acestea sunt prioritățile președinției mele,dialogul este arta de a vorbi cu cineva, nu cuiva,...

„ Acestea sunt prioritățile președinției mele,

care vor forma domeniul de acțiune al Comitetului,

împreună cu programele de lucru ale secțiunilor. ”

Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013

Promovarea unei societăți civile europene mai puternice

2 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă

În mitologia greacă, Europa era o prinţesă feniciană.

Homer o descrie ca fi ind regina mitică a Cretei. A fost odată –

ne spun poveștile – o fată frumoasă, pe care a răpit-o Zeus,

preschimbat în taur. El a purtat-o peste mare, străbătând apoi

continentul care a căpătat numele Europa.

3Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013


Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă

Timp de secole, Europa a fost un loc de veșnică

gâlceavă, un amestec de grupuri etnice afl ate

mereu în război unele cu altele. Setea de

putere, de a ocupa și stăpâni a dus la deplasarea

granițelor, devastarea ținuturilor și subjugarea

popoarelor. Din perspectivă istorică, puțin

timp desparte Europa celor două războaie din

secolul trecut de Europa cooperării susținute,

cea pe care o numim Uniunea Europeană și care

militează pentru un viitor pașnic în Europa.

Uniunea EuropeanăÎncepând din 1950, integrarea europeană

a înaintat cu mare succes. După decenii

de neînțelegeri, de războaie și de continuă

deplasare a granițelor și a populațiilor, proiectul

european a creat condițiile instaurării păcii,

securității, prosperității și solidarității, deși mai

sunt multe de făcut.

Inițiativa creării unei piețe unice și, ulterior,

cea a creării unei monede unice nu au avut

precedent. În ultimii șapte ani, au avut loc două

extinderi, pentru a absorbi în total douăsprezece

noi state membre. După câțiva ani în care

s-au înregistrat atât progrese, cât și întârzieri,

Uniunea a încheiat un nou tratat, prin care

rolul societății civile este consolidat și prin care

Consiliul capătă un președinte permanent și

un Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și

politica de securitate.

„ Trebuie să ducem mai departe viziunea unei Europe pașnice și prospere. ”




Provocările cu care se confruntă EuropaÎn ultimii ani, lumea a traversat o gravă criză

fi nanciară. Primele semne de redresare sunt

încă privite cu neîncredere și există puternice și

alarmante semnale de recesiune, de încetinire

continuă și de eșec al măsurilor de redresare.

Șomajul a atins cote fără precedent, chiar dacă

acestea variază de o ţară la alta și de la o regiune

la alta. În special în rândul tinerilor, șomajul ia

proporţii îngrijorătoare. Sărăcia reprezintă în

continuare în Europa o problemă extrem de

gravă. Accentul s-a mutat de la problemele

catastrofale din sectorul fi nanciar către poziţia

fi nanţelor publice în statele membre. Importantele

defi cite publice și, prin urmare, datoria publică

au creat tensiuni enorme ca urmare a reducerii

cheltuielilor, a reducerii salariilor și ca urmare

a altor măsuri adoptate de multe state membre în

vederea ieșirii din criză.

A scăzut angajamentul politic cu privire la

dezvoltarea durabilă și reducerea efectelor

schimbărilor climatice. Dezvoltarea pe termen

lung a trebuit să cedeze locul unei politici pe

termen scurt. Comunitatea internaţională nu mai

acordă sufi cientă atenţie și nu mai abordează

într-un mod adecvat aspectele legate de

egalitatea la nivel global, de dezvoltarea

democratică și de dreptul la hrană și la apă

potabilă. Scade interesul faţă de Obiectivele de

Dezvoltare ale Mileniului privind sărăcia la nivel

global. Au eșuat negocierile purtate ani de zile

în cadrul OMC pentru încheierea unui nou acord

comercial multilateral.

O Europă socială puternicăSub președinţia mea, Comitetul va continua

eforturile de dezvoltare și consolidare

a dimensiunii sociale a UE, eforturi care vor

duce la îmbunătăţirea condiţiilor de încadrare în

muncă și la promovarea integrării sociale. Vom

continua să acţionăm în sensul combaterii sărăciei

și a excluziunii care afectează deja grupurile

vulnerabile. Sub acest aspect, apar noi provocări

ca urmare a măsurilor de ajustare necesare creării

unei societăţi cu emisii reduse de dioxid de

carbon; totodată, va fi nevoie de noi cunoștinţe și

competenţe.




O societate civilăNoul tratat oferă societăţii civile posibilitatea

implicării în lucrările instituţiilor UE, cu toate că

există indicii clare că cetăţenii europeni sunt

departe de a se simţi angajaţi în cooperarea

europeană. Cele 27 de state membre trebuie încă

să găsească soluţii și să adopte decizii comune

în cadrul Consiliului, riscul fi ind ca rezultatul

fi nal să fi e obţinut numai pe baza avantajelor

sau dezavantajelor naţionale. Cel mai adesea,

chestiunile europene lipsesc din politicile

naţionale și campaniile electorale. Atât la nivel

naţional, cât și la nivelul UE, este nevoie de

o conducere politică care să privească integrarea

europeană ca pe un obiectiv politic.

Avem nevoie de o societate civilă care să apere în

mod explicit valorile Uniunii, care să dea sprijinul

necesar construcţiei europene și să participe la

aceasta.

Avem nevoie de viziunea și angajamentul

organizaţiilor societăţii civile, care să ridice

probleme și să militeze pentru includerea lor pe

agenda politică.

Avem nevoie de cetăţeni care, în cadrul unor

organizaţii, să dorească să își aducă contribuţia

prin competenţele, expertiza, angajamentul și

interesul lor.

„ Prin urmare, avem nevoie de CESE,

unicul organ ofi cial al UE care reprezintă

organizațiile de angajatori, salariați și alte

părți interesate ale societății civile și care,

în temeiul tratatului, le oferă posibilitatea

de a participa și a a avea o infl uență

asupra lucrărilor interne ale Uniunii. ”




„ Dialogul este arta de a vorbi cu cineva, nu cuiva, dar, înainte de orice, este arta de a asculta. ”




Un nou tratatTratatul privind Uniunea Europeană / Titlul II

Dispoziţii privind principiile democratice / Articolul 11

(1) Instituţiile acordă cetăţenilor și asociaţiilor reprezentative,

prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face

cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod

public, în toate domeniile de acţiune ale Uniunii.

(2) Instituţiile Uniunii menţin un dialog deschis, transparent

și constant cu asociaţiile reprezentative și cu societatea

civilă.

(3) În vederea asigurării coerenţei și a transparenţei acţiunilor

Uniunii, Comisia Europeană procedează la ample

consultări ale părţilor interesate.

(4) La iniţiativa a cel puţin un milion de cetăţeni ai Uniunii,

resortisanţi ai unui număr semnifi cativ de state membre,

Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele

atribuţiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii

în care acești cetăţeni consideră că este necesar un act

juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor.

Procedurile și condiţiile necesare pentru prezentarea unei

astfel de iniţiative sunt stabilite în conformitate cu articolul 24

primul paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii

Europene.




Tratatul de la Lisabona a conferit CESE noi

posibilităţi și competenţe mai largi. Pentru prima

oară, instituţiile sunt obligate să ofere societăţii

civile și asociaţiilor reprezentative posibilitatea

de a-și exprima punctele de vedere și de a se

angaja într-un dialog deschis, transparent și

constant. A dialoga înseamnă și a asculta, nu

numai a-ţi exprima propriile opinii. Chiar dacă

posibilităţi de dialog și de exprimare deschisă au

existat dintotdeauna în cadrul activităţii de zi cu

zi a CESE, prin tratat, Comitetul este încurajat să

își dezvolte rolul și relaţiile cu celelalte instituţii.

Sub președinţia mea, Comitetul va acţiona cu

fermitate pentru punerea în aplicare a tratatului.

De asemenea, CESE va continua să urmărească

o strategie de comunicare activă.

Punerea în aplicare în mod activ

a articolului 11 din tratat

CESE a instituit un grup de legătură pentru

contactele sale cu organizaţiile reprezentative din

UE și cu reţelele acestora. Grupul de legătură are

nevoie de un nou impuls, iar în cursul mandatului

meu va deveni o prioritate găsirea unor noi căi

de a aborda această cooperare și de a identifi ca

împreună problemele de interes comun, care

necesită discuţii și măsuri.

Relansarea activității grupului

de legătură, ca loc de întâlnire

cu organizațiile societății civile

Munca voluntară constituie o formă de exprimare

activă a responsabilităţii civile, care consolidează

valori europene precum solidaritatea și coeziunea

socială.

Europa trebuie să constituie un exemplu

în materie de egalitate de gen, echitate

intergeneraţională și integrare. Acestea sunt

condiţiile primordiale ale democraţiei și coeziunii

sociale. Problema îmbătrânirii populaţiei

reprezintă nu numai o provocare, ci și o șansă

pentru Europa.

Implicarea activă în activitățile privind

Anul European al Voluntariatului 2011

Implicarea activă în activitățile privind

Anul European al Îmbătrânirii Active 2012

Diversitate și culturăUniunea Europeană este încă tânără, are nevoie

să se maturizeze și să își privească diversitatea

ca pe un mijloc de a găsi un echilibru între

diferitele caracteristici naţionale și de a stabili

reguli comune pentru binele tuturor cetăţenilor.

Societatea civilă europeană trebuie să promoveze

egalitatea între cetăţeni, între generaţii, între

bărbaţi și femei, între diferitele practici religioase

și între diferitele culturi. Aceasta constituie

o condiţie primordială a coeziunii sociale bazate

pe libertate universală și respect reciproc.

Cultura, sub toate formele ei, este o refl ectare

a diversităţii, oferă o perspectivă, generează

întrebări și provocări și ne poate deschide noi căi

de a ne privi pe noi înșine și mediul în care trăim.

Diversitatea Europei se refl ectă în culturile ei. De

exemplu, muzica, sub toate formele ei, depășește

barierele lingvistice.

oa

civ

de

an

co

nu

po

ex

zi

își

Su

fer

De

o s

Pu

a a

CE

co

UE

ne

m

de

îm

ne

Re

de

cu

M

ac

va

so

Eu




„ Fotosinteza stă la baza tuturor proceselor biologice de pe Pământ. Nu s-a inventat niciun sistem artificial care să poată converti atât de eficace atomii de carbon din atmosferă în material organic. Fotosinteza plantelor captează energia din lumina solară. În cursul acestui proces, care este cel mai important ciclu natural, se degajă oxigen. Celulele vegetale reprezintă creșterea în cel mai propriu sens al cuvântului. ”




Dezvoltarea durabilăDezvoltarea durabilă este o strategie defi nită în

sens larg ca o cale de a satisface nevoile zilnice

fără a pune în pericol posibilitatea ca generaţiile

viitoare să își satisfacă propriile nevoi. Aceasta

se bazează pe durabilitate în ce privește mediul,

precum și în plan economic și social. Strategia

UE 2006 pentru dezvoltare durabilă este

o strategie-cadru, care acoperă toate politicile.

CESE, împreună cu Observatorul Dezvoltării

Durabile în calitate de coordonator, trebuie să își

defi nească poziţia, în vederea conferinţei ONU de

monitorizare privind strategia globală Rio+20, care

va avea loc în 2012. CESE va prelua iniţiativa de

a încerca să coordoneze o serie de poziţii comune

ale unor organizaţii europene, pentru a reprezenta

contribuţia societăţii civile.

Punerea accentului pe strategia de

dezvoltare durabilă pentru Rio+20

Reunirea organizațiilor și rețelelor

europene pentru a asigura o contribuție

comună la Rio+20

Adoptarea unor poziții și declarații

comune cu actualele contacte ale CESE de

la nivel internațional




Comisia Europeană a solicitat CESE să joace

un rol activ în punerea în aplicare a Strategiei

Europa 2020 pentru o creștere inteligentă,

durabilă și favorabilă incluziunii, care constituie

totodată o strategie de redresare economică și

de reducere a șomajului. Comitetul va acţiona

pentru a asigura îndeplinirea celor cinci obiective

majore stabilite de Consiliul European în

iunie 2010. Organizaţiile societăţii civile vor avea

ocazia să propună metode noi și inovatoare

și să caute căi de înţelegere comună asupra

unor chestiuni precum coeziunea economică și

socială, dezvoltarea durabilă, inovarea, cercetarea,

efi cienţa energetică, potenţialul IMM-urilor și piaţa

internă în noua lume globalizată.

Pentru a-și întări implicarea în procesul de

reformă, CESE și-a transformat Observatorul

Strategiei de la Lisabona în „Grupul de coordonare

Europa 2020”, care va continua activitatea rodnică

a Observatorului. Grupul va ajuta la coordonarea

activităţii secţiunii privind Strategia Europa 2020

și va intensifi ca totodată cooperarea cu consiliile

economice și sociale naţionale și cu organizaţiile

similare din statele membre. Acesta va sprijini

realizarea de progrese în cadrul strategiei și va

funcţiona ca o platformă de schimburi de bune

practici, analize comparative și creare de reţele

între toţi actorii implicaţi.

În cadrul Grupului de coordonare

Europa 2020, accentuarea cooperării cu

consiliile economice și sociale naționale și

organizațiile similare

O strategie Europa 2020 inteligentă




Întreprinderile ecologice și spiritul antreprenorial ecologicOcuparea forţei de muncă și creșterea economică

ecologică se bazează pe spiritul antreprenorial.

Pentru a-i încuraja pe oameni să creeze

întreprinderi și să le dezvolte, este necesar să se

ofere stimulente și să se simplifi ce reglementările

în domeniu. UE nu a reușit încă să se pună de

acord cu privire la normele comune aplicabile

brevetului european, întreprinderilor, asociaţiilor

și asociaţiilor mutuale. Raportul întocmit de fostul

comisar Mario Monti la cererea Comisiei Europene

evidenţiază faptul că, din multe puncte de vedere,

piaţa internă este departe de a se fi dezvoltat pe

deplin. Întreprinderile trebuie să se orienteze mult

mai mult către durabilitate și responsabilitate

socială, iar UE trebuie să își dezvolte și să își pună

în aplicare programul privind întreprinderile mici

și mijlocii.

Small Business Act trebuie transformat

într-un instrument cu forță juridică

obligatorie

Accentuarea simplifi cării juridice, în

special în ceea ce privește întreprinderile

mici și mijlocii




Economia socialăÎn contextul economiei de piaţă, este important

să se ţină seama, de asemenea, de multitudinea

formelor de întreprinderi. În economia socială

există anumite tipuri de întreprinderi – de

exemplu cooperativele, asociaţiile mutuale și

asociaţiile – care oferă modele de afaceri mai

durabile decât întreprinderile tradiţionale cotate

la bursă.

Există, de asemenea, un tip de activitate

economică etică ce are ca scop sporirea

incluziunii sociale, dar care poate implica și alte

perspective. Astfel de activităţi pot, de asemenea,

menţine echilibrul între modelul strict de piaţă și

obiectivele sociale. Studiul CESE privind economia

socială în statele membre prezintă o bună trecere

în revistă a acestui tip de activitate.

Aducerea în prim-plan a diferitelor tipuri

de întreprinderi din cadrul economiei

sociale

Aducerea în prim-plan a Anului

Internațional al Cooperativelor – 2012

Criza fi nanciară și urmările sale au demonstrat

faptul că economiile statelor membre ale

UE se caracterizează printr-un înalt grad de

interdependenţă. Prin urmare, soluţiile la

problemele comune trebuie să fi e, într-o mare

măsură, soluţii stabilite în comun. De asemenea,

în multe ţări sunt necesare măsuri precise pentru

a reduce datoria publică într-un mod acceptabil

din punct de vedere social.

Europa se confruntă cu mari provocări, ce pot fi

însă utilizate ca punct de pornire pentru creștere,

care, la rândul său, atrage după sine ieșirea din

criză. De exemplu, prin realizarea de investiţii în

inovaţie, în noile tehnologii (în special în sectorul

mediului și în cel al energiei) și în infrastructură și

prin stimulente fi nanciare inteligente, UE va putea

obţine o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Astfel, UE ar putea, de asemenea, deveni foarte

competitivă la nivel internaţional.

Dezbaterea cu privire la următoarele perspective

fi nanciare va necesita mult timp și multă energie

atât din partea statelor membre, cât și din partea

societăţii civile, inclusiv a partenerilor sociali. În

timpul președinţiei mele, vom aduce o contribuţie

constructivă la dezbaterea privind bugetul pentru

următoarea perioadă fi nanciară, buget care ar

putea ajuta la găsirea de răspunsuri la toate

provocările cu care se confruntă UE.

Perspectivele fi nanciare 2014-2020




Resursele naturale necesare pentru agricultură,

silvicultură și pescuit trebuie utilizate, dar nu

trebuie epuizate. Politica agricolă comună

constituie un element important al cooperării

europene. În timpul președinţiei mele, se vor

discuta și defi ni condiţiile prealabile pentru

dezvoltarea acestei politici înainte și în decursul

următoarelor perspective fi nanciare. Politica

agricolă comună trebuie să se bazeze, și în

continuare, pe principiile unei pieţe comune, pe

o fi nanţare comună și un sistem de sprijin comun.

PAC trebuie orientată către sporirea siguranţei

alimentare în UE și către garantarea faptului

că piaţa asigură un venit stabil agricultorilor.

Trebuie continuate eforturile pentru creșterea

transparenţei în lanţul alimentar în ceea ce

privește preţurile și contractele. Trebuie să se

renunţe la cuplarea subvenţiilor cu producţia

anterioară, pentru armonizarea ajutoarelor în

întreaga UE.

Trebuie să se menţină valoarea economiei

rurale a Europei și să se valorifi ce potenţialul

de creștere durabilă. Prin urmare, trebuie să se

acorde o mai mare atenţie celui de al doilea pilon

al politicii agricole comune, în vederea utilizării

resurselor destinate dezvoltării rurale atât pentru

consolidarea economiei rurale, cât și pentru

abordarea provocărilor legate de mediu și climă.

Producţia agricolă din UE trebuie privită, de

asemenea, din perspectiva cerinţelor globale în

materie de aprovizionare cu alimente.

Conferința privind viitorul politicii

agricole comune, intitulată „Winners and

losers from CAP reform” (Câștigătorii și

perdanții în urma reformei PAC)

Politica agricolă comună în perspectiva anului 2014




Toate domeniile de acţiune politică trebuie

să aibă o dimensiune legată de durabilitate și

creștere economică. Existenţa unor organizaţii

ale consumatorilor puternice poate juca un rol

important în infl uenţarea tuturor tipurilor de

consum, atât privat, cât și public, astfel încât

bunurile și serviciile să devină mai sigure și mai

ecologice. Impactul acestora poate fi deosebit

de prompt și efi cace, dat fi ind că răspunsul

consumatorilor infl uenţează în mod direct

producţia. Drepturile consumatorilor constituie

un aspect important al unei economii de piaţă

sănătoase, iar acest subiect se afl ă în centrul

atenţiei CESE de multă vreme, eforturile sale în

acest domeniu fi ind încununate de succes.

În timpul președinţiei mele, Comitetul va continua

să organizeze evenimentul „Ziua Europeană

a Consumatorului”, în colaborare cu Comisia și

cu Președinţia în exerciţiu a Consiliului. Acesta

este un mod efi cient de a aduce drepturile

consumatorilor în centrul atenţiei.

Organizarea unei Zile Europene

a Consumatorului în fi ecare an

Politica de protecţie a consumatorilor




„ Căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc;însetat am fost și Mi-ați dat să beau;străin am fost și M-ați primit;gol am fost și M-ați îmbrăcat;bolnav am fost și M-ați cercetat;în temniță am fost și ați venit la Mine. ”




CESE și restul lumiiEuropa este ca un arbore care își extinde ramurile,

fi ind însă conectat și cu restul lumii. Printr-un

proces intern dinamic, UE s-a extins pentru

a include 27 de state membre. CESE stabilește

diverse forme de cooperare cu organizaţiile

societăţii civile din ţări și regiuni din afara

Uniunii Europene, inclusiv partenerii Euromed,

China, India și Brazilia. Comitetului îi revine, de

asemenea, sarcina de a contribui la aderarea ţărilor

candidate cum ar fi Turcia și ţările din Balcani, prin

consolidarea parteneriatului lor cu UE.

CESE va continua să se implice activ în

relațiile cu restul lumii și cu organizațiile

societății civile

Asistenţă și dezvoltarePrin intermediul eforturilor lor în materie de

asistenţă și dezvoltare, UE și statele sale membre

joacă un rol esenţial la nivel global în combaterea

sărăciei și a foametei. CESE trebuie să se implice în

analizarea domeniilor de acţiune politică ale UE și

în eforturile de sporire a coerenţei dintre acestea

și politica de dezvoltare. Trebuie îmbunătăţită

efi cienţa ajutorului pentru dezvoltare. CESE va

lua măsuri pentru a se asigura că organizaţiile de

dimensiuni mici care operează în acest domeniu

benefi ciază, de asemenea, de resurse. Este necesar

să li se acorde sprijin organizaţiilor societăţii civile

și partenerilor sociali, prin înlesnirea accesului la

fi nanţare, iar regulile fi nanciare trebuie, la rândul

lor, simplifi cate.

Comerţul joacă un rol esenţial în dezvoltarea

globală și în propria dezvoltare economică

a Uniunii Europene. Încheierea unui acord

multilateral în cadrul OMC trebuie să aibă

întâietate asupra acordurilor comerciale bilaterale.

Politica comercială a UE trebuie adaptată pentru

a promova, de asemenea, dezvoltarea în contexte

multilaterale, bilaterale si regionale.

t buie aadadaptp ată pentru

a promova, de asemeneaeaeaeaeeaeaea, , , ,, , dededededededededeeeeeezvzvzvzvzvzvzvzvzvzvzvzvzzzzzvolololololololololoololololo ttatattatatatatatatatataatataarereererererererererererer aa aa înînî c contexte

multilaterrralalala e,e,e,e,,, b b bb bililililatatatatatatataataaa erererererererererrraalalalaalalalleeeeeeee e eeee eeeeee e ee eeee e eee ee e e sisisisisiiisisissisisisissisisisisisiss r r r r r rrr rr r rrrr r rr egegegegegegegegegegegegegegeggeggegegegioioioioioioioioioioioioioioioioooooonannnnananannananaananananananaananaaaaalllellelelelellellleleleleee...




Combaterea sărăciei și a foameteiCriza alimentară lovește și mai puternic, având în

vedere că criza fi nanciară sporește problemele

existente. Conform estimărilor FAO, numărul

persoanelor subnutrite la nivel mondial a depășit

un miliard, iar șansele de a realiza obiectivul de

reducere la jumătate, până în 2015, a numărului

persoanelor care se confruntă cu foametea sunt

tot mai mici.

În prezent, comunitatea internaţională ar trebui

să respecte angajamentele luate, astfel încât să

se realizeze obiectivul de a reduce la jumătate,

până în 2015, numărul persoanelor care suferă de

foame, la nivel mondial.

În primăvara anului 2011, CESE intenţionează

să organizeze o conferinţă pe tema siguranţei

alimentare la nivel mondial, în colaborare cu

FAO. Obiectivul urmărit este

acela de a scoate în evidenţă măsurile adoptate

de organizaţii precum Banca Mondială, cum ar

fi investiţiile în agricultură și dezvoltare rurală

în ţările în curs de dezvoltare și o mai mare

liberalizare a comerţului regional și global. CESE

va face eforturi pentru a stabili relaţii de lucru și

pentru a încheia un memorandum de înţelegere

cu FAO, după modelul cooperării CESE-OIM.

Conferința privind siguranța alimentară

globală

Stabilirea de relații cu FAO

Drepturile omuluiPoliticile în materie de securitate și de justiţie

trebuie să apere valorile libertăţii. Aceste politici

ar trebui să aibă la bază protecţia drepturilor

fundamentale garantate de Convenţia europeană

a drepturilor omului și de Carta drepturilor

fundamentale a Uniunii Europene. Politica și

legislaţia UE cu privire la imigraţie și la frontiere

trebuie să respecte pe deplin drepturile omului

și trebuie să plaseze problematica libertăţii și

securităţii tuturor în centrul preocupărilor lor.

e tema siguranţei

alimentare la nivel mondial, în colaborare cu

FAO. Obiectivul urmărit este

trebuie să apere

ar trebui să aibă

fundamentale g

drepturilor om

undamentale a

egislaţia UE cu

rebuie să respe

trebuie să plas

ecurităţii tuturo

a

fu

le

tr

și

se




Președinţia mea se va afl a sub semnul

transparenţei, al cooperării și al credibilităţii.

Intenţionez să lucrez în strânsă colaborare cu

vicepreședinţii, președinţii celor trei grupuri,

președinţii secţiunilor și președintele CCMI,

pentru a garanta că CESE continuă să fi e un

organ consultativ legitim, credibil și efi cient, care

reprezintă societatea civilă.

Oricare ar fi elementele pe care le vom include

în programul de lucru pentru următorul mandat

de doi ani și jumătate, suntem conștienţi că

circumstanţele exterioare nu pot fi întotdeauna

prevăzute. Prin urmare, este important ca CESE

să se poată orienta mai rapid, să fi e pregătit să își

adapteze priorităţile și să fi e fl exibil în procesele

sale interne și în luarea deciziilor.

CESE face eforturi, de mult timp, pentru a spori

efi cienţa activităţii sale. S-au luat, de asemenea,

diverse măsuri pentru a asigura monitorizarea mai

sistematică a avizelor Comitetului, însă aceasta

poate fi încă îmbunătăţită. Biroul CESE trebuie să

primească rapoarte periodice complete din partea

secţiunilor cu privire la monitorizarea lucrărilor lor.

CESE trebuie să fi e consultat de Consiliu și de

Comisie, dar și de Parlamentul European, în

temeiul noului tratat. Trebuie să găsim modalităţi

de a stabili, în continuare, priorităţi în activitatea

noastră și de a îmbunătăţi calitatea, dar și de

a elabora avize mai rapid, în anumite situaţii. CESE

trebuie, de asemenea, să stabilească calendare de

lucru, în consultare cu Parlamentul European și cu

Consiliul. Dacă Comitetul dorește să își mărească

potenţialul de a infl uenţa Parlamentul, trebuie

să își poată prezenta poziţiile adoptate înaintea

primei lecturi în cadrul comisiei PE. Trebuie, de

asemenea, să explorăm posibilităţile de încheiere

a unui acord de cooperare cu PE similar celui

dintre CESE și Comisia Europeană.

În timpul președinţiei mele, CESE va continua să

analizeze opţiunile existente pentru elaborarea

unui sistem fi abil și echitabil de rambursare

a cheltuielilor de deplasare și a altor cheltuieli ale

membrilor.

CESE trebuie să aibă o structură administrativă

modernă și efi cientă, care să le acorde membrilor

cel mai bun sprijin pentru a duce la bun sfârșit

obiectivele lor politice și care să garanteze faptul

că Comitetul își poate îndeplini rolul instituţional

și poate coopera cu alte instituţii. Trebuie să existe

o bună cooperare între membri și personal.

Stabilirea de priorități, urmărirea calității

și o procedură mai rapidă de adoptare

a avizelor, atunci când este necesar

Identifi carea modalităților de

uniformizare a procedurilor interne

ale CESE

Urmărirea unor acorduri de cooperare cu

Parlamentul European

În 2

00

9, I

nst

itu

tul p

en

tru

ge

stiu

ne

a m

ed

iulu

i din

Bru

xelle

s (I

BG

E)

a a

cord

at

Co

mit

etu

lui E

con

om

ic ş

i So

cia

l Eu

rop

ea

n p

rest

igio

sul

titl

u d

e „

Într

ep

rin

de

re e

cod

ina

mic

ă”.

CE

SE

a o

bţi

nu

t tr

ei

ste

le, c

ee

a c

e r

ep

rezi

ntă

ce

a m

ai î

na

ltă

dis

tin

cţie

a e

tich

ete

i eco

log

ice

.

Ace

ast

ă e

tich

etă

re

com

pe

nse

ază

într

ep

rin

de

rile

pe

ntr

u p

erf

orm

an

ţele

lor

în m

ate

rie

de

pro

tecţ

ie a

me

diu

lui.

Unitatea Vizite și Publicații

Tel. +32 25469604 • Fax +32 25469764

Rue Belliard/Belliardstraat 99

1040 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

www.eesc.europa.eu

CESE-2010-31-RO

© Uniunea Europeană, 2011

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării surseidoi:10.2864/86331

QE-32-10-535-RO-C

acestea sunt prioritățile președinției mele,dialogul este arta de a vorbi cu cineva, nu cuiva,...

Documents