acta moldaviae septentrionalis, muzeul judeţean botoşani

Acta Moldaviae Septentrionalis, Muzeul Judeean Botoaniwww.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Adresa redaciei: Muzeul Judeean Botoani Str. Unirii, nr. 15, Botoani
CP 710221, tel. 0231 513446 E-mail: [email protected]
Tehnoredactare: Eduard Setnic, Drago Lespezeanu Corectur: Dan Prodan
Tipar: Tipografia ~Botoani Str. Octav Onicescu, nr. 17
Tel.: 0231 585733 E-mail: [email protected]
Telefon: 0747 214 553 e-mail: [email protected]
ISSN: 1582-6112 © 2011 Muzeul Judeean Botoani
ACTA MOLDA VIAE SEPTENTRIONALIS X, 2011
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Volumul de fa include teme de
ISTORIE, CULTUR, CIVILIZAIE MEMORIALISTIC, MUZEOGRAFIE, ETNOGRAFIE,
structurate în ase seciuni:
111. Epoca modern; IV. Epoca contemporan;
V. Note bibliografice; VI. In Memoriam !
EdhUra QUADRAT Botoani, 2011
CUPRINS
- Cuvânt Înainte- Dan PRODAN .............................................................................................. 9 - Lista colaboratorilor la AMS, X, 20 Il .................................................................................. Il -Abrevieri utilizate în AMS, X, 20 Il ....................................................................................... 12
+ SECIUNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE ..................................................... 15
-Maria DIACONESCU, Locuirea eneolitic de la Vorniceni, Pod Ibneasa,jud. Botoani ..... 15 - Aurel MELNICIUC, Unele consideraii privind tipologia i distribuia aezri/ar Cu-
cuteni (faza A-B) în câmpia Jijiei Superioare i a Baeului ......................................... 20 -Mihai CORNACI, Din emisiunile monetare ale Împratului Traian .................................... 30
+ SECIUNEA a 11-a: EPOCA MEDIE .............................................•..........•..................... 34
-Alexandru PÂNZAR, Originea lui Stanislav de Ielova-Rotompan. O ipotez ..................... 34 -Mihai MAXIM, Brila otoman (/538-171 1). Consideraii generale .................................. 44 - Maria Del PILAR CHOUZA-CALO, Mary Magdalene: iconographic image and literary
subject in Counter-Reformation Spain .......................................................................... 49 -Daniel BOTEZA TU, Sate din ocolul Botoani/ar aflate În stpânire particular ............... 54 - Andrei-Liviu PRODAN, Sighioara. oraul-muzeu. Trecut istoric i oportuniti tu-
ristice (1) ........................................................................................................................ 82
- Nicoleta Delia VIERU, Paul-Narcis VIERU, Componentele cadrului natural i rolul lor În procesul de umanizare a teritoriului municipiului Botoani .............................. 94
- Vasile ADSCLIEI, Viaa cultural a Dorohoiului. Învmântul de la Grigore Alexandru Ghica la Cuza Vod ................................................................................... 104
- Dan PRODAN, Etapele bibliografiei binomiale Alexandru ioan Cuza - Unirea din 1859 (III) ............................................................................................................... 112
- Gheorghe-Florin TIRB , Din viaa politic a României În vremea Rzboiului de Independen. Gruparea "Centru" ............................................................................. 143
-Bogdan CARANFILOF, Conservatorismul românesc (1862-1922). Origini. Doctrin. Partid. Guvernare. Personaliti ................................................................................ 156
- Gic MANOLE, Vocaia de lider a lui Maiorescu. De la amiciie la rivalitate cu P.P. Carp ..................................................................................................................... 166
- tefan S. GOROVEI, Trei scrisori ale Ecaterinei N. Iorga ................................................. 191 -Bogdan POPA, Nicolae Iorga i .. Cercetaii României". De la entuziasmul Începutu-
rilor la mizeria refogiului (1914-1918) ....................................................................... 196 - tefan CERV A TIUC, Documente inedite sau mai puin cunoscute privind viaa i
activitatea profesoarei Ortansa Buzoianu ................................................................... 204 - Sergiu BALANOVICI, Divizia 8 in/anterie În perioada neutralitii i În campania
din anul 1916 ............................................................................................................... 207
- Radu FILIPESCU, Românii transnistreni În dezbaterile Parlamentului Româ- niei (1919-1937) .......................................................................................................... 217
-tefan S. GOROVEI, Dialog epistolar Artur Gorovei- Constantin Gane ......................... 225 -Gheorghe I. FLORESCU, Memoriile lui N. Iorga, între aide-memoire i document (I) ..... 237 - Iulian-Ctlin NECHIFOR, Economia României dup al doilea rzboi mondial .............. 263 -George-Lucian ARHIP, Câteva fotografii referitoare la preotul Victor Mironescu
(1883-1929), din satul Miorcani,judeul Botoani ....................................................... 272 -Gheorghe MEDIAN, Victime ale terorii comuniste- dr. Nicolae Merior (1922-1984) ... 276 -Ana FLORESCU, Maetri ai artei româneti- Rudolf Schweitzer-Cumpna sau me-
moria unei expoziii retrospective ............................................................................... 282 - Gabi GOMBO, Misteriosul deces al scriitorului mason Mihail Sadoveanu, un subiect
.. interzis" de 50 de ani ................................................................................................ 289 - Mihai MA TEl, I.D. Marin i Pedagogia lui Creang ......................................................... 293 - Eduard SETNIC, Muzeul Raional Botoani. Impresii de cltorie (1960) ......................... 297 - Violeta BUDI-DAMASCHIN, Propuneri de reorganizare tematic a expoziiei per-
manente din Casa Memorial "Nicolae Iorga" Botoani ........................................... 307 -Ionel BEJENARU, Medievistul Leon imanschi (1938-2005)- îndrumtor la Muzeul
Raional Botoani ......................................................................................................... 315
+SECIUNEA a V-a: NOTE BIBLIOGRAFICE ............................................................. 317
-George-Lucian ARHIP, Sumant! anuare/or Muzeului Judeean Botoani 1978-2011 ........ 317 -Dan PRODAN, Recenzii i note bibliografice .................................................................... 339 - Steliana BL TU , Masca- univers antropologie (Emilia Pavel) .................................. 355
t SECIUNEA a VI-a: IN MEMORIAM ! ....................................................................... 360
- Gabriela Zizi Coroliuc (Ionel BEJENARU) ....................................................................... 360
CONTENTS
- Foreword at AMS, X, 2011- Dan PRODAN .......................................................................... 9 - List of authors at AMS, X, 2011 ............................................................................................. 11 - Abbreviations used in AMS, X, 2011 ..................................................................................... 12
+ SECTION 1: ANCIENT HISTORY- ARCHAEOLOGY .............................................. 15
-Maria DIACONESCU, L'habitat eneolique cucutenienne du Vorniceni, Botoani, Romania ..... 15 - Aurel MELNICIUC, Some considerations regarding the tipology and the distribution
ofthe Cucuteni (phase A-B) seulementsfrom the Upper Plain of Jijia and Baeu . ...... 20 -Mihai CORN ACI, From monetary emissions of Emperor Traianus ..................................... 30
+ SECTION 11: MEDIAEVAL HISTORY- MIDDLE AGES ......................................... 34
-Alexandru P ÂNZAR, The origin of Stanislav of Ielova-Rotompan. A hypothesis. . ............. 34 -Mihai MAXIM, The ottoman Brila (1 538-1711). General considerations ......................... 44 - Maria Del PILAR CHOUZA-CALO, Mary Magdalene: iconographic image and literwy
subject in Counter-Reformation Spain .......................................................................... 49 - Daniel BOTEZA TU, The villages from the area of Botoani Town in private pro-
perty ............................................................................................................................... 54 - Andrei-Liviu PRODAN, Sighioara, the ci(v-museum. Historical past and touri.s·t
opportunenesses ............................................................................................................. 82
+ SECTION III: MODERN HISTORY ............................................................................... 94
-Nicoleta Delia VIERU, Paul-Narcis VIERU, Landscape components and their role in the humanization of Botosani municipality ............................................................... 94
- V asi le ADSCLIEI, Cultural environment of Dorohoi in Modern Age. The scholarship from Grigore Alexandru Ghica to Cuza Vod ............................................................ 104
- Dan PRODAN, The stages of the Alexandru Ioan Cuza-Union of 1859 binomial bibliography (III) ......................................................................................................... 112
- Gheorghe-Florin TIRB , From Romania 's politica/ life during the War of In- dependence. The politica/ group ., Centre" ................................................................. 143
- Bogdan CARANFILOF, Romanian conservatism (1862-1922). Origins. Doctrine. Party. Government. Personalities ............................................................................... 156
- Gic MANOLE, The leader 's vocation of Titu Maiorescu. From friendship to rivalry with P.P. Carp ............................................................................................................. 166
- tefan S. GOROVEI, Trois lettres de Catherine N. Iorga .................................................. 191 - Bogdan POPA, Nicolae Iorga and the "Boy-Scouts of Romania". From the enthu-
siasm ofthe beginning to the misery ofthe refoge (1914-1918) ................................. 196 -tefan CERVATIUC, Original documents or less known on the life and work the
teacher Ortansa Buzoianu ........................................................................................... 204 - Sergiu BALANOVICI, Division 8 infantry during the neutrality and in the campaign
from 1916 ..................................................................................................................... 207
+ SECTION IV: CONTEMPORARY HISTORY ............................................................ 217
- Radu FILIPESCU, The romanians in Transnistria in the debates of the Romanian Parliament (1919-1937) .............................................................................................. 217
- tefan S. GOROVEI, Dialogue epistolaire Arthur Gorovei- Constantin Gane ................ 225 -Gheorghe 1. FLORESCU, The memoirs ofN Iorga, between aide-memoir and document(!) ...... 237 - Iulian-Ctlin NECHIFOR, The economy of Romania after the World War II ................... 263 -George-Lucian ARHIP, Some pictures ofpriest Victor Mironescu (1883-1929), from
Miorcani Village, former Dorohoi County .................................................................. 272 - Gheorghe MEDIAN, Les victimes de la terreur communiste: dr. Nicolae Merior
(1922-1984) ................................................................................................................. 276 -Ana FLORESCU, Masters of the romanian art- Rudolf Schweitzer- Cumpna or
the memory of a retrospective exhibition ..................................................................... 282 - Gabi GOMBO, The mysterious death of the mason writer Mihail Sadoveanu, a
"forbidden" topic for almost 5 O years ........................................................................ 289 -Mihai MA TEl, I.D. Marin and Pedagogy of I. Creang .................................................... 293 -Eduard SETNIC, lmpressions to Museum Department of Botoani ( 1960) ........................ 297 - Violeta BUDI-DAMASCHIN, Proposals for thematic reorganization ofthe perma-
nent exhibitionfrom the Nicolae Iorga Memorial House Botoani ............................ 307 - Ionel BEJENARU, The mediaevalist Leon imanschi (1938-2005) - guide at Dis-
trict Museum of Botoani ............................................................................................. 315
+ SECTION V: BIBLIOGRAPHICAL NOTES ............................................................... 317
- George-Lucian ARHIP, The summary of the annuals of Botoani County Museum (1978-2011) ..................................................................................... 317
-Dan PRODAN, Reviews and bibliographical notes ............................................................ 339 - Steliana BL TU , Le masque- univers anthropologique (Emil ia Pavel) ...................... 355
+ SECTION VI: IN MEMORIAM ! ................................................................................... 360
- Gabriela Zizi Coroliuc (Ionel BEJENARU) ........................................................................ 360
CUVÂNT ÎNAINTE
Iat-ne ajuni la voi. X, 2011 al AMS, editat de Muzeul Judeean Botoani. Volumul aniversar cuprinde un Cuvânt-înainte explicativ, Lista colaboratorilor i Abrevierile utilizate în cadrul periodicului botonean (în completare se vor consulta i: Bibliografia Istoric a României, voi. XI-XII, Editura Academiei Române, 2007-2010 (Abrevieri); AMS, IX, 2010, Botoani, pp. 12-14), include ase seciuni tematice, cu articole i studii inedite.
Prima secfiune, intitulat convenional-didactic Epoca veche-arheologie, adun trei contribuii tematice elaborate de Maria Diaconescu (despre aezarea neolitic de la Vomiceni Pod Ibneasa, jud. Botoani), Aurel Melniciuc (cere tipologizeaz aezrile Culturii Cucuteni din zona Jijia superioar-Baeu) i Mihai Cornaci (care prezint trei emisiuni monetare ale îm pratului Traian, cuceritorul Daciei, cu 1905 ani în urm).
Urmtoarea seciune, a doua, denumit Epoca medie, reunete cinci contribuii care ana lizeaz evoluii istorice derulate între secolele XII-XIX. Astfel, Alexandru Pânzar lanseaz o ipotez incitant referitoare la originea lui Stanislav de Ielova-Rotompan, boier în sfatul rii Moldovei la sfâritul secolului al XIV -lea i la începutul celui urmtor. Turcologul Mihai Maxim formu leaz consideraii generale referitoare la Brila otoman între 1538-1711. Andrei-Liviu Prodan prezint trecutul istoric al Sighioarei i oportunitile turistice ale oraului-muzeu in aer liber. Maria De! Pilar Chouza-Calo analizeaz dubla ipostaz a receptrii Mariei Magdalena în Contrareforma spaniol: simbol iconografie i subiect literar. Daniel Botezatu prezint evoluia unor sate din ocolul târgului Botoani, aflate in stpânire particular, intre secolele XVI-XIX.
Seciunea a treia, intitulat generos, cronologic-tematic, Epoca modern, include 10 contribuii specifice. Nicoleta Delia Vieru i Paul Narcis Vieru prezint caracteristicile cadru lui natural i ale urbanizrii Municipiului Botoani în secolele XVIII-XX. Vasile Adscliei analizeaz evoluia cultural a oraului Dorohoi în perioada 1849-1864, sectorul Învmânt. Dan Prodan contureaz ultima etap cronologic ( 1989-20 Il) a bibliografiei tematice Alexandru Ioan Cuza-Unirea din 1859. Gheorghe-Florin tirb! prezint concepia ideologic i activi tatea politic a gruprii conservatoare "Centru" în deceniul opt al secolului al XIX-lea. Bogdan Caranfilof structureaz caracteristicile conservatorismului românesc, în perioada sa clasic de manifestare, pe direciile: origini doctrinare, ideologie, partid politic, guvernare, oameni poli tici reprezentativi. Gic Manole prezint un studiu de caz "conservator": omul politic Titu Maiorescu i evoluia relaiilor sale cu liderul conservator P.P. Carp, de la prietenie la dum nie politic. tefan S. Gorovei public trei scrisori ale Ecaterinei N. Iorga ctre Elena Gorovei (1904). tefan Cervatiuc prezint un set de documente inedite despre viaa i activitatea profe soarei Ortansa Buzoianu. Sergiu Balanovici reconstituie traseul misiunilor de pace i de rzboi ale Diviziei 8 infanterie în perioada 1914-1916. Bogdan Popa lmurete legturile ideatico educaionale ale lui N. Iorga, mare formator de caractere umane, cu micarea "Cercetailor României", în perioada foarte grea a Primului rzboi mondial.
În seciunea a IV-a, Epoca contemporan, sunt cuprinse 12 contribuii tematice. Radu Filipescu prezint problema românilor transnistrieni în dezbaterile Parlamentului României Mari (1919-1937). tefan S. Gorovei, harnic editor de izvoare istorice epistolare, public Il scrisori ale comunicrii letrice între Artur Gorovei i Constantin Gane, ultimul cu o etap boto nean în biografia sa. Gheorghe/. Florescu analizeaz Memoriile lui Nicolae Iorga, ca izvor istoric subiectivo-obiectiv situat între aide-memoire i document istoric (la aniversarea Nicolae Iorga 140 1 1871-2011). lulian-Ctlin Nechifor realizeaz o radiografie pertinent, obiectiv, a economiei româneti în perioada 1948-1958. George-Lucian Arhip ilustreaz fotografic câteva momente din viaa i activitatea preotului rural Victor Mironescu, de la Miorcani, jud. Boto ani. Gheorghe Median omagiaz o victim a terorii comuniste, dr. Nicolae Merior, la 90 de ani de la natere. Ana Florescu prezint activitatea artistic i expoziia retrospectiv ale picto-
rului Rudolf Schweitzer-Cumpna. Gabi Gombo lanseaz o ipotez incitant referitoare la cauza morii scriitorului Mihail Sadoveanu ( 1961 ). Mihai Matei readuce în atenia noastr activitatea didactico-educativ i tiinific-de cercetare (cu a sa monografie Pedagogia lui Creang, la 70 de ani de la tiprirea ediiei 1) a prof. I.D. Marin, în perspectiva celor 100 de ani de la naterea sa (1912-2012). Eduard Setnic prezint câteva impresii ale unor vizitatori la Muzeul Regional Botoani, în 1960. Violeta Budi-Damaschin formuleaz propuneri de reor ganizare tematic a expoziiei permanente din Casa Memorial "Nicolae Iorga" din Botoani, dup reabilitarea arhitectonic a acesteia în 2010-20ll(la aniversarea Nicolae Iorga 140 1 1871-2011). Ionel Bejenaru contureaz o secven din activitatea muzeistic a regretatului te fanolog Leon imanschi la Botoani, în 1961.
Seciunea a V-a, Note bibliografice, include 3 prezentri de cri i periodice. Astfel, George Arhip prezint sumarul publicaiilor periodice editate de Muzeul Judeean Botoani, Hierasus i Acta Moldaviae Septentriona/is, între 1978-2011. Dan Prodan realizeaz prezen trile generale ale unor cri aprute între 2007-2011. Steliana Bltu contureaz limitele uni versului antropologie al mtii i al simbolurilor ei, pe baza unei monografii consacrate acestui obiect mirific, elaborat de Emilia Pavel.
Ultima seciune, a VI-a, In Memoriam!, prezint medalionul Gabriela Zizi Coroliuc, semnat de Ionel Bejenaru.
Patemitatea i responsabilitatea ipotezelor, afirmaiilor, concluziilor etc. din contribuiile incluse în AMS, X, 20I 1, aparin exclusiv autorilor acestora, conform Codului Penal. Acum, dup apariie, nu ne rmâne decât s parcurgem contribuiile incluse în AMS, X, 2011 i s ma nifestm atitudini tiinifice obiective, critice, fa de analizele, concluziile sau ipotezele for mulate în articolele i studiile periodicului. Volumul urmtor, XI, 2012, va include contribuii cu tematici diverse, dar i referitoare la evoluii istorice i aniversri/ comemorri specifice zo nei Botoani.
DanProdan
Vasile ADSCLIEI
George-Lucian ARHIP Sergiu BALANOVICI Steliana BL TU Ionel BEJENARU Daniel BOTEZA TU
LISTA COLABORATORILOR LA AMS, X, 2011
- prof. de istorie în Dorohoi, doctor în istorie al Universitii "ALI. Cuza" Iai;
- prof., muzeograf la Muzeul Judeean Botoani; - doctor în istorie, muzeograf la Muzeul Judeean Botoani; - prof., muzeograf la Muzeul Judeean Botoani; - prof., fost muzeograf la Muzeul Judeean Botoani; - pro(, doctor în istorie, inspector general adjunct la ISJ Bo-
toani;
Violeta BUDI-DAMASCHIN - pro(, muzeograf la Casa Memorial "Nicolae Iorga" Bo toani;
Bogdan CARANFILOF tefan CERV ATIUC
Mihai CORNACI
Radu FILIPESCU
Ana FLORESCU
Dan PRODAN
Andrei-Liviu PRODAN Eduard SETNIC Gheorghe-Florin TIRB Nicoleta Delia VIERU Paul Narcis VIERU
- prof. de istorie, Botoani; - prof., pensionar, fost arhivist al Direciei Judeene Boto-
ani a Arhivelor Naionale ale României; -bibliotecar la Biblioteca Judeean Botoani, numismat, co
lecionar, membru al Societii Numismatice Române - Filiala Botoani;
- Ph. 0., Dominican College, New York, USA; - prof., pensionar, fost muzeograf la Muzeul Judeean Bo-
toani;
- muzeograf, eful Seciei de Art a Muzeului Judeean Bo toani;
- cercettor tiinific la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol", Iai;
-jurnalist, Botoani; - prof., univ. dr., directorul Institutului "Sever Zotta"- Iai;
- prof., doctor în istorie al Universitii "Al.I. Cuza"- Iai,
director al CCD Botoani; - pro( de istorie, pensionar, Botoani; - pro( univ. dr. la Universitatea din Bucureti, director al
Institutului Cultural Român "Dimitrie Cantemir" din Is tanbul- Turcia;
- prof., muzeograf la Muzeul Judeean Botoani; - prof. dr., muzeograf, restaurator la Muzeul Judeean Bo-
toani;
- prof., doctor în istorie, Botoani; - master în istorie al Universitii "ALI. Cuza"- Iai;
- doctor în istorie, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" - Bu- cureti.
- prof., doctor în istorie, colaborator al Muzeului Judeean Botoani;
- prof., masterand la FEAA Iai; - prof. muzeograf la Muzeul Judeean Botoani; -doctor în istorie al Universitii "Al.I. Cuza", Iai; - pro( în Botoani, doctorand al Universit~i "Al.I. Cuza", Iai; - prof., doctor în geografie al Universitii "Al.I. Cuza", Iai;
- AARMN =Analele Academiei Române. Memorii i Notie, seciunea II - Bucureti;
- AARMSI =Analele Academiei Române. Memoriile Seciunii Istorice - Bucureti; -Adi= Analele de Istorie- Bucureti; = AIPCR- Bucureti;
- AG =Arhiva Genea/ogic- Iai; - AHR = The American Historica/ Review- New York; -Al/AC= Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie- Cluj Napoca; -Al/AX!= Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. D. Xenopol» lai- 1964- 1989; - All.XI =Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol» lai - 1990 - - AIM = Arheologiceskie issledovanija v Mo/davii- Kiinev;
- AIR =Arhiva Istoric a României- Bucureti; - AISPAIM = Anuar. Institutul de Studii Politice, de Aprare i Istorie Militar -Bucureti; -AM= Arheo/ogia Moldovei- Iai- Bucureti;
- AMM = Acta Moldaviae Meridionalis- Vaslui; - AMMR =Anuarul Muzeului Marinei Române- Constana;
- AMN = Acta Muzei Napocensis- Cluj-Napoca; - AMR = Arhivele Militare ale României - Piteti;
- AMS = Acta Moldaviae Septentriona/is- Botoani;
- AMedCS = Arheologia Medieval. Muzeul Cara-Severin - Reia;
- ANIC =Arhivele Naionale Istorice Centrale- Bucureti;
- ANR =Arhivele Naionale ale României- Bucureti;
- AnP =Analele Putnei- Putna, Suceava; - AOASH = Acta Oriental ia Academiae Scientarum Hungariae- Budapesta; -AR= Arhiva Româneasc- Bucureti;
- ARBSH =Academie Roumaine. Bulletin de la Section Historique- Bucarest; - ArhT =Arhivele Totalitarismului- Bucureti;
- AT =Ars Transilvaniae- Cluj Napoca; -A UBI =Analele Universitii Bucureti. Istorie- Bucureti; -A UDCI =Analele Universitii «Dimitrie Cantemin) -Istorie- Bucureti;
- AUVSAH = Annales d' Universite ((Valahia)). Section d'Arheologie el d' Histoire- Târgovite;
- BAIESEE = Bulletin de /'Association Internationale des Etudes Sud-Est Europeen- Bucarest;. - BCIR = Buletinul Comisiunii Istorice a României- Bucureti;
- BCMI = Buletinul Comisiunii Monumente/ar Istorice - Bucureti;
- BMA = Bibliotheca Memoriae Antiqvitatis, Piatra Neam; - BMI = Buletinul Monumente/ar Istorice- Bucureti;
- BMMN = Buletinul Muzeului Militar Naional- Bucureti;
- BOR =Biserica Ortodox Român- Bucureti; - BSNR = Buletinul Societii Numismatice Române - Bucureti;
- BSOAS = Bulletin of the Schoo/ of Oriental and African Studies - London; - BTTD = Belgeler/e Tiirk Tarih Dergisi- Istanbul; - BTTK = Belleten. Tiirk Tarih Kurumu- Ankara; - BZ = Byzantinische Zeitschrift- Leipzig; - B = Balcania - Bucarest; - CA = Cercetri Arheologice- Bucureti; - cea = circa; - CCAR = Cronica cercetrilor arheologice din România - Bucureti;
- CI = Cercetri Istorice- Iai; - CL = Convorbiri Literare- Bucureti;
- CLSO = Caietele Laboratoru/ui de Studii Otomane - Bucureti;
- CN = Cercetri Numismatice - Bucureti;
- CT = Columna lui Traian - Bucureti;
- DAD= Dezbaterile Adunrii Deputailor- Bucureti;
- DB = Diametru( Bazei vasului; - DG = Diametru( Gurii vasului; - DGAS = Direcia Generali a Arhivelor Statului -Bucureti; - d.Hr. = dup Hristos; - DI = Dosarele Istoriei - Bucureti;
- DIR =Documente privind istoria României- Bucureti;
- DJASI =Direcia Judeean a Arhivelor Statului- lai;
- DM =Diametru( Maxim al vasului - DR = Destin Românesc- Chiinu;
- DRH = Documenta Romaniae Historica - Bucureti;
- D/01 = Documente privitoare la istoria oraului lai- Iai;
- EBPB = Etudes Byzantines et Post-Byzantines- Bucarest; - EDP = Editura Didactic i Pedagogic- Bucureti;
- EE = Editura Enciclopedic- Bucureti;
- FIMPRS =File din istoria militar a poporului român. Studii- Bucureti;
- EHR = English Historical Review- London; - ES = Era Socialist- Bucureti;
- EE = Editura tiinific i Enciclopedic- Bucureti;
- ed. = editor; - edit. = editura; - f. = fila; - FC =Forum Cultural- Botoani;
- ff. =filele; - FPM = Foae pentru minte, inim i literatur- Braov, 1838-1865; - GB = Glasul Bisericii- Bucureti;
- H = Hierasus- Botoani;
- H. = Hegira; - ha = hectar 1 hectare; - HU = Historia Urbana, Sibiu- Bucureti;
- HUS = Harvard Ukrainian Studies- Cambridge Mass.; - JESHO =Journal ofthe Economic and Social History ofthe Orient- Leiden; - I = Înlimea vasului; - IMBMIM= Ioan Neculce. Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei- Iai;
- IMF ANS = lzvestija moldavskogo filiala AN SSSR- Kiinev; - JTS = Journal ofTurkish Studies- Cambridge Mass.; - JGO = Jahrbiicher for Geschichte Osteuropas- Munchen; - LC = Lupta de Clas - Bucureti;
- LÎP = Lupta Întregului popor - Bucureti, din 1990 a devenit RIM =Revista de Istorie Militar - Bucureti;
- LR = Limba român- Chiinu;
-MA = Memoria Antiquitatis- Piatra Neam; - MCA = Materiale i Cercetri de Arheologie- Bucureti;
-MI= Magazin Istoric- Bucureti;
- MID = Magazin Istoric pentru Dacia - Bucureti;
- MMS = Mitropolia Moldovei i Sucevei- Iai;
- MN = Muzeul Nafional- Bucureti;
- MOR = Monitorul Oficial al României- Bucureti;
- MSIAR = Memoriile Secfiei de tiine Istorice a Academiei Române - Bucureti; - NRL = Neamul Românesc Literar- Vlenii de Munte; - p. =pagina; - pp. = paginile; - RA = Revista Arhivelor- Bucureti;
- RAJBT = Repertoriul Arheologic al Judefului Botoani, întocmit de Alexandru Punescu, Paul adurschi, Vasile Chirica, voi. I-II, Bucureti, 1976, 395 p. +hri;
-REF= Revista de Etnografie i Folclor- Bucureti;
- RFR =Revista Fundafii/or Regale- Bucureti;
- REI = Revue des Etudes Islamiques - Paris; - RER = Revue des Etudes Roumaines - Paris; - RESEE = Revue des Etudes Sud-Est Europeenes- Bucarest; - RHSEE = Revue Historique du Sud-Est Europeen - Bucarest; - Rl =Revista Istoric- Bucureti;
- RIAF =Revista pentru Istorie, Arheologie i Filologie- Bucureti;
- RIHM = Revue Internationale d'Histoire Militaire- Bucarest; - RIMed =Revista de Istorie Medical- Bucureti; - RIMold = Revista de Istorie a Moldovei - Chiinu;
- RIR = Revista Istoric Român- Bucureti;
- RITL = Revista de Istorie i Teoria Literar- Bucureti;
- RM = Revista Muzeelor- Bucureti;
- RMM-MIA = Revista Muzeelor i Monumente/ar- Monumente Istorice i Art- Bucureti;
- RPH = Roumanie. Page d'Histoire- Bucarest; - RREI = Revue Roumaine des Etudes Internationales - Bucarest; - RRH = Revue Roumaine d'Histoire- Bucarest; - RRSI = Revista Român de Studii Internationale- Bucureti; - RSI = Rivista degli Studi Internazionale- Roma; - Rsl = Romana- Slavica- Bucureti;
- RT = Revue de Transylvanie- Cluj; -SA = Sovetskaja Arheologhija- Moskva; - SAHIR =Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae- lai;
-SAI= Studii i Articole de Istorie- Bucureti;
- SAO =Studia et Acta Orientalia- Bucarest; - SCIA =Studii i Cercetri de Istoria Artei- Bucureti;
- SCIV =Studii i Cercetri de Istorie Veche- Bucureti;
- SCIVA =Studii i Cercetri de Istoria Veche i Arheologie- Bucureti;
- SCN = Studii i Cercetri de Numismatic - Bucureti;
- SCI = Studii i Cercetri tiinfifice Istorice- lai;
- SMIM = Studii i Materiale i Istorie Medie- Bucureti;
- SMIMod = Studii i Materiale de Istorie Modern - Bucureti;
- SMISv = Studii i Materiale de Istorie. Suceava- Suceava; - SMMIM =Studii i Materiale de Muzeografie i Istorie Militar- Bucureti;
- s.n. = serie nou; - SOF = Siid- Ost Forschungen - MUnchen; - SRdl = Studii. Revist de Istorie - Bucureti;
- ST =Studii Teologice- Bucureti; - SUBBH =Studia Universitatis «Babe-Bolyain. Historia- Cluj Napoca; - s.v. =serie veche; - TMIR = Tezaurul de Monumente Istorice pentru România- Bucureti;
- TOEM = Tiirk-i 'Osmani Encumeni Mecmua 'si - Istanbul; - TR = Transylvanian Review- Cluj; - v. =vezi;
Maria Dlaconescu, Locuirea eneolitic de la Vomiceni, Pod lbneasa, jud. Botoani 15
SECIUNEA 1 EPOCA VECHE - ARHEOLOGIE
Maria DIACONESCU
LOCUIREA ENEOLITIC DE LA VORNICENI, POD- IBNEASA, JUD. BOTOANI
În cei peste 125 de ani de cercetare ai culturii Cucuteni a fost urmrit evoluia acestei civilizaii, în cele trei faze pe care aceasta le-a cunoscut. Dintre acestea faza de mijloc, A-B rmâne cea mai puin analizat, într-un con de umbr, caracteristicile sale eseniale nefiind clar definite. Multe din aezrile acestei faze au fost cercetate parial, multe materiale sunt înc inedite.
Contieni de importana acestei faze, zise iniial "de tranziie", cercettori preocupai de aceast civilizaie, precum Ioan Nestor1
, Hortensia Dumitrescu2 , Vladimir Dumitrescu3
Mircea Petrescu-Dâmbovia5, Attila Laszlo6 , Aristotel Crimaru7 , Paul adurschi8 , Dan Monah i tefan
Cuco9, Anton Niu10 - pentru a aminti o parte dintre acetia, au cutat trasturile ce difereniaz aceast faz de celelalte dou ale culturii Cucuteni.
Aezarea cucutenian de la Vorniceni Pod - Ibneasa, încadrat în faza A - B a culturii este cunoscut în literatura de specialitate datorit valorii i varietii artefactelor descoperite, a informaiilor referitoare la faza de mijloc a culturii. Cercetrile desfurate între anii 2001 - 201 O în cele 7 campanii 11
au adus date interesante despre modul de construire a locuinelor12 despre evoluia acestei civilizaii în cadrul fazei de mijloc a culturii 13
•
Zona geografic în care se afla aezarea cucutenian de la Vorniceni face parte din jumtatea nor dic a Câmpiei Moldovei16
, a Jijiei superioare, a Baeului i ocup o poziie central în cadrul teritoriului jud. Botoani. Regiunea aceasta de step i silvostep, cu condiii de mediu prielnice vieii omeneti prin existena cursurilor de ap, a unor ci de legtur lesnicioase, a fertilitii solului erau preferate de comu nitile preistorice, fapt ce a determinat creterea numrului de aezri. Relieful zonei are aspect vlurit,
1 1. Nestor, .,Spturile de pe antierele Valea Jijiei in anul 1950", in SCIV, 2, 1, 1951, pp. 84-94. 2 H. Dumitreseu, .,Santierul arheologic Traian", în SCJV, 1955, 6, 3-4, pp. 459-460. 3 VI. Dumitrescu, .,La station prehistorique de Traian: fouilles des annees /936, /938 et /940", în Dacia, IX-X (1941-1944), pp. 11-114; idem, .. Unele probleme ridicate de aezarea cucutenian de la Drgueni ljud. Botoani)", în Din trecutul judetului Botoani, Botoani, 1974, pp. 33-46. 4 S. Marinescu - Bîlcu, .. Ceramica cucutenian de la Drgueni: trtaditii, creatii proprii, aspecte regionale", în SCIVA, 1989, 40, 3, pp. 215-239. s Mircea Petrescu - Dimbovita, Cucuteni, Bucureti, 1966; M. Petrescu - Dimbovita, M. C. Vleanu, Cucuteni - Cettuie. Monografie arheo/ogic, 2004, BMA. XIV. 6 A. Laszlo, .. Cercetri arheologice in aezarea Cucuteni A-B de la Hui", în AM, 1966, IV, pp. 7- 22. 7 A. Crimaru, Drgueni. Contributii la o monografie arheologic, Bacu, 1977; idem, .,Noi descoperiri arheologice pe valea Podrigei ",în H, 1979, Botoani, pp. 97- 120. 8 P. adurschi, .,Aezarea eneo/itic din turbria de la Lozna, Oud Botoani)", în Materiale, XV, Bucureti, pp. 86-92. 9 D. Monah i St. Cuco, Aezrile culturii Cucuteni din România, Iai,l985. 10 A. Niu, Formarea i clasificarea grupelor de stil AB i Bale ceramicii pictate Cucuteni- Tripo/ie, lai, 1984. 11 P. adurschi, Cronica cercetrilor arheologice, Campania 2001, Bucureti, pp. 336- 337; M. Diaconescu, .. Vomi ceni, comuna Vomiceni, judetul Botoani, punct Pod Ibneasa" în Cronica cercetrilor arheologice, Campania 2002, pp. 342- 343; idcm, Campania 2003, pp. 372- 374; idem, Campania 2007, pp. 330- 331; idcm, Campania 2008, pp. 348- 349; idem, Campania 20/0, pp. 244-245. 12 M. Diaconescu, .. Unele aspecte cu privire la construciile din aezarea cucutenian de la Vomiceni, Pod- Ibneasa ", sub tipar în Acta Musei Tutovensis, Bârlad. 13 M. Diaconescu, ., La ceramique el la plastique cucuteniennes de Vomiceni (dep. de Botosam)", în voi. Cucuteni 120 ans des recherche le temps du bilan, Piatra Neam, 2005, pp. 353-367. 14 A. Crirnaru, .,Drgueni, Contribuii la cunoaterea neo/iticului din imprejurimile Svenilor ljudBotoani) ",în SCIV, 21, 2, 1970, p. 268 i unn. Il Al. Punescu, P. adurschi, V. Chirica, RAJBT Bucureti, 1976, pp. 299, 300. 16 V. Tufescu, Judetul Botoani, Bucureti, 1977, pp. 5- 8; V. Bcuanu, Câmpia Moldovei- Studiu geomorofologic, Bucureti, 1968, p. 21, 196, 197, vezi i harta fig. 60.
16 AMS, X, 2011, SEC{IUNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
cu interfluvii colinare, deluroase, fragmentate de reeaua hidrografic care se desfoar sub forma unor vi largi, cu versani afectai de procesele de alunecare sau de aspecte toreniale. Dealurile i colinele sunt orientate N- V, S - E, desprite de vi dispuse perpendicular sau paralel cu direcia înclinrii straturilor geologice. Acestea ajung la altitudinea de 175 - 200 m, câteva cote se încadreaz între 225 - 245 m. Cele mai coborâte altitudini sunt în Valea Ibnesei i Valea Vomicesei (90 i 122 m)17
. Sub influena factorilor exogeni, relieful a suferit importante transformri prin eroziune, alunecri de teren, surpri, solifluxiuni pe versani, cu înclinare de 3 - 4°. În holocen s-au format principalele tipuri de sol - cemoziomurile gra se, cambrice, degradate, lcovitele, solonciacurile, colovisolurile. Cea mai mare parte a lor (70%) sunt favorabile culturilor agricole, restul fiind slab alcaline i slab acide. Existena unor surse de materii prime de strict necesitate pentru astfel de comuniti, cum sunt lutul, nisipul, piatra, silexul, solul fertil, pdu rile, cursurile de ap au fost determinante în alegerea locului aezrii. Pânza de ap freatic are un debit bogat i calitate bun, ce o fceau uor accesibil comunittilor omeneti, terenurile aflate de o parte i de alta ale vilor Vomiceasa, lbneasa, Glodul Alb i Fundoaia au numeroase izvoare. Situ! amintit se afl la o distan de cea. 3 km est de satul Vomiceni, pe malul drept inferior al râului lbneasa, în apropiere de zona sa de vrsare în Jijia. lbneasa este alimentat în procent de 85% din precipitaii atmosferice, cea mai ma re parte a acestora cade când temperatura este peste 15 grade C. Apele lbnesei sunt îngheate 100- 120 de zile pe an în intervalul noiembrie- martie.
Aezarea de tip jos18 este situat pe un promontoriu ce se pierde în zona inundabil între smârcul "La Moric" sau "La Lupu" i un mic pârâia ce izvorte din dealul din preajm pan la Podul lbneasa, pe partea dreapt a D.J. 292 Sveni - Dorohoi, înconjurat de dealuri înalte- fortificat natural, au fcut o uor de aprat, abilitile utilizrii condiiilor de mediu de ctre cucutenieni fiind bine cunoscute. Zona aceasta oferea avantaje numeroase legate de cile de comunicaie, resurse diverse i bogate de subzisten , suprafee întinse de ap, bli, grinduri, teren favorabil agriculnarii, pduri bogate. Relieful zonei se încadreaz în aspectul general al Câmpiei Moldovei cu aspect colinar i deluros 19
. Aezarea a avut o suprafa de cea. 6 ha, i poate poate fi considerat mare20
, îns dup cum se cunoate a fost cercetat parial- doar in spaiul aparinând "Apelor Române", situ! suferind distrugeri cu ocazia construirii oselei Sveni - Dorohoi, i in anii de inceput a constmirii barajului.
De-a lungul celor peste 125 de ani de cercetri a culturii Cucuteni, i-au fost dedicate numeroase cercetri care au evideniat continua evoluie a acestei civilizaii. Acestor studii li s-au adugat cele pri vind paleofauna, loturile analizate fiind de cele mai multe ori reduse numeric i cantitativ, situaie datora t probabil recoltrilor reduse, sau studierii unui numr restrâns de repere, ceea ce face ca acestea s nu fie întotdeauna viabile21
. Într-o situaie diferit se afl materialul arheozoologic de la Traian - Dealul Fântânilor, care a beneficiat de un studiu atent din partea specialitilor antropologi, lotul faunistic de 4007 resturi analizate fiind cel mai numeros la nivelul fazei A- 8 22
• Totalizarea datelor într-un raport cu carac ter de sintez a paleofaunei de la Traian Dealul Fântânilor indic superioritatea mamiferelor vânate, cu un numr de 2384 resturi osteologice fa de cele domestice cu 1623 de resturi, ceea ce presupune c necesa rul de carne era obinut prin vântoare, animalele domestice, între care vitele dein locul principal, fiind crescute mai ales pentru lapte i ca for de traciune.
Considerând aezarea de la Vomiceni ca fiind apropiat în timp de cea menionat, am gsit nece sar o analiz a acestui aspect din perspectiva unei alte aezri din aceeai faz.
Aa cum reiese din succinta prezentare a zonei geografice a Vomiceniului, poziionarea i mri mea aezrii, regimul hidrografic al râurilor din apropiere, condiiile oferite de mediu erau prielnice dez voltrii economice a comunitii cucuteniene, conducând tot mai mult Ia scderea dependenei omului fa de natur. Resursele oferite de solul de calitate, din punctul de vedere al practicrii cultivrii plantelor, cu predispoziie sczut spre apariia secetei, dat fiind nivelul apei freatice, a contribuit Ia o productivitate
17 Ghe. Gherman, Vorniceni, Însemnat vatr strmoeasc, Botoani, 2007, pp. 15- 16. 18 N. Zaharia, M. Petrescu Dimbovita, E. Zaharia, Aezri din paleolitic pân in sec. al XVIII-lea, p. 33; D. Monah, t. Cuco, Aezrile culturii Cucuteni, Piatra Neamt, 1985, p. 42. 19 Ghc. Ghcrman, op.cil., pp. 15-26. 20 D. Monah, t. Cuco, op. cit., 1985, p. 49. 21 S. Haimovici, Que/ques problemes d'archeozoo/ogie concernant la cu/ture de Cucuteni, La Civilisation de Cucuteni en conte:~:te europeen, lai, 1987, pp. 157- 166; C. Bem, Traian Delul Fântânilor. Fenomenul Cucuteni A- B, Bucu reti, 2007, pp. 213-224. 22 O. Neerasov, S. Haimovici, "Not asupra resturilor de faun descoperite in anul 1956/a Traian- Dealul Fântâni /or", în MCA 5,1959, pp. 217- 219; idcm, "Resturile de faun neolitic exhumate in cursul spturi/ar din campania 1957/a antierul Traian", în MCA 6, 1959 b, pp. 179 -185; idcm, .,Studiul resturilor de faun, descoperite in 1959/a Traian (Dealul Viei i Dealul Fântânilor) ",în MCA 8, 1962, pp. 261 - 265; idem, .,Studiul resturilor de faun nea/iti c deshumate la antieru/ arheologic Traian", în MCA, 9, 1970, pp. 59- 66.
Maria Dlaconescu, Locuirea eneolitic de lll Vomiceni, Pod lbneasa, jud. Botoani 17
ridicat. Economia era dominat de creterea animalelor, fapt evideniat de analizele paleofaunistice, în aezarea de Ia Vomiceni fiind determinate pân la nivel de specie, 2574 de fragmente din care 2400 aparin mamiferelor domestice, ce reprezint 93,24% din materialul faunistic, ceea ce arat c economia era dominat de creterea animalelor domestice23
, iar restul de 174 aparin mamiferelor slbatice, adic 6,75% din fragmente, ceea ce indic faptul c vântoarea era o ocupaie secundar, procente neântâlnite în nici o alt aezare cucutenian24 pân acum. Msurtorile efectuate relev faptul c vitele, care dein dealtfel primatul cu un procent de 55,86%, aveau dimensiuni destul de mari, fragmentele osoase indic valori mai mari comparativ cu alte staiuni din aria culturii Cucuteni25
. Suinele ocup urmtorul loc cu un procent de 21,71%, determinate probabil de abundenta hranei din pdurile aflate în apropiere. Pe locul trei ca frecven se situeaz ovicaprinele cu un procent de 14,4%, între care ovinele au o prezen ceva mai ridicat. Procentul ridicat de animale domestice semnalat Ia Vomiceni ar putea sugera nu doar preo cuparea pentru creterea acestora, dar posibilitatea utilizrii acestora ca marf în cadrul schimburilor in tertribale. Vântoarea era, de asemenea, un mijloc de exploatare a resurselor naturale, dar într-un procent redus, cum se constat din studiul resturilor faunistice. Dintre mamiferele slbatice pe primul loc se situ eaz Cervus Elaphus - talia acestei specii fiind mult mai mare în raport cu alte staiuni eneolitice, i dea semenea mai mare decât cea din neoliticul Europei Centrale, probabil datorit masivelor de pdure extin se din zon, ce au creat un biotop favorabil acestei specii. Mistreul - Sus scrofa ferus - gsea condiii
foarte bune în pdurile de foiase, cu o talie destul de mare, se situeaz pe locul doi ca frecven. Urmeaz apoi Capreo/us Capreolus, Bos Primigenius, Alces Alces care preferau zonele de lizier cu ierburi înalte.
Locuinele trainice de lemn au asigurat confortul termic al locuitorilor mai ales în anotimpul rece, ceea ce confirm pe deplin procesul de sedentarizare al comunitilor cucuteniene din aceast zon. Este evident c toate aceste activiti au contribuit la modificri considerabile ale habitatului prin defriri, cu consecine ecologice, desigur. Abundenta alimentaiei va fi contribuit cu siguran la creterea speranei de via a indivizilor. Dup cum rezult din materialul arheologic, ocupaiile atât de diverse pe care le desfura omul presupunea foarte mult efort fizic, regsit i în aspectul robust al resturilor osteologice umane (patru vertebre, un radius, trei falange, un femur) descoperite în trei gropi din aezarea de la Pod lbneasa, ce aparin unor indivizi de 40 i 60 de ani26
• În aciunile întreprinse de comunitatea cucutenian de aici se observ preocuparea omului pentru ziua de mâine - fie pe plan material, fie pe cel spiritual. Aceste caracteristici principale ale sitului de la Vomiceni pot s dea o imagine complex în ideea înele gerii fenomenului de neolitizare din aceast aezare. Regsim aici atât aspecte regionale cât i particulare ale acestui proces din partea de N - E a României.
Viaa comunitilor preistorice a fost în mod determinant legat de mediul înconjurtor, supravie uirea i calitatea vieii impunând o permanent adaptare, înnoire, schimbare în scopul exploatrii resurselor existente, a transformrii mediului spre asigurarea resurselor pe o bun perioad de timp. Complexitatea societii umane poate fi descifrat prin identificarea trsturilor în cadrul natural în care au trit comuni ti le preistorice, dar în mod sigur i de o anumit tradiie ce a avut deasemenea rol decisiv. În acest stadiu al cercetrilor, datele arheozoologice ne permit reconstituirea vieii comunitilor cucuteniene, stabilirea ponderii diferitelor ocupaii (creterea animalelor, agricultura, culesul, pescuitul, vântoarea, meteugurile). Totodat plecând de la aceste date putem aproxima caracteristicile climei ca fiind favorabile dezvoltrii agriculturii i aprecia existena întins a pdurilor în aceast zon. Datele arheozoologice ne permit s reconstituim fie i parial imaginea vieii comunitii preistorice de aici, în stabilirea ponderii diferitelor ocupaii în cadrul sistemului economic i de asemenea Ia conturarea mediului climatic, vegetal, în care vieuiau. În cadrul strategiilor de subzisten, aa cum am mai precizat, vântoarea ocupa un loc secundar. Nu au fost amintite ca fiind prezente resturi osteologice ale unor animale slbatice camivore, ce vor fi fost vânate pentru a nu produce pagube, ale cror corpuri probabil au rmas pe locul unde au czut nefiind comestibile, în gropile menajere fiind aruncate doar resturile de la buctrie. Nu se poate preciza dac vâ ntoarea se fcea dup anumite principii care s priveasc conservarea anumitor specii, sau o anume peri oad din an în care se desfura.
Agricultura a jucat i ea un rol important în economia comunitii. Diversitatea de micromedii, te-
21 Axioma potrivit c!!.reia de fapt nu animalele au fost domesticite, ci animalele I-au domesticit pe om se potrivete aezrii de la Vomiceni. 24 E. Coma, .. Creterea animalelor domestice in neolitic", în H, 1983, pp. 51 - 70; S. Haimovici, Qulques problemes d'archeozoologie concernant la cu/ture de Cucuteni, La civilisation de Cucuteni en contexte europeen, Iai, 1987. 25 A. Ungureanu, .. Studiul materialului arheozoologic provenit din aezarea eneolitic de la Vorniceni Pod lbneasa ", în CRA, 2002, Campania 2001, p. 337; idem, Arheozoologia actualului jud. Botoani (tez de doctorat sustinutA în anul 201 O, manuscris). 26 Determinarea apartine doamnei Georgeta Miu, c!!.reia îi multumim pe aceast cale.
18 AMS, X, 2011, SEC[IUNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
renurile fertile cu strat gros de cemoziom mai ales în zona de platou, apropierea de ap, confirm practi carea sa de ctre comunitatea cucutenian de aici. Dispunând de o suprafa de teren liber, obtea putea practica o agricultur cu caracter ciclic. Dei nu au fost descoperite depozite de semine, amprentele de graminee probeaz creterea acestor plante la Vomiceni. Pentru necesitile curente - ca material de construcie, combustie, unelte, arme, lemnul a fost utilizat pe scar larg. În mod necesar lemnul era adus din pdurea aflat în apropiere. Chiar dac terenul era iniial acoperit de pduri, practicarea intensiv a agriculturii a impus defriarea unor noi terenuri. De asemenea numrul mare de vite necesita eliberarea unor suprafee pentru pune, în detrimentul pdurilor. Un alt aspect important ce definete mediul acestei aezri este dat de diversitatea de micromedii, existena unei zone mltinoase, prielnic creterii stufului i papurii, ambele utilizate la construcii. Acest perimetru oferea comunitii i o zon din care puteau procura uor hran - pete, scoici, melci, psri de balt, amtibieni în anotimpul cald. Aceste date sunt indirecte i pariale, din studierea economiei aezrii fcut pe baza resturilor faunistice, a amprentelor de plante i semine.
În cadrul revoluiei neolitice, omul devenit productor al mijloacelor de producie de subzisten, constatm i în aezarea de la Vomiceni un inventar deosebit de bogat. Analiza uneltelor indiferent de natura lor demonstreaz o continu evoluie a prelucrrii uneltelor, a procedeelor tehnice, factori de im portan primordial în procesul dezvoltrii societii omeneti27 • Recentele cercetri întreprinse evideni az faptul c civilizaia Cucuteni cunoate o perioad de inflorire a tehnicii de prelucrare a pietrei, silexului, osului i cornului. Dat fiind apropierea de carierele de silex de Prut- fumuriu, negru, brun, cenuiu, dar i de culoare vineiu închis din zona Nistrului mijlociu, majoritatea uneltelor sunt realizate din acest tip de silex superior, într-un numr important28
. În general materialul brut era adus i prelucrat "în atelierele" din aezare, lucru dovedit de existena acestora, dar i de prezena nucleelor de silex descoperite, de mul imea achiilor rezultate de la cioplirea uneltelor de silex, diversitatea tipologic a acestora, tipurile de unelte i arme fiind specifice unei economii complexe. Privind în ansamblu repertoriul uneltelor de silex, deosebim forme cu diferite întrebuinri, de dimensiuni mari, mijlocii i mici: lame - cuit, strpung toare, vârfuri de sgeat, i de suli, rzuitoare, gratoare, racloare, nuclee i chiar topoare de silex.
Cât privete uneltele de piatr, material ce se gsete mult mai uor, constatm i aici o evoluie tehnic, mai ales în prelucrarea uneltelor lefuite i lustruite, utilizându-se o gam variat de roci pentru producerea uneltelor. Enumerm dintre acestea: gresii silicioase, mame, granit i chiar bazalt. În cadrul inventarului obiectelor litice un loc de frunte îl ocup râniele de mân confecionate din pietre de râu, prezente în toate locuinele, în gropi, iar în L Il, o râni fix cu gardin. Din acelai tip de roc de natur sedimentar- gresii silicioase, sunt fcute frectoarele. Din repetoriul pieselor de piatr, un loc de frunte îl ocup topoarele ce cuprind o gam variat ca material, forme i dimensiuni, confecionate din mam, granit i bazalt. Din categoria dlilor s-au gsit doar dou exemplare. Diversitatea uneltelor de silex, piatr, deeurile de prelucrare, tehnicile de prelucrare - retuare, cioplire, lefuire, dovedesc existena unor meteri specializai ai comunitii.
Pentru grupul de obiecte confecionate din os i corn s-a utilizat material de la animale diverse: bovidee, ovine, variate ca forme, dimensiuni, utilizare. Sunt bine documentate uneltele de os: împung toare, ace, spatule, unelte folosite la omat i netezit vasele de lut i statuetele. Cât privete pe cele realizate din corn, putem afirma c acest material a cunoscut o larg utilizare, dovada în acest sens tiind diversita tea tehnic i tipologic a uneltelor, dou ateliere de prelucrare a cornului de cerb (în L8 i L 16), deeuri le de prelucrare, coarnele de cerb fragmentare. Pe lâng obinuitele unelte realizate din corn de cerb - spligi, brzdare de plug, s-au mai gsit batoane - retuoare, plantatoare, mânere, instrumente de corn cu urme de culoare utilizate Ia pictarea vaselor, recipiente, ciocane i manoane. Surprinde îns lipsa total a fusaiolelor i a greutilor de lut ars, acestea putând fi suplinite îns cu succes de obiecte de acelai tip realizate din materiale perisabile.
În aezarea de Ia Vomiceni sunt prezente unelte i arme de aram. Fr a fi numeroase, acestea vorbesc despre progresele tehnice înregistrate în domeniul metalurgiei aramei în cadrul civilizaiei Cucu teni. Au fost descoperite ace cu seciune rotund, cu i fr ureche, strpungtoare i un fragment de to por. Cu siguran au existat unelte, recipiente i arme din lemn, îns materialul tiind perisabil s-au distrus. Dovada prelucrrii lemnului sunt construciile, amprentele pstrându-se în lut. Exist replici ale pieselor de mobilier, realizate în lut - de tipul tronurilor, scunelelor, analogiile etnografice susinând aceasta. Cu siguran din lemn se puteau face o gam larg de unelte folosite în agricultur, arme de vântoare, pescuit, tors, esut, piese de mobilier, mijloace de transport. De asemenea s-au bucurat de atenie i celelalte mate-
27 Al. Punescu, Evoluia uneltelor i annelor de piatr cioplit descoperite pe teritoriul României, Bucureti, 1970, p. 53. 28 D. Boghian, .. Unele consideraii asupra utilajului litic al comunitilor Precucuteni- Cucuteni- Tripolie ", în Cucuteni aujourd' hui, Piatra Neam, 1996, pp. 277- 342.
Maria Diaconescu, Locuirea eneolitic de la Vomiceni, Pod lbneasa, jud. Botoani 19
riale existente: pieile, fibrele textile animale i vegetale, prelucrarea acestora având beneficiul îmbuntirii vieii. La toate acestea adugm meteugul care i-a consacrat pe cucutenieni, ca fiind cei mai de seam ceramiti din preistoria româneasc i european. Fr a intra în detalii, facem aprecierea asupra evoluiei pe care o cunoate tehnica deosebit în prepararea pastei, modelarea i arderea vaselor. Cucutenienii de la Vomiceni dovedesc un apetit aparte pentru perfecionare i diversificarea formelor vaselor. Toate componentele demonstreaz capacitatea ceramitilor de aici în stpânirea secretelor legate de prepararea pastei, modelare, ardere, omamentare, progrese notabile fa de faza anterioar, ce prezint aezarea ca fiind un centru important de producere a ceramicii.
Inventarul bogat din unele locuine, în contrast cu cel al altora, construciile mari i solide alturi de cele de dimensiuni modeste, prezena ceramicii de prestigiu de mare frumusee i diversitate, sunt ar gumente în favoarea existenei unei departajri sociale în cadrul acestei comuniti. Aspectul infloritor al aezrii rezult din numrul mare de unelte existente în aezare, de permanenta preocupare pentru diversi ficarea i perfecionarea lor, numrul mare de resturi osteologice (cercetate parial)- argument în favoarea creterii unui numr mare de animale, i poate o încercare de ameliorare a raselor de animale domestice, dac lum în considerare faptul c resturile faunistice ale acestora sunt sensibil mai mari comparativ cu cele din alte aezri cucuteniene, dezvoltarea agriculturii, diversitatea manifestrilor de art, preocuprile legate de viaa spiritual. Stratul gros de cultur indic o aezare de durat, firesc pentru aceast perioad de dezvoltare economic, social, în condiii de clim i mediu prielnice vieii în aceast zon de N-E a României.
Aceste succinte date referitoare la aezarea cucutenian de la Vomiceni, aduc în atenie aspecte ale unei uniti geografice distincte, economice, menite s evidenieze neolitizarea acestui spaiu cu atribute ce o difereniaz în parte de alte aezri cucuteniene contemporane ei. Materialul arheologic de o mare bogie i varietate relev o aezare prosper ce ofer ocazia studierii complexe a manifestrilor din sfera culturii materiale, spirituale, a evoluiei acestei comuniti din N - E României în eneolitic. Cu siguran c factorii de ordin local determinati în parte de condiiile de mediu, de o anume tradiie, au avut un rol decisiv în dezvoltarea sa. Lucrarea monografic ce-i va fi dedicat aezrii de la Pod Ibneasa va supli menta informaiile referitoare la manifestrile din sfera culturii materiale i spirituale, a evoluiei acestei comuniti eneolitice din jud. Botoani.
L'HABIT AT ENEOLIQUE CUCUTENIENNE DU VORNICENI, BOTOANI, ROMANIA
L'article presente aspects de ('habitat eneolique cucutenienne du Vomiceni, Botoani, Romania en se consentrant sur le process du neolithiasion cet espace. Avec toutes ses caracteristiques, 1' economie de cette communaute agro-pastorale est l'un de subsistance, comme le montre l'etude paleo faunistique, axee sur la croissance et l'exploitation des animaux domestiques, l'agriculture et, subsidiairement, sur l'exploitation des autres ressources.
Aurel MELNICIUC
UNELE CONSIDERAII PRIVIND TIPOLOGIA I DISTRIBUIA AEZRILOR CUCUTENI (FAZA A-B) ÎN CÂMPIA JIJIEI SUPERIOARE I A BAEULUI
Problematica aezrilor cucuteniene este una deosebit de complex, mai ales în condiiile în care, înii locuitorii acestor comuniti acordau o deosebit atenie alegerii locului de întemeiere, organizrii spaiului intern, dar i fortificrii, aprrii acestuia. Cercetrile din ultima perioad, mai ales cele de natur interdisciplinar, au completat destul de mult imaginea noastr asupra constituirii, existenei, dar i a continuitii de locuire în cadrul aezrilor, dat fiind faptul c se observ tot mai constant aceast caracteristic de a pstra acelai areal de locuire, de-a lungul etapelor evolutive, uneori cu mici deplasri.
Alegerea teritoriului viitoarei aezri, deci a habitatului în totalitatea sa, care presupunea nu doar locuinele propriu-zise, ci i terenul adiacent, destinat activitilor comunitare, era un pas important ce de termina în mare msur natura acesteia, dezvoltarea sa economic i mai ales rolul su în cadrul relaiilor de schimb intercomunitar. Cu siguran, resursele naturale aveau un cuvânt de spus în aceast ecuaie, distana fa de acestea determinând în mare msur alegerea locaiei viitoarei aezri. Apa potabil nece sar atât oamenilor cât i animalelor, hrana vegetal i animal, lemnul pentru foc i construcii, argila pentru meteuguri i locuine, surse de sare sau terenuri srturate (pentru creterea vitelor), sunt doar câteva dintre resursele cele mai importante ce trebuiau gsite în imediata apropiere a aezrilor pentru asigurarea unei permanente i continuiti a activitilor cotidiene. Supravieuirea i durata de via a comunitii depindea în mare msur de stabilitatea acestor resurse, cât i de corelarea acestora cu carac teristicile geografice ale locului ales.
.
Formele de relief sunt un alt criteriu de selecie a unei locaii pentru constituirea unei aezri cucu teniene. De obicei, aezrile se gsesc pe promontoriile teraselor cu altitudini variate din imediata apro piere a unor cursuri de ap, dar sunt prezente i pe interfluvii, grinduri sau chiar pe insule2
. Poziionarea aezrilor a fost i unul din criteriile de clasificare a tipurilor acestora, difereniindu-se trei mari categorii: joase, medii i înalte. Din pcate, o astfel de încadrare, funcie doar de o înlime relativ este insuficient, considerându-se necesar, pe bun dreptate, s se in cont i de o poziionare general a aezrii (domi nant, aprat natural etc.), fa de zona geografic înconjurtoare.
Pentru Câmpia Jijiei Superioare i a Baeului, am încercat (în msura posibilitilor) s facem o astfel de încadrare a aezrilor fazei Cucuteni A-B repertoriate, inând cont atât de poziia i altitudinea lor relativ fa de cursul de ap apropiat, cât i de configuraia terenului înconjurtor. Astfel, am împrit aezrile, funcie de relieful constatat, în trei mari categorii:
1) aezrile situate pe terasele inferioare ale apelor sau în zone joase de relief; 2) aezrile situate pe pante de deal sau platouri de înlime medie; 3) aezri situate pe înlimi dominante, proeminente de teren, creste înalte.
FormA de relief NumAr aezAri Procentaj terasele inferioare ale apelor, zone joase de relief 17 25,75%
pante de deal sau platouri de înlime medic 24 36,36% înlimi dominante 16 24,26%
Neprecizatc 9 13,63%
TOTAL 66 100% Tabelull
Repartiia numeric i procentual a staiunilor Cucuteni A-B din Câmpia Jijiei Superioare i a Baeului, în functie de formele de relief
1 D. Boghian, .. Unele consideraii asupra fazei A-8 în contextul civilizaiei cucuteniene ", în Cucuteni 120- Valori univer sale (cds. N. Ursulcscu, C.-M. Lazarovici), lai, 1996, p. 179. 2 D. Monah, t. Cueo, Aezrile culturii Cucuteni din România, lai, 1985, p. 42.
Au rei Melniciuc, Unele consideraii privind tipologia i distributia aeziirilor Cucuteni 21
Din totalitatea aezrilor repertoriate de noi în aceast zon (66), doar pentru un numr de 57 dintre ele am reuit s obinem date de poziionare sigure i s realizm o încadrare în aceste tipare.
Din datele astfel obinute, putem constata c pentru aezrile cucuteniene de faz A-B, cunoscute pân în prezent, din Câmpia Jijiei Superioare i a Baeului, forma preferat de relief este cea a pantelor line de deal sau a promontoriilor de înlime medie (36,36 %), situate de cele mai multe ori în imediata vecintate a cursurilor de ap. În majoritatea cazurilor, poziia era aleas cu mare grij, în aa fel încât, chiar dac nu era situat în punctul cel mai înalt al zonei, asigura totui o vizibilitate foarte bun pentru prevenirea unor atacuri prin surprindere. În acelai timp, chiar i pentru aezrile aflate pe forme înalte de relief, se prefera gsirea unor soluii de fortificare natural, folosindu-se versanii abrupi pentru asigu rarea securitii comunitii respective.
Pe de alt parte, numeroase sunt i aezri le care sunt situate în zonele joase ale câmpii lor din v ile râurilor (25,75%), unde condiiile pentru cultivarea plantelor erau cele mai prielnice. Se prea poate c aceste condiii, care s asigure buna desfurare a activitilor agricole i de punat, au prevalat în alege rea terenului unei aezri, în defavoarea funciilor defensive. Cu siguran, existau i ali factori care s contribuie la aprarea comunitilor umane din aceast zon. Ne gândim la faptul c s-a observat o coma sare a aezrilor de dimensiuni mai mici într-un astfel de perimetru cu resurse bogate, probabil, tocmai pentru a face fa mai uor unor eventuale atacuri. i în spaiul pruto-nistrean au fost semnalate astfel de fenomene pentru faza Cucuteni A-B, când la unele aezri, precum cele ale grupului Solone (Rep. Mol dova), se observ un proces de concentrare, ele poziionându-se la o distan mic, de 3-6 km una fa de cealalt (situaie semnalat i în spaiul tripolian pentru grupul de aezri de la Vesiolokutski,
Predilecia pentru ocuparea formelor joase de relief este constatat i în cazul altor zone înveci nate, cum ar fi Bazinul Bahluiului, preferin pstrat, de altminteri, pe durata tuturor etapelor evolutive ale civilizaiei cucuteniene i care poate fi pus în legtur cu specificul agrar al acestor comuniti, bazat pe exploatarea terenurilor aluvionare, dar i pe punatul din lunci le râurilor4
. Pe de alt parte, nu putem nega nici existena unor aezri poziionate pe forme foarte înalte de relief, cum ar fi cazul aezrii din etapa A-B2 de la Movila Mgurii, din Basarabia, situat la o altitudine de cea. 380 m, pe o poziie domi nant, de unde se putea observa întreaga zon pe distane de zeci de kilometrt
O alt form de clasificare a aezri lor este i ea, la rândul su, legat de poziionarea geografic a acestora i de limitele determinate de un cadru natural dat: a) aezri compacte - amplasate pe o form de teren bine delimitat (promontoriu, fragment de teras, interfluviu, grind, insul), având în mare msu r un teritoriu delimitat natural, completat uneori de un sistem artificial defensiv; b) aezri rsfirate cele aflate pe locuri deschise, fr o delimitare natural sau artificial clar 6
. Din pcate, o statistic în acest sens este greu de realizat, datorit lipsei spturilor sistematice i exhaustive, sau a prospeciunilor efectuate direct pe teren (geomagnetism, fotografie aerian etc.).
Dimensiunea aezri lor constituie un alt factor ce a dus la o clasificare a acestora, distingându-se, în general, câteva mari categorii: a) aezri mici (sub 1 ha); b) mijlocii (1-2 ha); c) mari (2-5 ha); d) foarte mari (peste 5ha)7 sau e) aezri gigantice (zeci sau chiar sute de ha)8
.
3 I. Palaguta, ,,Aezri ale culturii Cucuteni-Tripolie evoluate din bazinul de mijloc al r. Solone", în RArh, nr. 2, 1998, p. 106. 4 D. Boghian, Comunitile cucuteniene din bazinul Bahluiului, Suceava, 2004, p. 57, tabel Il. 5 V. Bicbacv, "Cercetrile arheologice de la Rezina i Movila Mgurii din anul 1995", în Pyretus, Il, Ungheni, 2006, pp. 52-56. 6 D. Monah, t. Cuco, op. cit., p. 43. 7 Ibidem. 8 Ibidem, p. 44; V. Sorochin, .. Modalitile de organizare a aezrilor complexului cultural Cucuteni- Tripolie", în ArhMold, XVI, 1993, pp. 69-86; C.- M. Lazarovici, Ghc. Lazarovici, Arhitectura neoliticului i epocii cuprului din România, voi. Il, lai, 2007, pp. 173-176. 9 M. Vidcjko, Putesestvie v tripo/'skij mir, Kiev, 2005, pp. 306-308.
Numrul de locuine este iari un factor foarte variabil de la aezare la aezare, care poate fi in fluenat cu siguran i de tipologia acestora, de spaiul aferent sau de poziionarea geografic.
Din punct de vedere al organizrii interne, putem vorbi de o adevrat planificare i structurare a aezrilor, locuinele acestora fiind organizate dup urmtoarele modele: în cerc sau oval, în iruri para lele i în grupuri. Exist i cazuri când constatm i o organizare a locuinelor în semicerc sau având un contur cvasi-circular, dar i aezri ce nu au o ordine prestabilit a acestora, încadrându-se, probabil, mai mult în categoria celor rsfirate. Aezarea cucutenian de la Scutari-La Gherie (fig. 1/3) pare a avea o astfel de dispunere în semicerc, dat probabil de existena unei structuri artificiale de aprare, sub form de jumtate de arc, ce este întrerupt de albia abrupt a unui pârâu, aa cum rezult din imaginea din satelit.
Organizarea locuinelor în cercuri pare a fi forma predilect utilizat de comuniti le cucuteniene de faz A-B din Câmpia Jijiei Superioare i a Baeului. Ea a fost pân în prezent documentat în cadrul tuturor spturilor de amploare din aceast regiune. Astfel, la Corlteni (fig.2), a fost identificat ca urmare a spturi lor arheologice din perioada 1949-1950, i mai apoi confirmat prin campania din 1951, ipoteza gruprii ansamblului de locuine în cerc, în jurul unei "piee" centrale10
. Aceeai modalitate de organizare este aproape sigur i în cazul aezrii de la Vorniceni-Pod lbneasa, unde locuinele au fost dispuse dup un plan prestabilit, existena unor elemente de sistematizare a locuinelor în planul aezrii fiind evident 11 . Aici modul de dispunere a locuinelor are anumite particulariti, fiind unul grupat, în semicerc, sau chiar alctuind un cerc. Din cele 17 locuine cercetate, trei sunt de mai mari dimensiuni, în jurul crora sunt grupate altele mai mici (fig. 3). De obicei, distana dintre aceste locuine satelitare fa de locuina mare, sau una fa de alta, este de cea. 3-4 m (astfel de grupri de locuine au fost observate i în cadrul aezrii de faz Cucuteni A-B de la Traian-Dealul Fântânilor)1
• În acelai timp, se remarc, în mod evident, poziia central a locuinelor mari, fiind probabil o ierarhizare intern axat pe grade de rudenie.
Arheolob'lll Maria Diaconescu, cea care a afccnmt spturile, consider ca fiind neîndoielnic faptul c aceste locuine mai mari au avut un rol social important în cadrul aezrii i au aparinut conductorilor acestei comuniti, în timp ce celelalte constmcii pot fi atribuite familiilor obinuite. În interioml acestui arc, s-a rezervat un spaiu destul de mare, derivat tocmai din aceast dispunere circular a construciilor, folosit probabil pentru adunri, diferite manifestri sau poate pentru ocrotirea animalelor pe timpul nopii. Din aceast zon central au rezultat, în urma spturilor, foarte puine materiale cucuteniene (informaii furnizate de autoarea spturii, Maria Diaconescu, în comunicarea cu titlul: "Unele aspecte cu privire la construciile din aezarea cucutenian de la Vorniceni, Pod Ibneasa", susinut în cadrul Sesiunii Naionale de Comunicri tiinifice de la Bârlad, mai 2011).
Dispunerea în semicerc, rezultat din planul locuinelor de la Vorniceni, este datorat faptului c aceast aezare a fost spat în proporie de 30-40%, restul de locuine necercetate sau distruse în timp, completând, probabil, poriunea de cerc lips, în condiiile în care formele de relief din acea zon (panta lin a unui deal) nu dau de bnuit c ar fi putut întrerupe aceast manier de organizare. Aceeai modali tate de organizare în cerce vizibil i la alte aezri din aceast zon, precum cele din fig. 1/1-4 (Scutari La Gherie s.a.), dar i în aezri precum Traian-Dealul Fântânilor (cel puin pentru o prim etap de evoluie, în cuprinsul primului an, ulterior ele fiind organizate în grupuri), sau Kli§~ev, Veselij Kut, Nebelivka, Gorda§ivka .a. din spaiul tripolian.
•
Cu siguran, numrul mic de aezri cercetate pentru faza Cucuteni A-B - Tripolie BI-BII nu ne îngduie s ne pronunm decât în mic msur asupra modalitilor acestora de organizare a spaiului in tern. Dar, considerm c dispunerea circular continu s fie fie forma preferat de amplasare a locuin elor de-a lungul tuturor etapelor de evoluie în cadrul civilizaiei cucuteniene.
Fortificarea aezri/ar cucuteniene din aceast perioad este o alt problem greu accesibil, da torit absenei aezrilor bine cercetate. Pentru faza Cucuteni A-B avem informaii despre existena unor anuri doar pentru patru aezri: Traian-Dealul Fântânilor, Cucuteni-Dâmbul Morii, Dobreni i Mân-
10 1. Nes tor el a/ii, ,,Spturile de pe antierul Valea Jijiei ", în SCIV, II, 1, 1951, p. 68. 11 Diaconescu et a/ii, Vomiceni,jud Botoani. Punct: Pod lbneasa, Cronica, Campania 2007,2008, pp. 330-331; "Vomiceni, jud Botoani. Punct: Pod lbneasa, Cronica, Campania 2008", în Valahica, XXI-XXII (2008-2009), Târgovitc, 2009, pp. 359-360; Vomiceni,jud Botoani. Punct: Pod lbneasa, Cronica, Campania 2010, Sibiu, 2011, pp. 244-245. 12 C. Bem, Traian Dealul Fântânilor:fenomenul Cucuteni A-B, Târgovite, 2007, p. 143. Il O. Chilie, .. E/ements d'habitat de la periode Cucu/eni A el Cucuteni A-B de /'espace prutfHinistreen ", în Etabi/issements el habitations pn!historiques. Structure, organiza/ion, symbo/e, lai, 2008, (eds. V. Chirica, M.-C. Vleanu), p. 295, fig. 1.
Au rei Melniciuc, Unele consideratii privind tipologia i distributia aezrilor Cucuteni 23
dreti-Podullui Anton. Dintre acestea, doar cea de la Mândreti este situat în Cârnpia Jijiei Superioare i a Baeului, având trei dintre laturile aezrii aprate natural, de pante abrupte, iar în zona deschis se poate presupune existena unui an14 • Fr s insistm prea mult asupra acestei probleme, din motivele expuse mai sus, revenim totui asupra opiniei noastre de fortificare în mod natural a aezrilor de faz Cucuteni A-B, prin dispunerea acestora în zone cu bun vizibilitate i, atunci când era posibil, având la turi aprate de elemente naturale (pante abrupte, cursuri de ap etc.) De asemenea, aprarea se putea reali za prin conlucrarea mai multor aezri-satelit. Totui, nu este exclus s se descopere în viitor mai multe elemente de fortificare în cadrul unor aezri cucuteniene din zona vizat, mai ales în condiiile în care astfel de elemente pot fi predictibile prin vizualizarea unor imagini, precum cea din fig. 113, unde, în cadrul aezrii de Ia Scutari-La Gherie, se observ urma unui an, probabil de form semicircular, ce delimiteaz teritoriul acesteia pân la confluena cu pârâul din josul su. Deocamdat, nu am reuit s fa cem decât mici cercetri perieghetice în aceast zon, care nu ne-au permis s confirmm sau nu existena acestui element de fortificare.
În acelai timp, este posibil s fi existat în cadrul aezri lor cucuteniene i alte modaliti de forti ficare, cum ar fi un simplu gard alctuit din pari i împletitur de nuiele, cu funcie de împrejmuire, sau palisade de lemn, care, datorit perisabilitii materialului lemnos, nu au rezistat trecerii timpului. Acest sistem de împrejmuire ar fi fost foarte util mai ales pentru aezrile cucuteniene aflate pe forme joase de relief. Nici pentru teritoriul de la est de Prut nu avem informaii pentru existena unor aezri fortificate, chiar dac acestea abund în faza Cucuteni A.
Nu putem exclude nici ipoteza, vehiculat de unii cercettori, a interpretrii "fortificaiilor" ca elemente de separare, de desprire a interiorului comunitii de exteriorul necunoscut, a sacrului de pro fan15. Acest lucru este valabil în condiiile în care s-a demonstrat, cel puin în cazul câtorva aezri, c anul a fost spat înaintea construirii locuinelor, ca un element de demarcare a teritoriului acestora.
Un alt aspect care ar trebui menionat la final ar fi cel legat de densitatea distribuiei aezrilor din Câmpia Jijiei Superioare i a Baeului. Observaia cea mai interesant, care reiese i din reprezentarea cartografic a fig. 5, este aceea c în jumtatea sudic a Câmpiei Jijiei Superioare i a Baeului nu au fost descoperite pân în prezent decât ase aezri din aceast perioad, de zece ori mai puine decât în partea sa nordic (unde au fost repertoriate 60 de aezri), iar în zona sud-central - nici o aezare. Explicaia acestei discrepane atât de mari ine, probabil, atât de intensitatea mai mare a cercetrilor de teren efec tuate în jumtatea nordic a judeului Botoani, mai ales cu ocazia amenajrilor unor cursuri de ap, cât i de resursele mari de materii prime (silexul de Prut), condiiile naturale prielnice sau reeaua hidrografic mai bogat, ce sunt situate tot în aceast zon.
O alt observaie interesant pe care o facem studiind harta distribuiei aezrilor de faz A-B, este cea a existenei unor aglomerri sau grupri ale acestora, în anumite regiuni ale Câmpiei Jijiei Superi oare i a Baeului. Astfel, observm apte astfel de zone unde densitatea aezrilor cucuteniene de faz A B variaz între cinci puncte (în cinci zone) i nou puncte (dou zone), într-un perimentru relativ restrâns, de 50-100 km2 i aflate Ia distane cuprinse între 1 i 5 km (fig. 6). Acestea sunt: perimetrul Drgueni - Mileanca - Silrata Drilgueni (nou aezri), Cotu-Morii - Crasnaleuca - Ghireni (nou aezri), Darabani - Pltini - Eanca (cinci aezri), George Enescu - Havârna (cinci aezri), Corlteni (cinci aezri), Sveni- tiubeni (cinci aezri), Mneti (cinci aezri).
Bineîneles, este greu de stabilit momentan câte sau care din aezrile respective sunt contempo rane. Tocmai din acest motiv realizm c încercarea de a calcula densitatea de Iocuire în aceast perioad a culturii Cucuteni este un demers dificil i care nu poate da decât rezultate orientative. Totui, densitatea medie pentru faza Cucuteni A-B din Cârnpia Jijiei Superioare i a Baeului este mult mai mare fa de alte zone învecinate unde, în cazul Podiului Sucevei, de exemplu, aceasta nu depete valoarea de 0,07 aezri la 100 de km2
• Astfel, pentru zona studiat (ce are o suprafa de cea. 4500 km2 ), densitatea medie
de aezri la 100 de km2 atinge valoarea de 1,46, considerabil superioar celei din zonele prezentate mai sus. Pe de alt parte, trebuie menionat, iari, diferena mare dintre nordul (i farial centrul) Câmpiei Jijiei Superioare i a Baeului, unde densitatea medie de aezri Ia 100 de km are valoarea de 2,4, i
sudul acestei regiuni, unde aceasta nu depete media de 0,3 aezri. Chiar dac o parte din aceste aezri au fost populate doar o anumit perioad din faza Cucuteni
A-B, totui, permanenta Iocuirii unor astfel de perimetre demonstreaz o anumit constant în preferinele selectrii unui spaiu al habitatului acestor comuniti sau, foarte posibil, apariia unor aezri-satelit, ca urmare a divizrii unor comuniti mai mari (fapt întâlnit în cazul altor comuniti cucuteniene din întreg spaiul cucuteniano-tripolian).
14 Punescu el a/ii, RAJBT, voi. I-11, Bucureti, 1976, p. 271. 15 C. Bem, op.cit., p. 170.
•
SOME CONSIDERA TIONS REGARDING THE TIPOLOGY AND THE DISTRIBUTION OF THE CUCUTENI (PHASE A-B) SETTLEMENTS FROM
THE UPPER PLAIN OF JIJIA AND BAEU
(Summary)
The article approaches the issue of the evolution of the Cucuteni settlements from the Upper Plain of the river Jijia and of the river Baeu; in the same time, it deals with their interna( organisation ac cord ing to the type of relief, size, inner structure or elements of strenghtening. Another aspect regards the dcnsity of settlements in the arca, most of them being situated in the Nothem half (60 settlements). In this Northem region there are lots of settlcments which scem to bc contemporary. Thus, one can count seven zones where the dcnsity ranks between five points (in fivc zones) and nine points (two zones) in a relatively small pcrimeter, of a boul 50-100 km2, found ata two-five km distance.
16 A. Crimaru, Drgueni. Contribu{ii la o monografie arheologic, Botoani, 1977, p. 112. www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
1 2
3 4
5 6
Scara: 1:15000
Fig. 1. Organizarea intern a aezri lor cucuteniene. Imagini din satelit. 1. Ttreni (faz neprecizat); 2. Couca (faz incert); 3. Scutari-La Ghe(rie (Cucuteni A-B); 4. Broscui (faz incert); 5. Mileanca-Pe Coast (Cucuteni A-B); 6. Dumeni (faz incert)
~---~========~========~~
-----
Fig. 3. Planul genera l al sptur i lor de la Vorni ceni -Pod lbneasa în perioada 2001 - 20 1 O (apud Diaconescu).
Scara: 1: 350
A urei Melniciuc, U11ele cot~sidera(ii privi11d tipologia i distributia aezrilor Cucuteni
Fouille Alexeeva
1.
2.
Aezri Cucuteni A-B organizate în cerc din spaiul pruto-nistrean : 1. Cotiujenii Mici; 2. lablona 1; 3. Ochiul Alb " La Rmzan"
27
28 AMS, X, 2011, SECTIUNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
Fig. 5. Distribuia aezri lor Cucuteni A-8 în Câmpia Jijiei Superioare i a Baeului .
Scara 1 :200.000
A urei Melniciuc, Unele consideratii privind tipologia i distributia aezrilor Cucuteni
Fig. 6. Delimitarea unor grupuri de aezri Cucuteni A-B din Câmpia Jiji ei Superi oare i a Baeului .
(Scara 1 :200.000)
Mihai CORNACT
DIN EMISIUNILE MONETARE ALE ÎMPRATULUI TRAIAN
Nevoia unor mijloace care s înlocuiasc schimburile de produse s-a fcut simit cu mult timp înainte de apariia monedei. Dup schimbul în natur, produse contra produse (troc), apar ca mijloc de schimb, cu rol de bani primitivi, vite, cereale, bare sau obiecte din metal sub form de vârfuri de sgei, pumnale, topoare, seceri etc. Abia în secolul VH î.Hr. apar primele monede în Lidia, respectiv Ionia (Asia Mic) , ca rezultat firesc al dezvoltrii societii ome neti din acea perioad, determinând amplificarea schimburilor dintre localitile (oraele) gre ceti de pe coasta vestic a Asiei Mici cu populaiile învecinate.
În toate timpurile, pe l âng rolul lor principal de a servi ca mijloc de plat sau schimb, monedele au asociat pe una din fee comemorarea sau aniversarea unor fapte sau evenimente însemnate. Reprezentrile cu trimitere la astfel de momente s-au folosit în special înc din anti chitate, când editarea medaliilort era mai puin utilizat, iar succesele militare, actele de eroism, cuceririle importante erau marcate pe emisiunile monetare, înaintea actelor de natur social sau cultural. S-au evideniat în acest sens împraii romani , care au utilizat emisiunile moneta re curente (aur, argint, bronz) pentru a simboliza, prin diversitatea unor tipuri alegorice însoite de texte lmuritoare, fapte i evenimente generate de conflicte militare, acte importante de ordin politic i administrative, mari construcii edilitare, militare i de binefacere, importante mo mente religioase i culturale.
Emisiunile monetare editate în cantiti apreciabile, cu putere de exprimare în interiorul granielor vastului imperiu, precum i la popoarele barbare cu care se învecina, asigurau amintirea faptelor acelor împrai, precum i faima lor în toat lumea antic . S-a putut constata c pentru simbolizarea reversului , cu faptele mai sus enumerate, s-au folosit tipuri identice sau foarte apropiate pe monedele tuturor împrailor, iar legendele explicative se repet sau sunt aproape identice ca text. Exemplificm pentru a arta c biruina asupra dumanilor este simbolizat de regul prin tipurile:
- zeia Victoria inând în mâna dreapt o coroan de tauri, iar în stânga o ramur de palmier; - zeia Victoria agând de un copac un scut; - ideea de victorie este exprimat printr-un barbar ezând cu mâinile legate, cu atitudine
trist, pe o grmad de arme etc.2 Practica comemorrii, pe diversitatea tipurilor monetare, a în semnatelor fapte rzboinice , a actelor administrative, a operelor de binefacere etc., a fost utili zat pe o scar întins i de ctre împratul Traian (98-117 d.Hr.) (fig. 1 ).
Traian (Marcus Ulpius Traianus)3 - (n. 18 septembrie 53 d.Hr. ,
ltalica, Hispania - 18 august 117 d.Hr. , Selinus, Asia Mic) , împrat,
între 98-117 d.Hr. , din Dinastia Antoninilor. A fost adoptat de împ ratul Nerva (96-98 d.Hr.) i numit succesor al acestuia, când deja era recunoscut ca un destoinic militar i comandant, activând în armatele din Siria i de pe Rin . A fost numit guvernator al provinciei Germania Superioar. Ajuns împrat, pe lâng calitile militare, se evideniaz prin caracterul su drept în relaiile cu cetenii romani în general, respect fa de Senat, talentul de organizator. În perioada domniei sale, Imperiul Roman a atins maxima sa extensiune. Traian a fost apreciat de contemporani ca cel mai înelept, drept i mre împrat roman. Pentru toate calitile i meritele sale, a fost rspltit de Senat cu titlul
1 În lumea roman, medalioanele i piesele cu destinaie asemntoare se numeau contorniat. Vezi Constantin Preda, Enciclopedie de numismatic antic in România, EE, Bucureti, 2008, pp. 193-195. 2 Constantin Moisi l, "Monete/e Împratului Traian referitoare ia rzboaiele cu dacii i ia cucerirea Daciei", în SCN, XX, 1930, Tipografia Curii Regale, Bucureti, pp. 4-6. 3 Dumitru Tudor, coordinator, Enciclopedia civilizaiei romane, EE, Bucureti , 1982, pp. 773-774; C. Preda, op. cit., p. 293.
Mihai Cornaci, Din emisiunile monetare ale împratului Traian 31
de Optimus Princeps, titulatur ce figureaz pe ambele emisiuni monetare, alturi de: Germa nicus, Dacicus, Pharticus, dup ce aceste popoare, cu teritoriile lor, au fost cucerite.
În vremea sa, denaru/ cunoate o depreciere, ajungând la un coninut de 20 % cupru. Emisiunile monetare ale împratului se întâlnesc în mari cantiti în oraele i castrele din pro vinciile Imperiului Roman, precum i în tezaure din afara granielor romane.
1. SESTERTIUS 4 (din lat. semis-tertius) La început, moned mic din argint, în timpul Republicii romane, cu o greutate de 1,13
g, reprezentând a 1 /288-a parte dintr-o libr roman5• Valora 2,5 ai. A aprut în paralel cu denaru/, având i semnul de valoare IlS sau HS . Începând cu Octavianus Augustus, se bate din bronz, cântrind 27,3 g, egal cu o uncie sau V. denar. Scade treptat în greutate, ajungând s se deprecieze pân la reforma6 lui Diocletianus, când dispare din monetria roman.
- Av. Bustul împratului Traian, laureat spre dreapta, drapat7 • Circular, este dispus le
genda: !MP CAES NER TRAlANO OPTIMO AUG GER DAC P M TR P COS VI P P !MP(ERA TOR) CAES(AR) NER(V A) TRAIANO OPTIM O AUG(USTA) GER(MANICUS) DAC(ICUS) P(ONTTFJCJ) M(AXIMO) TR(IBUNICIA) P(OTESTATE) CO(N)S(UL) VI P(A TER) P(A TRJAE)
Rv. Împratul Traian, ezând spre dreapta, pe o platform, în câmpul din stânga însoit de doi ofieri, adresându-se unui grup de cinci soldai. Sub teras, legenda: IMPERA TOR Vlll = Pentru a Vlll-a oar salutat de ostai ca învingtor. La exerg: SC S(ENATUS) C(ONSULTO) Titlul de lmperator se referea i Ia puterea absolut asupra trupelor (commandant suprem).
A vea aceast comand doar pe timp de rzboi i era primit în urma unei aclamaii onorifice. La încheierea ostilitilor i reintrarea în Roma se renuna la aceast funcie.
Dup reprezentrile de pe Rv. , astfel de piese sunt numite de unii specialiti i colectionari monede de ad/ocujiune. Se poate aprecia c moneda prezentat a fost emis între anii 114-1 17 d. Hr. , la Roma, pe baza izvoarelor istorice c Traian a exercitat al aselea consulat în acea perioad.
A.E.; 0 34 mm; =f:. = 4,97 mm (peste efigie); 26,5 g. Av.-Rv.! j RJC, li, p. 290, nr. 6558 •
• C. Preda, op. cit., p. 262; Auric Smaranda, Istoria numismaticii În date, Bucureti, 2007, p. 78. 5 Libra roman: unitate ponderal principal pentru valori i greuti, ex i stent înaintea aparii ei monedei romane. Avea la început 272,8 g ( libra osc), iar mai târziu 327,45 g (libra roman). Se puteau obine 84 denari, iar mai târziu , din timpul lui Neron, prin devalorizare, 96 denari. Dup moartea lui Constantin ce l Mare (337 d.Hr.), împrat reformator a l sistemului monetar roman , libra de aur sau de argint devine msur preferat de calcul. C. Preda, op. cit., p. 172; Auric Smaranda, op. cit., p. 55. 6 În anul 294 d.Hr., greutatea monedei de aur crete de la 4,68 g la 5,45 g, iar pentru scurt timp la 6,55 g. Se introduce o nou moned de argint de 3,41 g i una de bilion, numit/o/lis, cu greutatea de 10,23 + 10,08 g, având în componen numai 5% argint. C. Preda, op. cit. , p. 108. 7 Pe bustul dinastului este prezent îmbrcmintea specific (mantie, tog).
32 AMS, X, 2011, SECT1UNEA 1: EPOCA VECHE- ARHEOLOGIE
2. DUPONDJU:f - Moned roman împerial de aram (bronz?), având ca valoare o jumtate de sestertius sau 2 ai , cu greutatea cuprins între 12,75""15,00 g i diametru] între 24- 28 mm.
- Av. Bustul împratului Traian laureat, radiat, drapat, spre dreapta. (Împratul poart o coroan radiat). Legenda este identic cu cea prezentat la sestertius, dei pe un scurt segment este întrerupt.
•
•
3. DENAR (lat. denarius) 12
Principala moned roman de argint, cu cea mai lung durat de utilizare, atât în perioada Republicii romane, cât i a Imperiului Roman. În f

acta moldaviae septentrionalis, muzeul judeţean botoşani

Documents