acoperire necorespunzătoare

8/19/2019 Acoperire necorespunzătoare

1/10

Acoperire necorespunzătoare – În cazul acoperirii cu beton a armăturilor,stratul de beton care acoperă la exterior armăturile unui element de beton armatare grosimea mai mică decât cea prevăzută în standarde.

Acoperirea defectelor de turnare a betonului – Acţiune întreprinsă la nivelul

punctului de lucru ca urmare a apariţiei unor defecte în betonul turnat înurmătoarele situaţii: folosirea unui beton necorespunzător, livrarea neritmică abetonului, compactare insucientă, lipsa controlului de calitate, etc. În orice cazeste interzisă acoperirea defectelor de turnare !segregări, zone poroase, caverne,

întreruperi de secţiune" prin tencuirea zonei respective. În funcţie de gravitateaacestor defecte se va anunţa imediat proiectantul sau se vor remedia sub controlcalicat.

Adăugarea de apă în betonul sosit la locul de turnare – #re$eală deexecuţie care conduce la modicarea raportului apă%ciment !A&'", având dreptconsecinţă scăderea mărcii betonului.

Aderenţă slabă – (enomen de interacţiune zică !parţial $i c)imică" între oţel $ibeton ce se manifestă prin aceea că efectul de încle$tare a betonului în *urularmăturii nu se realizează decât parţial, pe anumite zone.

Aer fals – Aer în beton. Aerul rămas în beton ca urmare a unei compactărinecorespunzătoare produce pori $i dă na$tere la o structură neuniformă. +entrueliminarea aerului din masa betonului proaspăt se recomandă în afară de o bunăcompactare, folosirea aditivilor antrenori de aer.

Agregate provenite din roci feldspatice sau şistoase – (olosirea acestor

agregate la prepararea betoanelor constituie o gre$eală de execuţie, ele indcontraindicate deoarece nu au rezistenţa necesară $i se pot desface saudezagrega la anumite solicitări.

Ancorare insucientă – #re$eală de execuţie întâlnită la barele de oţel%betoncare lucrează la întindere executate cu o lungime mai mica decât cea prevăzută

în proiect, fapt care face să nu se realizeze o ancorare sucientă în beton.

Apă de amestecare necorespunzătoare din punct de vedere chimicpentru prepararea mortarelor şi betoanelor – Apă care conţine sulfaţi $i

cloruri în cantităţi mai mari decât cele prevăzute în prescripţii. 'onsecinţe:favorizează coroziunea armăturilor de oţel. e exemplu: apa de mare.

Armături din oţel-beton neacoperite cu beton – #re$eală de punere în operăa betonului care face ca armăturile, după turnare, să rămână neprinse în beton,neacoperite.

Armături din oţel-beton nerealizate corect – Armături gre$it fasonate saumontate ca urmare a nerespectării proiectului de execuţie: - – Armături curugină. – /ţelul%beton nu este îndreptat corect. 0 – ebitarea incorectă abarelor. 1 – 2aza de îndoire a oţelului%beton este prea mică. 3 – 4ipsa

distanţierilor sau montarea lor în număr insucient. 5 – Îndoirea barelor de lapartea superioară a elementelor !placă, grindă" prin călcare. 6 – 4ipsa călăreţilor


2/10

sau a barelor ridicate pe reazeme. 7 – 8erespectarea rândurilor la armăturagrinzilor. 9 – eplasarea carcasei grinzilor în lungul cofra*elor. - – 8erespectareadistanţei prevăzute în proiect între etrieri. -- – 'onfundarea barelor $i executareanecorespunzătoare a carcasei. - – Armături nelegate sau neprinse. -0 –Armătură grăifuită.

Aspect macroporos al betonului – 'onsecinţă a unei puneri în operă abetonului fără o compactare corectă.

Aspect prăfuit al betonului – 2ezultat al des)idratării rapide a betoanelorneprote*ate în timpul verii. 4aptele de ciment de la suprafaţa betonului setransformă într%o pulbere albicioasă, mai ales în urma unor acţiuni mecanice.

Atingerea vibratorului de armături sau cofraje – 8egli*enţă care poateproduce deteriorarea cofra*ului, deformarea armăturilor.

Balcon cu pantă incorectă – #re$eală de execuţie ce constă în turnareaincorectă a betonului de pantă la balcon, astfel că apa stagnează pe anumitezone. 'ontrolul executării pantelor se face turnându%se pe pardoseala balconuluio cantitate de apă $i observându%se dacă scurgerea ei se face complet $i corect.

Beton deshidratat – ;eton care a pierdut apa datorită evaporărilor intense dela suprafaţă ca urmare a unor temperaturi exterioare mari $i a faptului că nu afost udat corespunzător imediat după punerea în operă $i nici nu a fost prote*atcontra căldurii.


3/10


4/10

experienţă, de a debita poziţiile scurte din bare lungi. 8eutilizarea cupoanelor $ifolosirea doar a barelor de lungimi mari conduce la un consum ridicat de oţel%beton, c)eltuieli mari.

ecofrare timpurie – esfacere a cofra*ului $i a susţinerilor înainte de

termenele prevăzute în te)nologia de execuţie. Acţiunea poate duce la surareaelementului respectiv de beton !grindă, placă" $i uneori la ruperea sau prăbu$ireaacestuia.

ecofrarea şi manipularea cofrajului prin metode care producdeteriorări – #re$eală de execuţie care produce stricăciuni cofra*ului !deformări,ruperi", dar $i în masa betonului.

egradarea betonului – +ierderea formei $i proprietăţilor unui element debeton datorită unor cauze diverse, dintre care se menţionează: coroziunea pietreide ciment@ reducerea doza*ului de ciment la alcătuirea reţetelor, ca urmare a

concepţiei gre$ite că utilizarea unor cimenturi cu rezistenţe mari asigură calitateabetonului, indiferent de felul agregatelor@ solicitarea elementelor de beton la

încărcări mai mari decât cele admise@ folosirea unei ape de amestecnecorespunzătoare@ acţiunea intemperiilor !îng)eţ%dezg)eţ, vânt, etc".

epozitarea betonului direct pe păm"nt – 8egli*enţă în execuţie care înlesne$te pierderea apei $i amestecarea cu pământul, ceea ce conduce laslăbirea calităţii materialului respectiv.

iferenţe de culoare – În cazul betoanelor, diferenţele de culoare pot indica ovariaţie a cantităţii de ciment, deci un indiciu despre diferenţe de marca

betonului.

#$orescenţă – Apariţia la suprafaţa betonului a unor pete sau depozitealbicioase formate din săruri alcaline conţinute de componenţi ai acestora.

#%ces de nisip – #re$eală de preparare a betonului ca urmare a folosirii nisipului în cantitate mai mare decât a fost prevăzut în reţetă. /rice exces de nisip, maiales de granulozitate defectuoasă !prea n", cere mărirea raportului apă&ciment,reduce greutatea specică aparentă, doza*ul real de ciment $i rezistenţelemecanice, $i măre$te contracţia la uscare, deci a tendinţei de surare.

#%pulzarea betonului – +ierderea integrităţii unui element de beton sau betonarmat prin ruperea $i desprinderea unor părţi din elementul respectiv, ca urmarea unor solicitări de excepţie !seism".

&isurare – +roducerea accidentală sau intenţionată, datorită unor suprasolicitări,a unei crăpături înguste într%un material. (isurarea betonului – (enomenul deapariţie a unor suri în zonele întinse ale unui element de construcţie de betonsimplu sau armat, când sunt depă$ite tensiunile de întindere pe care le poateprelua betonul. (isurarea betonului se poate produce $i la suprasolicitareaelementului de compresiune.


5/10

&olosirea plaselor sudate av"nd puncte nesudate – #re$eală datorită căreianu se realizează o pozitionare corectă a armăturii în secţiunea elementului debeton respectiv, cu consecinţe asupra capacităţii portante.

&olosirea unor elemente de cofraj în alte scopuri dec"t pentru ce a fost

proiectat – mprovizaţie cu consecinţe neplăcute mai ales când aceste cofra*esunt folosite la spri*iniri, podine, etc.

'ranula cea mai mare de agregat este mai mare dec"t distanţaminimă dintre armături – 8eregulă care duce la apariţia de goluri subarmăturile de rezistenţă. 4a betonare granulele mari de pietri$ se opresc înarmături, mai departe trecând numai partea nă $i formând un gol sub granulelede agregat. in această cauză armăturile rămân parţial neînglobate în beton, faptce favorizează coroziunea lor. În general, pentru betonul armat se folose$teagregat cu dimensiunea maximă de 0 mm.

'ranulele de agregat sunt mai mari dec"t un sfert din cea maimică dimensiune a elementului de beton – 8eregulă constând în alcătuireaunei reţete de preparare a betonului fără a se avea în vedere forma elementuluide construcţie $i modul său de armare. acă granulele sunt mai mari, prinfrecarea lor de cofra*e se împiedică buna îndesare a betonului, fenomenulnumindu%se efect de perete. În cazul elementelor de beton supuse la încovoiere,prezenţa granulelor mari de agregate în zona supusă la eforturi de întinderereduce rezistenţa acestor elemente.

'rindă um$ată – #rindă cu îngro$ări datorate faptului că la turnarea betonului a

cedat cofra*ul.(mpuritate – 'orp sau substanţă străină care se găse$te în masa unui materialde construcţii $i a cărui prezenţă determină modicarea proprietăţilormaterialului. În cazul betonului, este de semnalat prezenţa de$eurilor de lemn, acorpurilor metalice – bucăţi de oţel%beton, elemente de xare a cofra*ului deinventar, a prafului, toate rămase ca urmare a negli*enţei sau a faptului că nu s%acurăţat cofra*ul înainte de turnarea betonului.

)nălţimea liberă de cădere a betonului depăşeşte * metri – +unerea înoperă a betonului prin cădere liberă de la înălţimi mai mari decât m produce

segregări în masa betonului.

)nceperea betonării fără a terminată pregătirea turnării – +regătirea seconsideră înc)eiată după ce s%au executat următoarele operaţii: curăţireafundului cofra*ului sau suportului, spălarea $i curăţirea rosturilor de turnare dematerialele neaderente !îndepărtarea laptelui de ciment întărit", vericareaetan$eităţii cofra*ului, vericarea stării elementelor de susţinere $i rigidizare acofra*ului, vericarea armăturii cantitativ $i pozitional.

)nglobarea instalaţiilor în st"lpi! grinzi – #re$eală care constă în spargereaunor elemente de beton armat !stâlpi, grinzi, etc" pentru a trece prin ele instalaţii

electrice sau instalaţii curente !încălzire, apă, canalizare". Bste o abatere foarte


6/10

gravă $i poate conduce în unele cazuri la avaria elementului de rezistenţărespectiv sau a întregii structuri.

)nlocuiri de materiale – 8u sunt permise decât cu acordul scris al beneciarului$i al proiectantului.

)ngenunchierea armăturii – eformarea plastică a armăturilor din oţel%beton înelemente de beton armat solicitate în mod excepţional !seism, uragan, etc", celmai adesea după ruperea $i expulzarea betonului din zona respectivă.

)ngheţarea betonului – +rin îng)eţare, apa din betonul proaspăt se dilată cucca 9C $i se dezorganizează structura acestuia, afectând în mod iremediabil

întărirea@ după dezg)eţ betonul î$i continuă priza $i întărirea, însă rezistenţelenale sunt simţitor reduse. Îng)eţarea betonului are drept cauză principalăneorganizarea corectă a lucrului pe timp friguros respectiv preparare, transport,punere în operă, prote*are după turnare. ?n fenomen cu consecinţe importante

este $i acela al îng)eţării apei inltrate în surile elementelor de beton, de betonarmat, tencuielilor.

)ntreruperea betonării fără respectarea prevederilor tehnice privindaceastă fază – ;etonarea nu se va întrerupe decât în secţiunile !locurile"indicate în te)nologia de execuţie, iar la întrerupere se vor respecta prevederilerespective, fără de care nu este posibil să se obţină o turnare de calitate.

)ntrerupere de secţiune – efect grav de turnare a betonului, produs la întreruperea turnării $i reluarea apoi în condiţii necorespunzătoare a betonării.2ostul de turnare prezintă segregări, armături descoperite, ceea ce face ca

secţiunea elementului respectiv !stâlp, grindă, etc" să prezinte o separare întrebetonul nou turnat $i cel anterior.

+ăcrimare – (enomen de umezire !urmată uneori de o picurare slabă" a unorelemente de construcţie – plan$eu, perete – provocat de inltraţii.

+ipsa ţevilor de protecţie la trecerea conductelor prin planşee şi pereţi –#re$eală de execuţie având drept consecinţă producerea de stricăciuni în timpulfuncţionării instalaţiilor !mai ales la cele de încălzire", care se manifestă prindeteriorarea !spargerea" betonului $i a tencuielilor în zonele de trecere.

+ipsa unor armături de rezistenţă în unele elemente de beton armat –#re$eală datorită neatenţiei la pozarea barelor de rezistenţă, cu consecinţeuneori grave.

+ipsuri de turnare – efecţiuni observate la elementele de beton. În funcţie deaspect, formă $i poziţie, ele pot acceptate sau nu.

,anevrarea pachetelor de bare de oţel-beton neasigurate contradeformaţiilor – (olosirea unor dispozitive de agăţare necorespunzătoareconduce la deformarea barelor, ceea ce atrage după sine un volum suplimentarde manoperă pentru îndreptarea lor.


7/10

,ărirea conţinutului de nisip al agregatelor – În acest caz nisipul acţioneazădefavorabil asupra tuturor caracteristicilor te)nice ale betoanelor, cu atât maimult, cu cât nisipul este mai n.

,ontarea armăturilor în cofraje murdare! încărcate cu zăpadă sau

gheaţă – ?tilizarea de cofra*e murdare conduce la obţinerea unor betoane decalitate slabă.

ecentrarea st"lpilor de la un etaj faţă de st"lpii etajului inferior –#re$eală de execuţie constând în trasarea poziţiei stâlpilor unui nivel fără a ţineseama de poziţia celor de la eta*ul inferior.

erespectarea termenului de decofrare – #re$eală de execuţie care constă într%o decofrare timpurie, cu consecinţe, uneori, foarte grave.

evibrarea betonului la turnare – #re$eală de execuţie care conduce la

obţinerea unui beton de calitate inferioară..prirea turnării betonului fără asigurarea condiţiilor minime – #re$ealăde execuţie cauzată de punerea în operă a betonului fără a se respecta rigurosproiectul de te)nologie a execuţiei. 8u se va face nici o oprire fără a se asiguraurmătoarele condiţii: punerea în operă a întregii cantităţi de beton, tratarearosturilor de lucru conform prescripţiilor, compactarea betonului, curăţireabenelor, a sculelor $i cofra*elor.

/etrecerea insucientă a barelor de oţel-beton – #re$eală de execuţie careare la origine fasonarea incorectă a armăturilor sau montarea neatentă a

acestora@ conduce la obţinerea de lungimi necorespunzătoare de ancorare abarelor în beton.

/ierderea bruscă a aderenţei – (enomen ce apare la betonul armat întrearmătură $i beton. Are drept cauză atingerea unor valori mari ale eforturilor.?neori fenomenul are la bază folosirea unor armături acoperite de un strat derugină.

/orozitatea betonului – Dolumul de goluri din masa betonului este cel cecaracterizează porozitatea betonului. Aceste goluri apar datorită unei compactărinecorespunzătoare a betonului proaspăt turnat, aerul rămânând în masa

betonului@ uneori aceste goluri sunt urmare a faptului că agregatele mari dinbeton se îngrămădesc în zonele cu armătură mai deasă $i împiedică pătrunderealaptelui de ciment, a nisipului, formând cuibuiri $i cavităţi.

/ozarea carcaselor fără vericarea numărului şi poziţiei barelor şifără asigurarea legării corecte a acestora – #re$eală de execuţie care constă

în montarea carcaselor fără o identicare prealabilă@ atrage după sine omisiuni debare, poziţionări incorecte $i legături slabe, care, la turnarea betonului, cedează$i permit modicarea poziţiei carcasei respective.

/unerea în operă a betonului după începerea prizei – #re$eală de execuţiecare constă în punerea în operă a betonului cu întârziere, e datorită


8/10

transportului la distanţe mari !peste 5 minute pe vreme umedă sau răcoroasă, $ipeste 13 minute pe vreme uscată $i caldă", e altor cauze legate de organizareadefectuoasă a turnării betonului !defectarea pompei de beton, etc". 'onsecinţaeste nerealizarea mărcii betonului.

/unerea în operă a betonului fără măsuri de protecţie şi tratare pe timpcălduros! precum şi de conservare a căldurii pe timp friguros – #re$ealăde execuţie constând în nerespectarea te)nologiei de punere în operă abetonului. 4ipsa unor măsuri de protecţie $i tratare !stropire" pe timp călduros, vaconduce la pierderea apei din beton cu consecinţele ce decurg din aceastaasupra calităţii betonului. 8econservarea căldurii pe timp friguros atrage

îng)eţarea betonului, proces cu urmări grave pentru calitate.

/urici din oţel-beton – #re$eală de execuţie care constă în folosirea de puricide oţel%beton ca distanţieri pentru armătura elementelor de beton armat.


9/10

deplasare a granulelor, este necesar a se rupe coliziunea !aderenţa normală pesuprafaţă datorită forţelor capilare", iar ruperea coliziunii nu poate provocatădecât de vibraţii sau de $ocuri care se pot na$te în cursul operaţiilor de transportsau de manipulare. ;etonul poate trece într%o stare mai eterogenă $i la scurgereaprin *g)eaburi prea lungi sau prea înclinate, precum $i prin căderea de la înălţimi

prea mari. 4a aceste operaţii, granulele tind să se desprindă din masa betonuluisi să se rostogolească mai repede decât partea nă. #rămezile de beton care seformează la descărcare au de multe ori o structură mai bogată în elemente ne lacentru $i în granule mari la fund $i la periferie. Aceasta constituie o segregareexternă a betonului $i se datorează lipsei de coeziune dintre liant $i agregate.

4t"lp nelegat cu etrieri la trecerea prin grinzile planşeelor – #re$eală deexecuţie care constă în omiterea etrierilor în zona de trecere a stâlpului pringrinda plan$eului. 'auzele pot : pregătirea profesională insucientă a erar%betoni$tilor, dicultatea la montarea etrierilor.

4t"lpi um$aţi –


10/10

stropirea insucientă !ca durată sau cantitate", stropirea cu apă rece a unui beton încins de soare !provoacă $ocuri termice care duc la apariţia de microsuri".

7reptele nu au înălţime egală – #re$eală de execuţie care constă în trasareaincorectă a treptelor. Ereptele scărilor trebuie să e egale între două podeste

consecutive, iar suprafaţa lor trebuie să e orizontală.

7urnarea betonului în pardoseli sau planşee la grosimi mai mari dec"tcele indicate în proiect – #re$eală de execuţie determinată de absenţa unorrepere de nivel ceea ce face ca betonul turnat să aibă grosimi mai mari decâtcele prevăzute. Această gre$eală generează suprasarcini în construcţiilerespective, depă$irea manoperei $i consumului de materiale.

7urnarea defectuoasă a betonului – #re$eală de execuţie care constă înnerespectarea te)nologiei de punere în operă a betonului. 'auza principală oconstituie lipsa de pregătire corespunzătoare a punerii în operă a betonului $i

anume, faptul că nu se iau toate măsurile necesare în vederea desfă$urăriilucrărilor de turnare a betonului fără întreruperi neprevăzute neexistând astfelgaranţia obţinerii unei calităţi optime. Între acestea se menţionează:nerecepţionarea cofra*elor $i a spri*inirilor lor, neluarea de măsuri pentruasigurarea menţinerii poziţiei armăturilor în timpul operaţiei de betonare,nevericarea existenţei pieselor înglobate, necontrolarea existenţei tuturormi*loacelor de transport, turnare $i vibrare necesare desfa$urării betonării cât $i astării lor de funcţionare, neasigurarea asistenţei te)nice corespunzătoare. 4a ocalitate necorespunzătoare a betonului turnat contribuie $i gre$elile ce se produc

în timpul turnării propriu%zise: neurmărirea pătrunderii betonului în toate colţurile,

murdărirea cu beton a cofra*elor înguste $i înalte înainte de a a*unge nivelul debeton în diferite zone, neacoperirea completă a armăturilor, manipularea prinaruncare cu lopata, depă$irea vitezei admisă la calculul cofra*elor pentruumplerea cu beton a cofra*elor, tragerea vibratorului !buteliei" în lungul mesei debeton, nevibrarea întregii mase a betonului datorită necunoa$terii razei deacţiune a pervibratorului. În cazul câtorva tipuri de construcţie efectele turnăriinecorespunzătoare sunt deosebit de grave, ele compromiţând funcţionalitateaacestor construcţii.

8tilizarea cofrajelor de inventar fără a unse – #re$eală de execuţie careduce la lipirea betonului de cofra*.

acoperire necorespunzătoare

Documents