Tara Brach este doctor, psiholog clinician, profesor qi organizator de

ateliere de lucru, precum qi fondator gi profesor iridrumitor al InsightMeditation Community din Washington. Practici meditalia din 1975 9i

organizeazb.taberele din centrele de meditalie budistl din America de

Nord. Este gi co-fondator al asociafiei Buddhist Peace Fellowship dinrMashington. Tara locuieqte in Maryland impreun[ cu fiul s[u Narayancu pudelul lor qicele doul pisici ale lor.

Tara Brach

AcceptareanecondigionataCum si-ti imbritis ezi viara, ,, ,

aaa

cu lnrma unurBuddha

taducere din limba englezi de

Maria Dobrinoiu

M-

I ilT[0eq ] cIr t,

Radical AcceptanceEmbracing Your Life with the Heart of a Buddha

Tara Brach, PH.D.Copyright @ 2OO3 Tara Brach

till[oeq ]3Ttu'Introspectiv este o divizie a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomAniatel. 021 319 6390; O3l 425 L6l9;0752 548 372

Acceptar e a neco ndili o n atdCum sd-li imbrdligezi viafa cu inima unui Buddha

Tara BrachCopyright @2016 Grup Media Litera

pentru versiunea in limba rominiToate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu qi fiiiCoordonator editorial: Doru Somegan

Redactor: Camelia BddagcuCorectori: CitiLlina Cilinescu, Georgiana Enache

Coperti: Claudia PascuTehnogedactare qi prepress: Anca Suciu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiBRACH, TARAAcceptarea necondifionati. Cum si-!i imbriligezi viala cu

inima unui Buddha/ Tara Brach; trad.: Maria Dobrinoiu. -Bucuregti: Litera, 2016

ISBN 978-606-33- 1035-5

I. Dobrinoiu, Maria (trad.)

159.9

Ct-IPRINS

Prefa\d ..............................................i..... ...-.... 13

Prolog. ,Ceva este in neregull cu mine"...... ....................15

Capitolul 2. Trezirea din transi: Calea acceptlrii necondifionate...43

Capitolul 3. Pauza sacri: Odihnindu-ne sub arborele Bodhi............ 70

Capitolul 4. Prietenia necondigionatl: Spiritul acceptirii

necondi1ionate................. ...........;........:. .........................94

Capitolul 5. intoarcerea citre propriul corp:

T[rAmul accept[rii necondiqionate................ ...........774

Capitolut 6. Acceptarea necondilionat[ a dorinfei:

Trezirea fa[i de sursa dorinfei.................. .................152

Capitolul T. Deschidefi-vi inima in fala fricii....................................187

Capitolul 8. Trezirea compasiunii fa!6 de noi ingine:

Devenind stipAnul universului Ei cel stipAnit...........................,,.226

Capitolul 9. Lirgirea cercurilor de compasiune:

Capitolul 10. RecunoscAndu-ne bunltatea primordialS:

Capitolul 11. Trezindu-ne impreuni: Praetica acceptlrii' necondilionate in relafiile cu cei din jur....:.............................;....3L7

Capitolul 12. CongtientizAnd adev[rata noastr[ natur[..........,.......,342

Mulpumiri,,,...........................:..t..':.'...:...

Pd,rinfilor mei,care mi- au fid.cut via{a mai frumoasd.

cu generozita.tea ;i iubirea lor,

Capitol'ul

CapitolulCapitolulCapitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

CapitolulCapitolul

Capitolul

Capitolul

1. Cum si recunoagtem transa de nevrednicie................40

2. Practica Vipassana (Prezenf a congtient[) .. ......,.............66

3. Pauza sacri............. ................92

Recunoagterea a ceea ce e adevlrat.............................110

imbriliqAnd viala cu un zAmbet... ..........if f5. Dezvoltarea unei prezenle concrete ......746

Acceptarea necondiqionati a durerii .....149

6. ,,Inacfiunea" cAnd ne simfim conduqi de dorinld......183

Descoperili-vi dorinla cea mai profundl...................184

7. intAmpinarea fricii cu o prezenfl deschislqi implicatl. ..........................222

8. Devenind stipAnul suferinlei..... .............246

Invocarea prezenlei celui Preaiubit ................... ..........248

9. Tonglen - Trezirea inimii compasiunii......... ........,...274

10. Cultivarea unei inimi iertitoare .............307

Trezind bunitatea iubitoare...... ..............310

11. ComunicAnd cu congtienti2are.................................,...338

Transa nevredniciei

You will be walking some night..,It will, be clear to you suddenlythat you were about to escape,

and that you are guilty: you misreadthe complex instructions, you are nota member, you lost your cardor never had one.,.*

Ani de zile am avut un vis in care eram prinsi intr-o lupti za-darnicl de a ajunge undeva. Uneori urcam un deal; alteori es-caladam stAnci masive sau inotam impotriva unui curent.Deseori visam c[ o persoani dragi este in pericol sau c[ cevartru este pe cale si se intimple. Atunci mintea mea o ia la goan[,dar corpul il simt greu qi epuizat; m[ miqc foarte incet. $tiu c[ar trebui si pot si mi ocup de problemi, dar, oricAt de mult mastr[duiesr, nu-mi dau seama incotro trebuie si mi indrept.

' Noaptea, cknd vei hoindri.../Brusc vei inlelege/cd erai cht pe ce sd scapi/;icd eSti vinovat: ai inleles gre;it/instrucfiunile complexe, nu e;ti/un membru,li-ai pierdut cartea de identitate/Sau nu ai avut niciodatd zra...Versuri dinpoezia Do Not Be Ashamed, scrisi de Wendell Berry (n. 1934). Fermier,critic cultural, activist al mediului gi autor a numeroase eseuri, poezii,romane qi povestiri, Berryeste cigtigitorul Premiului literar Lannanpentrunon-ficliune gi membru asociat al Academiei Americane. (n.red.)

21.

Acceptarea necondilionata

Singuri qi temAndu-ml de eqec, sunt prinsi in dilema mea. Mise pare c[ nu existl nimic altceva pe lume in afari de asta.

Acest vis surprinde esenfa transei de nevrednicie. in viselenoastre, de multe ori parcl suntem protagoniqti intr-o dram[cu un scenariu scris dinainte, predestinafi s[ reacfiondm ladiverse situalii intr-un anumit mod. Pare c[ nu suntemconqtienfi c[ ar putea exista alegeri gi opfiuni. CAnd ne afl6min trans[ gi suntem pringi in poveqtile qi temerile noastrecu privire la modul in care am putea si dim gre$, suntem camin aceeagi stare. Trlim intr-un vis de veghe care defineqte qi

delimiteaz[ experienfa noastrl de via![. Restul lumii este doarun decor in care ne zbatem s[ ajungem undeva, s[ fim opersoanl mai bun[, s[ realiz[m ceva, si evit[m si facem greqeli.

Ca intr-un vis, lulm poveEtile noastre de bune - o realitatefascinanti - qi ne capteazi cea mai mare parte a atenfiei. intimp ce luim prAnzul sau ne intoarcem spre casl de la serviciucu maqina, in timp ce vorbim cu partenerii noqtri sau le citimcopiilor inainte de culcare, continuim s[. ne facem griji qi

planuri. Inerent[ in aceast[ transi este credinla ci, indiferentcAt de mult ne str[duim, mereu avem senzafia ci, intr-un felsau altul, nimic nu este suficient.

Senzalia de nevrednicie merge mAn[ in mAn[ cu sentimen-tul de a ne separa {e ceilalli, de viafi. DacI suntem nemullu-mifi, cum se poate si simfim c[ locul nostru este lingi cinevasau ceva? Este un cerc vicios: cu cit ne simfim mai neimplinili,cu atAt suntem mai izolafi qi mai vulnerabili. Dincolo de fricanoastri de a avea defecte este o teami primar[ c[ ceva este innereguli cu viafa, ci ceva r5.u urmeazi si se intimple. Reac[ianoastrl la aceasti team[ este s[ simfim vina, chiar ura, fati de

orice am considera sursa problemei: noi, allii, via(a ins[qi. Dar,chiar qi atunci cind ne-am indreptat aversiunea cltre exterior,in adAncul sufletului nostru inci ne simtim vulnerabili.

22

Transa nevredniciei

Sentimentele noastre de nevrednicie si de instrlinare fati de

allii dau naqtere la diverse forme de suferinfi. Pentru unii, ma-nifestarea cea mai evidenti este dependenla. Acesta poate fifa[[ de alcool, fa!6 de alimente sau de medicamente. Altii suntdependenfi de o relafie, de o anumitl persoanl sau de mai mul-te persoane, pentru a se simli lmplinifi qi pentru a considera c[via{a meritl triiti. Unii incearc[ s[ se simti importanfi prinore in qir de.munci istovitoare, o dependenll pe care culturanoastr[ de multe ori o aplaude. Altii igi creeaz[ duqmani ex-terni gi sunt intotdeauna in rizboi cu lumea.

Credinfa c[ suntem nemullumi(i qi nevrednici nu ne permi-te si credem ci. suntem iubili cu adevirat. Multi dintre noitrlim cu un sentiment de tristele sau cu dezn[dejdea de a nune simfi vreodatl aproape de cineva. Ne temem c[, daci allii iqidau seama c[ suntem plictisitori sau ridicoli, egoigti sau nesi-guri, ne vor respinge. Daci nu suntem destul de atr[gltori, amputea si nu fim niciodatfl iubili intr-un mod intim, romantic.'fAnjim dupi sentimentul de apartenenfl, de a ne simfi impi-cafi cu noi inqine qi cu ceilal{i, de a ne simli in largul nostru qi

pe deplin acceptali. Dar transa de nevrednicie line la distan![frumusefea dependenlei fafi de cineva.

Transa de nevrednicie ia amploare cAnd in viala noastriexisti durere. Putem s[ presupunem ci suferinfa fizicir sau de-presia emofional[ este din vina noastri - rezultatul genelornoastre defecte sau a lipsei de disciplinl gi de voinfl. Putemsimfi ci pierderea unui loc de munci sau un divor! durerossunt o reflectare a defectelor noastre personale. Daci ne-am fistr[duit mai mult, dacl am fi fost diferifi, lucrurile s-ar fi petre-cut aqa cum trebuie. in timp ce am putea da vina pe altcineva,noi inci ne invinuim tacit pe noi inqine pentru ci ne-am trezitin situalia respectivl.

23

Acceptarea necondi!ionatA

Chiar daci noi inqine nu suferim sau nu suntem indurera{i,dacl o persoan[ dragi suferl - un partener sau un copil - con-siderlm acest lucru o dovadi a defectelor noastre. Una dintreclientele mele, psihoterapeut, are un fiu de treisprezece ani care

a fost diagnosticat cu tulburare hiperkinetici cu deficit de aten-

[ie. A incercat tot ce s-a putut pentru a-l ajuta - medici, diet[,acupuncturS., medicamente, iubire. Cu toate acestea, el nu se

descurci bine qcoall qi se simte izolat. Este convins ci e un,,ratat" qi, din durere qi frustrare, are frecvente accese de furie.in ciuda eforturilor pline de iubire ale mamei, ea trflieqte insuferinf[, simfind ci iqi dezamlgeqte fiul qi c[ ar trebui s[ facimai mult.

Transa de nevrednicie nu apare intotdeauna sub forma sen-

timentelor de ruqine qi de neimplinire. Cind i-am spus uneiprietene bune c[ scriam despre senzafia de a te simli nevrednicqi despre cAt de des intilnit[ este, ea mi-a,spus: ,,Principala mea

provocare nu este ruginea, ci mAndria". Aceastl femeie, scrii-toare de succes gi profesoari, mi-a spus c[ deseori se simtesuperioari altora. Pe majoritatea oamenilor ii consideri incefila minte qi plictisitori. Pentru c[ mulli o admirl, deseori se sim-te speciali qi importantl.,,Mi-e greu s[ recunosc'1a spus ea,,,qi

poate ci tocmai acest lucru corespunde ruginii. Dar imi place

c[ oamenii m[ adrSrir[... atunci m[ simt binej' Ea a mai recu-noscut c[, in perioadele mai pulin bune, in momentele cAnd nuse simte productivl, util[ sau admirat[, se las[ copleqiti de

sentimentul de nevrednicie. in loc si-qi recunoasc[, pur gi sim-plu, calitilile qi si se bucure de ele, are nevoie de simtl c[ este

speciali sau superioarl.Dac[ suntem convinqi ci nu suntem suficient de buni, nu ne

putem relaxa niciodat[. R[mAnem in gardl qi ne monitorizimdefectele. Cind, in mod inevitabil, le glsim, ne simfim gi mainesiguri gi lipsi(i de merite. Trebuie si ne str[duim qi mai mult.

24

Transa nevredniciei

Ironia st[ in intrebarea... oare unde avem senzalia ci ne in-dreptim? Un elev mi-a spus c[ se consuma exagerat, condus de

sentimentul c[ trebuie si faci mai mult. Apoi a adiugat, pe unton nostalgic, ,,nu fac decAt s[ <frunziresc>) viafa gi s[ alergc[tre linia de sosire - moartea".

CAnd vorbesc la cursurile mele de meditaqie despre suferinlacauzati de senzafia de nevrednicie, ii observ frecvent pe elevidAnd din cap, unii dintre ei cu lacrimi in ochi. Poate ci reali-'r.eaz6,, pentru prima dati, c[ ruqinea pe care o simt nu este

numai povara lor personal[, ci este tr[it[ de mulqi al1ii. Dupiilceea, unii dintre ei r[mAn si-rhi vorbeasci. imi m[rturisesc c[se simt nevrednici qi sunt astfel pugi in imposibilitatea de a cere

ajutor sau de a se llsa sprijinifi de dragostea cuiva. Unii recu-nosc c[ sentimentul de nevrednicie qi de insecuritate i-a impie-dicat si-gi realizeze visele. De multe ori, elevii imi spun ciobiceiul lor de a se simfi neimplinifi i-a flcut s[ se indoiasc[rnereu ci mediteazi in mod corect qi si fie neincrez[tori c[ se

dezvoltl spiritual.Unii dintre ei mi-au spus c[, la primii paqi pe calea spiritua-

l[, au presupus c[ sentimentele lor de neimplinire ar putea fidepiqite prin meditafie. Cu toate acestea, chiar dacd meditaqiai-a ajutat in mare misurfl, ei gi-au dat seama c[ ruqinea qi nesi-guranfa au un mod incflpilAnat de a persista - uneori chiar inciuda unor decenii de practic[. Poate ci au urmat un stil de

rneditagie care,nu era potrivit temperamentului lor sau poate

c[ aveau nevoie de ajutor psihoterapeutic suplimentar pentrua descoperi qi a vindeca rlni adAnci. Oricare ar fi motivele,cgecul de a scipa de aceastl suferin![ prin practici spiritualipoate scoate la iveali o indoiali in legituri cu intrebarea daciputem fi vreodatl cu adevirat fericili qi liberi.

25