accizele

Accizele-sfera de aplicare, delimitări, regim de antrepozitare

Capitolul II

Accizele-sfera de aplicare, delimitări, regim de

antrepozitare

2.1. Sfera de aplicare, alte considerente

Produsele şi grupele de produse pentru care se datorează accize sunt :

alcoolul etilic alimentar, berea, ţuica şi rachiurile naturale, vinurile şi orice alte

produse destinate industriei alimentare şi consumului care conţin alcoole etilic

alimentar, cafeaua, produsele din tutun, unele confecţii din blănuri naturale cu

excepţia celor din iepure, oaie şi capră, articole de cristal, mobilierul sculptat,

articolele de parfumerie şi toaletă, cărţile de joc, bijuteriile din metale preţioase

(exclusiv verighetele de aur), produsele petroliere, gazul metan sau gazul de

sondă, benzina, motorina s.a.1

Importul, în cazul României, reprezintă orice intrare de produse accizabile

din afara teritoriului comunitar, cu excepţia2:

- plasării produselor accizabile sub regim vamal suspensiv în România

(regimul vamal suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata

accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării,

deţinerii şi deplasării produselor;

- distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor

accizabile;

- plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau

porturi libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.

1 Şaguna, D., D., ,,Drept financiar şi fiscal”, Editura All Beck, Bucureşti, 2003, pg 452 Popa, A., F., Popa, N., “Impozitele şi taxele reglementate de codul fiscal - exemple practice, studii de caz “,Editura Contaplus, Bucureşti, 2008, pg.103

17


De asemenea, se consideră a fi import:

- scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în

cazul în care produsul rămâne în România;

- utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile

plasate în regim vamal suspensiv;

- apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor

la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.

Teritoriul comunitar, din punctul de vedere al accizelor este format din

teritoriul Comunităţii, cu excepţia următoarelor teritorii naţionale:

- în cazul Republicii Federale Germania: Insula Heligoland şi teritoriul

Busingen;

- în cazul Republicii Italiana: Livigno, Campione d'ltalia şi apele italiene ale

lacului Lugano;

- în cazul Regatului Spaniei: Ceuta, Melilla şi Insulele Canare;

- în cazul Republicii Franceze: teritoriile de peste mări.

Sunt cuprinse în teritoriul Comunităţii, din punctul de vedere al accizelor:

-Principatul Monaco - asimilat Republicii Franceze;

-Jungholz şi Mittelberg (Kleines Walsertal) - asimilate Republicii Federale

Germania;

-Insula Man - asimilată Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

-San Marino - asimilată Republicii Italiane.

18


Aşa cum am arătat, accizele sunt taxe speciale de consum care se

datorează bugetului de stat pentru producţia şi importul de produse accizabile la

anumite termene stabilite de fiecare stat membru prin legislaţia naţională.

Dacă termenele de plată diferă de la stat la stat, fiind stabilite diferit şi în

funcţie de natura operatorului economic (ca exemplu, pentru operatorul

înregistrat, obligaţia de plată este ziua lucrătoare imediat următoare celei în care

a avut loc recepţia produselor accizabile, în timp ce pentru antrepozitarul

autorizat, obligaţia de plată, ca regulă generală, este dată de 25 a lunii

următoare), generarea obligaţiei de plată a accizei intervine întotdeauna la

momentul producerii produselor accizabile pe teritoriul comunitar sau la

momentul importului în acest teritoriu.

Exigibilitatea ia naştere la momentul eliberării pentru consum sau când se

constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.3

Prevederea referitoare la exigibilitatea în cazul pierderilor sau lipsurilor

nu se aplică şi plata accizei nu se datorează dacă pierderea sau lipsa intervine în

perioada în care produsul accizabil se află într-un regim suspensiv şi sunt

îndeplinite oricare dintre următoarele condiţii:4

- produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită

vărsării, spargerii, incendierii, inundaţiilor sau altor cazuri de forţă

majoră, dar numai în situaţia în care autorităţii fiscale competente i se

prezintă dovezi satisfăcătoare cu privire la evenimentul respectiv,

împreună cu informaţia privind cantitatea de produs care nu este

disponibilă pentru a fi folosită în România;

3 Tulvinschi, M., ,,Fiscalitatea şi contabilitatea întreprinderii”, Editura Universităţii Suceava, Suceava, 2003, pg.324 Ţâţu, L., Şerbănescu, C., Ştefan, D., Cataramă, D., ,,Fiscalitate de la lege la practică”, ediţia a V a, EdituraC.H.Beck, Bucureşti, 2008., pg. 107

19


- produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită

evaporării sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al

producerii, deţinerii sau deplasării produsului, dar numai în situaţia în

care cantitatea de produs care nu este disponibilă pentru a fi folosită în

România nu depăşeşte limitele prevăzute în norme legale în vigoare;

- pierderile sau lipsurile sunt dovedite prin procese-verbale se

încadrează în limitele legale şi sunt înregistrate în evidenţele contabile.

Antrepozitării autorizaţi, operatorii înregistraţi şi operatorii neînregistraţi

beneficiază de scutire pentru pierderile intervenite pe timpul transportului

intracomunitar al produselor în regim suspensiv dacă pierderile sunt dovedite,

conform regulilor statului membru de destinaţie.5

În cazul pierderilor nejustificate, acciza va fi stabilită pe baza cotelor

aplicabile în statele membre respective, în momentul în care pierderile - corect

stabilite de către autorităţile fiscale competente - s-au produs sau, dacă este

necesar, la momentul când lipsa a fost înregistrată.

Aceste pierderi vor fi, în toate cazurile, indicate de autorităţile fiscale

competente pe versoul exemplarului documentului administrativ de însoţire care

va fi returnat expeditorului cu precizarea dacă acordă scutire parţială sau nu

acordă scutire pentru pierderile sau lipsurile stabilite şi specificarea bazei de

calcul a accizei.

Autoritatea competentă a starului membru de destinaţie are obligaţia de a

trimite autorităţii competente a statului membru în care s-au constatat pierderile

sau lipsurile, o copie a exemplarului de returnat al documentului de însoţire.

Acciza datorată se calculează de către autoritatea competentă a statului

membru în care s-au stabilit ori s-au constatat pierderile sau lipsurile, pe baza

cotelor accizelor aplicabile în acest stat, la momentul în care pierderile s-au

5 Nicolae, G., Lacriţa, M., Ciopanea, C., “ Finanţe Publice şi Fiscalitate”, Editura Fundatiei Romane de Maine,Bucureşti, 2004, pg.69

20


produs ori dacă este necesar, când lipsa a fost înregistrată.

Dacă pierderile sunt înregistrate într-un antrepozit fiscal autorizat pentru

producţia şi/sau depozitarea de produse accizabile cu nivele diferite de accize,

acciza aferentă pierderilor nejustificate, se calculează cu cota cea mai mare

practicată în antrepozitul fiscal respectiv.

Pentru un produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza

devine exigibila la data la care produsul este utilizat în orice scop care nu este în

conformitatte cu scutirea.6

În cazul unui produs energetic destinat a fi utilizat într-un scop cu drept de

scutire şi pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, dar care prin schimbarea

destinaţiei iniţiale este oferit spre vânzare sau utilizat drept combustibil ori

carburant, acciza devine exigibilă la data la care i s-a schimbat destinaţia,

obligaţia plăţii accizei revenind vânzătorului sau utilizatorului în funcţie de cel

care a dispus schimbarea destinaţiei.

În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior

exigibilă şi care este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care se revocă ori

se anulează autorizaţia, acciza devine exigibilă la data comunicării revocării sau

anulării autorizaţiei pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru

consum.7

Pentru pierderile şi lipsurile nejustificate, pentru produsele cu drept de

scutire şi pentru care s-a schimbat destinaţia iniţială, precum şi pentru produsele

depozitate într-un antrepozit fiscal pentru care s-a dispus revocarea sau anularea

autorizaţiei, acciza se plăteşte în termen de 5 zile de la data la care acciza a

devenit exigibilă, cel în cauză având şi obligaţia de a depune o declaraţie de

accize la organul fiscal.

Dacă o neregulă sau o abatere s-a comis în timpul circulaţiei, implicând şi

6Şaguna, D., D., Şova, D., ,,Drept fiscal”, ediţia a II a, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008, pg. 100 7 Ţâţu, L., Şerbănescu, C., Ştefan, D., Cataramă, D., ,,Fiscalitate de la lege la practică”, ediţia a V a, EdituraC.H.Beck, Bucureşti, 2008., pg. 109

21


exigibilitatea accizelor, aceasta se va datora, în statul membru unde a avut loc

abaterea sau neregulă, de către persoana fizică sau juridică din ţara de

provenienţă care a garantat plata accizei pentru circulaţie, fără ca aceasta să

impieteze asupra începerii procedurilor penale.

Dacă acciza este plătită în alt stat membru decât cel de provenienţă a

produselor, statul membru care a încasat accizele va informa autorităţile fiscale

competente ale ţării de provenienţă.

Dacă pe durata transportului o neregulă sau abatere a fost depistată,

neputându-se stabili unde a avut loc, atunci se consideră că abaterea a avut loc

pe teritoriul statului membru unde aceasta a fost depistată.

Atunci când produsele supuse accizelor nu ajung la destinaţie şi nu este

posibilă stabilirea locului în care s-a comis abaterea sau neregulă, aceasta se va

considera a fi fost comisă în statul membru de livrare a produselor, care va

colecta acciza cu cota în vigoare la data la care produsele au fost livrate, în afară

de situaţia în care, într-o perioadă de 4 luni de la data livrării produselor, se

prezintă dovezi care să asigure autorităţile fiscale competente de corectitudinea

tranzacţiei ori să aducă lămuriri asupra locului unde s-a produs efectiv abaterea

sau neregulă.8

Dacă înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la data la care documentul

administrativ de însoţire a fost întocmit, statul membru unde a avut loc efectiv

abaterea sau neregulă este stabilit cu certitudine, acel stat membru va colecta

acciza prin aplicarea cotei în vigoare la data la care bunurile au fost livrate. în

acest caz, imediat ce dovadă colectării taxei a fost prezentată, acciza plătită

iniţial va fi restituită.

În cazul unui ulei mineral, pentru care acciza nu a fost exigibilă, ea devine

exigibilă la data la care el este oferit spre vânzare, obligaţia plătii revenind

vânzătorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant,

8 Şaguna, D., D., ,,Drept financiar şi fiscal”, Editura All Beck, Bucureşti, 2003, pg 7322


obligaţia plăţii revenind utilizatorului.

Conform legislaţiei comunitare privind accizele, eliberarea pentru consum

este considerată a fi:9

- orice ieşire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul

suspensiv;

- orice producţie, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afara

regimului suspensiv;

- orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu excepţia

energiei electrice, gazului natural, cărbunelui şi cocsului - dacă

produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;

- utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel

decât ca materie primă;

- orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile

pentru care nu s-a plătit acciza;

- recepţia, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produse

accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru

al Uniunii Europene;

- deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse

accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au

fost importate în alt stat membru şi pentru care acciza nu a fost plătită

în România;

- consumul de produse energetice în alte scopuri decât cel de producţie

şi, în special, pentru propulsia vehiculelor.

9 Vintilă, G., ,,Fiscalitate. Metode şi tehnici fiscale”, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pg. 6523


Nu este considerată eliberare pentru consum:10 mişcarea produselor

accizabile din antrepozitul fiscal către:un alt antrepozit fiscal în România sau în

alt stat membru;un operator înregistrat în alt stat membru;un operator

neînregistrat în alt stat membru;o ţară din afara teritoriului comunitar (exportul

către state necomunitare).

De asemenea distrugerea de produse accizabile într-un antrepozit fiscal,

datorată unor cazuri fortuite sau de forţă majoră ori neîndeplinirii condiţiilor

legale de comercializare, în condiţiile stabilite prin legislaţia naţională nu este

considerată eliberare pentru consum.

Atât consumul de produse energetice în incinta unui loc de producţie de

produse energetice atunci când se efectuează în scopuri de producţie cât şi

consumul de electricitate înregistrat pentru producţia de energie electrică, pentru

producţia combinată de energie electrică şi energie termică, pentru menţinerea

capacităţii de a produce energie electrică, precum şi consumul înregistrat pentru

operaţiuni de transport şi distribuţie de energie electrică, în limitele stabilite

pentru aceste operaţiuni de către Autoritatea Naţională de Reglementare în

Domeniul Energiei nu sunt considerate eliberare pentru consum.

2.2. Delimitări în sfera accizelor

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014 s-a publicat Legea

nr. 69/2014 care aproba cu modificări OG nr. 28/2013 ce a introdus anul trecut

unele noutăţi în Codul fiscal.

Printre cele mai importante aspecte cuprinse în această lege se numară

clarificarea dispoziţiilor privind aplicarea accizelor nearmonizate pentru livrări

de arme şi munitii si a celor referitoare la momentul exigibilitatii accizelor

pentru tranzactii cu produse supuse accizelor nearmonizate, precum si stabilirea

situatiei in care este necesara depunerea declaratiei de accize pentru tranzactii cu

10 Bufan, R.,,Tratat de drept fiscal. Partea generală" , vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005,pg. 81

24


produse supuse accizelor nearmonizate11.

Astfel, conform recentului act normativ, vor fi supuse accizelor armele,

altele decat cele cu destinatie militara sau de tir sportiv, cu codurile NC: 9302 00

00, 9303, 9304 00 00 si munitia pentru astfel de arme, cu codurile NC: 9306 21,

9306 29, 9306 30.

Până acum, în Codul fiscal se menţiona că erau supuse accizelor armele

de vanatoare si armele de uz personal, altele decat cele de uz militar sau de uz

sportiv, cu codurile NC: 9302 00 00, 9303, 9304 00 00 si cartusele cu glont si

alte tipuri de munitie pentru aceste arme, cu codurile NC: 9306 21, 9306 29,

9306 30.

De asemenea, în noile dispoziţii se precizează că pentru produsele supuse

accizelor nearmonizate (cafeaua verde, prajita si solubila, precum si pentru

bijuteriile din aur si/sau platina, confectiile din blanuri naturale, iahturile si alte

nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agremenet, autoturismele si

autoturismele de teren inclusiv cele importate sau achizitionate intracomunitar,

noi sau rulate, a caror capacitate cilindrica este mai mare sau egala cu 3.000

cm3, cu exceptia celor incadrate in categoria vehiculelor istorice, armele, altele

decat cele cu destinatie militara sau de tir sportiv, munitia pentru astfel de arme

si motoarele cu puterea de peste 100 CP, destinate iahturilor si altor nave si

ambarcatiuni pentru agrement) accizele se vor datora o singura data si se vor

calcula prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de masura asupra cantitatilor

produse, comercializate, importate sau achizitionate intracomunitar.

Vechea legislaţie stabilea ca pentru aceste produse accizele se calculau

prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de masura asupra cantitatilor produse pe

teritoriul Romaniei, importate sau achizitionate intracomunitar.

Totodată, în documentul citat se mentionează că în cazul unui operator

economic care nu are domiciliul fiscal in Romania si intentioneaza sa desfasoare

11 http://www.avocatnet.ro/25


activitati economice cu produse accizabile supuse accizelor nearmonizate,

pentru care are obligatia platii accizelor in Romania, acesta va desemna un

reprezentant fiscal stabilit in Romania, pentru a indeplini obligatiile care ii revin.

Conform noilor reglementari, vor fi scutite de la plata accizelor produsele

livrate de catre platitorii de accize:

- la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada cat au acest

regim;

- catre beneficiarii scutirilor generale.

Până în prezent, erau scutite de la plata accizelor produsele livrate doar la

rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada in care aveau acest regim.

În ceea ce priveste momentul exigibilitatii accizelor in cazul armelor si

munitiei, acesta va interveni la data efectuarii primei vanzari pe piata interna

catre persoana detinator final, moment atestat prin data facturii si/sau data

bonului fiscal, emise de vanzator, indiferent daca produsele provin din achizitii

intracomunitare, import sau productie interna.

Dacă munitia este achizitionata intracomunitar de o persoana fizica, atunci

momentul exigibilitatii va interveni la data documentului comercial care atesta

achizitia intracomunitara.

În noile dispoziţii se mai precizeaza ca momentul exigibilitatii accizei va

interveni la data efectuarii formalitatilor de punere in libera circulatie pentru

arme si munitie provenite din operatiuni de import efectuate de persoane fizice.

Momentul exigibilitatii accizelor in cazul armelor provenite din achizitii

intracomunitare efectuate de persoane fizice va interveni inainte de inscrierea

armei in documentul care atesta dreptul de detinere a armei sau, dupa caz, de

port si de folosinta a armei, conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind

regimul armelor si al munitiilor.

Potrivit reglementarilor, in scopul inscrierii armei in documentul care 26


atesta dreptul de detinere a armei sau, dupa caz, de port si de folosinta a armei se

va prezenta organelor competente:

- declaraţia vamala care atesta efectuarea formalitatilor de punere in

libera circulatie, in cazul armelor din import;

- certificatul care atestă plata accizelor, in cazul armelor achizitionate

intracomunitar. (Modelul si continutul certificatului se stabilesc prin

ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala).

În acelasi timp, în Legea nr. 69/2014 se specifica mai clar ca pentru

achizitiile intracomunitare sau importul de produse accizabile supuse accizelor

nearmonizate trebuie depusa o declaratie de accize la autoritatea competenta

numai atunci cand se datoreaza accize.

Principalele produse sau categorii de produse care intră sub incidenţa

accizelor sunt:12

Berea- pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin

instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte

200.000 hi, se aplică accize specifice reduse.

Fiecare antrepozitar autorizat ca producător de bere are obligaţia de a

depune la organul fiscal teritorial la care este înregistrat ca antrepozitar

autorizat, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria

răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine.

Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi

consumată de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie

vândută.13

Vinurile care pot fi vinuri liniştite şi vinuri spumoase.

12 Chirică, L., ,,Curs complet de contabilitate şi fiscalitate”, vol.I, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pg. 5313 Ţâţu, L., Şerbănescu, C., Ştefan, D., Cataramă, D., ,,Fiscalitate de la lege la practică”, ediţia a V a, EdituraC.H.Beck, Bucureşti, 2008., pg. 118

27


În categoria vinurilor liniştite intră acele vinuri ce au o concentraţie

alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la

care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau

au o concentraţie alcoolică mai mică în volum, dar care nu depăşeşte 18% în

volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire, şi la care alcoolul conţinut în

produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

În categoria vinurilor spumoase intră acele vinuri care sunt prezentate în

sticle închise, cu un dop tip ciuperca, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt

sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3

bari şi cele care au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar

care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit

rezultă în întregime din fermentare.

Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi

consumat de către această şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.

Băuturi fermentate, altele decât berea şi vinul. Şi acestea ca şi vinul pot fi

liniştite sau spumoase.

Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere

şi vinuri, fabricate de persoana fizică şi consumate de către această şi membrii

familiei sale, cu condiţia să nu fie vândute.

Produse intermediare. Se consideră produse intermediare şi orice băutură

fermentată liniştită care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum

şi care nu rezultă în întregime din fermentare, şi orice băutură fermentată

spumoasă care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum şi care

nu rezultă în întregime din fermentare.14

Alcool etilic reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce

depăşeşte 1,2% în volum, produsele care au o concentraţie alcoolică ce

depăşeşte 22% , ţuica şi rachiuri de fructe; orice alt produs, în soluţie sau nu,

14 Codul fiscal28


care conţine băuturi spirtoase potabile.

Tutun prelucrat. În această categorie intră: ţigaretele, ţigări şi ţigări de foi,

tutun de fumat.

Produse energetice pentru care se datorează accize sunt: benzină cu plumb

, benzina fără plumb, motorina, păcura,gazul petrolier lichefiat, gazul natural,

petrolul lampant, cărbunele şi cocsul .

Produsele energetice, altele decât cele mai sus-menţionate, sunt supuse

unei Accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare sau utilizate drept

combustibil sau carburant. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la

nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzit sau carburantului echivalent.

Pe lângă produsele accizabile arătate mai sus, orice produs destinat a fi

utilizat, pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau ca aditiv ori pentru a

creşte volumul final al carburanţilor este impozitat drept carburant.15

Nivelul accizei va fi cel prevăzut pentru benzină cu plumb.

Orice alt produs accizabil, cu excepţia turbei, destinat a fi utilizată, pus în

vânzare sau utilizat pentru încălzire, este accizat cu acciza aplicabilă produsului

energetic echivalent.

Consumul de produse energetice în incinta unui loc de producţie de

produse energetice nu este considerat fapt generator de accize atunci când se

efectuează în scopuri de producţie, când acest consum se efectuează în alte

scopuri decât cel de producţie şi, în special, pentru propulsia vehiculelor, se

consideră că un fapt generator de accize.

De asemenea sunt supuse accizelor şi produsele considerate produse de

lux cum ar fi: autoturismele, barcile cu motor, hainele din blana, bijuteriile,

cafeaua, etc.

Plătitorii de accize, pentru produsele prevăzute mai sus, sunt agenţii

economici –persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate –

15 Bistriceanu, Ghe., “Finanţele agenţilor economici”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007, pg. 10329


care produc sau importa astfel de produse.

Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din ţara sau din import, utilizat

ca materie primă în obţinerea băuturilor alcoolice spirtoase, acciza se plăteşte o

singură dată de către agentul economic producător sau importator de alcool etilic

alimentar.

Pentru băuturile alcoolice spirtoase, produse în ţară din alcool etilic

alimentar, provenit din ţara sau din import, nu se mai datorează accize.

Pentru alcoolul etilic alimentar, băuturile alcoolice şi orice alte produse

destinate industriei alimentare sau consumului, accizele se datorează şi se

calculează o singură dată de către agentul economic producător sau importator şi

sunt stabilite în sume fixe exprimate în ECU pe unitatea de măsură.

Pentru produsele din tutun, plătitorii de accize sunt agenţii economici –

persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate – care produc

sau importa astfel de produse.

De asemenea, plătitori de accize sunt persoanele fizice care introduc în

ţara produse din tutun destinate consumului individual, în cantităţi ce depăşesc

limitele admise în regim de scutire de taxe vamale.

Obligaţiile plătitorilor de accize sunt plata accizelor la bugetul de stat şi

depunerea declaraţiilor de accize.

Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare celei în care acciza devine exigibila.În cazul importului unui produs

accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, momentul plătii accizelor

este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.

Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscala

competenta o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabilă

autorizaţia de antrepozit fiscal , indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei

pentru luna respectivă.

Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta de către

30


antrepozitării autorizaţi până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care

se referă declaraţia.

Orice antrpozitar are obligaţia de a ţine registre contabile precise, care să

conţină suficiente informaţii pentru că autorităţile fiscale să poată verifica

respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul accizelor.16

Accizele se administrează de autorităţile fiscale competenţe şi de

autorităţile vamale, pe baza competențelor lor, aşa cum sunt precizate în

legislaţia în vigoare.

Pentru calculul nivelului accizelor ce trebuie plătite la bugetul de stat,

produsele care intră sub incidenţa accizelor specifice, metodologia de

determinare a sumelor ce reprezintă accizele presupune înmulţirea dintre

valoarea accizei specifice, exprimată în echivalent euro/unitatea de măsură şi

transformată în lei şi cantitatea de produs exportată/importată, exprimată în

aceeaşi unitate de măsură.

2.3. Regimul de antrepozitare

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a fost

implementat sistemul de antrepozitare fiscală a produselor supuse accizelor, în

strânsă concordanţă cu prevederile Directivei Europene nr. 92/12 privind

regimul general, deţinerea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor.

Sistemul de antrepozitare fiscală este aplicabil numai celor 3 mari grupe

de produse supuse obligatoriu accizelor şi în statele membre ale Uniunii

Europene, respectiv: alcool şi produse alcoolice, produse din tutun şi uleiuri

minerale şi presupune deplasarea în regim suspensiv de la plata accizelor a

acestor produse. Potrivit acestui regim, orice mişcare de produse accizabile

trebuie să fie însoţită de un document special, denumit document administrativ

de însoţire.17 În

16 Mateş, D., ,,Normalizarea contabilităţii şi fiscalitatea întreprinderii”, Editura Mirton, Timişoara, 2003, pg. 7717 Şaguna, D., D., Şova, D., ,,Drept fiscal”, ediţia a II a, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008, pg. 123

31


cazul deplasării produselor accizabile între antrepozitele fiscale în regim

suspensiv, acest document se întocmeşte în 5 exemplare. Principiile

de bază ale sistemului de antrepozitare fiscală sunt:18

- producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile pot avea loc numai

într-un antrepozit fiscal. Astfel, nici un produs supus regimului de

antrepozitare fiscală nu poate fi fabricat în România dacă agentul

economic nu este autorizat ca antrepozitar;

- circulaţia produselor accizabile între antrepozitele fiscale (pe teritoriul

României sau pe teritoriul comunitar) se face în regim de suspendare

de accize, transportul produselor între două antrepozite fiscale fiind

însoţit de exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului administrativ de

însoţire;

- produsele accizabile supuse marcării nu pot fi depozitate în antrepozite

fiscale de depozitare, cu excepţia băuturilor alcoolice supuse

sistemului de marcare;

- acciza este plătită de către antrepozitarul sau importatorul autorizat, la

momentul eliberării în consum a produselor accizabile;

- antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a

produselor accizabile;

- deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru

care nu se poate face dovada plăţii accizelor, atrage plata acestora.

În vederea autorizării, agentul economic solicitant al autorizaţiei de

antrepozit fiscal trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, dintre care cele mai

importante sunt:18 Popa, A., F., Popa, N., ,,Impozitele şi taxele reglementate de codul fiscal”, Editura Contaplus, Bucureşti, 2008,pg. 130

32


- depunerea unei garanţii financiare care să acopere riscul neplăţii

accizelor pentru produsele fabricate, depozitate sau expediate din

antrepozitul fiscal;

- existenţa unui sistem de securitate, administrare şi contabilitate care să

permită evidenţierea stocurilor de materii prime, lucrărilor în

desfăşurare, a recepţiilor de materii prime şi a livrărilor de produse

accizabile;

- raportarea către autoritatea fiscală a oricăror pierderi şi lipsuri privind

produsele accizabile;

- înştiinţarea autorităţii emitente a autorizaţiei cu privire la orice

modificare intervenită în structura antrepozitului fiscal.

Regimul de antrepozitare fiscală reprezintă un instrument de întărire a

capacităţii de control a administraţiei fiscale asupra producţiei, importului şi

circulaţiei produselor accizabile şi, totodată, un instrument de reducere a

efortului administrativ pentru colectarea accizelor, cu influenţe directe în

reducerea fenomenului de evaziune fiscală.19

Instituirea sistemului de antrepozitare fiscală simplifică foarte mult

sistemul de licenţiere şi autorizare a agenţilor economici producători şi

importatori de produse supuse accizelor, eliminând atât durata limitată a

valabilităţii autorizaţiilor, cât şi taxele datorate pentru eliberarea acestora.

Autoritatea fiscală competentă eliberează autorizaţia de antrepozit fiscal

pentru un loc, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:20

- locul urmează a fi folosit pentru producerea, îmbutelierea, ambalarea,

primirea, deţinerea, depozitarea şi/sau expedierea produselor

19 Văcărel, I., Anghelache, G., Bistriceanu, D., Moşteanu, I., Bercea, F., Bodnar, M., Georgescu, F., ,,Finanţepublice”, ediţia a III a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001, pg.12020 Şaguna, D., D., Şova, D., ,,Drept fiscal”, ediţia a II a, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008, pg. 125

33


accizabile. în cazul unui loc ce va fi autorizat ca antrepozit fiscal de

depozitare, cantitatea de produse accizabile depozitată trebuie să

corespundă unui nivel mediu trimestrial al ieşirilor de produse

accizabile înregistrate în ultimul an calendaristic care să depăşească

următoarele limite: bere - 150.000 litri; vin şi băuturi fermentate-

150.000 litri; produse intermediare - 150.000 litri ;băuturi spirtoase -

25.000 litri de alcool pur; alcool etilic - 400.000 litri de alcool pur;

băuturi alcoolice în general - 30.000 litri alcool pur; ţigarete - o

cantitate a cărei valoare la preţul maxim de vânzare cu amănuntul să

nu fie mai mică de 2.500.000 Euro; produse energetice - 2.500.000 kg;

arome alimentare, extracte şi concentrate alcoolice - 1.500 litri alcool

pur.

- locul este amplasat, construit şi echipat astfel încât să se prevină

scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plată accizelor. Locul

trebuie să fie strict delimitat - acces propriu, împrejmuire - iar

activitatea ce se desfăşoară în acest loc să fie independentă de alte

activităţi desfăşurate de societatea care solicită autorizarea ca

antrepozit fiscal. Locul trebuie să beneficieze de contorizarea

individuală a utilităţilor necesare desfăşurării activităţii. Locurile

destinate producţiei de alcool etilic, de distilate şi de băuturi alcoolice

trebuie să fie dotate cu mijloace de măsurare legale pentru

determinarea cantităţii şi concentraţiei alcoolice, avizate de Biroul

Român de Metrologie Legală. Locurile destinate producţiei de alcool

etilic şi distilate, ca materie primă, trebuie să fie dotate cu un sistem de

supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate

contoarele şi rezervoarele de alcool şi distilate, precum şi a căilor de

acces în antrepozitul fiscal. Locurile destinate producţiei de uleiuri

34


minerale trebuie să fie dotate cu mijloace de măsurare a debitului

volumic sau masic;

- locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor

accizabile;

- în cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea

ca antrepozitar autorizat, aceasta să nu fi fost condamnată în mod

definitiv pentru evaziune fiscală, abuz de

- încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie

mincinoasă, dare sau luare de mită, în România sau în oricare din

statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5

ani;

- în cazul unei persoane juridice care urmează să-şi desfăşoare

activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane

juridice să nu fi fost condamnaţi în mod definitiv pentru abuz de

încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie

mincinoasă, dare sau luare de mită, în România sau în oricare din

statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5

ani.

Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a îndeplini anumite cerinţe. El

trebuiea să depună la autoritatea fiscală competentă, dacă se consideră necesar, o

garanţie, în cazul producţiei, transformării şi deţinerii de produse accizabile,

precum şi o garanţie obligatorie pentru circulaţia acestor produse; garanţia

pentru circulaţia produselor accizabile se constituie pentru produsele deplasate

în regim suspensiv şi este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

De asemenea trebuie să instaleze şi să menţină încuietori, sigilii,

instrumente de măsură sau alte instrumente similare adecvate, necesare

35


asigurării securităţii produselor accizabile amplasate în antrepozitul fiscal.21

Antrepozitarul autorizat are obligaţia să ţină evidenţe exacte şi actualizate

cu privire la materiile prime, lucrările în derulare şi produsele accizabile finite,

produse sau primite în antrepozitele fiscale şi expediate din antrepozitele fiscale,

şi să prezinte evidenţele corespunzătoare, la cererea autorităţilor fiscale; să ţină

un sistem corespunzător de evidenţă a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv

un sistem de administrare, contabil şi de securitate;să asigure accesul

autorităţilor fiscale competente în orice zonă a antrepozitului fiscal, în orice

moment în care antrepozitul fiscal este în exploatare şi în orice moment în care

antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor; să

prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autorităţile fiscale

competente, la cererea acestora; să asigure, în mod gratuit, un birou în incinta

antrepozitului fiscal, la cererea autorităţilor fiscale competente.

De asemenea antrepozitarul autorizat trebuie să cerceteze şi să raporteze

către autorităţile fiscale competente orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu

privire la produsele accizabile; să înştiinţeze autorităţile fiscale competente cu

privire la orice extindere sau modificare propusă a structurii antrepozitului

fiscal, precum şi a modului de operare în acesta, care poate afecta cuantumul

garanţiei constituite; să înştiinţeze autoritatea fiscală competentă despre orice

modificare adusă datelor iniţiale în baza cărora a fost emisă autorizaţia de

antrepozit fiscal, în termen de 30 zile de la data înregistrării modificării.

2.4. Deplasarea și primirea produselor aflate în regim suspensiv

Produsele accizabile, atunci când acciza nu a devenit exigibilă, circulă

între două antrepozite fiscale sau între un antrepozit fiscal şi un operator

înregistrat sau neînregistrat, în regim suspensiv de la plata accizelor, însoţite

obligatoriu de un document special de mişcare denumit „Document

21 Tatu, L., Şerbănescu, C., “Fiscalitate şi control fiscal”, Editura Aner, Bucureşti, 2002, pg. 9136


administrativ de însoţire". Excepţie face situaţia când produsele supuse accizelor

armonizate sunt livrate între România şi alte state membre via tari EFTA -

Convenţia Asociaţiei Europene a Liberului Comerţ - sau între România şi o ţară

EFTA sub o procedură intracomunitară de tranzit, sau via una sau mai multe ţări

terţe nemembre EFTA, în baza unui carnet TIR sau ATA, precum şi în cazul în

care produsele provin din sau suni destinate unor terţe ţări sau unor teritorii

considerate ca făcând parte din teritoriul comunitar.22

Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este

suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării

produselor.

Pentru a putea fi aplicat acest regim în tot teritoriul comunitar,

antrepozitării autorizaţi de către autorităţile fiscale competente ale unui stat

membru sunt recunoscuţi ca fiind autorizaţi atât pentru circulaţia naţională, cât şi

pentru circulaţia intracomunitară a produselor accizabile.

Pe durata deplasării unui produs accizabil, acciza se suspendă dacă sunt

satisfăcute următoarele cerinţe:23

- deplasarea are loc între: două antrepozite fiscale; un antrepozit fiscal şi

un operator înregistrat; un antrepozit fiscal şi un operator neînregistrat;

- produsul este însoţit de minimum 3 exemplare ale unui document

administrativ de însoţire, care obligatoriu trebuie să conţină toate

informaţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

- ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care

identifică tipul şi cantitatea produsului aflat în interior;

22 Popa, A., F., Popa, N., ,,Impozitele şi taxele reglementate de codul fiscal”, Editura Contaplus, Bucureşti, 2008,pg. 13523 Şaguna, D., D., ,,Drept financiar şi fiscal”, Editura All Beck, Bucureşti, 2003, pg.98

37


- containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător,

adică trebuie să poarte sigiliile antrepozitului fiscal expeditor;

- autoritatea fiscală competentă a primit garanţia pentru plata accizelor

aferente produselor.

Aceste cerinţe sunt aplicabile şi în cazul produselor supuse accizelor

armonizate cu o cotă zero şi care nu au fost eliberate în consum.

Una din cerinţele impuse circulaţiei în regim suspensiv este aceea că

produsele accizabile, pe durata deplasării, să fie ambalate în containere.

Containerul reprezintă, în înţelesul normelor fiscale în vigoare, orice recipient

care serveşte la transportul în cantităţi angro al produselor accizabile sau în

cazul circulaţiei comerciale în vrac, orice cisternă aferentă camioanelor,

vagoanelor, navelor sau altor mijloace de transport, ori o cisternă ISO.

O altă condiţie se referă la însemnele care trebuie aplicate pe containere.

în cazul deplasării în regim suspensiv a produselor accizabile dintr-un antrepozit

fiscal din România către un stat membru, inclusiv în cazul deplasării către un

birou vamal de sigilii ieşire din teritoriul comunitar, containerele în care sunt

deplasate produsele accizabile trebuie să poarte, pe lângă sigiliile antrepozitului

fiscal expeditor şi sigiliile aplicate de reprezentantul desemnat de autoritatea

fiscală teritorială din raza căreia pleacă produsul.

Dacă pe parcursul deplasării produselor-accizabile între două antrepozite

fiscale sau între un antrepozit fiscal şi un operator înregistrat sau neînregistrat

intervin situaţii care duc la desigilarea şi resigilarea containerelor, autoritatea

fiscală competentă din România sau dintr-un alt stat membru va aplica din nou

alte sigilii.

În situaţia în care produselor accizabile părăsesc teritoriul comunitar care

efectuează vămuirea va înlocui sigiliile aplicate de reprezentantul autorităţii

fiscale cu sigiliile vamale.

38


În cazul deplasării produselor accizabile între un birou vamal de intrare în

teritoriul comunitar şi un antrepozit fiscal din România, containerele în care se

află produsele trebuie să poarte şi sigiliile biroului vamal sau ale autorităţii

competente din statul membru, în situaţia în care se impune desigilarea şi

resigilarea containerelor. Sigiliile aplicate de organele fiscale competente sau de

către organele vamale sunt de unică folosinţă şi trebuie să poarte însemnele celor

care le aplică.

Acciza continuă să fie suspendată şi la primirea produsului, dacă sunt

satisfăcute următoarele cerinţe:24

- produsul accizabil deplasat în regim suspensiv este plasat într-un

antrepozit fiscal sau expediat către alt antrepozit fiscal;

- antrepozitul fiscal primitor înscrie pe fiecare exemplar al documentului

administrativ de însoţire tipul şi cantitatea fiecărui produs accizabil

primit, precum şi orice discrepanţă între produsul accizabil primit şi

produsul accizabil înscris în documentele administrative de însoţire,

semnând şi înscriind dată pe fiecare exemplar al documentului;

- antrepozitul fiscal primitor trebuie să obţină de la autoritatea fiscală

competentă certificarea documentului administrativ de însoţire a

produselor accizabile primite.Excepţie face deplasarea produselor

energetice în regim suspensiv prin conducte fixe. În acest caz,

antrepozitul fiscal expeditor are obligaţia de a asigura autoritatea

fiscală cu informaţii exacte şi actuale cu privire la produsele deplasate.

- în termen de 15 zile următoare lunii de primire a produselor de către

antrepozitul fiscal primitor, acesta returnează exemplarul 3 al

documentului administrativ de însoţire antrepozitului fiscal expeditor.

24 Şaguna, D., D., Şova, D., ,,Drept fiscal”, ediţia a II a, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008, pg. 12939


Aşa cum s-a arătat, pe durata deplasării produselor şi până la primirea

acestora acciza este suspendată dacă sunt îndeplinite cerinţele enumerate. în

cazul oricărei abateri de la aceste cerinţe, acciza se datorează de către persoana

care a expediat produsul accizabil.

Persoana care expediază un produs accizabil aflat în regim suspensiv este

exonerată de obligaţia de plată a accizelor pentru acel produs, dacă primeşte de

la destinatarul produsului, respectiv antrepozitul fiscal, operatorul înregistrat sau

operatorul neînregistrat, primitor, exemplarul 3 al documentului administrativ de

însoţire, certificat de autoritatea fiscală a statului în care se primeşte marfa.

Dacă persoana care a expediat un produs accizabil în regim suspensiv nu

primeşte documentul administrativ de însoţire certificat, în termen de 45 de zile

lucrătoare de la data expedierii produsului, are obligaţia ca în următoarele 5 zile

să depună declaraţia de accize la autoritatea fiscala competenta şi să plătească

accizele pentru produsul respectiv în termen de 7 zile de la data expirării

termenului de primire a acelui document.

Obligaţia de a înştiinţa autoritatea fiscală competentă de neprimirea în

termen de către antrepozitul fiscal expeditor a documentului administrativ cie

însoţire certificat, precum şi de a plăti accizelor corespunzătoare revin acestuia.

În situaţia în care documentul administrativ de însoţire certificat este

primit de expeditor după expirarea termenului iegal, acesta poate solicita

restituirea accizelor plătite, în. termen de 12 luni de la certificarea documentului.

În acest caz, expeditorul va depune o cerere la autoritatea fiscala la care este

înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, cererea fiind însoţită de documentele

justificative în care să motiveze întârzierea.

În cazul deplasării unui produs accizabil între un antrepozit fiscal din

România şi un birou vamal de ieşire din teritoriul comunitar, regimul suspensiv

este descărcat prin dovada emisă de biroul vamal de ieşire din teritoriul

comunitar, care confirmă că produsele au părăsit efectiv acest teritoriu. Acel

40


birou vamal trebuie să trimită înapoi expeditorului exemplarul certificat al

documentului administrativ de însoţire care îi este destinat, în termen de 15 zile

de la data realizării efective a exportului.

2.5. Deplasarea intracomunitară a produselor cu accize plătite

Exigibilitatea accizei ia naştere la data eliberării în consum a produselor

accizabile, iar plata accizei se achită în statul în care se consumă aceste produse.

Acest lucru nu împiedică însă ca un produs accizabil eliberat în consum într-un

stat membru să nu poată fi achiziţionat de un comerciant dintr-un alt stat

membru, în speţă de un comerciant din România în scopuri comerciale. 25

Sunt considerate scopuri comerciale toate acele scopuri care exced

nevoilor proprii ale persoanelor fizice.

În cazul produselor supuse accizelor, care au fost deja eliberate în consum

în România şi care sunt livrate într-un alt stat membru, comerciantul care a

efectuat livrarea poate beneficia de restituirea accizelor plătite în România, cu

respectareaurmătoarelor condiţii:

- înainte de expedierea produselor, comerciantul expeditor trebuie să

înştiinţeze autoritatea fiscală de care aparţine despre intenţia de a

solicita restituirea accizelor pentru produsele ce urmează a fi expediate

pentru consum într-un alt stat membru şi să facă dovadă că pentru

acele produse acciza a fost plătită;

- livrarea produselor către statul membru de destinaţie să se facă cu

respectarea condiţiilor prevăzute pentru circulaţia intracomunitară a

produselor cu accize plătite. După recepţia produselor de către

destinatar şi plata accizei în statul membru de destinaţie, comerciantul

expeditor va depune la autoritatea fiscală cererea de restituire, al cărei

model este prevăzut în anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr.

25 Duca, E., ,,Codul fiscal comentat şi adnotat”, Editurav Rosetti, Bucureşti, 2006, pg.15141


44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările

ulterioare, cerere care va fi însoţită de documente justificative;

- comerciantul expeditor trebuie să prezinte autorităţii fiscale copia

returnată a documentului de însoţire simplificat, certificată de către

destinatar, care trebuie să fie însoţită de un document care să ateste că

acciza a fost plătită în statul membru de destinaţie. De asemenea,

comerciantul expeditor va prezenta adresa biroului autorităţii fiscale

competente din statul membru de destinaţie şi data de acceptare a

declaraţiei destinatarului de către autoritatea fiscală competentă a

statului membru de destinaţie, împreună cu numărul de înregistrare a

acestei declaraţii.

Acciza de restituit va fi aferentă cantităţilor expediate şi efectiv

recepţionate, procedura de restituire fiind cea prevăzută de Codul de procedură

fiscală.

Acciza de restituit va fi aferentă cantităţilor expediate şi efectiv

recepţionate, procedura de restituire fiind cea prevăzută de Codul de procedură

fiscală.

Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate şi eliberate în

consum în România, şi care sunt destinate consumului în alt stat membru,

accizele se pot restitui de către autoritatea fiscală teritorială numai dacă această

autoritate a stabilit că marcajele respective au fost distruse în condiţiile

prevăzute de legislaţia naţională şi numai în limita unei valori corespunzătoare

valorii accizelor aferente cantităţii de produse expediate.26

Distrugerea (dezlipirea) marcajelor se face sub supraveghere fiscală, la

solicitarea comerciantului expeditor.



În situaţia în care un comerciant din România urmează să primească

produse supuse accizelor eliberate în consum în alt stat membru, înainte de

expedierea produselor de către furnizor acesta va face o declaraţie cu privire la

acest fapt la autoritatea fiscală teritorială.

Pe baza acestei declaraţii, autoritatea fiscală teritorială va lua act de

operaţiunea care urmează a se desfăşura şi pentru care exigibilitatea accizelor ia

naştere la momentul recepţiei produselor, termenul de plată fiind prima zi

lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepţionat produsele.

Produsele supuse accizelor eliberate în consum într-un alt stat membru,

achiziţionate de către persoane fizice pentru nevoile proprii şi transportate de ele

însele, accizele se datorează în statul membru în care produsele au fost

achiziţionate.

2.6. Scutiri de la plata accizelor

Scutirile de la plata accizelor pot fi grupate în :

- scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri

expres prevăzute de lege;

- scutiri pentru alcoolul etilic şi alte produse alcoolice;

- scutiri pentru uleiuri minerale;

Scutiri generale- produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor

atunci când sunt livrate de antrepozitul fiscal pe următoarele destinaţii27:

- in cazul relaţiilor consulare sau diplomatice;

- organizatiilor internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice

ale României.



- fortele armate aparţinând oricărui stat parte la tratatul Atlanticului de

Nord , cu excepţia forţelor armate romane;

- rezerve de stat şi rezerve de mobilizare pe perioada în care au acest

regim.

Scutirea se acordă pe baza unui certificat de scutire de la plata accizelor

emis beneficiarului de autoritatea fiscala teritoriala indiferent de modalitatea de

acordare a scutirii.

Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în

bagajul călătorilor şi a altor persoane fizice cu domiciliul în România sau în

străinătate în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia

vamală în vigoare.

Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice

atunci când sunt:

- complet denaturate conform prescriiptilor legale ;

- utilizate pentru producere de medicamente ;

- utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;

- utilizate pentru producerea de arome alimentare şi au o concentraţie ce

nu depăşeşte 1.2 % în volum destinate preparării de alimente sau

băuturi nealcoolice;

- utilizate direct sau ca aliment al produselor semifabricate pentru

producerea de alimente cu sau fără aromă cu condiţia ca în fiecare caz

concentraţia de alcool pur la 100 kg de produs ce intra în compoziţia

ciocolatei şi 5 l alcool pur l a100 kg produs ce intra în compoziţia altor

produse.

44


- utilizat în industria cosmetică

- utilizat în procedee de fabricaţie cu condiţia că produsul finit să nu

conţină alcool;

- eşantioane pentru analiza sau teste de producţie necesare în scopuri

ştiinţifice;

Scutirile pentru uleiuri minerale sunt următoarele:

- uleiuri minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau

carburant;

- orice ulei mineral utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau

pentru producerea de agenţi termici şi apa caldă;

- uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru

aeronave , altele decât aviaţia turistică în scop privat.

- uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru

navigaţia maritima internaţională şi pentru navigaţia pe cai navigabile

interioare altele decât navigaţiile de agrement în scop privat.

- uleiuri minerale care intra în România în rezervorul standard al unui

autovehicul cu motor destinat utilizării drept combustibil pentru acel

autovehicul.

-orice ulei mineral utilizat de către persoane fizice drept combustibil

pentru încălzirea locuinţelor;

-uleiuri minerale utilizate drept combustibil neconvenţional , s.a.m.d.

45


De asemenea este scutită de la plata accizei motorina utilizată în

agricultură, ea fiind subvenţionată de stat.28

Nivelul accizei la motorina pentru anul 2009 s-a redus la o cotă de circa

21 de euro pe tonă, ceea ce înseamnă o coborâre de peste 90 % a nivelului

accizei pentru motorina folosită în acest an în agricultură. De aceasta reducere

vor beneficia producătorii agricoli care exploatează suprafeţe de teren agricol

individual sau în forme de asociere, precum şi pentru grupurile şi organizaţiile

de producători recunoscute.

Pentru a fi eligibili la acordarea sprijinului financiar, beneficiarii trebuie

să fie înscrişi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu

suprafeţele de teren pe care le exploatează şi pentru care solicita motorina cu

acciza redusă. Sprijinul financiar se acordă pe baza adeverinţelor pentru

motorina eliberate de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurala judeţene,

respectiv a municipiului Bucureşti. Pentru obţinerea sprijinului financiar,

producătorii agricoli trebuie să întocmească cereri, însoţite de copia actului de

identitate pentru persoane fizice sau copia certificatului de înmatriculare şi/sau

certificatul de înregistrare pentru persoane juridice şi de adeverinţa eliberată de

Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură care certifica suprafaţa

exploataţiei.

După primirea adeverinţei, beneficiarii se vor prezenta la depozitele sau la

staţiile de distribuţie a motorinei pentru achiziţionarea carburantului, în baza

adeverinţei în original, la preţul practicat de furnizor, mai puţin diferenţa de

acciza.

Furnizorii de motorină îşi vor recupera ulterior diferenţa de acciza de la

autoritatea fiscală, pa baza unei confirmări primite de la direcţiile de agricultură

şi dezvoltare rurală.

Această subvenţionare a motorinei a făcut să existe încă o cale de a frauda 28 Popa, A., F., Popa, N., ,,Impozitele şi taxele reglementate de codul fiscal”, Editura Contaplus, Bucureşti, 2008,pg. 147

46


statul român.

Mai precis, este vorba de fraudarea procedurilor de acordare a subvenţiilor

alocate de Guvern pentru culturile agricole înfiinţate anul trecut şi în această

primăvară şi pentru motorina utilizată de fermieri la realizarea lucrărilor

agricole, dar şi pentru obţinerea subvenţiilor agricole acordate din fonduri ale

Uniunii Europene.29

Conform actelor de constatare încheiate de controlorii financiari ai Curţii

de Conturi, foarte multe primarii din majoritatea judeţelor României, verificate

în acest an în legătură cu modul de gestionare a fondurilor publice, au emis

certificate fiscale false referitoare la datoriile fermierilor la bugetele locale. Atât

legislaţia UE, cât şi cea din România prevăd că fermierii pot beneficia de

subvenţii agricole doar dacă nu au datorii la bugetul de stat şi la cele locale.

Din acest motiv, la dosarele întocmite de agricultori pentru obţinerea

subvenţiilor agricole depuse la Agenţia pentru Plăti şi Intervenţii în Agricultură

(APIA) şi la Direcţiile Agricole aferente fiecărui judeţ ar fi trebuit să existe

certificale fiscale ale solicitantului emise de Direcţia Judeţeana a Finanţelor

Publice, care să ateste plata la zi a impozitelor şi taxelor la bugetul de stat, dar şi

de la primăria locală că nu are datorii la bugetul local. În timp ce Direcţia

Finanţelor Publice a emis certificate fiscale doar fermierilor fără datorii la

bugetul central, primăriile au emis zeci de certificate fiscale false pentru

debitorii din agricultură.

Astfel, Curtea de Conturi a constatat că primăriile au semnat certificate

fiscale în care au precizat că anumiţi fermieri, persoane juridice sau fizice, "nu

au datorii la bugetul local", dar în registrele fiscale ale acestor primarii

respectivele persoane aveau de plătit creanţe care oscilau între câteva mii şi sute

de mii de lei.

Fermierii care au depus aceste certificate fiscale false la APIA şi la

29 www.minfin.ro47


Direcţiile Agricole au încasat anul trecut câte 500 de lei pentru fiecare hectar

cultivat şi aproximativ o treime din preţul motorinei utilizate la efectuarea

lucrărilor agricole.

De asemenea multe personae au depus cereri de primire a subvenţiei ,iar

motorina cumpărată ce în preţ nu conţinea acciza a fost revânduta la preţul

pieţei, avande de câştigat de pe urmă acestui lucru.

48

accizele

Documents