acp curs introduct

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

ArhitecturaContext Peisajcurs introductiv

(1) cteva chestiuni care subntind cursul: proiect/strategii, obiect/oras, spatiu

public/oras/societatea contemporana, proiect/peisaj/teritoriu/strategii

(2) perspectivele din care se vor privi:estetica, functionala,contextuala,a peisajului


ArhitecturaContext Peisaj

monika sosnowska: bienala de arta, venetia, 2007

n loc de motto:


arhitecturaoras

obiect-constrangeri-proiect


ArhitecturaContext Peisaj

pavilionul olandez / bienala de arhitectura venetia 1996: arhitectul ca seismografmotto:


arhitectcomunitate urbana

obiect-constrangeri-proiect


orasulForma de agregare in jurul sistemului cultural al unei comunitati

Un sistem social si fizic, coagulat in timp - Fapt colectiv si pluralist, expresia valorilor publice ale unei colectivitati.

Cadrul fizic urban - forma urbana: un ansamblu de elemente care constituie un tot omogen, urmand logica modului de viata specific.


orasulfenomen greu de definitConform dictionarelor de uz comun:conditii necesare pentru ca o asezare umana sa constituie un oras: (1) o relativa aglomerare a constructiilor; (2) anumite trasaturi sociale ale populatiei, cum ar fi conferirea unui anume statut in diverse timpuri istorice, diversitatea si activitatile de relatie, astazi; (3) o anumita dimensiune (relativ importanta, dar variabila de la tara la tara) si (4) predominanta unui anume tip de activitati.Din studiile geografilor, demografilor, sociologilor, economistilor, etnologilor si istoricilor: Orasul se naste din nevoile de interactiune ale oamenilor si din avantajele pe care pe aceasta le procura; orasul isi gaseste astfel limitele prin constrangerile care apasa asupra vietii de relatie si prin dezavantajele care se nasc de aici; orasul ia nastere fundamental din functiuni centrale de schimb, de confruntare, de intalnire colectiva. Cei care participa in permanenta la aceste functiuni trebuie sa locuiasca cit de aproape posibil de teatrul in care se desfasoara o mare parte sau totalitatea vietii lor active: astfel se conjuga in mod necesar interactiunea si locuinta; la care se adauga diverse alte echipamente pentru rezidenti (diverse arii de joc, loisir, detenta...) indispensabile in afara orelor de activitate

(din Breviar de curs, pag 41)

greu: in termeni concreti/cuantificabilisi mai greu: in termeni calitativi, (ce reprezinta urbanitatea?), care reies din modul de viata urban, din interactiuni, din comunicare, din cum s-a cristalizat orasul (memoria lui)


Ampliacin Ayuntamiento Murcia Rafael Moneo

arhitectura nouaorasul mostenit

obiect-oras-proiect


Escalera de la Granja, Toledo Lapea y Torres

orasulteatru al memorieiteatru al anticipatiei


orasul

perspectiva monumentala :tesut urban major

SPATIUL ANONIMATULUISPATIUL PUBLIC

perspective asupra orasului:

perspectiva domestica:tesut urban minor,

SPATIUL FAMILIARULUISPATIUL VECINATATII

va amintesc din cursul de anul trecut


spatiul public

Arie sau loc deschis sau accesibil oricui, fara nici o discriminare de nici o natura, folosit impreuna.Piatra de incercare a teoriei critice in relatie cu filozofia, geografia, arta vizuala, studiile culturale si sociologice si proiectarea urbana. Relevanta lui devine cu atat mai presanta cu cat capitalul tinde sa inchida din ce in ce mai mult ceea ce era gandit ca bun colectiv/comun/impartasit cu ceilalti.Problema discreditarii ideii de bun comun in Romania post-comunista.

o dimensiune calitativa


spatiul publicceea ce punem in comunPiatra de incercare a teoriei critice in relatie cu filozofia, geografia, arta vizuala, studiile culturale si sociologice si proiectarea urbana. Definit din perspective diverse: politica/filozofica, sociologica, juridica, arhitectural-urbanistica

Dificultatea vine din faptul ca ele nu se suprapun neaparat.

BIBLIOGRAFIE:ACUM 1, 2, 3, DOSARE BUCURESTENE

(http://www.iaim.ro/catedre/istorie_teorie_restaurare/cercetare)ana maria zahariade -despre arhitect si spatiul public al filozofului (acum1)celia ghyka - arhitectura spatiului public (acum 1)violeta rducan - monument spaiu public vegetaie (acum 1)celia ghyka - spatiul public pierdut, mort, recistigatioana tudora - pleinOPENair (acum 2)ioana tudora - mircea cel batran iasi-radiografia unui spatiu public (acum 2)stefan vianu - spaiul public i interveniile artistice (acum 2)ioana suliciu - heerlijkheid hoogvliet. sau ne facei i nou loc n oraul vostru? (acum 2)stefan vianu - spaiul public azi i rolul artei publice (acum 3)cosmin ungureanu - incursiuni n spaiul public (acum 3)nicole valois - arta si experienta spatiului public (acum 3)ioana tudora - spaiul public ca peisaj ntre politic i vernacular (acum 3)


sfera publicaun spatiu discursiv, care mediaza intre sfera privata si sfera autoritatii publice, prin

dezbatere libera, argumentare si schimb de opinii politice, pentru binele comun; un domeniu al vietii sociale in care se pot forma opiniile publice.

sfera privatacomplementul sferei publice, un sector al vietii societale in care individul se bucura de

un grad de autoritate si libertate neingradita de institutiile puterii (familia, casa) si in care isi gaseste sinele autentic (Heidegger), viata in care lucreaza doar pentru el si pentru

intretinerea familiei lui. In acest sens, este oarecum separat de restul societatii.privacy

(greu de tradus, un fel de intimitate sociala, caracter privat, in legatura cu sfera privata) conditia unui individ sau grup de a fi liber, neobservat si nederanjat de altii, de a

nu fi in atentia publica. publicity/public /expunere publica

o conditie esentiala a unui spatiu public; posibilitatea de a vedea si auzi, de a fi vazut si auzit de ceilalti; punerea in comun a lumii (Hannah Arendt)

spatiul publicdefinitii si notiuni inrudite


domeniul publicPrin domeniu public al statului se ntelege situatia unor bunuri sau drepturi care

nu sunt n posesia nici unei persoane, fizice sau juridice (ex.: domeniul public ce consta din spatiul radio-electronic, domeniul minier, apele terestre, apele continentale, gazele

naturale etc.) Alte ordine juridice considera ca domeniul public este format din acele bunuri al caror

titular este o comunitate.spatiul public urban

Poate fi considerat spatiu public acea parte a domeniului public neconstruit afectata folosirii publice, folosite n comun: strazi, piete, parcuri, cheiuri, promenade maidane,

spatii abandonate Este deci format dintr-o forma de proprietate si de afectarea prin folosinta.

Dar tot spatii publice, pentru ca folosite liber in comun sunt si unele spatii construite/inchise, in proprietate publica sau privata: biserici, holuri de cladiri

administrative, hale, galerii, mall-uri, holuri de banci, teatre etc.

Planul Nolli 1748


spatiul publiceste viata urbana impreuna

ce proiectam? cum proiectam? pentru cine proiectam?Rehabilitacin de la Porta del Angel, en Barcelona. A. Montes y J. Alemany, 1992.


spatiul publiceste viata urbana impreuna


spatiul publicin orasul contemporanOrasul contemporan este caracterizat de disparitia unor forme de colectivitate evidente si care erau specifice societatilor traditionale (familia, comunitatile locale); apar insa alte tipuri de colectivitati, care se insereaza in sfera anonima a orasului modern.Experienta colectiva se transforma, in directa legatura cu importanta crescanda a individualismului, fara sa dispara totusi.Ce forma arhitecturala poate lua aceasta sfera publica?

Toate se leaga de mutatiile societatii contemporane, care aduc in discutie si alte forme de oras, care ridica multe intrebari privitoare la proiectarea si la gestiunea lor.


spatiul publicin orasul contemporanAnii 80-90 - opinii negative privind conditia spatiului public: o permanenta eroziune si pierdere a calitatii - n-ar mai trebui sa constituie o problema pentru arhitecti

Rem Koolhaas evaporation of the public realm The Generic CityBruce Robbins - The Phantom of Public SphereMichael Sorkin - Variation on a Theme Park The End of Public Space


monika sosnowska, untitled


Pe de alta parte, arhitectii au continuat sa se gandeasca la spatiul public / oras, ceea ce ridica multe intrebari:

Este reflectia arhitecturala influentata de aceasta privire negativa?Cum se face ca in acest context foarte multe cladiri au pretentia/incearca sa

exprime o identitate colectiva si sa joace un rol formator pentru comunitate?In ce masura designul / proiectul de diverse feluri poate intr-adevar sa dea

forma vietii publice? Ce rol joaca ele in relatie cu multele fete ale colectivitatilor care par sa apara in

interstitiile domeniului urban?Ce altceva decat designul arhitectural si urban poate ajuta coagularea spatiului

public?

spatiul publicin orasul contemporan


ce proiectam? cum proiectam? pentru cine proiectam?ce pozitie avem fata de oras/spatiul public?cum ne angajam, in conditiile discreditarii ideii de bun comun in Romania post-comunista?

spatiul publicrolul arhitectului

depinde de ce vrem


Eforie 2008 (foto A. Craciunescu, ACUM3)

Fagaras 2007 (foto J. Kiraly, ACUM3)

obiect-spatiu public-oras-proiectce vrem?


Piata Buzesti, Bucuresti 2008 (foto J. Kiraly, ACUM3)


Noaptea muzeelor 2008, foto Stefan Tuchila

obiect-spatiu public-oras-impreunaartistii incearca


adecvarea prin interventii contemporane a spatiilor libere publice urmarind un criteriu de calitate si de stimulare a vietii citadine, prin interventii cu dotari publice, reconditionarea fondului existent, programe de reabilitare integrata a cartierelor de locuinte populare deteriorate, calificarea spatiilor verzi, prin valorizarea a ceea ce este trecutul activ

obiect-spatiu public-oras-proiectce vor altii?

Palacio de Justicia y dotaciones en el Canyeret, Lrida Amad y Domenech

TOATE FOTOGRAFIILE DIN SPANIA PROVIN DIN CONFERINTA LUI FRANCISCO POL / NEC 2009


Espacio Escnico, Njar (Almera) MGM, Morales, Giles & Mariscal



Ampliacin mercado Sta Caterina. Barcelona Enric Miralles



El casco antiguo de Tarragona, a finales de los 90, con participacin de distintos arquitectos.

Avenida de la Catedral,Barcelona.M. Quintana y M.Periel. 1990.



Parque de Vista Alegre, adecuacin de la ribera del Sarela, Santiago de Compostela. Csar Portela y Arata Isozaki



astfel incat sa formeze o retea de fire tari / o urzeala (strategii politice, planuri urbanistice si programe de reabilitare integrata) si de ite / bateala (principalele linii de interventie), in care arhitectura noua / noile limbaje sa participe activ.

obiect-spatiu public-oras-proiectstrategii


nu depinde doar de noi

ce proiectam? cum proiectam? pentru cine proiectam?ce pozitie avem fata de oras/spatiul public?cum ne angajam, in conditiile discreditarii ideii de bun comun in Romania post-comunista?

spatiul publicedificare


obiect-spatiu public-oras-proiect

participareParticiparea n spatiul public presupune nu numai a fi vazut si a-i vedea pe ceilalti (Hannah Arendt); presupune si implicarea n procesul de decizie asupra spatiului

public. Prezenta indivizilor ce formeza acest public face apel la responsabilitatea fiecaruia ca cetatean a vedea, a fi vazut si a-i vedea pe ceilalti presupune reamintirea uzantelor sociale ale spatiului public, asumarea si interiorizarea normelor ce le reglementeaza.

Spatiul public poate fi vazut nu doar ca scop al proiectarii, ci ca un instrument viznd producerea unor efecte mai ample si la o scara mai larga (sociala, de

implicare in viata civica si deci n treburile cetatii).

Deci e vorba si despre strategii, chestiune care implica si vointa politica.

rolul arhitectuluirolul publiculuirolul politicului


spatiul publicin dezbaterea contemporana

European Prize for Urban Public Space / The Architecture Foundationhttp://www.architecturefoundation.org.uk


Centro de Cultura Contempornea de Barcelona Pin y Viaplana

spatiul publico sansa a noii arhitecturi


ArhitecturaContext Peisaj(1) cteva chestiuni care fac obiectul cursului

sau l subntind cursul: proiect/strategii, obiect/oras, spatiu public/oras/societatea

contemporana, proiect/peisaj/teritoriu/strategii(2) le vom privi din cteva perspective

reflectate in teorie si proiect:o intelegere contemporana a functiunii,

prin prisma atitudinilor contextuale,prin speranta actuala a arhitecturii peisajului.

(3) vom ncerca sa le integram intr-o posibila perspectiva a perceptiei estetice in

arhitectura.


ce proiectam? cum proiectam noul? pentru cine proiectam?ce facem cu orasul?


interventie noua (2009) in Lipsani ACTUALUL CENTRU ISTORIC PROTEJAT

(de citit facultativ: Craciunescu Adrian, De ce centrul istoric al capitalei este astazi un spatiu public de mna a doua ACUM 3)

Slide Number 1Slide Number 2Slide Number 3Slide Number 4Slide Number 5Slide Number 6Slide Number 7Slide Number 8Slide Number 9Slide Number 10Slide Number 11Slide Number 12Slide Number 13Slide Number 14Slide Number 15Slide Number 16Slide Number 17Slide Number 18Slide Number 19Slide Number 20Slide Number 21Slide Number 22Slide Number 23Slide Number 24Slide Number 25Slide Number 26Slide Number 27Slide Number 28Slide Number 29Slide Number 30Slide Number 31Slide Number 32Slide Number 33Slide Number 34Slide Number 35Slide Number 36Slide Number 37Slide Number 38

acp curs introduct

Documents