abandonul-copiilor

Timișoara 2013

Universitatea de Vest Timișoara Facultatea de Sociologie și Psihologie Departamentul de Asistență Socială

NOȚIUNEA DE ABANDON AL COPIILOR

ABANDON =„părăsire împotriva regulilor morale și a obligațiilor materiale a copiilor, familiei etc.” (DEX)

ABANDON DE FAMILIE = „ părăsirea familiei, a copiilor de către persoana care are obligația legală de a-i întreține” (DEX)

„Copil abandonat este acel copil ai cărui părinţi biologici renunţă la asumarea responsabilităţii îngrijirii şi satisfacerii nevoilor fundamentale de dezvoltare ale copilului, separându-se fizic de acesta, înainte ca această responsabilitate să fie preluată de o instituţie abilitată.”

(UNICEF – „Situația abandonului copiilor în România”)

NOȚIUNEA DE ABANDON AL COPIILOR

„Abandonul deschis este definit ca părăsirea cu bună ştiinţă a unui copil de părintele său, care poate fi identificat şi a cărui intenţie nu este de a se întoarce ci de a respinge voit răspunderea părintească. Mai mult, niciun alt membru al familiei nu poate sau nu vrea să-şi asume răspunderea de părinte şi să aibă grijă de copil.”

„Abandonul secret este definit ca părăsirea în secret a copilului de catre părintele său, care nu poate fi identificat şi a cărui intenţie nu este de a se întoarce, ci de a respinge în mod voit şi în mod anonim răspunderea părintească.”

Definiții date în cadrul proiectului Daphne finanțat de Uniunea Europeană cu privire la abandonul copiilor în țări membre UE

FORME DE ABANDON AL COPIILOR

Abandon în maternitate

Abandon în spital/ secție de pediatrie

Abandon în alte locuri decât unitățile sanitare

(UNICEF – „Situația abandonului copiilor în România”)

CAUZE ALE ABANDONULUI COPIILOR

Sarcinile nedorite.

Femei, mai ales din mediul rural, care nu au auzit de planificarea familială și de metodele de contracepție

Tinere nemăritate – membrii familiei fac presiuni asupra acestora să renunțe la copil


Greutatea mică la naștere și sănătatea copilului.

Greutatea mică la naștere poate fi rezultatul unei sarcini nedorite

Datorită temerilor legate de necesitatea unor îngrijiri speciale – cauza a abandonării copilului în secțiile de pediatrie, de multe ori această practică fiind încurajată chiar de cadrele medicale.

Un caz special este cel al copilului cu dizabilități - abanadonat datorită lipsei posibilităților de ingrijire specială a copilului sau a faptului că părinții nu vor să-și asume responsabilitatea creșterii acestui copil sau le este teamă că vor fi respinși de comunitate din cauză că au un copil cu dizabilități.

&


Sărăcia.

Lipsa condițiilor minime pentru un trai decent, lipsa veniturilor și numărul mare de copii în familie sunt cauze care duc mai ales la abandonul copiilor în instituții de ocrotire.

Părinții se justică de cele mai multe ori că abandonul era o măsură temporară, până la rezolvarea problemelor financiare.

EFECTE ALE ABANDONULUI COPIILOR

Problema abandonului are efecte de lungă durată, cu consecinţe nu numai asupra grupurilor direct afectate, ci asupra tuturor membrilor societăţii deoarece poate duce la:

Creşterea numărului de copii ai străzii

Creşterea delincvenţei juvenile

Creşterea numărului de consumatori de droguri.


Separarea mamei de copil îl frustrează pe acesta de satisfacerea trebuinţelor primare de alimentaţie, tandreţe și comunicare, determinând dezechilibrul biologic şi psihic, numit de Germaine Guex "sindromul carenţei materne".

Aceasta constituie una dintre cauzele crizei de adaptare a copilului abandonat și se manifestă prin: anorexie (negativism alimentar) şi refuzul comunicării (închidere în sine, apatie).


Copilul abandonat cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani:

Sărăcia repertoriului motric, cognitiv şi socio-afectiv

Motricitate defectuoasă,

Mers întârziat,

Limbaj sărac,

Dificultăţi de înţelegere,

Stări afective preponderent negative cu manifestări stridente,

Deprinderi de igienă automatizate cu întârziere


Alte efecte ale abandonului asupra copilului sunt:

Contact vizual deficitar

Interiorizare

Minimalizarea valorii personale – hiperactivitate, comportament dificil, agresiv

Afecţiune nediscriminată – lipsa cunoaşterii de sine

Dezvoltarea unor complexe de inferioritate

Uniformizarea comportamentelor

Iniţierea unor sentimente negative

Subdezvoltarea capacității de viață independentă

CADRUL LEGISLATIV ÎNAINTE DE 1989 ÎN ROMÂNIA

Legea nr. 3/1970 - copiii rămași fără ocrotirea părintească erau:

Dați în plasament familial unei familii care consimțea să facă acest lucru

Încredințați unor instituții de ocrotire:

‒ Leagăne de copi pentru copiii până la 3 ani

‒ Case de copii pentru preșcoari și școlari

Sunt ignorate complet relațiile copilului cu mama/ părinții/ familia extinsă

Nevoile copilului erau limitate strict la hrană și adăpost

Statul a preluat controlul asupra tuturor acțiunilor din domeniul protecției copilui, rolul familiei și al comunității fiind insignificant

CADRUL LEGISLATIV ÎNAINTE DE 1989 ÎN ROMÂNIA

Legea nr. 47/1993 cu privire la declararea judecătorească a

abandonului de copii:

Copilul care se afla în îngrijirea unei instituții sau care era încredințat unei

persoane fizice și de care părinții nu s-au mai interesat o perioadă mai

mare de 6 luni, era declarat „abandonat” prin hotărâre judecătorească

A fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 273/2004 privind

regimul juridic al adopției

CADRUL LEGISLATIV ÎN ROMÂNIA DUPA 1989

Reglementările legale apărute dupa anul 1997 au avut drept scop

reducerea numărului de copii instituționalizați:

prin reintegrarea în familia naturală sau în familia extinsă

prin înlocuirea intituționalizării cu îngrijirea familială substitutivă

Ordonanța de Urgență nr. 26/1997 privind protecția copilului

aflat în dificultate

- abroga Legea nr. 3/1970

Hotărârea de Guvern nr. 217/1998

- a clarificat posibilitățile concrete de angajare a unei persoane ca

asistent maternal profesionist


Măsuri de protecție conform OUG nr. 26/1997:

încredinţarea copilului unei familii/persoane /organism privat autorizat , în vederea adopției sau, provizoriu, către serviciul public specializat

plasamentul copilului la o familie sau la o persoană, la serviciulul public specializat/ organism privat autorizat, în regim de urgență sau într-o familie asistată;



Legea nr. 272 din 23.06.2004 și Hotărârea nr. 1438/02. 09.2004

Se pune accentul pe interesul superior al copilului și pe faptul că

părinții au principala responsabilitate în creșterea și dezvoltarea copilului

Intervenția statului devine complementară

Se aprobă regulamentul de organizare și funcționare a următoarelor

de servicii: servicii de zi, servicii de tip familial și servicii de tip rezidențial

În perioada 2003 – 2011 numărul copiilor părăsiți în unitățile sanitare a scăzut de la 5130 de copii abandonați în anul 2003 la 1432 copii abandonați în anul 2011

5,130

4,614

2,580

2,216

1,710

1,317

1,400

1,315

1,432

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Copii abandonati in unitatile sanitare

56.49 57.14 57.95 65.78

32.12 30.71 31.86

27.30

11.39 12.14 10.19 6.91

2008 2009 2010 2011

Copii părăsiţi în alte secţii de spital

Copii părăsiţi în secţii de pediatrie

Copii părăsiţi în maternităţi

ANALIZA FENOMENULUI DE ABANDON

AL COPIILOR ÎN ROMÂNIA

Date statistice Autoritatea Naționala pentru Protecția Familiei și a Drepturilor Copiilor

CARACTERISTICI ALE COPIILOR ABANDONAȚI

Peste 80% provein din orașele mari

34% dintre copiii abandonați în maternitate aveau greutatea la naștere sub greutatea normală (sub 2500 g)

43% dintre copiii abandonați nu aveau eliberate certificate de naștere

Vârsta sub 3 ani, dintre aceștia cei mai mulți fiind cu vârsta între 1 și 2 ani

O treime din copiii abandonați în maternități sunt transferați în secții de pediatrie/ recuperare.

Ponderea copiilor pentru care a fost solicitată o măsură de protecție este foarte mică – 19% pentru copiii din maternități și 4% pentru copiii din secțiile de pediatrie

Perioada de staționare în maternitate sau în spital a fost mai mare de 1 lună.

Doar 5% dintre copiii internați au fost vizitați cel puțin odată de părinții lor. UNICEF 2005 – „Situația abandonului copiilor în România”

CARACTERISTICILE MAMELOR COPIILOR ABANDONAȚI

Vârsta medie - 24 de ani

Vârsta la prima sarcină 15 – 19 ani

Starea de sănătate – bună

Starea civilă – necăsătorită sau în uniune consensuală

Sunt casnice/ fără ocupație

Etnie rromă

Mediul rural

Analfabetism/studii gimnaziale nefinalizate

Condiții de locuit necorespunzătoare

Mamele care iși abandonează copilul în maternitate au în medie un copil

Mamele care își abandonează copilul în spital au în medie 4 copii

Mamele care își abandonează copilul în maternitate sunt mai hotărîte în privința abandonului

Mamele care își abandonează copilul în spital, nu consideră acest lucru ca fiind un abandon

UNICEF 2005 – „Situația abandonului copiilor în România”

ANALIZA EXTERNĂRILOR COPIILOR ABANDONAȚI

2003-2004/2008-2011

39.00

46.00

28.47

32.43

33.31

31.08

7.00

6.00

46.17

38.93

37.19

37.85

16.00

13.00

3.80

3.71

4.49

4.68

33.00

27.00

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00 40.00 45.00 50.00

2003

2004

2008

2009

2010

2011

secție de pediatrie/ recuperare centre de plasament asistenţi maternali familie

ANALIZĂ PRIVIND LOCUL DE EXTERNARE AL COPIILOR ABANDONAȚI - 2004

Acasă 17% Rude gradul

IV 1%

Centru maternal

1%

Asistent maternal

44%

Centru de plasament

23%

La o familie încredinţare/plasament/ad

opţie 7%

Adopţie 1%

Se află încă pe secţie

6%

Locul unde merg copiii abandonați la externarea din centrele de primire în regim de urgență -

2004 Acasă 46%

Secție de pediatrie/ recuperare

27%

Centru de plasament

13%

Asistent maternal

6%

Centru maternal

4%

La o familie încredințare/plasament/

adopție 4%

Locul unde merg copiii abandonați la externarea din maternitate - 2004

Acasă 49%

Centru de plasament

24%

Secţie de pediatrie/rec

uperare 18%

Asistent maternal

4%

La o familie încredinţare/plasament/a

dopţie 1%

Centru maternal

2%

Se află încă pe secţie

2%

Locul unde merg copiii abandonați la externarea

din spital - 2004

UNICEF 2005 – „Situația abandonului copiilor în România”

STRATEGII NAȚIONALE ŞI MĂSURI CARE AU VIZAT PREVENIREA ABANDONULUI

COPIILOR

Planul Naţional de Acţiune privind prevenirea abandonului copilului de către familie

Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2008-2013

Programele de interes național în domeniul protecției familiei și a drepturilor copilului pentru perioada 2010 – 2012

Creșterea calității serviciilor sociale pentru copil și familie

Creșterea responsabilității comunității locale

Conștientizarea din partea cadrelor medicale a importanței colaborării cu autoritățile publice locale

Colaborarea din partea instituțiilor Ministerului de Interne cu privire la stabilirea identității copiilor părăsiți

Creșterea accesului la educație și servicii medicale

BENEFICII FINANCIARE CARE POT DIMINUA RATA ABANDONULUI

Alocația de stat pentru copiii de până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap - 200 de lei

Alocația pentru susținerea familiei – are valori cuprinse între 25 și 200 de lei

Venitul minim garantat - în trimestrul I al anului 2012, valoarea medie lunară a ajutorului social calculată la nivel național a fost de 172,7 lei/ familie beneficiară, respectiv 70,1 lei/persoană dintr-o familie beneficiară

SERVICII SOCIALE ÎN VEDEREA SCĂDERII RISCULUI DE ABANDON

Centre de zi

Centre maternale

Centre de consiliere și sprijin pentru părinți, servicii de prevenire a abandonului prin planning familial, monitorizare a femeii gravide

6,101

16,769

359

438

2,475

27,578

2006

2012

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000

Centre de consiliere și sprijin pentru părinți Centre maternale Centre de zi

abandonul-copiilor

Documents