ACOPERIŞURI DE TIP ŞARPANTĂNoţiuni generale

Acoperişurile tip şarpantă sunt acoperişuri înclinate şi se utilizează la clădiri de locuit (case familiale, hoteluri, blocuri), social-culturale, administrative etc, precum si la construcţiile industriale pentru birouri şi anexe .

Şarpanta reprezintă structura de rezistenţă a acoperişurilor cu pod realizată deasupra ultimului nivel, având rolul de a crea pantele şi formele acoperişului şi de a prelua încărcările ce revin acoperişului.Rezolvarea de principiu a pantelor acoperişurilor de tip şarpantă cu formă oarecare în plan, este prezentată în figura de mai jos:

1- coamă orizontală; 2- coamă înclinată; 3- dolie; 4 – streaşină

În funcţie de materialul utilizat şarpantele se realizează din lemn, metal sau din elemente prefabricate de beton armat. Cele mai folosite sunt însă şarpantele din lemn datorită avantajelor pe care le conferă lemnul: greutate redusă şiuşurinţă de prelucrare şi execuţie.

Şarpante din lemnSe pot executa în diferite sisteme constructive: şarpante pe scaune, cu ferme (grinzi cu zabrele) şi din grinzi cu inima plină. La deschideri mici se adoptă şarpanta din căpriori, fără

scaune. Cele mai uzuale acoperişuri de tip şarpantă, sunt şarpantele pe scaune.

ŞARPANTELE PE SCAUNE, sunt alcătuite din elemente verticalesau înclinate denumite popi, legaţi între ei în sens transversal prin cleşti, care,împreună cu căpriorii aşezaţi în dreptul popilor realizează un contur indeformabilîn sens transversal-longitudinal. Pe popi reazemă panele ce susţin căpriorii,legate aceste pane de popi prin contrafişe care asigură stabilitatea longitidinală, aşarpantei. Ansamblul transversal alcătuit din popi, cleşti şi căpriorii dindreptul popilor poartă denumirea de ,,scaune “. Aceste structuri plane,,,scaunele” se dispun la distanţe de 3.0 ....5,0 m, în lungul clădirii.3În funcţie de modul de dispunere a zidurilor portante ale clădirii, deci deposibilitatea de rezemare a popilor care transmit încărcările la aceste ziduri sedisting: şarpante cu rezemare pe ziduri transversale şi şarpante cu rezemarepe ziduri longitudinale.4

ŞARPANTĂ CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE;5Secţiune transversală pentru deschideri: L = 8,50 m – 13,00 mSe vor prezenta secţiuni transversale şi pentru alte deschideri:Secţiune transversală pentru deschideri cuprinse între 11,00 m – 15,00 m6Secţiune transversală pentru deschideri cuprinse între 6,50 m – 8,50 mB. ŞARPANTE CU REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE –SECŢIUNI TRANSVERSALE;Pentru deschideri, L = 9,00 – 13,00 m7Pentru deschideri, L = 7,00 – 9,50 mPentru deschideri, L = 6,50 – 7,50 mUnghiul α optim este 300 .....600 .8Detaliu de coamă la şarpantă fără pop centralDetaliu de rezemare a panei intermediare pe pop9Detaliu de rezemare şi acorare a popului pe zidul transversalLa deschideri mici se adoptă şarpanta din căpriori, fără scaune.

1- căprior; 2- pană de coamă (cosoroabă); 4- pană de coamă; 8-cleşti.1012.6.2.2. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE ŞARPANTELOR PE SCAUNEÎn alcătuirea unei şarpante pe scaune se disting de regulă, următoareleelemente principale:- Şipcile (secţiuni de 1,8 x 4,8 .... 4,8 x 4,8 cm ), dispuse perpendicular pelinia de cea mai mare pantă, servesc ca reazeme pentru elementele învelitoriidiscontinue ( ţigle , plăci de azbociment ).Distanţa dintre şipci este determinată demarimea elementelor învelitorii, ţinând seama că acestea se suprapun cu câţivacentimetri. Şipcile reazemă pe căpriori şi preiau greutatea învelitorii, a zăpezii şi avăntului;- Astereala este formată din scânduri de 18 ...24 mm grosime şi 12 ....20cm lăţime dispuse alăturat (pe aceeaşi direcţie cu şipcile), constituind suportulînvelitorilor de obicei continue, flexibile (fără rigiditate), cum sunt cele din tablăplană, şindrilă bitumată, etc. Astereala reazema pe căpriori şi preia aceleaşi

încărcări ca şi în cazul şipcilor; Pentru un acoperiş se adoptă fie astereală, fieşipci, însă uneori se prevăd şipci peste astereală.- Căpriorii, sunt elemente ce se dispun înclinat, dând panta acoperişului. Serealizează din lemn ecarisat (dimensiuni 10,0 x 12,0 cm, putând ajunge până la12,0 .....x 15,0 cm) sau din lemn rotund (diametru de 10 ….12 cm ….15,0 cm).Distanţa interax dintre căpriori este de 60 ....80 cm, fiind impusă de rigiditateamică a şipcilor sau asterelei, care reazemă pe căpriori; căpriorii reazemă la parteainferioară a acoperişului pe pana de streaşină (cosoroabă) dispusă pe pereţiiexteriori portanţi, iar la partea superioară căpriorii reazemă unul pe celălalt directsau prin intermediul unei pane de coamă. În funcţie de deschiderea clădirii seprevăd două, patru sau chiar mai multe pane curente care constituie reazemeleintermediare ale căpriorilor. Deschiderea de calcul a căpriorilor reprezintă de faptdistanţa dintre pane. Rezemarea căpriorilor pe pane se face cu sau fără chertare.- Panele se execută din grinzi de lemn ecarisat (dimensiuni 10 x 12 …..15 x

19 cm ……19,0 x 25,0 cm) şi pot fi amplasate la coamă (pană de coamă), înpoziţie intermediară (pane intermediare sau curente) sau la nivelul streaşinii (panăde picătură sau cosoroabă).11Panele se dispun paralel cu coama acoperişului, la distanţe interax de 2,0....4,0 m. Este indicat să se limiteze distanţa interax dintre pane la 3,50 m.Deschiderea panelor coincide cu distanţa între popii pe care reazemă, respectiv3…..5 m; În cazul în care se prevăd contrafişe, deschiderea de calcul a panelor sepoate reduce după cum urmează: l = l1 – 2 x a/2 sau l = l1 – a.Reducerea deschiderii panelor prin utilizarea contrafişelor1- pană; 2- contrafişă; 3- pop; l1 – distanţa dintre popi; l – deschiderea decalcul a panelor.Panele de streaşină, respectiv de la partea inferioară a acoperişului,denumite cosoroabe sau babe, trebuie să fie ancorate din loc în loc de centurilezidurilor exterioare pe care reazemă.- popii, reprezintă reazeme pentru panele curente (intermediare), eventual

pentru pana de coamă şi se confecţionează din lemn ecarisat (secţiuni de 12 x 12.....15 x 15 cm) sau din lemn rotund cu diametru de 12 …14..15 cm. Suntelemente verticale care reazemă pe pereţii portanţi transversali, fiind dispuşi ladistanţe de 3-5 m (egale cu distanţele dintre pereţii pe care reazemă). În cazulclădirilor cu unul sau doi pereţi longitudinali centrali (pe direcţia transversală fiindpereţi de contravântuire la distanţe mai mari), se prevăd popi înclinaţi – a sevedea detaliile pentru şarpante cu rezemare pe ziduri longitudinale .12Rezemarea popilor pe planşeu se face prin intermediul unor grinzi de lemn(tălpi), care au rolul de a repartiza încărcările concentrate transmise de popi;-Cleştii, sunt formaţi din câte două elemente ce leagă căprioriicorespondenţi din cele două ape din dreptul popilor, formănd un sistem plannedeformabil, solidarizând popii şi căpriorii. Cleştii nu preiau încărcări directe, însăsunt solicitaţi la eforturi de întindere. Secţiuni 28 x 15 ( 28 este grosimea în cm , iar

15 este lăţimea în cm); Se prind de popi şi căpriori prin buloane sau cuie.-Contrafişele sunt elemente care reduc deschiderea panelor curente şirealizează în mod curent contravântuirea longitudinală a şarpantei (în sensuldirecţiei panelor); Se pot prevedea şi în sens transversal când cleştii sunt mailungi. Se realizează din lemn ecarisat cu secţiuni rotunde cu diametrul de 10...12cm .12.6.2.3. Şarpante din lemn cu ferme se folosesc la acoperireadeschiderilor mai mari de 5,00 m pentru clădiri fără reazeme interioare şi suntalcătuite din : astereală sau şipci, căpriori, pane şi ferme.După forma în elevaţie fermele pot fi triunghiulare, poligonale, sau cu talpăsuperioară curbă.1312.6.2.4. Şarpante din grinzi cu inimă plină sunt alcătuite din asterealăsau şipci, pane şi grinzi cu inimă plină din lemn, rezemate la capete pe pereţiportanţi sau pe grinzi. Grinzile cu inimă plină se folosesc pentru deschideri de 6,0.....15 ,0 m, la acoperişuri cu pante mici (1:10….1:8) pentru constrcţii industriale,

agrozootehnice sau provizorii. Distanţa dintre grinzile şarpantei este în modobişnuit 3….4 m şi mai rar 5…6 m. Contravântuirea se realizează prin paneleacoperişului.Şarpantă din lemn din grinzi cu inimă plină1- grindă cu inimă plină; 2- pane.12.6.3. Planşeul de podPlanşeul de pod este format din următoarele elemente :- elementul de rezistenţă (planşeul brut) cu structura similară planşeelorcurente ;- şapa de egalizare din mortar de ciment ;- bariera contra vaporilor, care chiar dacă nu este necesară din calcululhigrotermic, se poate prevedea ca izolaţie împotriva eventualelor ape meteoricece pot ajunge accidental în pod. La clădiri nepretenţioase se poate renunţa laşapa de egalizare şi la bariera de vapori;14- izolaţia termică realizată din materiale în vrac (zgură, deşeuri poroase,beton uşor etc.) sau din plăci (vată minerală,polistiren etc);- stratul de protecţie termoizolaţie sau de circulaţie din beton cu un conţinutredus de ciment pentru a putea permite migraţia vaporilor din interior.

12.6.4. ﾎNVELITORIÎnvelitoarea este elementul de construcţie prevăzut la partea superioară aacoprişului, avănd rolul de izolare impotriva apelor meteorice.Învelitoarea trebuie să corespundă , în primul rând exigenţei de etanşeitate,dar şi exigenţelor referitoare la durabilitate, rezistenţă la foc, aspect estetic şicerinţe economice .Pentru realizarea 絜 velitorilor se utilizează o gamă largă de materiale,rezultănd :- învelitori organice (paie, trestie, lemn, materiale bituminoase);- învelitori din plăci de piatră naturală ( ardezie );- învelitori din piatră artificială (ceramice, beton);- învelitori metalice ( tablă de oţel, zinc, aluminiu, plumb);- învelitori din sticlă simplă sau armată;- învelitori din materiale plastice;Din punctual de vedere al modului de realizare a etanşeităţii, se disting:- învelitori continue, fără rosturi, impermeabile la apă, aer şi vapori de apă(de exemplu cele bituminoase );- învelitori din elemente discontinue, impermeabile la acţiunea apei, dar

permeabile la aer şi vapori de apă (învelitori din plăci ceramice, tablă plană,ondulată sau cutată etc ) ;Din punct de vedere al portanţei, învelitorile se prezintă suburmătoarele forme:- învelitori elastice, care necesită strat-suport continuu (bituminoase, dintablă plană etc);- învelitori ce necesită elemente-suport aşezate la distanţe reduse, cum suntcele din materiale sub formă de plăci mici rigide (ceramice, ardezie, lemn);15- învelitori la care elementele de susţinere se pot dispune rar, având învedere rigiditatea relativ mare a materialelor realizate ondulat sau cutat din tablă,materiale plastice etc;Se vor prezenta câteva detalii de acoperiş şi diverse soluţii de învelitori161712.6.5.__