::::::::::::: Colţul poetic al diasporei

hOROSCOPULRIMAT A' LU'

GhINEA

Berbec

Sunteți predispuși laerori / Pentru că nusunteți odihniți / Mare-atenție de Sărbători /După Post: cât iubiți,cât... haliți !

Taur

Moderați în toate trebuiesă fiți / Atât la sarmale șila cozonac / Cât și-ncâmpul muncii, fiți maichibzuiți / Numai la iu-bire nu-i puneți capac !

Gemeni

La orizont noutăți pozi-tive / În ce privește ca-riera / Inima ți-ascrijelit-o filiera / Negreigelozii ? Puține motive...

Rac

Viața și serviciul decur-gând normal / Inima șitrupul doresc să iu-bească / Când vă de-plasați, folosiți un șal /Aerul prea umed să nule ruginească !

Leu

Holbați bine ochii pecând preparați / Investițiinoi (bani, prietenii) /Lesne luna asta veți fi în-șelați / Careva vă sapă -deci nu fiți copii !

Fecioară

Aveți împotrivă Marte șicu Luna / Ce v-au amor-țit inimă și vlagă / Şi chefde trăit... sus ! Că nu-itotuna / Dacă vreți caalte stele să vă dreagă !

hOROSCOPULRIMAT A' LU'

GhINEA

Balanță

La vreme de iarnă și desărbători / Toate-s cape sârmă: sănătate,bani... / Sunteți plini deviață și atrăgători / Fie-așa, la anu' și la alțimulți ani !

Scorpion

În pole-position ați de-marat / Reflexele: fărăcuvinte ! / Senzuali, deinvidiat / Un sfat: nu maimâncați fierbinte !

Săgetător

Luna și cu Venus sunt înmare ceartă / Din cauzaasta suferiți și voi / Re-paus, repaus ! Apelați laartă / Să scăpați de astelipsuri și nevoi !

Capricorn

Ordin: nu mai exage-rați! / Așa cum suntețiînvățați / A bea, iubi,mânca, fuma... / Atâtdoar cât ți-e plapuma !

Vărsător

Frumoși ca nicicândVenus și cu Marte /Poartă noi idile și noi pa-siuni / Muncă, sănătate,noroc - ca la carte /Acum ! Trecătoare suntaste minuni...

Pești

Lăsați pe cei din jur cugurile căscate / Prin in-tuiție, idei splendide,fapte... / Dar ca să mear-gă totul ca pe roate / Tre-buie respectat somnulde noapte !

Actualitateamagazin

◼ de Ghighi Puieșteanu


Aho, aho ! Iubiți confrațiPrecum și noi emigrațiÎn bella ItaliaOricare vă e talia,Orișicât vă duce capul,Oricât vă e plin ciorapulȘi-orice muncă prestațiStați puțin și ne-ascultați !

Mânați, măi ! Hăăăi... hăi !

S-a sculat mai anBădica TraianȘi pe daci a tăbărâtBărbații i-a omorâtFemeile le-a păstratCu de-ai lui le-a-mperechiat

Și-uite-așa am ieșit noi:Mai posaci ori mai vioi,Nalți ca brazii ori pitici,Debili fizic sau voinici,Isteți-full ori nătăfleți,Albi ca varul sau bruneți,Morocănoși, vorbăreți,Linși la cap ori foarte creți,Băbălăi sau băgăreți,Educați ori indiscreți,Cu dinți albi sau plini decarii...

Cum erau legionarii !


Pentru voi am construitPlugușorul ăst' - adicăPentru cei ce-au revenitLa obârșia antică.Deci vouă ne adresăm,Voi sunteți a noastră gazdă,Numai pentru voi urămȘi tragem câte o brazdă !


Manovali sau muratori,Zugravi ori instalatori,Hamali, falsificatori,Zilieri, giardinieri,La Anagnina frizeri,Bucătari sau ospătari,Barboni bețivi, boschetariCe dormiți prin buruieni,Șoferi, electricieni...

Hăăăi... aho !

Pentru voi, privatizațiCe-ați umplut PeninsulaȘi-acum ne vindeți cârnațiAfumați cu pensula !Vouă ce-n țara lui DanteSunteți deja nepereche,Dragele noastre badante !

Vouă, copile, mereu în va-canță,Ce meseria cea mai vecheO profesați cu nonșalanță !

Hăăăi... aho !

Impiegaţi, artiști de stradă,Donne ce fac pulizie,Hoțomani ce lumea pradăȘi-apoi zac în pușcărie,Designeri, graficieni,Neo-politicieni,Păstori de oi, tractoriști,Vouă, colegi ziariștiCu pana muiată-n miere;Vouă-n divise albastre,Scumpelor infirmiere -Super-surorile noastre !


Pentru că suntem în crizăVom scoate plugul din prizăPunând frână la plăvaniȘi-nchinând un gât de vinDin partea... (ITA) MagazinDragilor rotalianiLa anu' și la mulți ani !

Ahoo !

Să colind ar trebuiăsta-i tristul adevărGardul îndărăt să-l sărLa dalbele flori de măr.Leru-i ler și flori de măr !Leru-i ler și flori de măr !

Pentru 'a fi sau a nu fi'

Colindăm tărâm străinSpre înalt sau spre declinPe flori dalbe de măslin.Leru-i ler și flori de măr !Leru-i ler și flori de măr !

Dar punând punctul pe iPentru a nu o mai lungi:

Boieri mari ce ne citițiColindând a voastră CaleVă urăm pereu să fițiMulțumiți și fericițiCa stelele de Natale !

Leru-i ler, flori de Natale !Auguri di Buon Natale !


Păstrăvul este un pește intro-dus în lacuri de către om,pentru adaptarea sa rapidăla orice tip de apă dulce. Pe-rioada recomandată pentrupescuit este iarna, deoarecetemperatura scăzută a apeiîmpinge peștele la suprafață,facilitând astfel capturarea.Vom analiza acum instru-mente, tehnici și locuri potri-vite pentru a avea succes lapescuitul acestui tip de pră-dător.

Pescuitul cu flotor (pluta)

Tehnica de pescuit cufloat/plută este cea mai utili-zată pe scară largă, atât pen-tru eficacitatea cât și pentrusimplitatea sa. Cadrul stan-dard se efectuează dupăcum urmează: se fixeazăfloat-ul/pluta pe linie (float-tip pară, cu greutate scăzutădeoarece peștele ar puteasimți rezistența) care esteurmat, de obicei, de unplumb culisant (dispozitiv co-mutare) sau bucăți de plumbdacă se pescuiește păstrăv,cântărind aproximativ jumă-tate din raza de acțiune a flo-torului/plutei. De exemplu: la

un float de 3 grame se mon-tează un dispozitiv de comu-tare de 1,5 grame. Ulterior seleagă de linie un triplu pivo-tant de care terminalul estelegat cu o bucată de fir/gută(poate varia de la 30 cm laun metru în lungime) cu ogrosime mai mică decât ceaa liniei principale (de obiceivariază între 0,18 și 0,10).Cu cât apa este mai tulbure,cu atât terminalul poate fimai mare. La sfârșitul termi-nalului se leagă un cârlig, deobicei scurt, cu măsuri ce potvaria între 6 și 12. Se varegla/calibra pluta/flotor cubiluțe de plumb până se voracoperi două treimi din capa-citatea plutei în sine. Acțiu-nea la pescuit este de aarunca momeala; și avețiacum două opțiuni: se lasămomeala în apă ori se re-trage încet la suprafață.Dacă se pescuiește crap serecomandă pescuitul pentruo lungă perioadă de timppentru a forma o traiectorie(peștele urmărind mirosul)astfel puteți obține cu ușu-rință crap sau păstrăv (teh-nica poate fi, de asemenea,utilizată pentru somn).

Unelte

Undițele cele mai indicatesunt cele scurte, de carbon șifoarte flexibile, deoareceacestea permit utilizareaunor tehnici diferite. A nu seuita: pivoții dubli sau tripli facca firul să nu să se răsu-cească și să lase momeala săpornească singură, cu o miș-care care stimulează instinc-tul de prădător al peștelui. Oatenție deosebită ar trebuiacordată la alegerea cârligu-lui. În cele din urmă, float-ul/pluta, a cărei greutatedepășește cu câteva gramegreutatea plumbului, mome-lii și cârligului împreună. După ce l-ați prins iată cumputeți să-l gătiți:

Păstrăv la cuptor

Un păstrăv de 500 g, ceapă,cartofi, ciuperci, rozmarin,sare, piper şi cubuleţe decostiţă/slănină. Se unge tava și se pun carto-fii și ceapa tăiate bucățele.Se adaugă sare și rozmarintocat și se coace la 240 degrade timp de 15 minute.Se umpe păstrăvul cu ciu-

perci, usturoi și cuburi decostiță/slănină, rozmarin,sare și se pune în tigaie,având grijă să se creeze spa-tiul necesar mutând cartofii.Se acoperă păstrăvul cu ciu-

percile rămase și tăiate înbucățele. Se aduce cuptorulla temperatura de 180 degrade și se coace păstrăvultimp de 25 de minute.Se servește punând pe masă

ulei și sare pentru a se condi-menta moderat odată cepăstrăvul a fost curățat.

Poftă bună !

DIVERTISMENTPAGINA

23

Rebusistice INTEGRAMA

Zicători & Proverbe RO & IT

Actualitateamagazin


◼ Dezlegarea din numărul trecut: ACATAR, AGILI, APATOS, AVA, APARARE, AO, ABILA, ASC, ASANA, AMAR, ATA, AVIDA, ATU, ANINAT, ATERIZARE

La pescuit păstrăv de lac ◼ de Cristiano Cervone


TIMP LIBER

ACTIVEAZĂ CALL YOURCOUNTRY CU UN SMSGRATUIT, ÎNCADRÂND CODULCU SMARTPHONE -UL TĂU

CALL YOUR COUNTRY SI AUTORICARICA INTERNAZIONALE.

CU CÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ROMÂNIA, CU ATÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ITALIA.

Call Your Country. Cost minut către România: 5 cenți către rețea xă şi 9 cenți către rețea mobilă.Cost semestrial 4€, gratis în promoție pentru primele 6 luni. Cost de activare 7€, gratis pentru noii clienți până la 8/01/2012.Impuls la răspuns 16 cenți, tarifare la impulsuri de 60 de secunde. Autoricarica Internazionale: 7 luni pentru a-ți cheltui toate bonusurile.Cost de activare 5€.

ACTIVEAZĂ AUTORICARICAINTERNAZIONALE CU UN SMS GRATUIT,ÎNCADRÂND CODUL CU SMARTPHONE -UL TĂU

PENTRU MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE COSTURI, CONDIȚII ŞI LIMITĂRI, INTRĂ PE WIND.IT

CALL YOUR COUNTRY. VORBEŞTI CU ROMÂNIA ÎNCEPÂND DE LA 5 CENȚI PE MINUT.

ACTIVEAZĂ PÂNĂ LA 8 IANUARIE 2012 AUTORICARICA INTERNAZIONALE, LA FIECARE 15€ DE CONVORBIRI INTERNAȚIONALEAI UN BONUS DE 5€ PENTRU A APELA TOATE CELULARELE ŞI TELEFOANELE FIXE NAȚIONALE PENTRU 6 LUNI.

actualitatea magazin nr 03

Documents