accizarea materialelor pretioase si bijuteriilor
TRANSCRIPT
ACCIZAREA METALELOR PRETIOASE SI BIJUTERIILOR
Masterand:
Tunaru Cornelia
2
CUPRINS
ANALIZA ACCIZELOR ----------------------------------------------------------------------------------3
STUDIU LEGISLATIV PRIVIND ACCIZELE -------------------------------------------------------------4
ACCIZAREA BIJUTERIILOR DIN MATERIALE PRETIOASE -------------------------------------------7
MARCAREA METALELOR PRETIOASE-------------------------------------------------------------- 10
TEMEI LEGALI ---------------------------------------------------------------------------------------- 21
BIBLIOGRAFIE --------------------------------------------------------------------------------------- 22
21
3
ANALIZA ACCIZELOR
Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor
produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori
cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal
cat mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o
cerere neelastica, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta);
tutunul, cafeaua, zaharul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul,
spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun,
alcoolul, zaharul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale,
produsele industriei chimice, produsele textile si din iuta etc. (in India); hidrocarburile
(in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bauturile nealcoolice si cimentul (in
Thailanda) etc.
In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice,
vinurile si produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere
(benzina premium, regular si normala, benzina fara plumb si motorina), cafeaua,
apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit
si substante aromatizante, confectiile din blanuri naturale, articolele din cristal,
bijuteriile din aur si/sau platina, autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din
import, rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta, aparatele video de
inregistrat sau de reprodus, camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele
mobile, aparatele pentru conditionat aerul.
Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de
masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In
mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si
produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate.
Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la
un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote
depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente.
4
STUDIU LEGISLATIV PRIVIND ACCIZELE
Sfera de aplicare. Pentru anumite produse (prevazute in anexa de la Legea
nr. 22/15 aprilie 1994 care a inlocuit anexa de la Legea nr. 42/1 iulie 1993) agentii
economici, persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care
produc, importa, comercializeaza astfel de produse, datoreaza bugetului de stat,
taxe speciale de consumatei (denumite accize). Pentru carburantii auto din productia
interna livrati prin societatile comerciale PECO cu capital majoritar sau integral de
stat, platitorii de accize sunt aceste societati. Pentru carburantii livrati direct din
rafinarii catre alti beneficiari decat sistemul PECO accizele sunt datorate de rafinarii.
In ordinul nr. 444/19 aprilie 1994 se stabileste incadrarea in cotele de accize
si in clasele de calitate a tigaretelor si produselor din tutun, din productia interna si
din import. Pentru cele de calitate superioara cota de acciza este de 300%, pentru
cele de calitate medie cota de acciza era de 70%, iar pentru cele de calitate inferiora
era de 45%.
Agentii economici prevazuti mai sus care cumpara de la producatorii
individuali produse de natura celor prevazute in anexa pentru comercializare sunt
obligati sa calculeze si sa verse la bugetul de stat accizele aferente cantitatilor
cumparate.
Pentru anumite produse (tuica, rachiu) provenite din import si utilizate ca
materie prima, agentii economici prelucratori pot solicita restituirea accizelor platite in
vama. Agentii economici care comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in
anexa nr. 1, introduse in tara de catre persoane fizice, neinregistrate ca agenti
economici, sunt obligati sa retina si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite
potrivit legii.
Lista taxelor speciale de consumatie (accize) pentru produsele din import si
din tara, conform Legea nr. 22/15 aprilie 1994 (inlocuieste Anexa 1 la Legea nr.
42/1993).
5
Nr. crt Denumirea produsului sau grupei de produse Cota
% 1 Alcool* 3 2 Tuica si rachiuri naturale 50 3 Vinuri 20 4 Bauturi spirtoase, inclusiv lichioruri si bauturi obtinute prin distilare de
cereale din care:
- whisky, gin; rom si rachiuri din trestie de zahar
100
300 5 Bauturi pe baza de vin din care:
- coniac
- sampanie
- vin spumos si vermut
115
200
115
45 6 Bere din care:
- bere ambalata in cutii metalice
- bere ambalata in sticle sub 0.5 l
55
200
150 7 Cafea, inclusiv cafea cu inlocuitori 80 8 Cafea solubila 80 9 Tigarete si produse din tutun de calitate superioara 300 10 Tigarete si produse din tutun de calitate medie 70 11 Tigarete si produse din tutun de calitate inferioara 45 12 Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra) 70 13 Mobilier scluptat 50 14 Articole de cristal 50 15 Bijuterii din materiale pretioase, inclusiv verighete 20 16 Benzina premium, regular si normala 15 17 Benzina fara plumb 13.5 18 Motorina auto (combustibil pentru motoare Diesel) 6 19 Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu capacitatea cilindrica
a motorului peste 188 cmc 50
20 Produse de parfumerie 20 21 Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un
receptor de semnale videofonice; combine audio 40
22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetica sau compact-disc
40
23 Camera video 50 24 Cuptoare cu microunde 50 25 Motociclete, scutere si miniscutere 30 26 Aparate foto 20 27 Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless" 20 28 Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de raspuns incorporat 30 29 Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, formand un
singur corp 20
30 Arme de vanatoare 100
6
* Exclusiv alcool etilic de sinteza tip MS si IS
Nota:
La pozitiile 1-8 inclusiv, baza de aplicare a cotelor pentru produsele din import cuprinde si valoarea ambalajelor.
Pentru calculul accizelor de la pozitiile 9-11, Ministerul Finantelor va face, din punct de vedere fiscal, incadrarea in grupele respective.
Accizele prevazute la pozitiile 16-18 se calculeaza si se datoreaza numai pentru carburantii auto.
Pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti
economici, valorifate prin societati comerciale – baza de impozitare o reprezinta
contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute in consignatie.
Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe
perioada cat au acest regim. La produsele scose din rezerva de stat, plata accizelor
se face de catre unitatile detinatoare ale acestor stocuri, la livrarea produselo catre
beneficiari.
Produsele exportate direct sau prin agenti economici ce isi desfasoara
activitatea pe baza de comision, precum si produselor importate in regim de tranzit
sau importate temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie, nu sunt supuse
accizelor. In cazul in care agentii economici care efectueaza operatiuni de export
cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse prevazute
in anexa nr. 1, acestia pot solicita, restituirea accizelor aferente produselor finite
exportate.
7
ACCIZAREA BIJUTERIILOR DIN MATERIALE PRETIOASE
În contextul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 190/2000 privind regimul
metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, bijuteriile din aur şi/sau platina
sunt definite după cum urmeză:
metale preţioase: aurul, argintul şi metalele platinice, sub orice
formă; titlurile minime ale metalelor preţioase;
metale platinice: platina, ruteniul, rhodiul, paladiul, osmiul şi
iridiul;
pietre preţioase: diamantele, rubinele, safirele, smaraldele;
regimul pietrelor preţioase este aplicabil şi perlelor naturale şi de cultură,
precum şi pietrelor naturale de calitate gemă.
Potrivit prevederilor art. 209, alin. (1) aferent Titlului VII - Accize din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, plătitorii de accize pentru bijuterii din aur şi/sau din
platină, cu excepţia verighetelor, sunt agenţi economici - persoane juridice, asociaţii
familiale şi persoane fizice autorizate - care produc sau importă astfel de produse.
Bijuteriile din aur şi/sau din platină au codul NC 7113 19 00, cu excepţia verighetelor.
Conform art. 208 alin.2 din Codul fiscal, accizele preced taxa pe valoarea
adăugată şi se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale
prevăzute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezintă:
a) pentru produsele provenite din producţia internă - preţul de
livrare al producătorului, mai puţin acciza;
b) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar - preţurile
de achiziţie;
c) pentru produsele provenite din afara teritoriului comunitar -
valoarea în vamă, stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale şi
alte taxe speciale, după caz.
8
Nivelul accizelor pentru bijuterii din aur/platină, cu excepţia verighetelor este:
- pentru anul 2007 = 25%
- pentru anul 2008 = 15%
- pentru anul 2009 = 10%
- pentru anul 2010 = 0%
Operatorii economici care achiziţionează din teritoriul comunitar bijuterii din
aur şi/sau din platină, înainte de primirea produselor, trebuie să fie înregistraţi la
autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme, şi să respecte
următoarele cerinţe:
a) să garanteze plata accizelor în condiţiile fixate de autoritatea
fiscală competentă;
b) să ţină contabilitatea livrărilor de produse;
c) să prezinte produsele oricând li se cere aceasta de către
organele de control;
d) să accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.
Pentru produsele provenite din producţia internă, accizele se plătesc la
bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza
devine exigibilă iar pentru alte produse accizabile, provenite din teritoriul comunitar
sau din import, plata accizelor se face în ziua lucrătoare imediat următoare celei în
care au fost recepţionate produsele sau la momentul înregistrării declaraţiei vamale
de import, după caz. Întârzierea la plată a accizelor cu mai mult de 5 zile de la
termenul legal atrage suspendarea autorizaţiei antrepozitarului şi închiderea
activităţii acestuia până la plata sumelor restante
Orice operator economic plătitor de accize are obligaţia de a depune la
autoritatea fiscală competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună, indiferent
dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. Declaraţiile de accize
se depun la autoritatea fiscală competentă, de către operatorii economici plătitori,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
9
Valoarea în lei a accizelor pentru bijuterii din aur/platină, datorată bugetului de
stat, în echivalent euro, pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea
sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în
prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
EXEMPLU:
În cazul în care o societate vinde în anul 2008 bijuterii din aur confecţionate
din materii prime proprii societăţii, această activitate reprezintă producţie de bijuterii,
chiar dacă este realizată la un alt agent economic în sistem de prestări de servicii. În
aceste condiţii, la comercializarea pe piaţa internă a bijuteriilor (indiferent de forma
de comercializare, fie cu plata valorii integrale a bijuteriei, fie cu plata manoperei şi
recuperarea la schimb a metalului preţios încorporat), societatea respectivă
datorează bugetului de stat acciza în cotă de 15% aplicată asupra bazei de
impozitare determinată potrivit art. 208, alin.2 din Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare.
10
MARCAREA METALELELOR PRETIOASE
Bijuteriile si obiectele din metale pretioase, datorita valorii, a pretului se
falsifica. Falsurile se pot executa din metale sau aliaje lipsite de valoare sau din
metale pretioase avand un titlu inferior celui inscriptionat pe obiect sau declarat. De
asemenea, falsurile se pot executa si prin stantarea unei anumite marci care este
indescriptibila, cu intentia de a induce in eroare. Obiectul este considerat autentic
atunci cand exista pe el marcaj si acesta este descriptibil.
În vederea prevenirii unor acte de comerţ sau fapte de comerţ ilicite, metalele
preţioase trebuie să fie marcate înainte de comercializare sau, după caz, înainte de
expunerea spre comercializare. Anterior marcării, metalele preţioase trebuie să fie
supuse unei analize fizice sau chimice, în vederea stabilirii titlului acestora.
Falsificarea în orice mod a mărcilor de titlu, a mărcilor de garanţie proprie sau
a mărcilor de certificare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6
luni la 5 ani.
Folosirea mărcilor de titlu, a mărcilor de garanţie proprie sau a mărcilor de
certificare false ori folosirea unor mărci neînregistrate constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. Bunurile care au aplicată o marcă
falsă sau falsificată se confiscă.
Comercializarea sau expunerea spre comercializare a metalelor preţioase,
fără ca acestea să fie marcate în prealabil potrivit prevederilor legale în vigoare,
constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei,
precum şi cu confiscarea bunurilor ce fac obiectul contravenţiei.
Procedee de depistare a putitatii metalului pretios
1. Procedeul microscopic, procedeu prin care cu ajutorul microscopului sau a
lupei se identifica marcajul, care consta in aplicarea fie a titlului, care pentru aur
poate fi : 958‰ , 916‰ , 900‰ , 850‰ , 750‰ , 583‰ , 500‰ , 375‰ , 333‰ ,
pentru argint: 950 ‰ , 935‰ , 925‰ , 900 ‰ , 835‰ , 800‰ iar pentru platina
11
750‰, fie a numarului de carate , folosit numai pentru aur, acesta fiind 23K, 22K,
20K, 18K, 14K, 12K, 10K, 9K, 8K. Cele mai folosite titluri pentru bijuteriile din aur
sunt 750‰, 583‰, 333‰ adica 18K, 14K, 8K iar pentru argint 925‰.
Obs: in cazul in care dorim obtinerea unei bijuterii din aur de un alt titlu decat
aurul oferit la schimb, putem aplica urmatoarea formula:
(M0M x K0) / K1 = M1 unde:
M1 –masa in grame a obiectului dorit
M0 – masa in grame a obiectului dat la schimb
K0 – numarul de carate al obiectului dat la schimb
K1 - numarul de carate al obiectului dorit
De asemenea, pot exista marci ale statului, reprezentate printr-un simbol,
acestea fiind modificate la anumite intervale de timp, precum si marci ale breslelor
(pana in 1873), mestesugarilor breslelor, ale bijutierilor particulari.
Marcarea unui obiect presupune insculptarea in metalul respectiv a unei
forme, litere etc, care:
- atesta faptul ca obiectul respectiv este facut dintr-un anumit material, sau asa
zisa marca de control
- atesta titlul acelui material (titlul este cantitatea de metal pretios din obiectul
respectiv)
Pe obiectele din metale pretioase in afara marcii de control (aplicata in
general de catre banca de stat a perioadei respective ) se mai gasesc si alte marcaje
care pot reprezenta:
- marca atelierului unde a fost executata bijuteria sau obiectul
- marca lucratorului din atelierul respectiv
- marca anului cand a fost facut obiectul
12
Toate aceste marcaje de atelier, lucrator, an, nu sunt obligatorii, ele fiind
folosite in general de catre ateliere cu traditie, bijutieri regali sau artisti. Prin
marcarea obiectelor se certifica provenienta acestora si totodata se garanteaza
calitatea lor.
Marci aplicate in Romania metalelor pretioase (platina, aur, argint) pe bijuterii
sau obiecte
Aurul pana in anul 1906 in Romania se marca cu un singur tip de marcaj
(vezi imaginea dreapta): si avea titlurile cuprinse intre 330 - 500‰ (8K - 12K).
- marca ce s-a aplicat in perioada 12.01.1942 – 01.07.1948(vezi imaginea
stanga), alaturi de marca de control respectiva, pe obiectele vechi vandute prin
magazinele de antichitati si casele de imprumut prin amanet
Dupa anul 1906 a crescut valoarea titlurilor si asa apare o serie noua de
marcaje pentru 5 titluri de aur, care vor functiona pana in anul 1926.
500‰ (12K)
580‰ (14K)
750‰ (18K)
850‰ (20K)
900‰ (21.66K)
Aceste marcaje au fost schimbate fara a se aduce alta modificare a titlului,
fiind doar o schimbare fizica de marcaj. Ele au functionat intre anii 1926-1937.
13
500‰ (12K)
580‰ (14K)
750‰ (18K)
850‰ (20K)
900‰ (21.66K)
Apare alta schimbare fizica, care va fi valabila in perioada 1937-1949:
500‰ (12K)
580‰ (14K)
750‰ (18K)
850‰ (20K)
900‰ (21.66K)
Şi din nou o alta schimbare fizica a marcajului, care a functionat intre anii
1949-1955.
500‰ (12K)
580‰ (14K)
750‰ (18K)
850‰ (20K)
900‰ (21.66K)
Schimbarea regimului din acea perioada s-a resimtit in lumea metalelor
pretioase prin aparitia unor noi tipuri de marcaje si titluri. Acestea apar din anul
1955.
375‰ (9K)
500‰ (12K)
580‰ (14K)
750‰ (18K)
833‰ (20K - dentar)
850‰ (20K)
916‰ (22K - dentar)
958‰ (23K)
14
Platina. in Romania acest metal va incepe sa fie marcat si controlat de catre
stat incepand cu anul 1926.
1926-1937
950‰
1937-1949
950‰
1949-1955
950‰
1955-
950‰
In Romania marcarea argintului se reglementeaza odata cu cea a aurului
incepand cu anul 1906. intre anii 1906 - 1926 s-au folosit urmatoarele 3 titluri:
750‰ 800‰
950‰
Perioada 1926-1937 aduce o schimbare radicala a formei marcajului dar nu si
a titlurilor.
750‰ 800‰
950‰
Perioada 1937-1949 aduce doar mici modificari fizice a marcajelor, titlurile
raman neschimbate.
750‰ 800‰
950‰
15
Perioada 1949-1955 aduce o modificare fizica subtila marcajelor care consta
in schimbarea literei..A..in numarul ...10..., titlurile raman neschimbate.
750‰ 800‰
950‰
Cu aparitia comunismului apar automat alte forme si titluri, 1955 - ....
750‰ 800‰ 875‰
916‰
2. Un alt procedeu pentru depistarea puritatii metalului pretios este metoda
spectofotometriei de absobtie atomica. (SAA) Se ia o mostra din obiectul supus
analizei, se introduce in solutie si se examineaza la un spectrofotometru cu absobtie
atomica (ex Pye Unicam SP-9) in vederea determinarii continutului de aur. Ca sistem
de atomizare se utilizeaza flacara de aer/acetilena ( pt producerea luminii se poate
utiliza flacara, arc electric, scanteie sau fascicul de raza laser) , iar ca solutie etalon
(pentru trasarea curbei de calibrare) cea obtinuta prin dizolvarea unor cantitati
corespunzatoare din mostrele de aur de 14K. Se poate utiliza si etalon de gaze care,
de asemenea contine particule din mostra. Se analizeaza absorbtia de lumina. in
final, se compara concentratia probei in solutia finala (g/ml) cu concentratia
aurului.(2,44 x10-6 g/ml)
3. Mai amintim procedeul spectrochimic. Obiectul este supus analizei spectro
chimice cu ajutorul spectrografului de emisie, in regim de arc de curent continuu
intermitent. Analiza la spectroproiector a spectrului, cu ajutorul atlasului de linii
spectrale, pune in evidenta liniile corespunzatoare metalelor pretioase (aur, argint,
platina) precum si a elementelor de aliere.
4. Procedeul difractiei in raze X este metoda prin care o epuvreta cu mostra
din obiectul analizat se fixeaza in varful unui capilar de sticla, montat in centrul
16
camerei radiografice, incarcate cu un filtru radiografic. Camera se fixeaza la
fereastra unui tub de raze X cu anod de cupru. Timpul de expunere este de
aproximativ 6 ore. Cu ajutorul catalogului de spectre de difractie se pun in evidenta
liniile de difractie corespunzatoare elementelor de aliere ale probei analizate.
5. Prin procedeul chimic se curata o zona din obiectul analizat si se trateaza
cu reactiv specific titlului presupus (ex. 14K). in acest caz pot apare urmatoarele
situatii:
- sa se produca o efervescenta puternica, iar dupa stergerea reactivului locul
respectiv sa se curete fara sa se pateze in maroniu. in aceasta situatie obiectul
respectiv nu contine aur
- sa se produca o efervescenta, urmata de inverzirea picaturii, iar dupa stergerea
reactivului locul respectiv sa se curete fara sa se pateze in maroniu – situatie
specifica obiectelor ce contin cupru
- sa se produca efervescenta, iar picatura de reactiv sa prezinte un aspect laptos.
Daca dupa stergere locul se pateaza in maroniu, obiectul contine aur, dar intr-o
cantitate mai mica (mai putin de 12K), aspectul laptos fiind dat de argintul pe care-l
contine aliajul
- sa nu se produca efervescenta, iar dupa stergerea reactivului zona tratata sa se
brunifice usor. in acest caz obiectul analizat este de 14K.
Acest procedeu are o precizie de 10 – 15 ‰.
Pentru determinarea titlului unui obiect dintr-un metal pretios se poate folosi si
piatra Lydia, care este o varietate de silex negru, cu o mare rezistenta la actiunea
agentilor minerali concentrati, fara luciu, ce permite trasarea pe suprafata ei , prin
frecare, a unor urme compacte ale metalelor sau a aliajelor de incercat, precum si a
cheilor etalon. Principiul determinarii are la baza comportarea diferentiata a doua
aliaje din metale pretioase, cu aceeasi nuanta a culorii, dar cu titluri diferite, dintre
care unul cunoscut si luat drept etalon, la atacul unui anumit reactiv, specific cheii
etalon utilizate. Pentru executarea determinarii sunt utilizate si chei etalon – mici
17
bare metalice dreptunghiulare, executate in intregime, sau numai la capete, din aliaje
cu metale pretioase, avand titlu determinat cu precizie si inscriptionat prin stantare
pe ele.
Pentru determinarea titlurilor obiectelor realizate din aliaje ale aurului sunt
utilizati reactivi specifici fiecarui titlu, astfel:
- pentru aur 18K avem reactiv format din:
100 cm3 HNO3 concentrat
sau 40 cm3 HNO3 concentrat
sau 1000 cm3 HNO3 (d=1,28)
2 cm3 HCl concentrat 1 cm3 HCl concentrat 14g NaCl chimic pur
25 cm3 H2O distilat 15 cm3 H2O distilata (clorura de sodiu)
- pentru aur 14K
HNO3 concentrat sau 20 cm3 HNO3 concentrat
sau 1000 cm3 HNO3 (d=1,18)
0,4 cm3 HCl concentrat
0,8 g NaCl chimic pur
30 cm3 H2O distilat
- pentru aur 9K
100 cm3 HNO3 (d=1,285) si 16 cm3 de H2O distilata
18
- pentru aur 6K
HNO3 si H2O distilat 1:1
- pentru argint se utilizeaza ca reactiv o solutie de acid sulfuric (H2SO4) (d=1,28)
saturata cu bicromat de potasiu (K2Cr2O7) astfel:
6-8 cm3 acid sulfuric (H2SO4)
100 cm3 H2O distilata
10 g bicromat de potasiu (K2Cr2O7))
Bicromatul de potasiu se amesteca in apa si se adauga treptat acidul sulfuric.
- pentru platina reactivul se obtine din acid clorhidric (HCl) concentrat si acid
azotic (HNO3) concentrat in proportie de 1:1. Acest amestec incalzit devine un acid
foarte puternic! Se mai poate utiliza urmatoarea:
8 cm3 HNO3 concentrat
24 cm3 HCl concentrat
5,3 g KI (iodura de potasiu)
Folosirea reactivului corespunzator titlului si aliajului respectiv este obligatorie,
in caz contrar obtinandu-se erori la determinare.
Pentru efectuarea determinarii titlului unui obiect, se compara nuanta culorii
bijuteriei sau obiectului respectiv cu ce a cheilor etalon si se alege una dintre chei, la
care nuanta este cea mai apropiata. Cand nici una dintre chei nu are o nuanta
apropiata celei a obiectului supus analizei, se va face o combinatie de urme ale unor
chei diferite, respectiv, se va trasa la inceput o urma cu cheia de nuanta mai inchisa
si apoi, peste aceasta, se va suprapune urma etalonului de culoare mai deschisa.
Dupa ce s-a stabilit cheia corespunzatoare, se traseaza, prin frecare pe piatra Lydia,
o urma dreptunghiulara de aproximativ 3 X 10 mm, atat cu obiectul analizat, cat si cu
etalonul selectat. Peste ambele urme se lasa sa cada cateva picaturi din reactivul
corespunzator etalonului utilizat. Timpul de reactie este de 30-60 de secunde, iar
observarea se face sub lupa sau cu ochiul liber. De obicei, la determinari se
19
utilizeaza doua chei etalon apropiate, ale caror urme vor incadra urma obiectului de
analizat. in acest caz, reactivul folosit va fi cel corespunzator chei cu titlu mai mic.
Principiul determinarii se bazeaza pe faptul ca reactivul folosit ataca
elementele de aliere din aliaj, si nu aurul, transformandu-le in cloruri. in urma
dizolvarii, aurul ramane mai putin compact, avand ca efect intunecarea urmei
respective, care va fi cu atat mai pronuntata cu cat aliajul va contine o cantitate mai
mica de metal pretios. Daca, in urma reactiei, urma obiectului cercetat va avea
aceeasi intensitate a intunecarii sau luminizitatii cu cea a urmei etalonului, obiectul
va avea titlul egal cu cel al cheii etalon folosite. Daca titlul difera, se va observa ca
cele doua urme s-au intunecat diferit adica urma lasata de aliajul cu titlul inferior este
mai intunecata decat cea a obiectului sau a cheii de titlu superior.
Cand elementul de aliere este cuprul, in urma reactiei se va obtine si o
coloratie albastru-verzuie, iar in cazul alierii cu argint se va depune un precipitat alb.
In cazul determinarii tilului obiectelor din argint, modul de lucru cu ajutorul
pietrei Lydia si principiul metodei este identic cu cel prezentat mai sus, cu simpla
deosebire a reactivului folosit, care de data aceasta este o solutie de acid sulfuric
(H2SO4) saturata cu bicromat de potasiu (K2Cr2O7). Reactia are loc rapid, cu
formarea unui precipitat rosu-visiniu, de bicromat de argint.
2Ag + H2SO4 + K2Cr2O7 = Ag2Cr2O7 + K2SO4 + H2
Daca obiectul este din metal comun, liniile trasate pe piatra vor disparea.
Determinarea titlului la obiectele din argint se poate face insa uneori si prin
simpla comparare a culorii urmei lasate de cheia etalon cu cea a obiectului cercetat.
O coloratie mai deschisa indica un aliaj cu un continut mai mare de argint, iar o
culoare galbuie sau rosiatica este caracteristica aliajelor cu un procent scazut de
argint. La fel ca si in cazul obiectelor din aur si obiectele din argint pot fi verificate
prin aplicarea reactivului direct pe suprafata obiectului de verificat. Astfel, pe locul
curatat, razuit cu o pila, se pune o picatura din reactivul pentru aur de 14K. Daca
obiectul este din argint, picatura respectiva devine alba, cu aspect laptos si apoi gri.
Dupa stergerea reactivului locul respectiv devine gri. Se poate utiliza si reactivul de
20
bicromat de potasiu. in prezenta argintului, reactivul se coloreaza in rosu, iar dupa
stergerea lui suprafata obiectului ramane gri.
Pentru determinarea titlului obiectelor din platina se foloseste ca reactiv o
solutie de 1:1 HNO3 si HCl, care se aduce la fierbere inainte de incercare, iar piatra
Lydia, pe care anterior s-au trasat urmele, se introduce in ractivul fierbinte, unde se
mentine timp de 2 minute, dupa care se trece intr-un vas cu apa rece. Examinarea
urmelor se face prin comparatie, mentinand piatra Lydia sub apa. Se mai poate
utiliza ca reactiv si solutia cu iodura de potasiu (KI). Daca urmele trasate pe piatra au
aceeasi intensitate obiectul va avea titlul egal cu cel al cheii etalon folosite, insa,
daca urma aliajului este mai intunecat, aceasta insemnand ca aliajul are un continut
mai redus de platina decat etalonul. Solutia cu iodura de potasiu are un efect imediat
asupra aliajelor de aur alb, reactia fata de aliajul de platina fiind mai indelungat
(cateva minute).
Intr-o expertiza a obiectelor din metale pretioase problema ce trebuie
solutionata este aceea daca obiectul supus expertizei este confectionat din metal
pretios si, in caz afirmativ, ce metal pretios este si care este puritatea acestuia in
cadrul aliajului (obiectele din metal pretios pur sunt extrem de rare). in acest scop se
pot folosi fotografii, tabele sinoptice, imagini ale placilor spectrale, diagrame, etc.
In expertiza metalelor pretioase se pot formula urmatoarele concluzii:
- cert pozitiv, adica, de exemplu obiectul este confectionat din aur de 18K
- cert negativ, adica obiectul NU este confectionat din aur ci dintr-un aliaj al
cuprului
- de probabilitate, – obiectul examinat este din aur, numarul probabil de carate
este cuprins intre 18 si 22
- de imposibilitate , – nu se poate determina numarul de carate al obiectului
analizat.
6. Un alt procedeu pentru depistarea puritatii metalului pretios este metoda
Gay-Lussac care se efectueaza in conditii de laborator avand o precizie de 0,2 ‰.
21
TEMEI LEGALI:
1. Ordonanţa de urgenţă nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi
pietrelor preţioase în România, cu modificările şi completările ulterioare
2. Norma metodologică din data de 18/11/2003 pentru aplicarea prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor
preţioase şi pietrelor preţioase în România, cu modificările şi completările
ulterioare
3. Ordinul nr. 257/2007 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 425/2003 privind aprobarea
formularelor-tip ale cererilor pentru autorizarea persoanelor fizice şi juridice să
efectueze operaţiuni cu metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre
preţioase
4. Ordinul nr. 1809/2004 pentru aprobarea Registrului special de evidenţă a
operaţiunilor cu metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase
5. Legea nr. 82/2007 pentru modificarea art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi
pietrelor preţioase în România
6. Codul fiscal al României
22
BIBLIOGRAFIE
1. http://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/measures.jsp?Lang=ro&SimDate=20
110207&Area=CN&GoodsText=aur+alb&LangDescr=ro
2. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:1998:292:1:1:ro:PDF
3. http://www.anpc.gov.ro/
4. http://www.consultingreview.ro/revista_tiparita/articol/august-2008/accize-la-
bijuterii.html
5. http://www.metalepretioase.ro/legislatie.html
6. http://www.metalepretioase.ro/metale_pretioase.html
7. http://www.scritube.com/economie/comert/Politici-comerciale-Instrument83179.php