activitatea procedurala privind plangerea prealabila referat

5/26/2018 Activitatea Procedurala Privind Plangerea Prealabila Referat

http://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=Cr92gb6RcU6DSC7OnigaDyoCgBJ6fiOYEnsaqhqgB9v7IkOMBEAEg3cLII1CLm5vYBGCD_eGFiBygAbqLj9QDyAECqQKJ4MZJhDa3PqgDAcgDwQSqBJoBT9CuKv6arynatzGANIojBFw_KM6bvt7Ntvrjuy1uKONjih11bxgK2Y48rW83FhwTnpnDiTomGV3JMasXgEzKUo2lrYyaVt53rmvUaohzEFwadlkrby59CAPyMT3i2RxMYVrCzaOWVwil1oPOnUEtJHjuE5VGik6h-jnWPqQNB0V77_xSG8npvindncqBMXSUrDepp2Wht61C2ogGAaAGAoAHrvTwKw&num=1&cid=5Gj1o6-k8ezxKV5BR2zuqClM&sig=AOD64_1GgEV5hZCkdv5ijl_pttt5gtuuGw&client=ca-pub-1742330697564691&adurl=https://myline-eon.ro/concurs


4/27/2014 ACTIVITATEA PROCEDURALA PRIVIND PLANGEREA PREALABILA referat

http://www.referatele.com/drept/ACTIVITATEA-PROCEDURALA-PRIVIN645.php 3/9

psihologie

Alte lucrari de diploma

Plati prin carduri

corespunzatoare a intereselor persoanei vatamate, cand aceasta nu se afla in posibilitatea de a-si exercita in mod deplin si in bune conditii dreptul de

a se plange organelor judiciare, sunt admise trei exceptii cand alte persoane pot introduce plangerea prealabila in numele sau interesul sau:

a) in cazul in care , persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa, plangerea

prealabila poate fi introdusa, dupa caz, fie de reprezentantul legal, in prima ipoteza, f ie de persoana vatamata insasi, dar cu incuviintarea

reprezentantului legal (parinti, tutore sau curator), in cea de-a doua ipoteza. Plangerea facuta de reprezentantul unei persoane fara capacitate de

exercitiu trebuie sa cuprinda varsta minorului, situatia incapabilului si capacitatea sa de reprezentant legal sau pe baza unui act judiciar.

b) in cazul in care , cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, dar

reprezentantul legal neglijeaza exercitarea drepturilor sale, art. 131 alin. 5 C.pen. a instituit posibilitatea ex ercitarii actiunii penale si din oficiu;

Asadar, in ipoteza prevazuta de art. 131 alin. 5 C.pen., functioneaza atat principiul disponibilitatii asupra actiunii penale, cat si principiul

oficialitatii. In aceasta privinta, apreciem ca punerea in miscare a actiunii penale se face din oficiu numai in subsidiar, adica numai in ipoteza in care ceiindrituti de lege nu au introdus plangerea prealabila la organele competente.

c) in literatura juridica si practica judiciara , s-a mai admis ca plangerea prealabila poate f i facuta si printr-un mandat special[28], cu

conditia confirmarii sale ulterioare de catre persoana vatamata, procura ramanand atasata plangerii. Mandatul special trebuie sa fie dat in cadrul

termenului prevazut pentru introducerea plangerii prealabile. In cuprinsul procurii este necesar sa se precizeze impotriva cui se formuleaza plangere

prealabila si care este f apta penala care formuleaza obiectul plangerii prealabile.

De asemenea, trebuie subliniat faptul ca dispozitiile art. 222 alin. 5 C. proc.pen privind plangerea, ca mod general de sesizare a organelor de

urmarire penala, nu se aplica in cazul plangerii prealabile, deoarece aceasta din urma constituie o modalitate speciala, prevazuta de lege, prin care

persoana vatamata isi exercita dreptul sau exclusiv de a cere tragerea la raspundere penala a faptuitorului.

In acest sens, in doctrina s-a aratat, pe buna dreptate, ca plangerea prealabila introdusa de copilul major pentru parinte apare ca fiind

facuta de o persoana fara calitate, deoarece dispozitiile art. 222 alin. 5 C.proc.pen., potrivit carora plangerea se poate face, printre altii, si de catre

copilul major pentru parinti, nu sunt aplicabile in cazul plangerii prealabile[29].

Din aceleasi considerente, nu pot face plangere prealabila parintii pentru copiii lor majori si nici un sot pentru celalalt sot.

Este posibil ca faptuitorul sa vatame prin fapta lui doua sau mai multe persoane (o pluralitate de persoane vatamate). In aceasta situatie se

pune problema daca pentru punerea in miscare a actiunii penale este necesara plangerea tuturor persoanelor vatamate sau este suficienta si o

singura plangere prealabila.

Raspunsul la aceasta intrebare este dat de legiuitor prin reglementarea cuprinsa in art. 131 alin. 3 si 4 C.pen. Astfel, fapta care a adus o

vatamare mai multor persoane atrage raspunderea penala chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine numai de catre una dintre ele.

Fiind vorba de o indivizibilitate a raspunderii penale active, pentru ca raspunderea penala sa nu mai aiba loc, trebuie ca nici o persoana

vatamata sa nu introduca plangere sau daca a introdus-o numai una dintre partile vatamate, sa o retraga toate.

Mai mult, potrivit art. 131 alin.4 C.pen., fapta atrage raspunderea penala a tuturorparticipantilor la savarsirea ei chiar daca plangerea

prealabila s-a facut sau se mentinenumai cu privire la unul dintre ei.Deci, lipsa plangerii fata de unii dintre ei nu inlatura raspunderea penala, intrucat

opereaza indivizibilitatea pas iva.

Toate acestea determina in mod firesc urmatoarele efecte:

Caracterul personal al plangerii prealabile nu se mai mentine in aceste situatii, lucru inadmisibil, deoarece legea cere ca plangerea prealabila

sa fie facuta personal de partea vatamata sau prin mandatar special, si fiind o conditie de pedepsibilitate principala cerinta de continut a oricareiplangeri prealabile este aceea de a exprima clar si neindoielnic vointa si dorinta persoanei vatamate de a cere tragerea la raspundere penala a

faptuitorului, in acest caz a re loc o ex tindere a vointei partii vatamate.

Ce se intampla daca singura parte v atamata care a formulat o asemenea plangere decedeaza, iar celelalte persoane vatamate nu inteleg sa

depuna plangere? Pentru ca procesul penal sa inceteze ar trebui ca toate partile vatamate sa declare fie ca se impaca cu inculpatul, fie ca isi retrag

plangerea. Or, in aceasta situatie nu mai putem vorbi de suma manifestarilor de vointa a tuturor partilor vatamate. Conform acestor reglementari

procesul penal va continua, t recandu-se peste ceea ce-si doresc partile vatamate, chiar si atunci cand legiuitorul lasa la indemana partilor vatamate

dreptul de a dispune de initierea si desfasurarea procesului penal.

Nu ni se pare corect nici faptul ca, daca retragerea plangerii prealabile trebuie sa f ie totala si neconditionata, ceea ce presupune ca

retragerea sa opereze atat in latura penala cat si in cea civila si sa nu fie facuta sub conditia unor reparatii civile sau a conduitei ulterioare a

inculpatului de partea vatamata, de ce ar trebui ca introducerea plangerii prealabile sa fie afectata de conditiile prevazute de art. 131 alin 3 si 4

C.pen.[30].

In legatura cu titularii plangerii prealabile, un aspect controversat in doctrina si practica judiciara este dat de decesul partii vatamate. Astfel,

s-a pus problema daca mai este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate atunci cand aceasta a decedat inainte de expirarea termenului

de introducere. Pentru situatia cand decesul persoanei vatamate nu a fost determinat chiar de autorul faptei, s-a statuat, in mod corect, ca lipsa

manifestarii de vointa a persoanei vatamate, prin neintroducerea plangerii prealabile, echivaleaza cu lipsa acesteia si deci exista obstacolul in

promovarea actiunii penale.

In cazul in care insa decesul partii vatamate s-a produs ca urmare a unei alte actiuni a autorului infractiunii pentru care se cere plangerea

prealabila, parerile sunt impartite. Unii autori au sustinut ca ocrotirea victimelor unor infractiuni se face cat timp sunt in viata si isi manifesta vointa de

a fi tras autorul faptei la raspundere penala; decesul sau, indiferent de motive, nu poate atrage introducerea plangerii de alte persoane sau

inceperea urmaririi penale din oficiu[31].

Potrivit altei solutii, decesul victimei ca urmare a unui omor prin care s-a incercat acoperirea unui viol [32]nu mai face necesara plangereaprealabila pentru viol, actiunea penala urmand a fi pusa in miscare din oficiu; se sustine astfel, ca plangerea prealabila se justifica in cazul cand

persoana vatamata are capacitatea de a actiona, nu si atunci cand, prin comiterea unei infractiuni asupra ei a fost ucisa si s-a inlaturat astfel

posibilitatea unei plangeri prealabile. Aceasta ultima solutie, imbratisata recent de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dand o interpretare extensiva

dispozitiilor legale, vine in intampinarea propunerilor de lege ferenda facute anterior[33].

Decesul persoanei vatamate dupa ce a introdus plangerea prealabila nu produce nici un efect, procesul penal continuand pana la f inalizarea

sa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva; numai decesul invinuitului sau inculpatului atrage incetarea urmaririi penale sau incetarea procesuluipenal, nu si decesul part ii vatamate dupa depunerea plangerii prealabile.

Un aspect important de retinut si intalnit in practica este situatia in care partea vatamata nu formuleaza plangerea prealabila, atunci cand

este vorba despre infractiuni in cazul carora legiuitorul prevede expres obligativitatea unei astfel de plangeri pentru punerea in miscare a actiunii

penale, iar procurorul in lipsa plangerii prealabile, pune in miscare actiunea penala. Cum va proceda in acest caz instanta?

Instanta urmeaza sa dispuna incetarea procesului penal in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b coroborat cu art. 10 lit. f C.proc.pen. Edificator in

acest sens, am retinut din practica Curtii de Apel Iasi pe anul 2004, Decizia penala nr. 211 din 15 iunie 2004[34].
http://www.referatele.com/referate/noi/2/2card1.phphttp://www.referatele.com/referate/noi/2/index8.phphttp://www.referatele.com/referate/noi/2/2li-psiho1.php




Retinem, astfel, urmatoarele:

Prin sentinta penala nr. 276 din 01 aprilie 2004, Tribunalul Iasi a condamnat pe inculpat pentru infractiunea de viol prevazuta de art. 197

alin. 1 C.pen. si omor prevazut de art. 174 C.pen.

A retinut instanta de fond ca inculpatul a intretinut un raport sexual cu v ictima impotriva vointei acesteia. Ulterior, v ictima a ramas in

compania inculpatului cu care a consumat bauturi alcoolice, dupa care inculpatul a lovit-o pana cand acesteia i s-a f acut rau. Peste noapte, victima a

decedat, urmare a leziunilar produse prin lovire. In apelul inculpatului care a v izat individualizarea pedepselor, sentinta a fost desf iintata, motivul de

nelegalitate invocat din oficiu, in conditiile art. 371 alin. 2 C.proc.pen., constand in gresita condamnare pentru infractiunea de viol, prevazuta de art.

197 alin. 1 C.pen.

In conformitate cu art. 197 alin. 4 C.pen., actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. 1 se pune in miscare la plangerea prealabila a

partii vatamate. Prin aceasta prevedere, legiuitorul a urmarit sa ocroteasca interesele victimei, care ar putea dori ca faptele sa nu fie date publicitatii.

Potrivit art. 222 alin. 3 C.proc.pen., plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special si atasat la

plangere. Alineatul 5 al aceluiasi articol, prevede ca plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau de copilul major pentru

parinti. Cum partea vatamata a decedat la scurt timp dupa viol, a fost in imposibilitate de a formula plangere sau de a mandata o a lta persoana, iar in

termenul de doua luni prevazut de art. 284 C.proc.pen., nici o persoana din cele prevazute de art. 222 alin. 5 C.proc.pen. nu a depus plangere la

organul de urmarire penala pentru infractiunea de viol, prevazuta de art. 197 alin. 1 C. pen.

In conformitate cu art. 131 C.pen. , in cazul infractiunii pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea

unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala. Raportat acestor dispozitii, nelegal, instanta

de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru infractiunea de viol prevazuta de art. 197 alin. 1 C.pen. , pentru ca lipseste conditia prevazuta de

legiuitor pentru punerea in miscare a actiunii penale si anume plangerea prealabila.

Pentru aceste considerente, in conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. a cu art. 10 lit. f C.proc.pen., instanta de apel a dispus incetarea

procesului penal pentru infractiunea de viol, prevazuta de art. 197 alin. 1 C.pen.[35].

2.1.3 Efectele lipsei plangerii prealabile.

Lipsa plangerii prealabile este prevazuta in art. 131 Cod penal si constituie o cauza care inlatura raspunderea penala in cazul infractiunilor

pentru care legea conditioneaza punerea in miscare a actiunii penale de introducere a plangerii de catre persoana vatamata.

Daca aceasta persoana nu introduce plangerea prealabila la organele competente in termenul prevazut de lege, tragerea la raspunderea

penala nu mai poate avea loc. Plangerea prealabila este o conditie de tragere la raspundere penala, dar si de pornire a procesului penal; este o

institutie cu caracter mixt, reglementata atat de dreptul penal, cat si de dreptul procesual penal.

Declaratia luata partii vatamate de catre organul de politie, in finalul careia se face mentiunea ca aceasta se constituie parte civila in

procesul penal, nu poate fi considerata plangere prealabila. In aceste conditii organul de urmarire penala nefiind sesizat legal nu se poate dispune

inceperea urmaririi penale[36]. In acest caz se aduce in discutie o problema de drept referitoare la neasimilarea constituirii de parte civila in procesulpenal cu plangere prealabila.

Din punct de vedere procesual, plangerea prealabila este mijlocul juridic prin intermediul caruia se realizeaza tragerea la raspundere penala

in cazurile in care actiunea penala nu poate fi exercitata daca aceasta lipseste[37].

Plangerea pentru o fapta prevazuta de art. 279 alin. 2 Cod procedura penala savarsita impotriva unui minor lipsit de capacitate de exercitiu

se adreseaza instantei de judecata de catre reprezentantul legal al acestuia.

Plangerea introdusa de bunici, in loc de parintii persoanei vatamate minore lipsite de capacitate, este lipsita de v alabilitate, iar imprejurarea

ca, la data savarsirii infractiunii impotriva sa, minorul se afla, temporar, in ingrijirea bunicilor este, sub acest aspect, irelevanta.[38]

Trasaturile actiunii civile in procesul penal sunt foarte apropiate de cele ale plangerii prealabile. Intr-adevar, ca institutie a dreptului

procesual penal, actiunea civila care se exercita in cadrul procesului, ca accesoriu al actiunii penale, capata, datorita acestei imprejurari, trasaturi de

oficialitate, pe care le imprumuta de la actiunea penala [39].

Dar, cu toate trasaturile sale de oficialitate, actiunea civila alaturata procesului penal iti pastreaza totusi caracterul de actiune civila

exercitandu-se, de regula, la cerere, fiind divizibila si disponibila.

Diferentierea ex istenta intre plangerea prealabila si actiunea civila in procesul penal apare si mai pregnanta daca se tine seama de natura

acestor doua institutii juridice (ambele fiind, totusi, institutii de drept procesual penal). Plangerea prealabila este un mod special de sesizare a

organelor judiciare, in sensul ca atunci cand legea prevede necesitatea plangerii prealabile a persoanei vatamate, urmarirea penala nu poate incepe

in lipsa acesteia, de asemenea actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, si daca s-a intamplat acest lucru ea nu poate fi exercitata.

Actiunea civila, in general, constituie un instrument juridic pentru tragerea la raspundere civila a celui care a cauzat altuia o paguba, iar

actiunea civila alaturata celei penale reprezinta un instrument procesual pentru tragerea raspundere civila a celui care a cauzat altuia un prejudiciu

prin comiterea unei infractiuni.

In cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila, urmarirea penala neputand

incepe in lipsa acesteia, inseamna ca plangerea prealabila este un instrument procesual de tragere la raspundere penala, chiar daca aceasta se

realizeaza pe calea mediata a actiunii penale pe care o intenteaza organului de stat competent.

Actiunea civila in procesul penal, care se concretizeaza prin constituirea de parte civila, este un accesoriu al actiunii penale, ea neputand fi

exercitata daca nu ex ista actiune penala pusa in miscare, iar solutionarea ei depinzand de modul in care este solutionata actiunea penala conform art.

346 alin. 4 Cod procedura penala, instanta penala nu solutioneaza actiunea civila alaturata celei penale, ci dimpotriva pronunta incetarea procesului

penal si indreapta actiunea civila, pentru a o rezolva atunci cand se constata ca lipseste plangerea prealabila, aceasta din urma lipsind, procesul penal

inceteaza, iar actiunea civila se inainteaza instantei civile pentru solutionare.

2.1.4 Retragerea plangerii prealabile.

Retragerea plangerii prealabile constituie o cauza ce inlatura raspunderea penala si consta intr-un act de vointa unilateral al persoaneivatamate printr-o infractiune pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, de a-si ret rage plangerea facuta, art. 131 alin. 2

Cod penal .

Retragerea plangerii prealabile trebuie sa aiba loc inainte de pronuntarea hotararii definitive de condamnare, avand ca efect incetarea

procesului penal. Retragerea trebuie sa se manifeste printr-o declaratie formala a persoanei vatamate, sa fie explicita.

Ea poate fi si implicita in cazul cand, asa cum prevede legea (art. 284 Cod procedura penala), partea vatamata lipseste la doua termene

consecutive in fata organelor de jurisdictie competente.




De asemenea, ret ragerea plangerii trebuie sa fie totala si neconditionata, adica sa priveasca a tat latura penala, cat si cea civila a cauzei.

Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, conform art. 13 Cod procedura penala. Retragerea plangerii prealabile

produce efecte irevocabile, in sensul ca, dupa ce retragerea a avut loc, persoana vatamata nu mai poate face o alta plangere cu privire la aceeasi

fapta. In cazul, in care sunt mai multe persoane vatamate, in baza principiului indivizibilitatii active, pentru ca retragerea plangerii prealabile sa

produca efectele prevazute de lege trebuie ca ea sa fie facuta de toate persoanele vatamate care au introdus plangere; daca se mentine o singura

plangere, raspunderea penala nu este inlaturata.

In cazul participatiei, retragerea plangerii prealabile, pentru a-si produce efectele trebuie sa priveasca pe toti participantii, in baza

principiului indivizibilitatii pasive. Daca plangerea se mentine pentru vreunul din participanti, nu se inlatura raspunderea penala a acestora. [40]

Lipsa plangerii prealabile si retragerea plangerii prealabile sunt institutii cu caracter mixt, constituind atat cauze pentru inlaturarea

raspunderii penale, privite sub aspectul dreptului penal material, cat si cauze de impiedicare a inceperii sau continuarii procesului penal, privite prin

prisma dreptului procesual penal, fiind reglementate in cele doua ramuri ale dreptului.

In Codul din 1936, aceste institutii, in mod eronat, au fost considerate ca fiind cauze ce aveau ca efect stingerea incriminarii.

Atunci cand retragerea s-a f acut in f ata instantei de recurs, ea isi produce efectele de indata, in cazul in care inculpatul recurent nu a

solicitat continuarea procesului penal, conform art. 13 Cod procedura penala, ci a cerut sa se ia act de declaratia partii vatamate; ca atare, in

asemenea situatii, urmeaza a se admite recursul, a se casa hotararea atacata si a se dispune incetarea procesului penal[41].

Manifestarea neechivoca de vointa a partii vatamate care declara ca nu urmareste condamnarea inculpatului echivaleaza cu o re tragere a

plangerii prealabile.[42]

Retragerea plangerii prealabile este posibila si dupa exercitarea recursului extraordinar, deoarece aceasta implica solutionarea din nou a

actiunii penale.[43]

Retragerea plangerii nu exclude obligatia inculpatul de a achita cheltuielile legate de asistenta sanitara a victimei.[44]

Latura penala si cea civila, in procesul penal, sunt indivizibile. Dar, in conditiile in care partea vatamata a facut declaratia ca nu cere

condamnarea inculpatului ci doar obligarea sa la despagubiri civile, prima instanta trebuie nu numai sa pronunte incetarea procesului penal ci sa

dispuna scoaterea de pe rol a cauzei si sa o trimita unui complet de judecata civila pentru ca partea vatamata sa-si poata valorifica, pe aceasta cale

pretentiile sale. Sub nici o forma actiunea civila nu mai poate continua alaturi de cea penala, intrucat aceasta nu mai exista ca urmare a retragerii

plangerii prealabile.[45]

In cazul in care, desi, in sedinta publica s-a dispus incetarea procesului penal, pe considerentul ca persoana vatamata a declarat ca isi

retrage plangerea, la dosar nu exista o declaratie scrisa a partii vatamate si de asemenea, acesteia nu i s-a asigurat un interpret (partea vatamata

este surdo-mut) pentru a i se da astfel posibilitatea sa inteleaga problemele puse in discutie de catre instanta, in raport cu care sa-si ex prime propria

pozitie, retragerea plangerii prealabile nu poate fi considerata valabila, urmand a se admite recursul extraordinar, a se casa hotararea atacata si a se

trimite cauza pentru rejudecare la prima instanta, cu care prilej se va aprecia si daca nu este cazul, a se asigura persoanei vatamate asistenta juridica

din oficiu, conform art. 173, alin. 3 Cod procedura penala.[46]

1.5 Impacarea partilor.

Impacarea partilor, prevazuta in art. 132 Cod penal, constituie o cauza de inlaturare a raspunderii penale, ce consta in intelegerea

intervenita intre partea vatamata si infractor, care are ca efect st ingerea actiunii penale, in cazurile prevazute de lege.

Impacarea partilor reprezinta un act bilateral, caracterizat prin acordul de vointa a celor doua parti: partea vatamata si infractor.

Ea opereaza, de regula, in cazul acelor infractiuni pentru care actiunea penala porneste la plangerea prealabila a persoanei vatamate (se

poate prevedea si pentru unele cazuri cand actiunea penala nu se pune in miscare, la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cum este

infractiunea de seductie: art. 199 Cod penal;

Impacarea trebuie sa fie explicita, adica exprimata clar intre cele doua parti.

Impacarea partilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) impacarea are loc intre persoana vatamata si infractor. In cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau avand o

capacitate restransa, desi actiunea penala se pune in miscare si din oficiu, legea prevede ca impacarea partilor inlatura

raspunderea penala, chiar daca actiunea penala porneste din oficiu.

Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, impacarea se face de catre reprezentantii lor legali, iar in cazul celor cu capacitate de

exercitiu restransa, impacarea se face de cat re acestia cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege.

b) impacarea este personala, in sensul ca produce efecte numai fata de persoana sau persoanele cu care partea vatamata s-aimpacat (produce efecte in personam, spre deosebire de lipsa plangerii prealabile, care produce efecte in rem).

Desi in cazul participatiei, nu opereaza asupra tuturor participantilor, ci numai asupra aceluia sau acelora cu care partea vatamata s-a

impacat[47].

c) impacarea trebuie sa fie totala, neconditionata si definitiva. Trebuie sa fie totala, adica sa duca la stingerea procesului atat sub

aspectul laturii penale, cat si a celei civile[48].

Mai trebuie sa fie neconditionata, in sensul ca stingerea raspunderii penale sa nu fie subordonata indeplinirii vreunei conditii. In sfarsit,

trebuie sa fie definitiva, adica partile sa declare ca este irevocabila, independenta de indeplinirea vreunei obligatii luate unilateral sau bilateral prin

actul de impacare.

d) pentru a produce efecte, impacarea trebuie sa intervina pana la ramanerea definitiva a hotararilor de condamnare privitoare la

fapta savarsita. Poate interveni, deci, in faza de urmarire, de judecata in fond sau in recurs, mai inainte ca hotararea sa fi ramas

definitiva.

Sub aspectul efectelor juridice, impacarea partilor, ca si celelalte institutii prezentate in cele ce preced, duce la inlaturarea raspunderiipenale; organele de urmarire dispun incetarea urmaririi penale, iar instanta de judecata, daca impacarea s-a produs in fata lor, dispun incetarea

procesului penal. Actiunea penala se stinge in momentul impacarii partilor. Impacarea fiind totala, duce si la stingerea actiunii civile; organul judiciar

declara incetarea procesului penal atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila a cauzei.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala si in cazul calomniei savarsita prin presa, deoarece aceasta nu este decat o calomnie

obisnuita, comisa printr-un mijloc specific: presa[49].

Impacarea partilor, in cazul persoanei vatamate care nu a implinit 14 ani, trebuie facuta de parinti pentru minor, iar nu de acesta din




urma[50], in cazul in care partea vatamata are 14 ani impliniti, impacarea e valabila numai daca se face de catre minor, cu consimtamantul ambilorparinti[51].

Sotul nu se poate impaca pentru sotie, impacarea avand un caracter personal si fiind la dispozitia partii vatamate[52].

Impacarea partilor presupune o declaratie explicita de vointa a partilor in fata instantei, simpla prezumtie de impacare nefiind eficienta[53].

Instanta nu poate lua act de declaratia unilaterala a partii vatamate ca se impaca cu inculpatul cata v reme lipseste o declaratie de

impacarea a acestuia, deoarece impacarea este un act bilateral[54].

In cazul in care sesizarea instantei s-a facut din oficiu, pentru infractiunea prevazuta de art. 184 alin. 2 Cod penal ,instanta ia o hotarare

vadit netemeinica si esential nelegala prin aceea ca nu a procedat la efectuarea cercetarii judecatorului si a dispus incetarea procesului penal prin

impacarea partilor[55].

2 Continutul plangerii prealabile.

Conform dispozitiilor art. 283 Cod procedura penala, plangerea prealabila facuta de catre titularii acesteia trebuie sa cuprinda: descrierea

faptei, indicarea autorului[56], aratarea mijloacelor de proba, indicarea adresei partilor si a martorilor, precizarea daca persoana vatamata seconstituie parte civila si, atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente.

Din analiza comparativa a dispozitiilor art. 283 si a art. 222 alin. 2 Cod procedura penala, se poate observa ca legea a inteles sa faca

deosebire intre plangere si plangerea prealabila si sub aspectul continutului acestora.

In continutul plangerii prealabile trebuie sa fie indicate, in plus fata de continutul plangerii, adresa partilor si a martorilor si precizarea daca

persoana vatamata se constituie parte civila, precum si , atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente.

Pentru a capata caracterul unei plangeri prealabile se cere si manifestarea de vointa ca faptuitorul sa fie t ras la raspundere penala.[57]

Continutul plangerii prealabile trebuie sa fie complet cand se adreseaza instantei de judecata si constituie actul de sesizare, oferind toate

datele necesare pentru a se efectua cercetarea judecatoreasca si solutiona cauza. Cand plangerea prealabila nu este completa, se restituie

persoanei vatamate cu mentionarea completarilor ce urmeaza a se face.

Nu se cere ca persoana vatamata sa indice in plangere si incadrarea juridica a faptei, pentru ca este posibil sa nu aiba cunostinte juridice si,

de altfe l, aceasta misiune rev ine organului judiciar sesizat.

In cazul in care plangerea prealabila se adreseaza organului de urmarire penala, este posibil sa nu se cunoasca persoana faptuitorului si nici

mijloacele de proba, insa de aceasta data revine obligatia organului de cercetare penala de a efectua investigatii si cand s-a stabilit cine a savarsit

fapta se comunica persoanei vatamate, care va trebui sa-si manifeste, in termen de 2 luni, v ointa de a f i tras faptuitorul la raspundere penala.

a)indicarea partii vatamate, prin nume, initiala, prenume, domiciliu; daca plangerea prealabila a fost facuta prin mandatar, la aceasta

se ataseaza mandatul special, iar daca este facuta de reprezentantul legal al persoanei vatamate fara capacitate de exercitiu, plangerea prealabila

trebuie sa cuprinda varsta minorului, situatia persoanei incapabile si calitatea sa de reprezentant legal pe baza de acte. In cazul in care se reclama

fapte de violenta, la plangerea prealabila se va atasa si un certificat medico-legal din care sa rezulte numarul de zile ingrijiri medicale necesare pentru

vindecarea leziunilor si in raport de numarul de zile se va stabili competenta instantei de judecata sau a organului de urmarire penala.

De regula, plangerea prealabila se face printr-o cerere scrisa, care t rebuie semnata de persoana vatamata, insa daca s-a omis semnatura,

aceasta se poate face in fata organului judiciar, dupa o prea labila verificare.

Este posibila si o plangere prealabila facuta oral, daca persoana vatamata nu stie sa scrie sau sa semneze, ori cand este f acuta in sedinta

de judecata, in conditiile art. 286 Cod procedura penala, si se consemneaza intr-un proces verbal sau in incheierea de sedinta.

b)precizarea autorului faptei, prin nume, initiala, prenume, domiciliu;

Autor al faptei in acest caz nu are intelesul restrans din art. 24 Cod penal, ci are sensul pe care Codul penal il da participantului art. 23 Cod

penal ,adica persoana ce are calitatea f ie de autor, fie de instigator sau complice, nef iind necesara specificarea acestei calitati.

Daca la savarsirea faptei sau a faptelor au participat mai multe persoane cunoscute de partea vatamata, vor fi si acestea indicate in

plangerea prea labila.

Daca nu sunt cunoscute este suficient ca in plangere sa fie indicata numai una dintre ele si sa f ie facuta precizarea ca au participat si alte

persoane al caror nume ii este necunoscut partii vatamate; in acest caz plangerea prealabila isi extinde efectele si asupra celorlalte persoane, a caror

identificare se face in cursul procesului penal (art. 131 a lin. 4 Cod penal;).

In legatura cu continutul pe care trebuie sa-l aiba, potrivit legii (art. 283 Cod procedura penala), plangerea prealabila se pune intrebarea:

daca un astfel de act este incomplet, care sunt valentele sale juridice?

Solutia este in functie de elementele care lipsesc din continutul acestui act. Ast fel, in cazul in care in plangerea prealabila nu este indicat

numele autorului infractiunii, sesizarea nu poate f i considerata legala, deoarece, in mod practic, organul sesizat nu poate da satisfactie cerintelor legii.

O asemenea concluzie se degaja si din dispozitiile art. 279 Cod procedura penala, in care se arata ca, in situatia in care faptuitorul nu este

cunoscut, persoana vatamata se poate adresa organului de cercetare penala pentru identificarea lui.

Uneori, insa, elementele care lipsesc din continutul plangerii prealabile nu inlatura efecte le pe care aceasta le produce potrivit legii. Astf el,

plangerea prealabila introdusa in termen sesizeaza in mod legal instanta, chiar daca, ulterior, petitionarul a facut completari privind diverse aspecte

ale cauzei, care lipseau din plangerea prealabila introdusa initial.

c) descrierea faptei,cu precizarea datei si a imprejurarilor in care s-a comis;

In caz de pluralitate de fapte , f iecare din acestea va fi descrisa separat. Nu este nevoie sa se descrie amanuntit toate imprejurarile in care

a fost savarsita fapta, esential este ca din expunerea facuta sa se determine fapta in concret. Nu este necesar nici sa se dea o incadrare juridica a

faptei, iar daca aceasta a fost data nu are importanta exactitatea sa.

Daca alta ar fi in realitate fapta decat cea descrisa in plangerea prealabila, si daca si pentru aceasta este necesara plangerea prealabila, nu

se poate proceda la urmarirea sau la judecarea acelei fapte decat daca s-a facut o noua plangere prealabila, care sa aiba ca obiect fapta savarsita in

realitate.

Daca fapta descrisa in plangere se afla in concurs cu alte fapte, de asemenea urmaribile si judecabile la plangerea prealabila, si plangerea

nu priveste si aceste fapte, acestea nu pot face obiect de urmarire penala sau de judecata ca urmare a introducerii plangerii prealabile, deoarece

organul caruia i-a fost adresata plangerea es te investit prin plangerea prealabila numai cu privire la fapta care formeaza obiectul plangerii.




Daca pentru fapta descrisa nu se cere plangere prealabila, plangerea facuta va avea valoarea unei simple plangeri sau a unui denunt si,

deci daca a fost introdusa la organul de urmarire penala, acesta se va considera sesizat cu urmarirea acelei fapte, iar daca plangerea a fost introdusa

la instanta de judecata, aceasta o va t rimite organului de urmarire penala.

d) aratarea mijloacelor de proba de care partea vatamata intelege sa se foloseasca in dovedirea plangerii sale. Spre exemplu, daca

este vorba de infractiunea de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 Cod penal, trebuie atasat certificatul medico-legal din al carui

continut sa rezulte descrierea leziunilor si timpul necesar pentru ingrijiri medicale in vederea vindecarii, cat si proba cu martori care sa confirme ca

leziunile prevazute in certificatul medico-legal au fost cauzate de inculpat, cu vinovatie.

e) constituirea de parte civila a persoanei vatamate, cu precizarea obiectului acestei cereri si, atunci cand este cazul, cu indicarea

persoanei responsabile civilmente, care trebuie citata in proces.

Precizarea privind constituirea de parte civila se explica prin aceea ca intotdeauna, in cazul infractiunilor pentru care legea cere plangere

prealabila, vatamata este numai persoana fizica pentru care, in principiu, functioneaza regula disponibilitatii actiunii civile.

Actiunea civila se exercita din oficiu, in cazul persoanelor fizice prejudiciate material prin infractiuni numai daca persoana vatamata este

lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de ex ercitiu restransa (art. 17 alin. final Cod procedura penala ).

f) luarea unor masuri asiguratorii, in cazul in care persoana vatamata a suferit un prejudiciu material de pe urma infractiunii, drept

prevazut de dispozitiile art. 163 Cod procedura penala.

Masurile asiguratorii constau in indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru a bunurilor mobile si imobile apartinand invinuitului sau

inculpatului.

Alte elemente ce trebuie sa le contina plangerea prealabila sunt: semnatura partii vatamate si denumirea organului caruia i se adreseaza.

Plangerea prealabila va contine mentiunile complementare (mijloacele de proba, indicarea adresei partilor si a martorilor, constituirea de

parte civila, indicarea persoanei responsabile civilmente) numai atunci cand ele sunt cunoscute celui care face plangerea prealabila. Daca nu sunt

cunoscute actele complementare, pot fi completate ulterior, in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata careia i-a fost adresata

plangerea prea labila.

Calitatea de parte vatamata nu este necesar a fi mentionata in cuprinsul plangerii prealabile, deoarece aceasta implica, prin ea insasi,

declararea persoanei vatamate ca parte in procesul penal.

Dispozitiile art. 222 alin. 4 Cod procedura penala pot fi ex tinse si plangerii prealabile, ceea ce face posibil ca ea sa fie f acuta si oral, lipsita de

orice formalism[58].

Daca plangerea nu intruneste cerintele prevazute de art. 283 Cod procedura penala, judecatorul sa o restituie persoanei vatamate pentru

completare. Plangerea completata, chiar introdusa peste termenul legal, nu este tardiv introdusa daca prima varianta a fost introdusa in termen

legal[59].

Plangerea prealabila ceruta de art. 320 Cod penal si altele nu poate fi inlocuita printr-o declaratie luata persoanei vatamate in timpul

urmaririi penale. Ca urmare, lipsind plangerea prealabila, instanta de recurs a dispus incetarea procesului penal.

Solutia este discutabila. In masura in care din declaratia data in fata organului de urmarire penala ar fi rezultat toate elementele cerute de

art. 283 Cod procedura penala, aceasta declaratie poate fi considerata si ca plangere prealabila.

Legea procesuala nu cere ca o conditie de validitate a plangerii prealabile existenta unui inscris separat, vointa persoanei vatamate de a

pune in miscare actiunea penala putand sa se manifeste si in cuprinsul declaratiei date la organul de urmarire asupra faptei respective. Esential este

ca persoana vatamata sa f i cuprins in declaratia sa toate datele necesare si sa fi declarat ca voieste sa puna in miscare actiunea penala.

De altfel, organul judiciar are obligatia sa dea persoanei vatamate toate explicatiile si eventual sa-i ceara sa-si completeze declaratia si cu

datele care lipsesc.

[1]M. Popovici, Plangerea prealabila in reglementarea actualului Cod de procedura penala , in R.R.D. nr. 9/1969, pag. 23

[2]V. Dongoroz, in colab.,Explicatii teoretice, Op. cit., P.S., vol. II, pag. 100

[3]Gr. Theodoru, Op. cit., P .S., pag. 160; N. Volonciu, Op. cit., P .S., vol. I I, pag. 118; A. St. T ulbure, Op. cit., pag. 221; M. Apetrei, Op. Cit., pag. 234

[4] E.V. Ionaseanu, Procedura inceperii urmaririi penale, Ed. Militara, Bucuresti, 1979, pag. 130; I. Neagu, Lucia Moldovan, Drept procesual penal,Indreptar de practica judiciara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982, pag. 140

[5]N. Bonchis, Op. cit., pag. 99

[6]Gr. Theodoru, Op. cit., P .S., pag. 162

[7]V. Pavaleanu , Momentul consumarii infractiunii de tulburare de posesie, Dreptul nr. 5/1997, pag. 80; Maria Coltan, Plangerea prealabila .Tulburare deposesie, R.D.P . nr . 1/19 99, p ag. 142; Adrian Neacsu, Tulburare de posesie. Plan gere prealabila, R.D.P . nr . 2/20 00, p ag. 49

[8]Curtea Suprema de Justitie, s.pen., dec. nr. 111/1999 , Dreptul nr. 3/2000, pag. 142

[9]A se vedea deciziile nr. 337 , 338, 387, 394 , 398 si 400/1996, citate de V. P avaleanu, Op. cit., pag. 81

[10] Tudorel Toader, Momentul raportarii plangerii prealabile la infractiunea de tulburare de posesie, Dreptul nr. 12/1997, pag. 88; N. Bonchis, Op. cit.,

pag. 101

[11]T.M.B., s. II-a penala, d. nr. 12/1991, Culegere de practica judiciara penala pe anul 1991 a Tribunalului M. Bucuresti, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1992,pag. 207

[12]T. S. s.p. d. 1408 din 1981, R.R.D. , nr. 3, 1 982, pag. 66

[13]T. S. s.p. d. 1572 din 1979 , R.R.D. nr. 3, 19 80, pag. 74

[14]T .j. Sibiu, d.p. nr. 47 7 din 1981, R.R.D. nr. 6, 1 982, pag. 80; T .m. Bucuresti, s. a-II-a p., d. 823 din 1981, R.R.D. nr. 12, 1992, pag. 76; T .J. Sibiu, d.p.306, 1991, Dreptul nr. 9, 1992, pag. 79

[15]T. S. s.p. , d. 443 din 1982, R.R.D. , nr. 1, 1983, pag. 74

[16]T.M. Bucuresti, s. a-II-a p. d. nr. 12 din 1991 in Culegere de practica judiciara penala pe anii 1991, note de Papadopol V., pag. 207

[17]T. j. Botosani, d.p. 198 din 1981, R.R.D. nr. 11, 1981, pag. 6




[18]N. Giurgiu, op. cit., p. 55;

[19]Grigore Theodoru op . cit, p. 569;

[20]Rodica Mihaela Stanoiu Drept penal. Partea g enerala,1992, p. 184;

[21] Nicoleta Iliescu, in V. Dongoroz si colab.,Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roma n. Partea speciala, vol. II. Ed. Academiei

Romane, Bucuresti, 1976, p. 98;

[22]In Dongoroz, vol. II, p. 98,se arata ca si o entitate juridica dintre cele prevazute in art.145 C.pen. ar pu teaface, prin reprezentantii leg ali, plang ere

prealabila;

[23]Ion Neagu Drept procesual penal. Partea speciala ,Ed. Global Lex, Bucuresti, 2006, p. 104;

[24]Ibidem;

[25]Cu toate aceste argum ente, in practica judiciara mai recenta, unele instante s-au considerat legal sesizate prin plangerea prealabila a persoanei

juridice: Judecatoria Sighetul-Marmatiei, sent. pen. nr. 35 1/19.06.1998; Judecatoria Baia-Mare, sent. pen. nr. 2 557/15.11998;

[26]R.D.P. nr. 1/2006, p. 63;

[27]Judecatoria Sighetu Marmatiei, sent. pen. nr. 351/1998; Judecatoria Baia Mare, sent. p en. nr. 2557/1998;

[28]Lipsa mandatului special determina incetarea procesului penal in baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. f. C.proc.pen Curtea de Apel

Bucuresti , sectia a II-a penala, dec. nr. 52 4/16.10.1996;

[29]S.Kahane Nota. Titularii plan gerii pena le prealabile, in R.R.D. nr. 8/1972, p. 150;

[30]Maria Angela Tat u Limitele principiulu i disponib iliatti in procesul p enal, R.D.P. nr. 4/2001, p. 93;

[31]Teof il Antoniu Nota. Titularii plangerii pen ale prealab ile, in R.R.D., nr. 5/1973, p. 74;

[32]C.S.J., sect. pen., dec. pen. nr. 383/1995 , R.D.P., nr. 3/1995;

[33]Sonia Geagiu Proced ura pla ngerii prealab ile, Teza de doctorat, 1994, p. 78;

[34]Culegere de pract ica judiciara in materie penala pe anul 2004 , Curt ea de Apel Iasi, dec. pen. nr. 211/20 04;

[35]Buletinul Jurisprudentei. Culegere de practica judiciara pe anul 2004 , Drept p enal. Drept procesual penal. Infractiuni in legi speciale, Curtea d e

Apel Bu curesti, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2006;

[36]T. J. Braila, d.p. 417 din 1990, in R.R.D. nr. 9, 1991, p ag. 82

[37]Volonciu N. , Drept procesual penal, Bucuresti, 1972, pag. 30

[38]T.J. Bacau, dec. s.p. nr. 2748 din 16.11993, in Culegere de decizii pe anul 1993, Ed. Continent XXI si Universul, pag. 208-209

[39]Theodoru Gr., Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal, in Drept procesual penal, Ed. Moldova, 1979, pag. 58

[40]T.S. , s.p. , d. nr. 602/1977, C.D. , 1977, pag. 253; T.S. , s.p. , d. nr. 1248/1978, C.D. , 1978, pag. 372; T.S. , s.p. , d. nr. 1852/1980, C.D. , 1980, pag.

314

[41]T .m. Bucuresti, s. a-I-a p., d. nr. 863 din 1991, in Culegere de practica judiciara penala 1991 note de P apadopol V., pag. 245

[42]T.J. Suceava , d.p. nr. 375/1983, R.R.D. nr. 7, 1984, pag. 69

[43]T. S. s.p. , d. nr. 451 /1976, C.D. , 1976, p ag. 357

[44]T. j. Iasi, d.p. 195/1981, R.R.D. nr. 12, 1981, pag. 82

[45]T.j. Brasov, d.p. 639 din 8 septembrie 1992, Dreptul nr. 4 , 1994, pag. 91; T.M. Bucuresti, s. a I-a p., d. nr. 411/1990 in Dreptul nr. 7, 1992, pag.

85.

[46]C.S.J., s.p. , d. nr. 1397/1992 , in Dreptul' nr. 3, 1993, pag. 90.

[47]T. S. s.p., d. nr. 1248 din 1978 in C.D. , 1978, pag. 372

[48]T. S. , s.p., d. nr. 883 din 1981, R.R.D. , nr. 1, 1982, pag. 65

[49]T.m. Bucuresti, s. a-II-a p., d. nr. 2631/1975, R.R.D. , nr. 3, 1976, pag. 66; T.m. Bucuresti, s. a-II-a p., d. nr.339 din 1991, in Culegere de practicajudiciara penala pe anul 19 91, not e de Vasile Papadopol, pag. 1 50

[50]T. S. , s.p. , d. nr. 2398 din 1983, C.D. 1983, p ag. 299

[51]T.S. , s.p. , d. nr. 3137/1974, C.D., 1974, pag. 238

[52]T. S. , s.p. , d. nr. 50/1972, C.D. , 1972, pag. 111

[53]T.j. Timis, d.p. nr. 58/1980, R.R.D. nr. 7, 1980, pag. 57

[54]T. j. Bacau, d.p. nr. 1 57/1979, R.R.D. nr. 1, 1980 , pag. 70

[55]T. S. , s.p., d. nr. 630 /1989, in R.R.D. , nr. 3 din 1990, pag. 73

[56] In practica judiciara, cand era in vigoare procedura de impaciuire, s-a aratat ca indicarea gresita in plangerea adresata comisiei si, apoi , instantei de

judecata a prenumelui inculpatului nu este mot iv de n ulitate a pr ocedurii de impaciuire, daca adresa la care s-a facut citarea a fo st indicata co rect , iar in fata

instantei inculpatul, citat cu mentionarea corecta a numelui, confirma ca el este persoana la care se r efera plangerea prealabila (T.S, s.p., d. nr. 1157/1984,

in R.R.D. nr. 6/1985, p. 74)

[57] Gr. Theodoru, Drept procesual penal, Partea speciala, Ed. Cugetarea , Iasi, 1998, pag. 163; George Papu, Despre continutul plangerii prealabile si

efectele neregularitatilor in aceasta privinta, Drept ul nr. 5/2001, p ag. 200

[58]T. S. , s.p. , d. nr. 570 din 1973, R.I., pag. 108; T imbru judiciar. Brasov, d. p. nr. 617 din 1981, R.R.D., nr. 2, 198 2, pag. 70

[59]T.S., s.p. , d. nr. 6446 din 1971, R.R.D. , nr. 5, 1972, pag. 160; T.j. Suceava, d.p. nr. 1760 din 1972, R.R.D. , nr. 4, 1973, pag. 182; T .j. Constanta,d.p. nr. 108 din 1970, R.R.D., nr. 9, 1970, pag. 168; T.j. Timis, d.p. nr. 251 din 1970, R.R.D., nr. 6, 1970, pag. 175.

activitatea procedurala privind plangerea prealabila referat

Documents