Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul II Nr. 11 – august 2019 12 pagini Se distribuie GRATUIT

Case nnoi ppentru ccopiii din ccentrele dde pplasament*Centrul de Plasament de la Târgu Frumos, al doilea centru deplasament ca mãrime din þarã, a fost închis *ultimii copii care mailocuiau aici s-au mutat în casã nouã *decizia face parte din mãsurileprevãzute în documentele programatice cu tematicã socialã de la niveleuropean, naþional ºi judeþean care urmãresc „închiderea instituþiilorde tip vechi ºi dezvoltarea de servicii comunitare” PAGINA 3

UUnn nnoouu ppaarrcciinndduussttrriiaall îînn jjuuddeeþþ

* consiliul Judeþean Iaºi ºi PrimãriaMiroslava se asociazã în vederea reali-zãrii unui nou parc industrial în judeþ *este vorba despre al doilea obiectiv deacest fel care se va deschide în comunãºi care va avea o suprafaþã de 25 de hectare * aici ar putea fi construiteautobuze electrice PAGINA 3

CCaassaa DDoossoofftteeii aa ffoosstt rreessttaauurraattãã

Lucrãrile de reabilitare ºirestaurare a Muzeului „Sf. IerarhDosoftei Mitropolitul” (CasaDosoftei) au fost finalizate deconstructor ºi recepþionate dereprezentanþii ConsiliuluiJudeþean PAGINA 4

Agenda 2030

JJuuddeeþþuull IIaaººii,,ppaarrttee aa

oobbiieeccttiivveelloorrddeezzvvoollttããrriiii dduurraabbiillee

PAGINA 11

Liviu Gabriel Vornicu:„Iaºul poate redeveni ceea ce a fost odatã - o forþã economicã”

Camelia Ciornea: „Avemnevoie de niºte schimbãri înrândul instituþiilor publice”

Consilierii judeþeni, la raport

PAGINA 8

PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 - PPrrooiieeccttee PPaaggiinnaa 44 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 55 - PPrrooiieeccttee eeuurrooppeennee PPaaggiinniillee 66-77 - IInntteerrvviiuuPPaaggiinnaa 88 - CCoonnssiilliieerrii jjuuddeeþþeennii PPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittããþþii ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJ PPaaggiinnaa 1111 - IInnffoorrmmaaþþiiii uuttiilleePPaaggiinnaa 1122 - DDeessttiinnaaþþiiii

NNooii iinnvveessttiiþþiiii îînnaappaarraattuurrãã mmeeddiiccaallãã llaassppiittaalleellee ssuubboorrddoonnaatteeCCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaannPatru spitale din Iaºi vor fi dotate cu aparaturã ºi echipamente medicale de ultimã generaþie a cãror valoare este de aproximativ 17 milioane de lei.Hotãrârea privind realizarea acestorinvestiþii a fost aprobatã de aleºii judeþeniiar achiziþiile vor realizate cu fonduri de labugetul de stat prin Ministerul Sãnãtãþiirespectiv prin contribuþia ConsiliuluiJudeþean cu o sumã de minim 10 procente din valoare PAGINA 2

UUnn mmiilliioonn ddee eeuurrooppeennttrruu mmooddeerrnniizzaarreeaaggrruuppuurriilloorr ssaanniittaarree ººccoollaarree

PAGINA 4

A ffost ssemnat pprimul ccontractpentru rreabilitarea FFilarmonicii* contractul de achiziþie publicã de servicii de proiectare, pentruobiectivul de investiþii „Reabilitarea ºi modernizarea imobilelor cu numerele cadastrale 161496 ºi 161497 situate în Iaºi, str. CuzaVodã, nr. 29, în care îºi desfãºoarã activitatea Filarmonica MoldovaIaºi”, a fost semnat de Consiliul Judeþean Iaºi ºi firma SC Mihul SRL, câºtigãtoarea licitaþiei PAGINA 4

Spitalul dde BBoli IInfecþioase,între aachiziþii ººi mmodernizãri*afecþiunile hepatice pot fi diagnosticate în doar zeceminute, cu ajutorul unui aparat ultramodern, pus înfuncþiune la Spitalul de Boli Infecþioase din Iaºi * în cadrulspitalului se va construi un nou pavilion, cu 150 paturi,dintre care 24 destinate exclusiv copiilor ºi adulþilor infectaþicu Virusul Imunodeficienþei Umane (HIV) PAGINA 2

486,78 milioane lei pentru Axa Iaºi - Suceava

Cel mai important obiectiv deinfrastructurã din regiune, la licitaþie!* ca urmare a suplimentãrii fondurilor necesare realizãrii proiectului, devizul general actualizat a ajuns la486.783.115,25 lei * la finalul celui mai important obiectiv de infrastructurã din regiune, 22 de comune ºioraºe din cele douã judeþe, Iaºi ºi Suceava, vor fi conectate la reþeaua trans-europeanã de transport (TEN-T),iar peste 800.000 de locuitori vor beneficia de drumuri modernizate PAGINA 5

„Am reuºit sã investimaproape 100 de milioanede euro în sectorulsanitar ieºean!”* dialog cu preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi, Maricel Popa

”La Spitalul de Neurochirurgie au revenit deja doi medici, români, care au lucrat în Franþa opt ani ºi mai sunt ºi alþii care

vor sã revinã. La fel se întâmplã la Institutul Regional de Oncologie, unde au revenit medici din Statele Unite”

”La Holboca vrem sã realizãm un parc industrial pentru a aduce din Orient, pe calea feratã, containere. Sã începem

transportul cu transsiberianul, din China, pe calea feratã. Un parc industrial pentru containere. Vom face fiecare parc industrial cu specificul sãu”

”Vrem sã investim într-un patinoar la nivel european,în zona Copou. Apoi,vom ridica un bazin olimpic, cu trambulinã, bazin de concursuri, salinã,

14 saune, un adevãrat complex sportiv pentru înot...” PAGINILE 6-7

Star-party la Deleni

A fost inauguratAstroclubul „Perseus”* proiectul „Constelaþia bibliotecilor” urmãreºteinovarea ºi diversificarea serviciilor de bibliotecã,prin înfiinþarea unor cluburi de astronomie în cinci biblioteci din judeþul Iaºi: Deleni, Cepleniþa,Erbiceni, Belceºti ºi ªipote PAGINA 3 Fotbalul rural, din nou la start!

PAGINA 9

august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roADMINISTRATIE2 ¸

Patru spitale din Iaºi vor fidotate cu aparaturã ºi echipamente medicale

de ultimã generaþie a cãrorvaloare este de aproximativ

17 milioane de lei.

Hotãrârea privind realizarea acestorinvestiþii a fost aprobatã de aleºiijudeþeni iar investiþiile constau în

aparaturã ºi echipamente medicale pen-tru care s-au alocat fonduri de la bugetulde stat prin Ministerul Sãnãtãþii ºi pentrucare, conform legii, Consiliul Judeþeancontribuie la achiziþionarea acestora cusume de minim 10 procente din valoare.

La SSppiittaalluull ddee PPnneeuummooffttiizziioollooggiiee vor fiachiziþionate ºase ventilatoare de înaltãperformanþã douã mese de operaþie,douã lãmpi scialitice, o trusã completãde chirurgie videoasistatã 4k, instrumen-tar de chirurgie, sistem de sigilare vas-cularã cu ultrasunete, ºase aparate deventilaþie non-invazivã. Necesitatea achi-ziþionãrii aparatelor vine din faptul cã înultimii ani, adresabilitatea cãtre spital afost în creºtere. În anul 2018, la camere-le de gardã ale spitalului s-au prezentat16.147 de pacienþi, cu aproape 2000mai mulþi decât în anul anterior. ªinumãrul intervenþiilor chirurgicale acrescut, unitatea medicalã fiind cel mai

important centru teritorial de diagnostic,monitorizare ºi tratament al pacienþilorcu afecþiuni respiratorii din toatã zonaMoldovei. Numai în Secþia de ChirurgieToracicã a Spitalului de Pneumoftiziolo-gie se înregistreazã anual peste 1.500 deoperaþii, unele putându-se realiza la nivelnaþional, doar în douã centre. Valoarea

totalã a aparaturii este de 3.385.000 lei.Achiziþionarea acesteia va duce atât lacreºterea calitãþii actului medical, cât ºi acalitãþii serviciilor oferite pacienþilor.

Pentru SSppiittaalluull ddee NNeeuurroocchhiirruurrggiiee sevor cumpãra printre altele, ºase mese deoperaþie radiotransparente electromeca-nice, cu accesorii de neurologie ºi de

chirurgie generalã, patru sisteme elec-trochirurgicale, doi roboþi mobili de dezinfecþie cu luminã UV pentru a reduceinfecþiile nosocomiale ºi pentru a distru-ge microorganismele rezistente. Dotãriledin ultimii ani au fãcut ca spitalul sã fierecunoscut drept unul dintre cele maimoderne centre de neurochirurgie din

Europa. Costul total al echipa-

mentelor este de 9.585.170 lei.

Cele mai multeaparate ºi dispozi-tive medicale vor

ajunge la SSppiittaalluull CClliinniicc ddee OObbsstteettrriiccãã ººiiGGiinneeccoollooggiiee „„EElleennaa DDooaammnnaa””. Pentruaceastã unitate vor fi achiziþionate eco-grafe, incubatoare, un monitor pentrufuncþii vitale, o instalaþie mobilã de radi-odiagnostic pentru radiografierea nou-nãscuþilor, un audiometru, analizoare ºiaparaturã pentru sãlile de operaþie. cu ovaloare totalã de 2,7 milioane de lei.

SSppiittaalluull ddee CCooppiiii „„SSff.. MMaarriiaa”” va fi dotatcu douã truse de laparoscopie, un eco-graf ºi douã incubatoare pentru nou-nãs-cuþi, care urmeazã a fi folosite în cadrulsecþiei ATI. Unitatea asigurã asistenþãmedicalã de înaltã specialitate pentrupacienþii cu vârste cuprinse 0-18 ani dintoate judeþele Moldovei. Spitalul „SfMaria”, are o capacitate de 652 de paturi,iar în structurã numãrã 24 de secþii. Toa-te aceste echipamente vor costa 1,4milioane de lei lei ºi sunt strict necesareunui act medical performant.

FibroScan este un dispozitiv de ultimãgeneraþie, non-invaziv, creat special pentruaflarea gradului de afectare a þesutului bol-nav al ficatului. Un astfel de aparat ajutã întratamentul modern al infecþiei cu virushepatitic B ºi C, întrucât, în mai puþin de 10minute, medicul primeºte rezultatul uneianalize, rezultat pe care pânã acum, îl obþi-nea chiar ºi în câteva zile. Dispozitivul sepoate utiliza în cazul pacienþilor cu afectarehepaticã de orice tip, nu doar în cea infec-þioasã. Aceste analize se pot face acum ºi lacerere, chiar ºi pentru pacienþii altor spitale.

Utilitatea unui asemenea aparat este datãºi de faptul cã, la Spitalul de Boli Infecþioaseeste acum în derulare programul naþional dediagnosticare ºi tratare a hepatitelor. Pe listade aºteptare pentru acest tip de investigaþiisunt deja 30 de pacienþi. Medicii estimeazãcã, anual, vor fi fãcute cel puþin 300 de ast-fel de investigaþii.

Dispozitivul a costat 120 de mii de euro,sumele provenind din fonduri proprii ºi de laConsiliul Judeþean. Un astfel de aparat deultimã generaþie mai existã în acest moment

doar la Institutul Matei Balº, din capitalã. Totla Spitalul de Boli Infecþioase, în secþiaAnestezie ºi Terapie Intensivã este în testareun aparat de dezinfecþie cu raze ultravioletecare ar putea fi achiziþionat de ConsiliulJudeþean. Costul unui asemenea dispozitiv

de distrugere a germenilor este de 30 de miide euro. Pentru bolnavii cu HIV, la acelaºispital, va fi construit un nou pavilion, cu 100de paturi, investiþie estimatã la 14 milioanede euro.

150 dde llocuri îîn pplus, într-uun nnou ppavilion

Cu unanimitate de voturi, plenul Consiliu-lui Judeþean Iaºi a avizat ieri devizul generalºi indicatorii tehnico-economici la obiectivulde investiþie „Construire Pavilion 8 (prindesfiinþare cabinã poartã, serã, beci, gard dincãrãmidã, garaj ºi grajd- magazie)” dincadrul Spitalului Clinic de Boli InfecþioaseSf. Parascheva” Iaºi. Reactualizatã, valoareatotalã a investiþiei este estimatã la 65,92

milioane lei, iar realizarea acestui proiect vaduce la mãrirea spaþiului de spitalizare ºi asi-gurarea calitãþii ºi siguranþei actului medical.

Clãdirea ce urmeazã a fi construitã înincinta unitãþii medicale va avea 150 paturi:116 paturi la etaj pentru zona de staþionare,10 paturi pentru spitalizarea de zi plus alte24 de patru destinate exclusiv copiilor ºiadulþilor infectaþi cu Virusul ImunodeficienþeiUmane (HIV).

La demisol vor funcþiona laboratorul deimagisticã medicalã, laboratorul de biologiemolecularã ºi anatomie patologicã, morga,serviciul de sterilizare ºi vestiare. Parteruleste conceput pentru o zonã de triaj ºi unade ambulatoriu. Tot aici va fi amenajatã ºicapela ce va deservi unitatea medicalã.

Spitalul de BoliInfecþioase, între achiziþiiºi modernizãriAfecþiunile hepatice pot fi diagnosticate în doar zece minute,

cu ajutorul unui aparat ultramodern, pus în funcþiune la Spitalul de Boli Infecþioase din Iaºi.

În perioada urmãtoare, Spitalul Clinic deObstetricã Ginecologie „Cuza Vodã” va orga-niza concurs pentru ocuparea a 18 posturi dincadrul unitãþii medicale. Vor fi angajaþi asis-tenþi medicali în Secþia Neonatologie, laCompartimentul Sterilizare ºi la LaboratorulAnalize Medicale, doi infirmieri la secþiile deNeonatologie, o spãlãtoreasã, un statistician,un medic, un consilier juridic, un electrician,îngrijitori ºi infirmieri. Maternitatea „CuzaVodã” este cel mai mare spital de profil dinMoldova, funcþionând cu 450 de paturi. Cuun numãr de 15 000 de internãri ºi peste6600 de naºteri anual, unitatea medicalã afost declaratã de Observatorul Român deSãnãtate ca fiind cea mai bunã la nivel naþio-nal, din punct de vedere al satisfacþiei pacien-

þilor, cu privire la serviciile medicale.

Angajãri llamaternitatea„Cuza VVodã”

Noi investiþii în aparaturã medicalã la spitalele subordonate Consiliului Judeþean

august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE23

Fundaþia Hope and Homes for Children România (HHC) a asiguratfinanþarea nerambursabilã, în valoa-

re totalã de aproximativ 900.000 europentru construcþia ºi dotarea a patru casede tip familial, cu o capacitate de 12locuri fiecare. Douã dintre acestea au fostdate în folosinþã anul trecut, iar celelaltedouã în aceastã lunã.

Parteneriatul dintre Direcþia Generalãde Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilu-lui cu Fundaþia Hope and Homes forChildren Romania a început în anul2014, când s-au pus bazele unei colabo-rãri pentru dezinstituþionalizarea copiilordin centrele vechi de plasament ºirestructurarea serviciilor de tip reziden-þial. În acest sens, Consiliul Judeþean ºiConsiliul Local Târgu Frumos au pus la

dispoziþie terenurile necesare construiriiimobilelor iar Jysk România a donatmobilierul ºi a decorat locuinþele. „„SSppee-rrããmm ccaa ººii aacceeººttii ccooppiiii ssãã ssee aaddaapptteezzee llaannooiillee ccoonnddiiþþiiii ddee vviiaaþþãã ffooaarrttee rreeppeeddee ººii nneeddoorriimm ccaa cceeeeaa ccee llii ssee îînnttââmmppllãã aassttããzzii ssããffiiee pprriimmuull ddiinn lluunngguull ººiirr ddee eevveenniimmeenntteeffeerriicciittee ddiinn vviiaaþþaa lloorr.. CCaalliittaatteeaa vviieeþþiiii ººiiccoonnddiiþþiiiillee ddee ccaazzaarree,, ddee ccaarree aaddoolleesscceennþþiiiivvoorr bbeenneeffiicciiaa aaiiccii,, vvoorr ccoonnttrriibbuuii llaa ddeezzvvooll-ttaarreeaa lloorr uulltteerriiooaarrãã.. CCoollaabboorraarreeaa ccuu FFuunn-ddaaþþiiaa HHooppee aanndd HHoommeess ffoorr CChhiillddrreenn eessttee

uunnaa ssppeecciiaallãã.. PPrriinn iimmpplliiccaarreeaa aacceesstteeiiaa,,rreeuuººiimm ssãã ooffeerriimm aalltteerrnnaattiivvee vviiaabbiillee ppeenn-ttrruu ccrreeººtteerreeaa ººii eedduuccaarreeaa ccooppiiiilloorr ddiinn ssiiss-tteemmuull ddee pprrootteeccþþiiee,, îînnttrr-uunn mmeeddiiuu ffaammiilliiaallccoommpplleexx.. CCaasseellee ppee ccaarree llee iinnaauugguurrããmmaassttããzzii,, SSppaarrttaanniiii ººii MMoottaannuull îînnccããllþþaatt,, ssuunnttuullttiimmeellee ddiinn cceellee ppaattrruu ccaarree ffuunnddaaþþiiaa llee-aarriiddiiccaatt ppeennttrruu îînncchhiiddeerreeaa cceennttrruulluuii ddee ttiipprreezziiddeennþþiiaall ddee llaa TTâârrgguu FFrruummooss””, a spusMaricel Popa, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi. ””ÎÎnn cceennttrruull ddee ppllaassaammeennttddee aaiiccii,, llaa îînncceeppuuttuull ccoollaabboorrããrriiii,, aamm ggããssiitt

221155 ccooppiiii.. CCuu aajjuuttoorruull aassiisstteennþþiilloorr ssoocciiaalliiaamm rreeuuººiitt ssãã îîii iinntteeggrrããmm ppee mmuullþþii ddiinnttrree eeiiîînn ffaammiilliiiillee nnaattuurraallee ººii ssãã llee ccoonnvviinnggeemmppããrriinnþþiiii ccãã,, ddeezzvvoollttaarreeaa lloorr ttrreebbuuiiee ssãã sseerreeaalliizzeezzee îînn ffaammiilliiaa nnaattuurraallãã,, aaccoolloo ddeeuunnddee nniiccii nnuu aarr ffii ttrreebbuuiitt ssãã pplleeccee vvrreeooddaa-ttãã.. CCeeeeaa ccee ssee îînnttââmmppllãã aassttããzzii,, pprriinn îînncchhii-ddeerreeaa cceennttrruulluuii rreezziiddeennþþiiaall,, nnuu eessttee uunnffiinnaall,, eessttee pprraaccttiicc uunn îînncceeppuutt,, îînncceeppuuttuulluunnoorr ccoonnddiiþþiiii ddee vviiaaþþãã cciivviilliizzaattee,, llaa ssttaann-ddaarrddee nnoorrmmaallee ddee vviiaaþþãã.. CCuu aacceeººttii ccooppiiiinnee vvoomm îînnttââllnnii ººii dduuppãã ccee vvoorr pplleeccaa ddeeaaiiccii,, ddee aacceeeeaa,, nnee ddoorriimm ssãã-ii ccrreeººtteemmppeennttrruu aa ddeevveennii cceettããþþeennii oonneeººttii,, ccuu ccaarree

mmaaii ttâârrzziiuu ssãã ppuutteemm ssttaabbiillii ppaarrtteenneerriiaattee ººiiîînn ccaarree ssãã aavveemm îînnccrreeddeerree””, a afirmatRadu Tohãtan, managerul departamentu-lui de asistenþã socialã al Fundaþiei Hopeand Homes for Children România.

Dezinstituþionalizarea copiilor aflaþi încentrele de plasament aparþinând siste-mului de protecþie specialã se numãrãprintre mãsurile prevãzute în documen-tele programatice cu tematicã socialã de la nivel european, naþional ºi jude-þean care urmãresc „închiderea instituþii-lor de tip vechi ºi dezvoltarea de serviciicomunitare”.

* aici ar putea fi fabricateautobuze electrice

Consiliul Judeþean Iaºi ºi Primãria Mirosla-va se asociazã în vederea realizãrii unui nouparc industrial în judeþ. Este vorba despre aldoilea obiectiv de acest fel care se va deschi-de în comunã ºi care va avea o suprafaþã de 25de hectare. În vederea urgentãrii înfiinþãrii a-cestuia, reprezentanþii primãriei Miroslava ausolicitat sprijinul Consiliului Judeþean. „„AAvveemmuunn ppaarrcc iinndduussttrriiaall îînnffiiiinnþþaatt îînn aannuull 22001144,, îînn ccaarreeaavveemm 6600 ddee iinnvveessttiittoorrii ccaarree vvoorr ccrreeaa aapprrooxxiimmaa-ttiivv 33000000 ddee llooccuurrii ddee mmuunnccãã.. AAnnuull aacceessttaa,, aammoobbþþiinnuutt ddee llaa MMiinniisstteerruull DDeezzvvoollttããrriiii RReeggiioonnaalleeººii AAddmmiinniissttrraaþþiieeii PPuubblliiccee aauuttoorriizzaaþþiiaa ppeennttrruu cceellddee aall ddooiilleeaa ppaarrcc,, ppee ccaarree îînncceerrccããmm ssãã îîll ffaacceemmffuunnccþþiioonnaall aannuull vviiiittoorr ººii ppeennttrruuccaarree aavveemm ddeejjaa ssoolliicciittããrrii ººiicchhiiaarr ccoonnttrraaccttee îînncchheeiiaattee.. IInnttee-rreessuull nnoossttrruu eessttee ssãã îîll ffiinnaalliizzããmmccââtt mmaaii rreeppeeddee,, ddee aacceeeeaa,, aammssoolliicciittaatt sspprriijjiinnuull CCoonnssiilliiuulluuii JJuu-ddeeþþeeaann ppeennttrruu aa nnee aajjuuttaa ccuu ccrreeaa-rreeaa rreeþþeelleeii ddee uuttiilliittããþþii””, a afirmat

Dan Niþã, primarul comunei Miroslava. Consi-liul Judeþean va deveni partener asociat înadministrarea parcului în vederea dezvoltãriirapide a investiþiei. „„IInniiþþiiaall,, ccâânndd aamm ddeesscchhiisspprriimmuull ppaarrcc,, nnee-aamm pprrooppuuss ccaa ooccuuppaarreeaa ttoottaallããaa aacceessttuuiiaa ssãã ssee rreeaalliizzeezzee îînn ººaappttee aannii,, îînnssãã,, aammaattiinnss aacceesstt ggrraadd ddee ooccuuppaarree îînnttrr-oo ppeerriiooaaddãã ddeennuummaaii ddooii aannii.. SSuunntteemm îînn ssiittuuaaþþiiaa îînn ccaarree aavveemmffooaarrttee mmuullttee cceerreerrii ddee llaa ccoommppaanniiii ffooaarrttee mmaarriiddiinn ssttrrããiinnããttaattee,, iiaarr ppeennttrruu aa aadduuccee iinnffrraassttrruuccttuu-rraa llaa nniivveelluull ooppttiimm îînn rriittmmuull ppee ccaarree nnii-ll ssoolliiccii-ttãã iinnvveessttiittoorriiii aavveemm nneevvooiiee ddee aajjuuttoorruull CC..JJ....DDaaccãã nnuu llee ooffeerriimm ccoonnddiiþþiiiillee ssoolliicciittaattee rriissccããmmssãã ppiieerrddeemm iinnvveessttiiþþiiii mmaarrii,, aadduuccããttooaarree ddee pprroo-ffiitt ººii ccrreeaattooaarree ddee llooccuurrii ddee mmuunnccãã””,, a spusDorel Codinã, directorul Parcului IndustrialMiroslava.

„„DDuucceemm ttrraattaattiivvee ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa IIaaººuulluuii ººiiccrreeaarreeaa ddee llooccuurrii ddee mmuunnccãã pprreeccuumm ººii ppeennttrruuaattrraaggeerreeaa uunnoorr ccoommppaanniiii mmaarrii îînn jjuuddeeþþ.. AAmmrrããssppuunnss ffaavvoorraabbiill ssoolliicciittããrriiii ddiinn ppaarrtteeaa ddoommnnuu-lluuii pprriimmaarr ddee llaa MMiirroossllaavvaa,, ddee aa iinnttrraa îînn aacceessttppaarrtteenneerriiaatt,, eessttee nneevvooiiee ssãã nnee uunniimm ffoorrþþeelleeppeennttrruu jjuuddeeþþ,, ddeeooaarreeccee,, aaccuumm,, pprriimmããrriiaa aarreenneevvooiiee ddee aajjuuttoorruull CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann ppeennttrruuaa uurrggeennttaa ddaarreeaa aacceessttuuiiaa îînn ffoolloossiinnþþãã.. SSppeerrããmmssãã ppuutteemm ccrreeaa nnooii llooccuurrii ddee mmuunnccãã ººii ccoonnddiiþþiiiippeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa jjuuddeeþþuulluuii””, a afirmat preºe-dintele Consiliului Judeþean, Maricel Popa.

În cadrul vizitei ambasadorului Republi-cii Populare Chineze, Excelenþa sa Jiang Yu,împreunã cu reprezentanþii Consiliului Jude-

þean Iaºi fost stabilite unele oportu-nitãþi de afaceri ºi investiþii în judeþ. Totodatã, s-a discutat despre des-chiderea unei fabrici de construcþie de autobuze electrice la Industrial Park Miroslava, a unei zone Cargo la aeroport precum ºi despre inves-tiþii în infrastructura rutierã.

Un nou parc industrial în judeþ

Centrul de Plasament de la Târgu Frumos, al doilea ca mãrime

din þarã, a fost închis. Ultimii copii care mai locuiauaici s-au mutat în casã nouã

Case noi pentru copiii din centrelede plasament

Vineri, 23 august 2019, laBiblioteca Publicã Deleni a avut

loc deschiderea oficialã aastroclubului „Perseus”,

un nou serviciu de bibliotecãpentru întreaga comunitate

„Perseus” Deleni este primul astroclubcare a fost inaugurat în cadrul proiectului„Constelaþia bibliotecilor”, cofinanþat deAFCN ºi implementat de Biblioteca Judeþea-nã „Gheorghe Asachi” din Iaºi, în perioadaiulie-octombrie 2019. La sediul biblioteciidin Deleni, dupã alocuþiunile autoritãþilorlocale ºi ale partenerilor implicaþi în proiectul„Constelaþia bibliotecilor”, s-a desfãºurat unconcurs cu premii având ca temã poezii dinliteratura universalã, ce au ca subiect astrono-mia. Ulterior au avut loc observaþii astronomi-ce cu noile echipamente ale astroclubului(telescop Dobson 200 mm, planisfere perso-nalizate, laser pointer, colimator, hãrþi stelare),pe stadionul din Deleni. Activitatea s-a înche-iat cu un recital de chitarã ºi un foc de tabãrã.Proiectul „Constelaþia bibliotecilor” este cofi-nanþat de Administraþia Fondului CulturalNaþional (AFCN) în cadrul sesiunii de finanþa-re II/2019, aria tematicã Educaþie prin Cultu-rã. Valoarea totalã a proiectului este de

63.536,00 lei, din care 56.536,00 lei

reprezintã finanþarea nerambursabilã din par-tea AFCN ºi 7000,00 lei este contribuþia pro-prie a Bibliotecii Judeþene „Gh. Asachi” Iaºi.Perioada de implementare este iulie - octom-brie 2019. Proiectul urmãreºte inovarea ºidiversificarea serviciilor de bibliotecã, prinînfiinþarea unor cluburi de astronomie în cincibiblioteci din judeþul Iaºi, ºi anume în comu-nele Deleni, Cepleniþa, Erbiceni, Belceºti ºiªipote. Cele cinci biblioteci au fost selectateîn baza evaluãrii activitãþii acestora de cãtreComisia de coordonare ºi îndrumare meto-dicã din cadrul Bibliotecii Judeþene „Gh.Asachi” Iaºi. În cadrul proiectului vor fi achi-ziþionate cinci kit-uri de astronomie (tele-scoape ºi accesorii care vor rãmâne celorcinci biblioteci), se vor desfãºura cursuri deiniþiere în domeniu pentru bibliotecarii impli-caþi, vor avea loc ateliere de cunoaºtere ºimanevrare a echipamentelor specifice, derealizare în condiþii optime a observaþiilorastronomice ºi de obþinere ºi prelucrare aastrofotografiilor lunare ºi planetare.

Star-party la Deleni

AA ffoosstt iinnaauugguurraattAAssttrroocclluubbuull„„PPeerrsseeuuss””

¸ august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro

42ADMINISTRATIE

Prestatorul va realiza expertiza teh-nicã, studiul topografic, studiul geotehnic studiul componentelor

artistice, studiul istoric al clãdirii, studiulde acusticã. Tot în sarcina sa intrã docu-mentaþiile suport necesare obþinerii avi-zelor solicitate prin certificatul de urba-nism ºi documentaþia de avizare a lucrã-rilor de intervenþii. Durata prestãrii servi-ciilor de proiectare, conform contractu-lui, este de 4 luni.

„„PPuutteemm ssppuunnee ccãã,, dduuppãã mmuullþþii aannii îînn ccaarreess-aa lloovviitt ddee nneeppããssaarree ssaauu ddee ddiivveerrssee aammââ-nnããrrii,, FFiillaarrmmoonniiccaa vvaa ffii îînn ssffâârrººiitt rreeaabbiilliittaattã㺺ii mmooddeerrnniizzaattãã.. VVrreemm ssãã rreeddããmm aacceeaassttããccllããddiirree ssppeeccttaattoorriilloorr,, iiuubbiittoorriilloorr mmuuzziicciiii.. SSããnnuu uuiittããmm ccãã aaiiccii,, pprriimmeellee aaccoorrdduurrii ss-aauuaauuzziitt ssuubb bbaagghheettaa lluuii GGeeoorrggee EEnneessccuu.. SSuunn-tteemm ccoonnººttiieennþþii ccãã ssuummeellee ppeennttrruu rreeffaacceerreeººii rreeaabbiilliittaarree vvoorr ffii mmaarrii,, ddaarr bbaanniiii ssuunntt ddeejjaa

pprreevvããzzuuþþii îînn bbuuggeett.. NNee-aammbbuuccuurraa ddaaccãã,, ffaaþþãã ddee tteerrmmee-nnuull pprreevvããzzuutt ddee nnooii,, aacceeaass-ttãã ccllããddiirree vvaa ppuutteeaa ffii rreeddaa-ttãã cciirrccuuiittuulluuii aarrttiissttiicc mmaaiirreeppeeddee,, aassttffeell îînnccââtt,, ssãã nneeppuutteemm bbuuccuurraa ddee ssppeeccttaaccoo-lleellee FFiillaarrmmoonniicciiii iieeººeennee llaa eeaaaaccaassãã ººii nnuu îînn ggaazzddãã,, aaººaa ccuummssee îînnttââmmppllãã ddee ccââþþiivvaa aannii””, a spuspreºedintele Consiliului Judeþean,Maricel Popa. Consiliul judeþean Iaºi aplanificat finalizarea proiectului care pre-vede reabilitarea celor douã imobile pânãcel mai târziu, la sfârºitul anului 2022.

Valoarea contractului de prestãri servi-cii, este de 148.000 lei, în timp ce valoa-rea estimatã a întregului proiect de reabi-litare ºi modernizare a Filarmonicii depã-ºeºte ºase milioane de euro.

„„PPuubblliiccuull îii ddoorreeººttee rreeddeesscchhiiddeerreeaaFFiillaarrmmoonniicciiii.. EEffoorrttuurriillee ddee rreeffaacceerree aa iimmoo-bbiilleelloorr aauu îînncceeppuutt îînnccãã ddiinn 11999900.. PPâânnããaaccuumm,, nnuu aamm ggããssiitt ddeesscchhiiddeerreeaa ººii îînnþþeellee-ggeerreeaa nneecceessaarree uunneeii iinnvveessttiiþþiiii ddee aasseemmee-nneeaa aammppllooaarree.. PPooaattee aauu eexxiissttaatt aallttee ooppþþii-uunnii ffaaþþãã ddee cceettããþþeenniiii IIaaººuulluuii,, ffaaþþãã ddee bbiinnee-

llee ccuullttuurraall ººii ppooaattee nnuu ee ddee ttrreeccuutt ccuuvveeddeerreeaa ccãã nnee-aamm ffii ddoorriitt ssãã ffiimm nnooiiCCaappiittaallaa CCuullttuurraallãã aa EEuurrooppeeii îînn 22002211..CCrreedd ccãã lliippssaa aacceesstteeii iinnvveessttiiþþiiii aa ccâânnttããrriittmmuulltt îînn ddeeffaavvooaarreeaa nnooaassttrrãã.. MMii-aaºº ddoorrii ccaallaa ssffâârrººiittuull lluunniiii mmaaii,, îînn 22002200,, ssãã ppuutteemmddeesscchhiiddee ssaallaa ddee ssppeeccttaaccooll””, a afirmatdirectorul Filarmonicii de Stat Moldova,Bujor Prelipcean.

Filarmonica este una dintre instituþiilereprezentative din subordinea ConsiliuluiJudeþean Iaºi, o instituþie cu activitateartisticã permanentã, ce a avut concertulinaugural pe 9 octombrie 1942 subbagheta muzicianului George Enescu.

Din anul 1957, activitatea FilarmoniciiIaºi se desfãºoarã în extensia vechii caseBalº din strada Cuza Vodã nr.29, proprie-tatea Episcopiei Romano-Catolice Iaºi.

„„VVoomm rreeddaa ccuullttuurriiii iieeººeennee oo ssuupprraa-ffaaþþãã ddee 33..220000 ddee mmeettrrii ppããttrraaþþii,, ccuu ttooaattee

ffaacciilliittããþþiillee ppeennttrruu oo ssaallãã ddee ccoonncceerrttee ddiinn sseeccoolluull XXXXII.. SSee vvaa ffaaccee uunn

ssttuuddiiuu aaccuussttiicc aammããnnuunnþþiitt,, aattââttppeennttrruu ssiittuuaaþþiiaa aaccttuuaallãã ccââtt

ººii ppeennttrruu ffaazzaa ddee pprrooiieeccttaarreeººii eexxeeccuuþþiiee.. SSuunntteemm ccoonn-vviinnººii ccãã vvoomm ffaaccee uunn lluu-ccrruu ccuu aaddeevvããrraatt pprrooffeessiioo-nniisstt ppeennttrruu uunn eeddiiffiicciiuuaattââtt ddee iimmppoorrttaanntt ppeennttrruu

ccuullttuurraa nnaaþþiioonnaallãã””, a spusla semnarea contractului,

inginerul Valentin Mihul, re-prezentantul proiectantului.

Întregul ansamblu din care facparte „Casa Alecu Balº” ºi „Notre Damede Sion este înscris în lista monumente-lor istorice din 2015, cu denumirea Filarmonica „Moldova” ºi a fost pre-luat de la Episcopia Romano-Catolicã, în administrarea judeþului Iaºi, pentru o perioadã de 22 de ani, în vederea reabilitãrii, sub rezerva începerii lucrãri-lor în maxim 2 ani.

A fost semnat primul contract pentru reabilitarea Filarmonicii

Dupã aproximativ un an în care s-aufãcut intervenþii la pereþi, atât la interior cât ºi la exterior, deoarece piatra aflatã înstructura acestora se mãcina ºi se deterio-ra continuu, structura de rezistenþã a fostreabilitatã.

Instalaþia termicã a fost refãcutã com-plet, clãdirea fiind în trecut deservitã de ocentralã electricã veche, incompatibilã cunecesitãþile unui spaþiu muzeal amplu careadãposteºte valori mari de patrimoniu, iarinstalaþia electricã a fost schimbatã.

Uºile exterioare, din lemn de stejar aufost restaurate, acestea prezentând semnevizibile ale deteriorãrii iar ferestrele, înlo-

cuite. Pentru persoanele cu dizabilitãþi auacum la dispoziþie rampe speciale deacces. „Casa Dosoftei” a fost dotatã cusisteme de supraveghere, asigurare antie-fracþie ºi antiincendiu în toate încãperile,conform cerinþelor ISU.

Exponatele vor fi puse în luminã la ade-vãrata valoare, cu ajutorul nor vitrine noi,special concepute pentru acest muzeu.

În apropierea monumentului istoric va fimontat un panou informativ pe care va fiprezentat istoricul clãdirii, scris ºi în lim-bajul Braille. Conform atestãrilor docu-mentare, „Casa Dosoftei” a fost construitãîn timpul domniei lui Antonie Ruset, între

anii 1677-1679, iar pânã în anul 1686, afost sediul celei de a doua tiparniþe dinIaºi. În prezent, clãdirea gãzduieºte secþiade literaturã veche din cadrul MuzeuluiNaþional al Literaturii Române Iaºi. Printreexponate se numãrã ºi Cazania, scrisã deMitropolitul Varlaam Moþoc în anul 1643,consideratã prima tipãriturã în limba româ-nã din Moldova.

Fondurile necesare restaurãrii monu-mentului istoric au fost accesate prin Pro-gramul Operaþional Regional (POR) la ADRNord Est- Axa prioritarã 5: ”Îmbunãtãþireamediului urban ºi conservarea, protecþia ºivalorificarea durabilã a patrimoniului cul-tural reprezintã o alternativã viabilã pentrustimularea dezvoltãrii urbane”. Valoareaîntregului proiect este de 3.670.826 lei.

Contractul de achiziþie publicã de servicii de proiectare,pentru obiectivul de investiþii „Reabilitarea

ºi modernizarea imobilelor cu numerele cadastrale161496 ºi 161497 situate în Iaºi, str. Cuza Vodã,

nr. 29, în care îºi desfãºoarã activitatea Filarmonica Moldova Iaºi”, a fost semnat

de Consiliul Judeþean Iaºi ºi firma SC Mihul SRL, câºtigãtoarea

licitaþiei

Un mmilion de eeuro ppentru modernizarea grupurilor sanitare ººcolare

Peste 50 de ºcoli din 27 de comune din judeþul

Iaºi vor beneficia de fonduride la Guvernul României

pentru modernizareagrupurilor sanitare

Executivul alocã suma de 4,48 milioanede lei aducerii grupurilor sanitare la stan-dardele în vigoare pentru ca unitãþile deînvãþãmânt sã poatã obþine autorizaþiasanitarã de funcþionare.

Directorii ºcolilor din judeþ ºi reprezen-tanþii unitãþilor administrativ teritoriale dinAndrieºeni, Bârnova, Cepleniþa, Ciorteºti,Coarnele Caprei,Cucuteni, Dagâþa, Du-meºti, Golãeºti, Gorban,Grajduri, Lespezi,Lungani, Mogoºeºti, Plugari, Popeºti,Rãducãneni, Rediu, Româneºti, Roºcani,Ruginoasa, Scânteia, Sireþel, Strunga,ªipote, Þibana, Þigãnaºi, Podu Iloaiei aufost covocaþi la o întâlnire cu ºefii Inspec-toratului ªcolar Judeþean ºi preºedinteleConsiliului Judeþean ºi au discutat despresituaþia unitãþilor de învãþãmânt în prag dean ºcolar. „„TTrreebbuuiiee ssãã nnee iimmpplliiccããmm ccuu ttooþþiiiippeennttrruu bbiinneellee ccooppiiiilloorr.. PPrroobblleemmaa ggrruuppuurrii-lloorr ssaanniittaarree ppooaattee ffii rreezzoollvvaattãã.. BBaannii ssuunntt.. AAuuffoosstt ddiinnttoottddeeaauunnaa îînn ssiisstteemmuull ddee îînnvvããþþãã-mmâânntt,, nnuummaaii ccãã nnuu aauu ffoosstt cchheellttuuiiþþii ccuummttrreebbuuiiee.. AAvveemm nneevvooiiee ººii ddee ccoollaabboorraarreeaacceelloorr ccaarree lluuccrreeaazzãã îînn ººccoollii pprreeccuumm ººii ddeeiimmpplliiccaarreeaa aauuttoorriittããþþiilloorr llooccaallee.. MMaaii ssuunntt 5533

ddee ººccoollii ccaarree ttrreebbuuiiee ffiiee ssãã îînncceeaappãã ddeemmeerr-ssuurriillee ppeennttrruu aa oobbþþiinnee ffiinnaannþþaarreeaa,, ffiiee ssããîînncchheeiiee lluuccrrããrriillee llaa ggrruuppuurriillee ssaanniittaarree nnooii..AAmm ddiissccuuttaatt ddeesspprree vvaarriiaannttaa ffoolloossiirriiii uunnoorrccoonnttaaiinneerree ssppeecciiaallee.. ÎÎnn ttooaattãã lluummeeaa ssuunnttuuttiilliizzaattee îînn aacceesstt ssccoopp.. UUnn ccoonnttaaiinneerr ccoossttããîînnttrree 22..000000 ººii 44..000000 ddee eeuurroo,, cceellee mmaaiissccuummppee ssuunntt ddoottaattee ccuu rraammppee ppeennttrruu ppeerr-ssooaanneellee ccuu ddiizzaabbiilliittããþþii ssii cchhiiaarr ccuu dduuººuurrii..NNuu mmaaii vvrreeaauu ssaa mmaaii aavveemm ººccoollii ccuu ttooaallee-ttaa îînn ccuurrttee””, a spus preºedintele CJ, Mari-cel Popa. „„EEssttee ffooaarrttee iimmppoorrttaanntt ccuumm ssuunnttpprreeggããttiittee uunniittããþþiillee ddee îînnvvããþþããmmâânntt ppeennttrruuddeebbuuttuull ddee aann ººccoollaarr.. RReeppaarraaþþiiiillee ccuurreenntteettrreebbuuiiee îînncchheeiiaattee ººii rroogg iimmpplliiccaarree ddiinn ppaarr-tteeaa pprriimmaarriilloorr ººii îînn aacceesstt sseennss.. LLee ssoolliicciittddiirreeccttoorriilloorr ddee ººccooaallãã ssãã iinnffoorrmmeezzee aassiiss-tteennttuull ssoocciiaall ddiinn pprriimmããrriiee aassttffeell îînnccââtt aacceess-ttaa ssãã aaiibbãã oo bbaazzãã ddee ddaattee ccllaarrãã ccuu pprriivviirree llaassiittuuaaþþiiaa ffaammiilliiaallãã aa ccooppiiiilloorr ppeennttrruu aa ggããssiimmããssuurriillee ddee sspprriijjiinn eedduuccaaþþiioonnaall ººii ssoocciiaallppoottrriivviittee ffiieeccããrruuii ccaazz””, a afirmat GenovevaFarcaº, inspectorul ºef al ISJ Iaºi.

Lucrãrile de reabilitare ºi restaurare a Muzeului „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul” (Casa Dosoftei) au fost finalizate de

constructor ºi recepþionate de reprezentanþii Consiliului Judeþean

Casa Dosoftei a fost restauratã

august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE EUROPENE25

* ca urmare a suplimentãriifondurilor necesare realizãriiproiectului, devizul generalactualizat a ajuns la486.783.115,25 lei * la finalulcelui mai important obiectiv de infrastructurã din regiune, 22 de comune ºi oraºe din celedouã judeþe, Iaºi ºi Suceava, vor fi conectate la reþeaua trans-europeanã de transport(TEN-T), iar peste 800.000 de locuitori vor beneficia de drumuri modernizate

L ucrãrile de execuþie la cel mai mareproiect de infrastructurã rutierã lanivel regional au fost scoase din nou

la licitaþie, ca urmare a suplimentãrii fondu-rilor necesare realizãrii, devizul generalactualizat ajungând la 486.783.115,25 lei,inclusiv TVA.

Consiliul Judeþean Iaºi a scos la licitaþie„contractul de achiziþie publicã de execuþiea lucrãrilor în cadrul obiectivului de inves-tiþie „Regiunea Nord - Est – Axa RutierãStrategicã 1: Iaºi - Suceava” împãrþit pe 3loturi:

LLoottuull 11 - Modernizarea DJ 282 Limita Iaºi– Rediu – Movileni – Gropniþa – DJ 281Dîn lungime de 29,584 km cu o valoare esti-matã de 66.188.242,52 lei exclusiv TVA.

LLoottuull 22 - Modernizarea DJ 281D de laCoarnele Caprei - Focuri – Gropniþa ºiModernizarea DJ 281B Coarnele Caprei –Belceºti (DJ 281) în lungime de 22,001

km, cu o valoare estimatã de46.559.122,80 lei exclusiv TVA.

LLoottuull 33 - Modernizarea DJ 281 de la Bel-ceºti – Cepleniþa – DN 28B ºi Moderniza-rea DJ 281 de la DN 28B – Scobinþi – Lespezi în lungime de 40,610 km, cu ovaloare estimatã de de 96.093.476,04 leiexclusiv TVA.

Termenul limitã pentru primirea ofertelorsau a cererilor de participare este 10 sep-tembrie 2019, ora 15. Avansul de care vorbeneficia firmele care vor câºtiga licitaþiapentru execuþia lucrãrilor va fi de 30 de pro-cente din valoarea contractului.

ªapte pproceduri, cu 1180 dde ppaºi

Contractul de finanþare al proiectului afost semnat în luna august 2017. De atunci, conform legii au fost parcurse 7 proceduri cu aproape 180 de paºi proce-durali cu termene foarte clar stabilite:

Procedura de atribuire a contractului deservicii de proiectare, necesare pentru rea-lizarea documentaþiilor tehnico - economi-ce constând în studiu de fezabilitate, studiide teren, expertize tehnice pentru drum ºipoduri, cât ºi documentaþii pentru obþine-rea avizelor, acordurilor ºi autorizaþiilor afe-rente obiectivului de investiþii-contractsemnat pe 6.06.2016;

Procedura de atribuire a contractului deservicii de proiectare (proiect tehnic,DTAC, DTOE, program pentru monitoriza-rea zonelor cu potenþial de instabilitate ºiasistenþã tehnicã din partea proiectantului)-contract semnat pe 16.05.2018-proce-durã care a necesitat parcurgerea a 36 activitãþi;

Procedura de atribuire a contractului deservicii de verificare tehnicã de calitate dincadrul proiectului, contract semnat în29.06.2018, procedurã care a presupusparcurgerea a 18 paºi de lucru;

Procedura de atribuire a contractului deservicii de audit a proiectului, contractîncheiat pe 06.11.2018-procedurã ce aconstat în parcurgerea a 19 etape;

Procedura de atribuire a contractului deservicii de informare ºi publicitate a proiec-tului, contract încheiat pe 24.06.2019, cuparcurgerea a 51 de paºi procedurali;

Procedura de atribuire a contractului deservicii de consultanþã pentru managemen-tul de execuþie a investiþiei în cadrul proiec-tului,contract încheiat pe 07.08.2019, ce apresupus 26 de activitãþi.

Procedura de atribuire a contractului deachiziþie publicã de execuþie a lucrãrilor încadrul obiectivului de investiþie, procedurãanulatã pe 23.07.2019, deoarece nu a fostdepusã nicio ofertã ºi care a presupus par-curgerea a 11 etape.

La finalul celui mai important obiectiv deinfrastructurã din regiune, 22 de comune ºioraºe din cele douã judeþe, Iaºi ºi Suceava,vor fi conectate la reþeaua trans-europeanã detransport (TEN-T), iar peste 800.000 de locui-tori vor beneficia de drumuri modernizate.

Proiectul „Regiunea Nord- Est- Axa rutie-rã strategicã 1: Iaºi-Suceava” face parte dinPlanul de Dezvoltare Regionalã Nord – Est2014 – 2020, Axa prioritarã 6: Îmbunãtãþireainfrastructurii rutiere de importanþã regiona-lã, Prioritatea de investiþii 6.1: Stimulareamobilitãþii regionale prin conectarea noduri-lor secundare ºi terþiare la infrastructuraTEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale.

486,78 milioane lei pentru Axa Iaºi - Suceava

Cel mai important obiectiv deinfrastructurã din regiune, la licitaþie!

CALENDARUL procedurii de atribuire a contractului de servicii de proiectare(proiect tehnic, DTAC, DTOE, program pentru monitorizarea zonelor

cu potential de instabilitate si asistentã tehnicã din partea proiectantului) din cadrul proiectului ”Regiunea Nord –Est - Axa rutierã strategicã 1:

Iasi- Suceava”, Anunt de participare nr. 180049/01.11.2017Decizia de verificare ANAP nr. 730/180049/02.11.2017,

înregistratã la Consiliul Judetean Iasi cu nr. 30887/03.11.2017

august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roINTERVIU62

- DDoommnnuulleepprreeººeeddiinnttee,, îînnccââtteevvaa zziillee îînncceeppeeuunn nnoouu aann ººccoollaarr iiaarrpprroobblleemmeellee nnuu ppaarr ssãã sseetteerrmmiinnee îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee ssttaarreeaa ººccoolliilloorrddiinn jjuuddeeþþ,, uunneellee aaffllaattee cchhiiaarr îînn iimmppoossiibbiilliittaa-tteeaa ddee aa-ººii ddeesscchhiiddee ppoorrþþiillee.. AA rreeuuººiitt CCoonnssii-lliiuull JJuuddeeþþeeaann ssãã pprreeggããtteeaassccãã aaººaa ccuumm ttrreebbuu-iiee ppaarrtteeaa aacceeaassttaa ddee iinnffrraassttrruuccttuurrãã ººccoollaarrãã??

- Pentru mine, modernizarea ºcolilor afost o prioritate ºi nu doar la nivel declara-tiv. Prin PNDL am reuºit sã modernizãm înjur de 200 de obiective ºcolare, de ºcoli ºigrãdiniþe, iar în urmã cu câteva zile amobþinut finanþare pentru încã 53 de ºcolicare nu au toaletele în interior, bani de laMinisterul Învãþãmântului. Ne-am întâlnitdeja cu primarii ºi încercãm sã-i responsa-bilizãm asupra faptului cã trebuie sã încea-pã cu prioritate aceste proiecte.

- TTooaattee ººccoolliillee vvoorr aavveeaa,, ssãã îînnþþeelleeggeemm,,ggrruuppuurriillee ssaanniittaarree îînn iinntteerriioorr,, aaººaa ccuumm pprree-vvããdd nnoorrmmeellee îînn vviiggooaarree??

- Sunt puþine comune care mai au ºcolicu toaleta în curte. Iar asta pentru cã, la felca în toate domeniile, n-am þinut cont deculoarea politicã în momentul în care s-auaprobat investiþii. Nici nu cred cã cineva arputea gândi altfel, mai ales când e vorba decopii sau de sãnãtate! Nu cred cã vom fina-liza toate toaletele în acest an, dar la anul cusiguranþã nu vor mai exista ºcoli sau grãdi-niþe cu toaleta în fundul curþii, cum se spu-ne. Am avut 254 obiective ºcolare sprijinitecu finanþare guvernamentalã. În ultimii treiani, prin Programul Naþional de DezvoltareLocalã II prioritate au avut ºcolile. Am avutunul dintre cele mai mari bugete PNDL ºiam aprobat, în mod deosebit, cu prioritate,fonduri pentru ºcoli, grãdiniþe ºi dispensare.

„Prin PNDL am reuºit sãmodernizãm în jur de 200 deobiective ºcolare, de ºcoli ºigrãdiniþe, iar în urmã cu câte-va zile am obþinut finanþarepentru încã 53 de ºcoli carenu au toaletele în interior,

bani de la Ministerul Învãþã-mântului. Ne-am întâlnit dejacu primarii ºi încercãm sã-i

conºtientizãm asupra faptu-lui cã trebuie sã înceapã cu prioritate aceste proiecte”

- DDaarr,, ooddaattãã ccuu iinnffrraassttrruuccttuurraa,, ppaarr ssãã aappaarrãã pprroobblleemmee ddiinn ccee îînn ccee mmaaii eevviiddeennttee lleeggaattee ddee ccaallii-ttaatteeaa îînnvvããþþããmmâânnttuulluuii,, îînn ssppeecciiaall îînnzzoonnaa rruurraallãã......

- Trebuie sã recunoaºtem cã exis-tã o problemã, iar pentru soluþionarea

ei ar trebui sã intervinã sindicatele,ONG-urile ºi Inspectoratul ªcolar, pentru

a creºte cât mai mult nivelul educaþional.ªcolile nu sunt doar de decor, sã facem cla-se doar pentru a avea profesorii unde veni ºide unde pleca! La fel ca la universitãþi, cãsunt unele facultãþi care au mai mulþi profe-sori decât studenþi... Este o problemã majorãdeoarece natalitatea a scãzut ºi ea foartemult. Noi, însã, ne menþinem la un nivel bun,iar investiþiile în sãnãtate dau roade.

- SS-aa iinnvveessttiitt mmuulltt ººii îînn ddoommeenniiuull ssaanniittaarr,,ddaarr îînn mmeeddiiuull rruurraall lluuccrruurriillee aabbiiaa îînncceepp aa ssee mmiiººccaa......

- Noi construim acum 14 dispensarenoi, un lucru care nu s-a mai întâmplatvreodatã în judeþ! Cã tot veni vorba de nata-litate, aº vrea sã amintesc faptul cã, laMaternitatea „Cuza vodã” am reuºit sã adu-cem 100 de incubatoare. În acest moment,74 de copii care s-au nãscut prematur, la400 sau 600 de grame, pot sta în incuba-tor pânã ating starea normalã. Acum avemchiar incubatoare de rezervã!

- SSee rreeffaaccee iinnffrraassttrruucc-ttuurraa,, eessttee oo ttrreeaabbããiinntteerreessaannttãã,, ddaarrîînncceepp pprroobbllee-mmeellee ccuu lliippssaammeeddiicciilloorr ddeeffaammiilliiee,, îînn ssppee-cciiaall îînn mmeeddiiuullrruurraall.. AAvveeþþii uunnppllaann lleeggaatt ddeeaacceesstt aassppeecctt??

- Prin Hotãrârea de Guvern de anul trecuts-au majorat salariile medicilor, se plãteºtenaveta cadrelor medicale ºi multe alte faci-litãþi pentru aceastã categorie profesionalã.Odatã ce dispensarele noi vor fi construite,medicii vor avea acolo câte o garsonierã,pentru a avea condiþii sã locuiascã acolo.Insist pentru a avea condiþii, aºa cum aminsistat pentru a avea medicii condiþii la spi-talele ieºene. Este prioritar pentru noi camedicii sã rãmânã aici. S-au fãcut eforturimateriale foarte mari, dar vrem ca ºi actulmedical sã fie de calitate ºi insist pe lucrulacesta.

„La Spitalul de Neurochirurgieau revenit deja doi medici,români, care au lucrat în

Franþa opt ani ºi mai sunt ºialþii care vor sã revinã. La fel seîntâmplã la Institutul Regionalde Oncologie, unde au revenit

medici din Statele Unite”

- AAþþii aattiinnss uunn ppuunncctt sseennssiibbiill......SS-aa mmooddiiffiiccaatt cceevvaa îînn aacceeaassttããddiirreeccþþiiee îînn ssppiittaallee??

- Se mai modificã.... Indi-ferent de relaþiile dintrepacient ºi doctor, bolnavii

trebuie trataþi ºi la noi ca laorice altã clinicã din vest.

- IIaarr ddooccttoorriiii ttoott ccoonnttiinnuuãã ssãã pplleeccee......- Din contrã! La Spitalul de Neuro-

chirurgie au revenit deja doi medici,români, care au lucrat în Franþa opt ani ºi mai sunt ºi alþii care vor sã revinã. La fel se întâmplã la Institutul Regional de Oncologie, unde au revenit medici din Statele Unite.

- CCee ssoolliicciittãã aacceeººttiiaa ppeennttrruu aa rreevveennii îînn þþaarrãã??

- Singura condiþie a fost sã fie aparatu-rã, pentru a-ºi putea face meseria. Suntfoarte mulþi medici de bunã credinþã. LaIRO s-au întors în laboratorul în care serealizeazã tratamentul tumorilor. Înainteexistau trei tipuri de tratament ºi nu contauradiaþiile. Acum, totul se face personalizat,pe celulã, iar în felul acesta toxicitateascade la 10 la sutã.

- CCâânndd vvoomm aavveeaa ººii aaiiccii ccoonnddiiþþiiiillee ddiinnssppiittaalleellee oocccciiddeennttaallee??

- Am insistat ºi insist pe infrastruc-tura medicalã pentru cã fiecare cetã-þean trebuie sã fie tratat ca la orice clinicã din vest. Deja am reuºit ca la trei spitale din Iaºi sã ne apropiem de acest þel, sã avem chiar condiþii

ca în vestul Europei ºi trebuie sã creãm ºi altfel de condiþii. La Maternitatea „Cuza Vodã”, în 2016, medicii se schimbau peholuri, în spatele unor cartoa-

ne. Am reamenajat tot sub-solul ºi acum aratã totul

altfel. La fel vreau sã pro-cedez ºi în celelalte spi-tale, pentru ca un medicsã aibã o altã stare dupã o operaþie, de exemplu,dupã actul medical sã aibã

unde face o pauzã.

„Am spus de multe ori cã în domeniul public sunt bani care se risipesc.

Investiþiile de la spitalul deNeurochirurgie s-au fãcut din

economii. Am oprit foartemulte scurgeri ale banilor...”

- CCuumm aaþþii rreeuuººiitt,, ttoottuuººii,, ssãã aajjuunnggeeþþii îînnssiittuuaaþþiiaa ddee aa ffaaccee cceellee mmaaii mmaarrii iinnvveessttiiþþiiii ddiinnþþaarrãã îînn ddoommeenniiuull ssaanniittaarr??

- Sãnãtatea reprezintã, pentru mine ºi pen-tru conducerea Consiliului Judeþean, o prio-ritate ºi vrem sã demonstrãm cã, deºi bani auexistat mereu, aceºtia nu au fost alocaþi aco-lo unde era necesar. Vreau sã demonstrãmcã, având aici ºi o universitate de prestigiu,avem valoare ºi vizavi de asta creºtem ºi gra-dul de adresabilitate. O operaþie care la Vienacostã peste 40.000 de euro la noi costã2.000 de euro, adicã doar materialele. Vremsã nu mai meargã oamenii în strãinãtate pen-tru o operaþie de hernie de disc, de exemplu.Avem, de exemplu, aparaturã la Neurochirur-gie necesarã ca în cazul în care i se întâmplãcuiva un accident vascular-cerebral ºi ajungeîn maxim trei ore la spital i se extrage chea-gul de sânge din creier ºi pacientul scapã deparalizie. Este o chestiune extraordinarã. Amreuºit, la acelaºi spital sã achiziþionãm apara-turã pentru distrugerea tumorilor cu diame-trul de pânã la 4 cm ºi multe alte achiziþii.

- DDee uunnddee pprroovviinn ttooþþii bbaanniiii aacceeººttiiaa??- Am spus de multe ori cã în domeniul

public sunt bani care se risipesc. Investiþii-le de la spitalul de Neurochirurgie s-aufãcut din economii. Am oprit foarte multescurgeri ale banilor...

„Am reuºit sã investimde euro în sectorul* dialog

cu preºedintele

Consiliului

Judeþean Iaºi,

Maricel Popa

august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro INTERVIU27

- UUnnddee ssee dduucceeaauu bbaanniiii aacceeººttiiaa îînnaaiinnttee??- De exemplu, toþi funcþionarii publici,

conform legislaþiei, sunt obligaþi sã meargã-la cursuri de pregãtire, de perfecþionare.Cheltuiam câte opt sau nouã mii de lei pen-tru fiecare salariat cu deplasãri, dar acumaceste cursuri se fac la Iaºi ºi ne costã doar500 de lei de persoanã. Calculaþi la 10.000salariaþi ºi vedeþi ce economii s-au fãcut!

- AAþþii eeccoonnoommiissiitt mmiilliiooaannee ddee eeuurroo ddiinnaacceessttee lluuccrruurrii??

- Câteva milioane de euro. Cu toate aces-te economii s-au fãcut investiþiile în sãnãta-te. Pe lângã aceºti bani, am mai recuperat ºi banii cheltuiþi pentru modernizarea spita-lelor - 12 milioane, de la Transagropolis – 5milioane de euro, cã erau banii blocaþi, amreºit sã luãm înapoi de la SMID o groazã debani... Respectând paºii din proiecteleeuropene avem bani de investiþii. Aºa amreuºit sã investim aproape 100 de milioanede euro în sectorul sanitar ieºean! Dacãstãm sã ne gândim cã bugetul nostru anualeste de 120 milioane de euro, e clar cãsuma este una foarte importantã! Numai laînceputul lunii august am luat 30 milioanede euro de la Guvern pentru Axa 1 rutierã,care este cea mai mare investiþie, cea maimare campanie de asfaltãri care s-a realizatvreodatã prin intermediul Consiliul Jude-þean în aceastã parte a þãrii.

- CCaarree eessttee vviizziiuunneeaa CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann îînnpprriivviinnþþaa mmeeddiicciinneeii rruurraallee,, ssãã-ii ssppuunneemm aaººaa......??

- Vrem sã dezvoltãm infrastructura ruralã,pentru ca orice medic care merge acolo sãaibã condiþii umane – apã, gaz, încãlzire...Tocmai de aceea, vom investi mult mai mult îninfrastructurã, sã creãm condiþii. Apoi, vomdemara programe de sãnãtate pentru cetãþeni.Am demarat recent un program de screeningpentru col uterin ºi cancerul mamar, am înce-

put sã mergem prin localitãþi. Acum am înce-put programul pentru depistarea hepatitelor Bºi C, cu fibroscanul, care realizeazã analizele îndoar 10 minute. Imaginaþi-vã ce înseamnã unbolnav de hepatitã în cadrul unei colectivitãþinumeroase! Eu merg foarte mult pe prevenþieºi mã bucur cã s-a implementat la scarã largãprogramul de screening pentru cancer mamarºi de col uterin, deoarece a fost proiectul meudin 2014, ulterior devenind proiect guverna-mental. Am fãcut ceva pentru Iaºi, nu ca uniidintre actualii politicieni, care vorbesc doarpentru a se auzi vorbind!

„La Holboca vrem sã realizãmun parc industrial pentru aaduce din Orient, pe calea

feratã, containere. Sã începem transportul

cu transsiberianul, din China, pe calea feratã.

Un parc industrial pentru containere..

Vom face fiecare parc industrial cu specificul sãu”

- CCââtt ddee ddiiffiicciill eessttee ddee rreeaalliizzaatt oo aassttffeell ddeeiinnvveessttiiþþiiee îînn iinnffrraassttrruuccttuurrãã,, ccuu bbaannii eeuurrooppeennii??

- S-au început, de exemplu, investiþii din2013, dar s-a tras doar o linie pe hartã. Deacolo, însã, sunt ºapte faze, cu realizarea pro-iectului, studiu de fezabilitate, plus 174 depaºi pe care trebuie sã-i faci la un proiecteuropean. ªi trebuie fãcuþi toþi aceºti paºi,pentru a nu avea probleme, cum s-a întâmplatla aeroport, unde nu s-au respectat paºii,unde au fost proceduri nerespectate ºi s-auplãtit penalitãþi de 10-15 la sutã. La Transa-gropolis, de exemplu, am reuºit sã recuperãmbanii. Imaginaþi-vã la 100 milioane de euro,care este cel mai mare proiect din þarã, rapor-tat la fonduri, sã ai o astfel de penalizare...Sunt bani pe care-i poþi pierde, iar cu baniiaceia poþi repara zeci de ºcoli. În Iaºi se inves-teºte ºi nu este comunã în mediul rural caresã nu aibã douã, trei proiecte în desfãºurare!

- CCee ffaacceemm ccuu iinnffrraassttrruuccttuurraa rruuttiieerrãã??- Continuãm programul de modernizare

a drumurilor judeþene, din banii Consiliu-lui Judeþean. O parte din proiectele ceînsumeazã 400 km sunt în lucru, sunt înproceduri... O parte dintre tronsoane suntfinalizate, o parte la proiectare. Anul aces-ta vom finaliza 100 km de drum judeþean.Chiar zilele acestea va fi dat ordinul deîncepere a proiectului de modernizare adrumului judeþean Paºcani – Brãtuleni -Mirosloveºti, apoi a celui de la Cozmeºtila Ciohãrãni. Am cãutat mereu ca drumu-rile acestea secundare sã fie conectate ladrumurile judeþene, la cele europene, în

final. Aºa se economiseºte mult timp.Numai pe drumul de la Blãgeºti cãtre Cot-nari se economisesc 40 de km de traseu,cã nu mai este nevoitã lumea sã meargãdin Paºcani la Botoºani sau Cotnari prinTârgu Frumos. Investiþiile sunt majore ºise vãd! Cine le contestã nu poate fi decâtde rea credinþã.

- ÎÎnn ccee ssttaaddiiuu ssee ggããsseeººttee CCoonnssiilliiuull JJuuddee-þþeeaann ccuu iinnvveessttiiþþiiiillee îînn ppaarrccuurriillee iinndduussttrriiaallee??

- Sunt unii care ne tot criticã pentru fap-tul cã nu am realizat parcul industrial de laHolboca, ce era în plan de prin 2013. Uniiau vrut parcuri, dar nu s-au ocupat deasta... Recent, am discutat cu primarul dela Miroslava, cã nu are rost sã mergem fie-care pe cont propriu, sã ne divizãm forþele,ci trebuie ne unim forþele pentru a aducecei mai mari industriaºi în Iaºi. La Holbocavrem sã realizãm un parc industrial pentrua aduce din Orient, pe calea feratã, contai-nere. Sã începem transportul cu transsibe-rianul, din China, pe calea feratã. Un parcindustrial pentru containere. Nu mai este înnici o parte un astfel de parc, pentru cãdoar aici avem linia feratã cu un ecarta-ment mare. Vom face fiecare parc indus-trial cu specificul sãu. Îmi pare foarte rãucã în 2014, când s-a întocmit documenta-þia pentru parcul industrial de la Leþcani nus-a luat în consideraþie faptul cã mijloculparcului este zona de mentenanþã pentruautostrãzi, plus cã avem în zonã o pepini-erã de stâlpi de înaltã tensiune. Acoloinvestiþiile sunt majore ºi nu înþeleg de cenu s-a fãcut proiectul cu 100 de metri maila dreapta...

- EExxiissttãã iinntteerreess ddiinn ppaarrtteeaa ffiirrmmeelloorr ppeennttrruuaa iinnvveessttii aaiiccii,, ppeennttrruu aa vveennii îînn aacceessttee ppaarrccuurriiiinndduussttrriiaallee??

- Sigur cã existã interes! Pentru a crealocuri de muncã foarte rapid, o soluþie o

reprezintã parcurile industriale. Eu am fostvicepreºedinte de parcuri industriale peEuropa, când eram secretar de stat, ºi cunoscfoarte bine aceste aspecte. Tocmai de aceeavreau sã dezvolt parcuri industriale în judeþ.

„Vrem sã investim într-un patinoar la nivel european,

în zona Copou. Apoi, vom ridi-ca un bazin olimpic, cu tram-bulinã, bazin de concursuri,

salinã, 14 saune, un adevãratcomplex sportiv pentru înot...”

- DDoommnnuullee pprreeººeeddiinnttee,, ccee ffaacceemm ccuussppoorrttuull iieeººeeaann??

- Dupã cum ºtiþi deja, am realizat o cla-sã de elevi, cu 20 de copii care iubesc fot-balul, la Liceul Sportiv, elevi pe care noi îisusþinem ºi vom începe chiar din acestan. Noi susþinem copiii cu 100 euro lunar,ca o minibursã, le plãtim cazarea ºi masa, Ministerul plãteºte cadrele di-dactice, iar Federaþia Românã de Fotbalasigurã specialiºtii ºi echipamentul... Este un început, vom extinde acest model anul viitor ºi la alte sporturi. Vrem sã facem la Liceul „Anghel Saligny”, în Bucium, un complex spor-tiv al excelenþei, în genul ºcolilor ameri-cane, în care sã avem bazin de înot, sãli ºi terenuri de sport, sãli de cursuri. Este un proiect pentru viitorul mandat, ºi vom vorbi despre asta mai mult la tim-pul potrivit

- CCee nnoouuttããþþii aavveemm îînn pprriivviinnþþaa vviiiittooaarreeii ssããllii ddee ssppoorrtt??

- Am înaintat deja la Compania Naþio-nalã de Investiþii absolut tot ce avem, toa-

tã documentaþia, iar ei realizeazã acumproiectul. Am dat terenul pentru a începedemersurile realizãrii unei sãli de sport cu15.000 de locuri.

- VVoorr îînncceeppee lluuccrrããrriillee aannuull vviiiittoorr??- Cu siguranþã! Este un un proiect major

ºi merge la comisiile interministeriale,deoarece existã o întreagã procedurã .

- EExxiissttãã ººii uunn pprrooiieecctt vviizzâânndd ccoonnssttrruuccþþiiaauunnuuii ssttaaddiioonn mmooddeerrnn îînn jjuuddeeþþ??

- Din pãcate, noi, Consiliul Judeþean,nu avem teren. Deocamdatã vrem sã realizãm un bazin olimpic ºi mai avem unnou proiect, pentru un patinoar. Vrem sãluãm bani de la Ministerul Sporturilorpentru un patinoar la nivel european,deoarece sala sporturilor nu mai poatesusþine competiþii la ora actualã. Îl vomface în zona Copou, aproape de Faculta-tea de Sport.

- EExxiissttãã oo cceerreerree ffooaarrttee mmaarree îînn aacceessttmmoommeenntt ppeennttrruu bbaazziinnee ddee îînnoott......

- Vrem sã investim într-un bazin olimpic,cu trambulinã, bazin de concursuri, salinã,14 saune, un adevãrat complex sportivpentru înot... Dar, din pãcate, aºteptãm decinci luni de zile certificatul de urbanism dela Primãrie pentru a putea realiza acestbazin olimpic. Eu mã bucur cã se dauaceste certificate de urbanism foarte repe-de când este vorba de locuinþe, dar pentruun bazin olimpic de interes regional constatcã aproape nu existã interes.

- CCââtt pprriivveeººttee ssppoorrttuurriillee ddee eecchhiippãã ddiinn IIaaººii......??

- Noi, Consiliul Judeþean, din pãcate, nuputem finanþa sporturile de echipã, deoarecenu avem încasãri, nu putem avea buget pro-priu, cum spune legea. Putem crea doarinfrastructurã. În þarã sunt opt consilii judeþe-ne care au ajutat sportul ºi toþi cei 8 preºedinþiau dosare penale. Iar asta spune totul.

aproape 100 de milioanesanitar ieºean!”

¸ august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro82 CONSILIERI JUDETENI¸

* dialog cu consilierul judeþean Liviu Gabriel Vornicu(PSD), preºedinte al Comisiei de studii, prognozeeconomico-sociale, industrie,buget, finanþe, membru în Comisia juridicã, ordine publicã, drepturile omului, libertãþi cetãþeneºti ºi membru în Comisia pentru dezvoltare ºi relaþii externe

- DDoommnnuullee ccoonnssiilliieerr,, eeccoonnoommiiaa jjuuddee-þþuulluuii ss-aa ddeezzgghheeþþaatt,, ooaarreeccuumm,, îînn uullttiimmiiiiaannii,, îînnssãã nnuu ppaarree aa aavveeaa ffoorrþþaa nneecceessaarrãã ddee aa ssee aapprrooppiiaa ddee nniivveelluull ddee ddeezz-vvoollttaarree aall jjuuddeeþþeelloorr ddiinn vveessttuull þþããrriiii.. CCaarree ssuunntt ccaauuzzeellee ccaarree îîmmppiieeddiiccãã aacceesstt ppaass??

- Într-adevãr, de vreo 4-5 ani, econo-mia judeþului Iaºi este pe un trend ascen-dent ºi orice om de bunã credinþã poateobserva acest lucru. Autoritãþile locale s-au strãduit în a crea la nivelul judeþului,un mediu propice dezvoltãrii economieilocale, iar la aceste eforturi se adaugã ºi sprijinul foarte important primit dinpartea guvernului, odatã cu implemen-tarea atât a programului naþional de dez-voltare localã, cât ºi a programului naþio-nal de dezvoltare ruralã. Este foarte ade-vãrat cã nu ne ridicãm încã la nivelul de dezvoltare al judeþelor din vestul þãrii, este ca ºi cum s-ar dori ca judeþulIaºi sã realizeze în 4-5 ani ceea jude-þele din vestul þãrii au realizat în 30 deani. În pofida piedicilor de tot felul, eco-

nomia judeþului Iaºi este pe drumul celbun, iar un salt substanþial va fi realizat în momentul în care infrastructura rutierãla care se lucreazã acum va fi îmbu-nãtãþitã, deoarece, aceasta a fost, de-alungul timpului, principala cauzã pen-tru care marii investitori au ocolit ju-deþul Iaºi. Totuºi, infrastructura rutierã nu este singurul obstacol în calea dezvoltã-rii economice a judeþului; ar mai trebuisã adãugãm lipsa unor facilitãþi fiscaleatractive pentru marii investitori, dar ºidesfiinþarea ºcolilor profesionale, lucruce a avut ca efect diminuarea forþei de muncã .

- IIaaººuull bbeenneeffiicciiaazzãã,, îînn aacceesstt aann,, ddee cceellmmaaii mmaarree bbuuggeett ddiinn îînnttrreeaaggaa ssaa iissttoorriiee..CCrreeddeeþþii ccãã vvaa ffii ssuuffiicciieenntt ppeennttrruu rreeccuuppee-rraarreeaa ddeeccaallaajjeelloorr eexxiisstteennttee ccuu cceelleellaalltteezzoonnee aallee RRoommâânniieeii??

- Presiunea recuperãrii decalajeloreste foarte mare. Totuºi, este ireal sãconsiderãm cã a-cest buget, indife-rent de mãrimealui, poate rezolvaîntr-un an nereali-zãrile anilor ante-riori, ºi mã refer înspecial la primii 10-15 ani din perioa-da post-comunistã.Chiar dacã acest bugeteste cel mai mare din istoria judeþului,tot la fel de mari sunt ºi proiectele ce trebuie realizate din acest buget ºi aicidoresc sã menþionez doar unul singur – Masterplanul drumurilor judeþene. Înpofida decalajelor de dezvoltare pe anumite sectoare economice, putemspune cã în sectorul sãnãtãþii am de-

pãºit cam toate zonele þãrii. Printr-unprogram de investiþii bine pus la punct,am reuºit sã transformãm Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. NicolaeOblu” într-un Centru de Excelenþã dotatcu cele mai performante echipamentemedicale la nivel mondial, ceea a fãcutca acest spital din subordinea ConsiliuluiJudeþean sã devinã singurul centru dinsud-estul Europei care poate pregãtimedici în chirurgie spinalã, ºi nu neoprim aici cu investiþiile.

- SSuunntt îînnccãã,, îînn jjuuddeeþþ,, ccoommuunnee ccaa-rraacctteerriizzaattee ccaa ffiiiinndd cceellee mmaaii ssããrraaccee ddiinnþþaarrãã ººii cchhiiaarr ddiinn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannãã.. AArreeCCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann pprrooggrraammee ssppeecciiaalleeppeennttrruu rreeddrreessaarreeaa aacceessttoorr zzoonnee,, nnuu ddooaarrddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree ssoocciiaall,, ccii mmaaii aalleesseeccoonnoommiicc??

- Cred cã aceastã caracterizare a unorcomune din judeþul Iaºi este puþin cam

forþatã ºi bãnuiesc cãeste promovatã deacele persoane caredoresc sa vadã doarjumãtatea goalã apaharului. Con-form unui clasa-ment realizat deConsiliul Consul-tativ pentru Regio-

nalizare în 2018, cele mai sãracecomune din România ar fi Necºeºti (Tele-orman), Rãsuceni (Giurgiu), Coroieºti(Vaslui), Seaca de Pãdure (Dolj), Schitu(Giurgiu), Danicei (Vâlcea), Gogoºi (Olt),Deleni (Vaslui), Toporu (Giurgiu) ºi Sãl-cuþa (Dolj). Nu zic cã nu sunt ºi în jude-þul nostru comune cu diverse probleme...Consiliul Judeþean a acordat întotdeaunao atenþie deosebitã comunitãþilor rurale

cu potenþial financiar mai scã-zut, implementând atât progra-me sociale, dupã cum bine aþiremarcat, dar ºi programe eco-nomice. Chiar anul acesta aufost desemnaþi beneficiarii unuiastfel de program economic.Programul se numeºte Start-upYourself ºi este iniþiat de Aso-ciaþia de Dezvoltare IntercomunitarãEURONEST, al cãrei membru fondatoreste Consiliul Judeþean Iaºi, alãturi decelelalte consilii judeþene din RegiuneaNord-Est... În pofida tuturor programeloriniþiate, unele localitãþi vor rãmâne cu osituaþie economicã precarã, deoarecepopulaþia este îmbãtrânitã ºi nu existãforþã de muncã pentru a dezvolta entitãþieconomice, iar singurele programe caremai pot descreþi frunþi rãmân tot progra-mele sociale.

- IIaaººuull aa rrããmmaass llaa uunn nniivveell ddeessttuull ddeemmooddeesstt îînn pprriivviinnþþaa ppaarrccuurriilloorr iinndduussttrriiaallee,,rraappoorrttaatt llaa jjuuddeeþþee pprreeccuumm CClluujj,, TTiimmiiºº,,SSiibbiiuu,, BBrraaººoovv...... RRããmmâânneemm îînn ssffeerraa aacceeaassttaa aa nneeaattrraaccttiivvuulluuii ssaauu lluuccrruurriillee ssee ppoott rreeddrreessaa??

- În domeniul parcurilor industriale,judeþul Iaºi este încã într-o fazã incipien-tã ºi nu pentru cã nu s-a dorit dezvoltareaunor astfel de platforme industriale, cipentru cã, de-a lungul timpului au existatdiverse obstacole printre care lipsasuprafeþelor disponibile pentru dezvolta-rea unor astfel de proiecte de mareanvergurã în zone cu potenþial de resursãumanã specializate, lipsa unor facilitãþifiscale atractive pentru potenþialii investi-tori, lipsa de forþã de muncã, în zone cusuprafeþe disponibile adecvate, infras-tructura rutierã precarã ºi nu în ultimul

rând, unele forþe politice, ce nu au reuþitsã înþeleagã cã, dacã Iaºul nu se dezvol-tã din punct de vedere economic, vomavea de suferit cu toþii, indiferent deculoarea politicã. Sigur, nu vom rãmâneîn aceastã zonã a neatractivului, deoare-ce, Iaºul poate redeveni ceea ce a fostodatã - o forþã economicã. Îmi bazezaceasta afirmaþie pe de o parte, pe faptulcã Iaºul este un puternic centru universi-tar, ceea ce asigurã un flux constant depersoane tinere ºi bine educate, care areo importanþã crucialã pentru economiaunei zone într-un context de declindemografic ºi îmbãtrânire, iar pe de altãparte, se observã apariþia primelor parcuriindustriale în zona metropolitanã, faptdatorat implicãrii autoritãþilor locale. Maimult, lucrurile pot sã se redreseze chiarmai bine decât sperãm, dacã þinem contºi de un studiu recent al Bãncii Mondiale,conform cãruia, municipiul Iaºi ar avea undinamism economic ridicat în ciudarezultatelor economice slabe pe ansam-blu. În acest context, Iaºul s-ar puteatransforma în motorul economic ce vapropulsa economia regiunii Nord-Est.

„Iaºul poate redeveni ceea ce afost odatã - o forþã economicã”

- DDooaammnnaa CCiioorrnniiaa,, ccoonnssiiddeerraaþþii ccããbbuuggeettuull aaccttuuaall aallooccaatt jjuuddeeþþuulluuii IIaaººii,, uunnuullddiinnttrree cceellee mmaaii mmaarrii ddiinn þþaarrãã,, ppooaattee ssoolluu-þþiioonnaa,, llaa nniivveell mmiinniimmaall,, ddeeccaallaajjeellee eexxiiss-tteennttee,, ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree eeccoonnoommiicc,, ccuu cceelleellaallttee zzoonnee ddee ddeezzvvoollttaarree aallee þþããrriiii?? CCaarree aarr ffii,, îînn ooppiinniiaa dduummnneeaavvooaass-ttrrãã,, pprroobblleemmeellee ssttrriinnggeennttee aallee jjuuddeeþþuulluuii,,îînn aacceesstt mmoommeenntt??

- În timp ce partea de vest aþãrii s-a dezvoltat într-un ritm

constant, cred cã noi, din pãcate,avem foarte mult de recuperat. Nu

cred cã vom reuºi sã recuperãmdecalajul economic, nici mãcar la

nivel minimal. Noi încã mai discutãmdespre rezolvarea unor probleme debazã, cum ar fi asfaltarea drumurilor,aducþiunea de apã ºi gaz în comune întimp ce, în vest, se discutã la un total altnivel. Cred cã de departe cea mai impor-tantã problemã a judeþului este stareadrumurilor judeþene.

- MMuullttiittuuddiinneeaa ddee sscchhiimmbbããrrii ddiinn aaddmmii-nniissttrraaþþiiaa ppuubblliiccãã,, ppeettrreeccuuttee îînn uullttiimmaappeerriiooaaddãã ººii ccaarree aauu ccuullmmiinnaatt ccuu mmaajjoorrãã-rriillee ssaallaarriiaallee ffããrrãã pprreecceeddeenntt îînn ddoommeenniiuu,,

aauu aavvuutt,, îînnaaiinnttee ddee ttooaattee,, uunn ssccoopp pprreecciiss::ccrreeººtteerreeaa ppeerrffoorrmmaannþþeeii îînn rrâânndduull ffuunncc-þþiioonnaarriilloorr ppuubblliiccii.. PPuutteemm vvoorrbbii,, llaa aacceessttmmoommeenntt,, ddee aattiinnggeerreeaa aacceessttuuii oobbiieeccttiivv??

- Creºterea salariilor nu înseamnã ºicreºterea performanþei în rândul funcþio-narilor publici. Din pãcate, aceste majo-rãri au fost fãcute fãrã studiu de impact,fãrã un etalon pentru performanþã, într-unstil pur heirupist. Prin prisma evenimen-telor din ultima perioadã s-a vãzut clar cãavem nevoie de niºte schimbãri în rândulinstituþiilor publice. Avem nevoie de eva-luãri, de o analizã profundã ºi de soluþiipe termen scurt ºi lung. Chiar dacã prinnoul Cod Administrativ, din 2020, se vorface evaluãri pentru acordarea de recom-pense sau pentru scãderea veniturilor

salariale, atât timp cât nu se va renunþa la subiectivismul care dominã astãziinstituþiile publice, România nu va reuºisã treacã peste momentele critice aleultimelor luni.

- CCaarree ssuunntt pprrooggnnoozzeellee eeccoonnoommiiccoo-ssoocciiaallee ppeennttrruu uurrmmããttoorriiii aannii,, îînn jjuuddeeþþuullIIaaººii,, uunnuull ccaarree vvaa ddeeppã㺺ii,, îînn pprreemmiieerrããppeennttrruu þþaarraa nnooaassttrrãã,, uunn mmiilliioonn ddee lloo-ccuuiittoorrii??

- Iaºul va continua sã se dezvolte natu-ral, direct proporþional cu numãrul popu-laþiei. Din pãcate, chiar dacã vom trecede nivelul de un milion de locuitori, pragestimat pentru 2022, administraþia nueste pregãtitã pentru a face faþã la aceastã situaþie. Tot ceea ce înseam-nã infrastructurã, rutierã, educaþionalã,sanitarã ºi nu numai, este deja depã-ºitã. Fãrã un plan pe termen mediu ºi lung depãºirea milionului de locuitori nu va însemna decât o serie de proble-me în plus. Consider cã este necesarã

o colaborare mult mai strânsã cu autori-tãþile publice locale, în aºa fel, încât, sãfie identificate proiectele necesare caresã suplineascã nevoile unei populaþiimereu în creºtere. În mod normal, dacãIaºul va depãºi un milion de locuitori,acest lucru va însemna ºi mai mulþi banide la buget.

- CCuumm aaþþii ccaarraacctteerriizzaa,, îînn ccââtteevvaa ffrraa-zzee,, aaccttiivviittaatteeaa ccoonnssiilliieerruulluuii jjuuddeeþþeeaannCCaammeelliiaa CCiioorrnniiaa,, îînn aacceeººttii ttrreeii aannii ddeemmaannddaatt??

- Votul meu, alãturi de cel al întregiiechipe PMP, a fost un vot pentru dezvol-tarea judeþului Iaºi. De fiecare datã cândam avut ocazia, am votat fãrã nicio rezer-vã pentru demararea procedurilor ºiimplementarea celor mai importante pro-iecte. De aceea, consider cã întreagamea activitate a fost una în slujba ieºeni-lor ºi a fost una demnã de încrederea pri-mitã din partea ieºenilor la alegerile dinvara anului 2016.

Consilieriijudeþeni,la raport

* dialog cu Camelia Ciornia (PMP), secretar al Comisiei de administraþie publicã ºi achiziþii, membru Comisia destudii, prognoze economico-sociale, industrie, buget, finanþe

„Avem nevoie de niºte schimbãriîn rândul instituþiilor publice”

¸

Noua ediþie de campionat în Liga a IV-a la fotbal a debutat, practic, cuSupercupa, desfãºuratã pe 11 august,

la Paºcani, între campioana Iaºului, MoldovaCristeºti, ºi câºtigãtoarea Cupei României,Unirea Mirceºti. Moldova a avut câºtig decauzã, la limitã, în urma executãrii loviturilorde departajare. La capãtul celor 90 de minu-te de joc, scorul era egal, 1-1, Moldova Cris-teºti egalând la una dintre ultimele faze alejocului, dupã ce a fost condusã aproape tottimpul regulamentar. Cei din Cristeºti s-auimpus ºi la loviturile de la 11 m, câºtigândastfel primul trofeu al sezonului!

CIS, eextremã uurgenþã!Cât priveºte campionatul actual,

care a debutat pe 18 august, ceamai mare problemã o reprezintã, separe, certificatul de identitate sporti-vã (CIS) agreat de Federaþia Româ-nã de Fotbal, fãrã de care reprezen-tantele Iaºului nu au putut, trei ani,consecutiv, sã dispute baraj de pro-movare în Liga a treia. Ultimul caz s-a consumat în varã, când Moldo-va Cristeºti a alergat pânã în ultimulmoment dupã mult doritul certificat,însã, din cauza unor neconcordanþeadministrative, a pierdut la masaverde partida de baraj cu reprezen-tanta judeþului Vaslui!

În mod normal, în ligile a IV-a ºi aV-a echipele pot evolua cu CIS pen-tru asociaþii sportive, dar la Liga a III-a este obligatoriu cel pentru clu-buri sportive. Prin urmare, dupã nefericiteleepisoade din ultimii ani, Asociaþia Judeþeanãde Fotbal Iaºi a hotãrât ca în cazul în carecampioana judeþului nu se prezintã la barajsã-i fie interzis acest drept pentru urmãtoare-le trei sezoane. Moldova Cristeºti are acumCIS pentru cluburi sportive, dar sancþiunearãmâne în picioare, iar AJF practic nu poateobliga participantele din Liga a IV-a sã aibãamintitul act pentru a fi exclus acest motiv lao eventualã neparticipare la barajul pentrupromovare. „„NNuu ppuutteemm ccoonnddiiþþiioonnaa ppee nniimmeennii ssãã aaiibbãã CCIISS ppeennttrruu cclluubbuurrii ssppoorrttiivvee,, aarr ffii oo cchheellttuuiiaallãã ssuupplliimmeennttaarrãã ddee mmããccaarr22..550000 ddee lleeii.. CClluubbuurriillee iinntteerreessaattee ddee pprroommoo-vvaarree aauu aaccuumm CCIISS””, a precizat Sorin Boca,preºedintele AJF Iaºi.

Campioana judeþului Iaºi în sezonul2019/2020 va avea drept de participare labaraj, iar dacã nu întruneºte condiþiile atunci

va merge ocupanta locului secund, ultimaformaþie care ar mai putea reprezenta Iaºului. ªapte din cele ºaisprezece formaþii care au început actuala ediþie decampionat au acum CIS pentru cluburi sportive: Moldova Cristeºti, Flacãra Erbiceni,Unirea Mirceºti, Stejarul Bârnova, ViitorulHârlãu, CS Ciurea ºi CS Tomeºti. Ar fi fostopt, dar CSM Paºcani a fost invitatã în Liga a III-a, iar locul ei în al patrulea eºalon a fost luat de Unirea Scânteia, prima retrogradatã la finalul sezonului trecut.

Stejarul BBârnova, primul llider!

Dupã primele partide disputate în lunaaugust, formaþiile care ºi-au declarat intenþia de a promova – Unirea Mirceºti ºi Flacãra Erbiceni, au avut evoluþii dia-

metral opuse. Mirceºtiul a pornit „ca din tun”, iar Erbiceniul a cedat deja pri-mele puncte, însã trebuie menþionate, la capitolul surprize plãcute, ºi evoluþiilecelor de la CS Stejarul Bârnova – primullider, Unirea Ruginoasa, Viitorul Tg.Frumossau A.S. Þuþora, ultimele douã proaspãt promovate.

ÎÎnn pprriimmaa eettaappãã ss-aauu îînnrreeggiissttrraatt uurrmmãã-ttooaarreellee rreezzuullttaattee:: Unirea Ruginoasa - Stejarul Sineºti 5-3, Unirea Scânteia - Moldova Cristeºti 2-2, Viitorul Tg.Frumos -CS Ciurea 4-3, Victoria Leþcani - ProgresulDeleni 3-0, Viitorul Hârlãu - Unirea Mirceºti 1-4, CS Tomeºti - CS Stejarul Bârnova 0-5, Gloria Bãlþaþi - AS Flacãra Erbiceni 2-2, A.S. Þuþora – Biruinþa Mi-rosloveºti 5-2.

EEttaappaa aa IIII-aa ((2255 aauugguusstt))CS Ciurea - Unirea Scânteia 3-2Progresul Deleni - Viitorul Tg.Frumos 0-5Unirea Mirceºti - Victoria Leþcani 1-1CS Stejarul Bârnova - Viitorul Hârlãu 3-0AS Flacãra Erbiceni - CS Tomeºti 7-1Stejarul Sineºti - A.S. Þuþora 1-3Moldova Cristeºti - Unirea Ruginoasa 2-1Biruinþa Mirosloveºti - Gloria BãlþaþiEEttaappaa vviiiittooaarree ((11 sseepptteemmbbrriiee))Stejarul Sineºti - Moldova CristeºtiUnirea Ruginoasa - CS Ciurea Unirea Scânteia - Progresul DeleniViitorul Tg.Frumos - Unirea MirceºtiVictoria Leþcani - CS Stejarul BârnovaViitorul Hârlãu - AS Flacãra ErbiceniCS Tomeºti - Biruinþa MirosloveºtiA.S. Þuþora - Gloria Bãlþaþi –– amânat.

Start ººi lla LLiga aa VV-aa!Duminicã, 25 august, a debutat ºi Liga a

V-a. Debutat este impropriu spus, deoareceau desfãºurat primele partide doar reprezen-tantele Seriilor I ºi II, Seria a III-a, din zonaPaºcani aflându-se deja la etapa cu numãruldoi, dupã cea desfãºuratã duminicã, 18august. Rezultatele:

SSeerriiaa IIPrutul Prisãcani – Avântul Golãieºti -

amânatFulgerul Þibãneºti 2016 – Voinþa Bosia

3-0Stejarul Dobrovãþ – Voinþa Voineºti 1-2Podgoria Cozmeºti – CS ªtiinþa Miros-

lava II 3-1Viitorul Ciorteºti – Astra Rãducãneni 5-2SSeerriiaa aa IIII-aaUnirea Podu Iloaiei – ACS Sportul Studen-

þesc Iaºi 1-8Voinþa Bivolari – Viitorul Plugari 3-5AFC Movileni – AS Holboca 3-7C.Press Gropniþa – Gloria Româneºti 2-1Com-Val Valea Lupului - AS Genotur Bel-

ceºti 3-4Sãgeata Victoria - a statSSeerriiaa aa IIIIII-aaCSM II Paºcani – Viitorul Hãrmãneºti 4-1Unirea Al.I.Cuza – AS Locomotiva

Paºcani 3-1Siretul Stolniceni-Prãjescu - Voinþa Moþca 3-1AS Todireºti – Viitorul Hãlãuceºti 3-0Viitorul Brãeºti – NG Topile 3-3ASS Zimbrul Boureni – Viitorul Muncel 1-1Recolta Conþeºti – Spicul Heleºteni -

amânat..

Fotbalul rural, din nou la start!

În cele 5 serii din Liga a treia, sezonul2019-2020, competiþie care a debutat pe24 august, sunt repartizate 80 de echipe,16 dintre acestea din zona Moldovei,cãreia îi corespunde Seria 1. Acesteasunt AFC Botoºani 2, ACS ForestaSuceva, ACS ªomuz Fãlticeni, CSMBucovina Rãdãuþi, CS ªtiinþa Miroslava,

CSM Paºcani (care, deºi a retrogradat, lafinele ediþiei trecute de campionat, a fostinvitatã sã participe din nou în com-petiþie, dupã ce o altã formaþie s-aretras), FC Ozana Târgu Neamþ, ACSMCeahlãul Piatra Neamþ, CS AerostarBacãu, CSM Bacãu, ACS Huºana Huºi,ACS KSE Târgu Secuiesc, CSM Focºani

2007, ACS Suporter Club Oþelul Galaþi,CS Sporting Lieºti, ACS UniversitateaDunãrea de Jos Galaþi

În prima etapã, CSM Paºcani a jucatacasã, în compania ACS Suporter ClubOþelul Galaþi – scor 1-2, iar CS ªtiinþaMiroslava a evoluat la Piatra Neamþ, cuCeahlãul, pierzând cu 1-2, dupã un golmarcat de gazde în minutul 94!

Etapa viitoare, pe 31 august, CS ªtiinþaMiroslava va întâlni CSM Paºcani, în der-biul judeþului Iaºi, pe terenul din Uricani.

august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ACTIVITÃTI SPORTIVE29

CCllaassaammeenntt,, LLiiggaa aa IIVV-aa1. CS Stejarul Bârnova 2 2 0 0 8-0 6p2. Viitorul Tg.Frumos 2 2 0 0 9-3 6p3. A.S. Þuþora 2 2 0 0 8-3 6p4. AS Flacãra Erbiceni 2 1 0 0 9-3 4p5. Unirea Mirceºti 2 1 1 0 5-2 4p6. Victoria Leþcani 2 1 1 0 4-1 4p7. Moldova Cristeºti 2 1 1 0 4-3 4p8. Unirea Ruginoasa 2 1 0 1 6-5 3p9. CS Ciurea 2 1 0 1 6-6 3p10. Gloria Bãlþaþi 1 0 1 0 2-2 1p11. Unirea Scânteia 2 0 1 1 4-5 1p12. Biruinþa Mirosloveºti 1 0 0 1 2-5 0p13. Stejarul Sineºti 2 0 0 2 4-8 0p14. Viitorul Hârlãu 2 0 0 2 1-7 0p15. Progresul Deleni 2 2. 0 0 0-8 0p16. CS Tomeºti 2 0 0 0 1-12 0p

IIeeººeeaannccaa AAlliinnaa PPiieeppttuu-PPooppaa,, aauurr llaaJJooccuurriillee EEuurrooppeennee aallee VVeetteerraanniilloorr!!La Torino s-a încheiat recent ediþia 2019a Jocurilor Europene ale Veteranilor,organizatã o datã la patru ani, o com-petiþie extrem de atractivã ºi presti-gioasã. Ieºeanca Alina Pieptu-Popa,fostã campionã naþionalã, care a revita-lizat ca antrenor secþia de badminton aclubului Politehnica Iaºi, a fost una din-tre protagonistele disciplinei la care s-aconsacrat ca sportivã, badmintonul fiinduna dintre cele 29 de discipline sportivela care s-a concurat. Alina (susþinutã încompetiþie de CS Preventis Iaºi) acucerit douã medalii de aur, una la sim-plu feminin peste 40 de ani ºi cealaltãla dublu feminin, peste 35 de ani. Lacategoria dublu mixt, peste 40 de ani,Alina Pieptu-Popa a intrat în posesiamedaliei de bronz.

IIaaººuull,, rreepprreezzeennttaatt llaa „„CChhaammppiioonnss BBoowwll””Între 9 ºi 16 septembrie, la Umag(Croaþia), se va desfãºura turneul detenis „Champions Bowl”, la care dinRomânia, la categoria de vârstã Under10, s-a calificat Andreea Denisa Tãnase,de la TC Leo Iaºi. La aceeaºi categoriede vârstã, România va fi reprezentatã ºide Rareº Trandafir, de la ACS LumiroBârlad, ºi el calificat la „ChampionsBowl”, ca ºi Andreea, tot în urma unuiturneu desfãºurat la Bucureºti.

ªªaahhuull iieeººeeaann,, llaa îînnããllþþiimmeeLa Campionatele Europene de ºahclasic pentru copii ºi juniori,desfãºurate în august, la Bratislava, aparticipat ºi ieºeanca Miruna Lehaci(15 ani), de la CS Politehnica Iaºi. Cuun total de 6 puncte, Miruna aîncheiat concursul pe locul 9, aceastafiind cea mai bunã clasare din toatãdelegaþia României, care a cuprins 33de ºahiºti. La categoria de vârstã aMirunei au participat 96 de ºahiste, iar în întregul concurs s-au prezentat

sportivi din 48 de þãri.

PE SCURT

* în runda inauguralã, CSM Paºcani a pierdut acasã (1-2) cu ACSSuporter Club Oþelul Galaþi, iar CS ªtiinþa Miroslava a fost învinsã laPiatra Neamþ, de Ceahlãul (2-1), dupã un gol marcat în minutul 94!

Derbiul judeþului Iaºi, în liga a treia, la Miroslava!

august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roHOTÃRÂRI CJ10

HOTÃRÂREAnr.220privind aprobarea valorii revizuite a devizului general ca urmare a instituirii unormãsuri în domeniul investiþiilorpublice ºi a unor mãsuri fiscalbugetare de modificare ºi completare a unor acte normative ºi prorogarea unortermene, precum ºi pentru acompensa majorarea preþurilorprincipalelor materii prime pentru obiectivul de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 282D: Româneºti – PoduIloaiei (Intersecþie DJ 281 Km14+834) – Popeºti – Mãdârjac,km 6+057 – 14+834, km 17+684 – 24+036, km 25+036 – 38+828”

Art. 1 Se aprobã revizuirea devizuluigeneral aferent obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 282D:Româneºti – Podu Iloaiei (Intersectie DJ 281 Km 14+834) – Popeºti –Mãdârjac, km 6+057 – 14+834, km17+684 – 24+036, km 25+036 –38+828” parte integrantã din prezentahotãrâre, astfel:

Valoare totalã investiþie =77.991.466,36 lei (inclusiv TVA), dincare:

Construcþii montaj = 73.123.112,34lei (inclusiv TVA)

HOTÃRÂREAnr.222privind aprobarea valorii revizuite a devizului general caurmare a instituirii unor mãsuriîn domeniul investiþiilor publice ºia unor mãsuri fiscal bugetare demodificare ºi completare a unoracte normative ºi prorogareaunor termene, precum ºi pentrua compensa majorarea preþurilorprincipalelor materii prime pentru obiectivul de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 208 G: Kogãlniceni – Oboroceni – intersecþie DJ 280D, km 18+223 –23+616”

Art.1 Se aprobã revizuirea devizulgeneral aferent obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 208 G:Kogãlniceni – Oboroceni – intersecþie DJ280 D, km 18+223 –23+616” parteintegrantã din prezenta hotãrâre, astfel:

Valoare totalã investiþie =12.024.701,17 lei (inclusiv TVA), dincare:

Construcþii montaj = 11.358.080,96lei (inclusiv TVA)

HOTÃRÂREAnr.224privind actualizarea devizuluigeneral (dupã încheierea contractului de lucrãri) pentruobiectivul de investiþie „Modernizare drum judeþean, DJ208 F: Heci (intersecþie DJ 208)– Tãtãruºi – Iorcani – lim. Jud.Suceava, km.0+000 –12+462”

Art.1 Se aprobã actualizarea devizuluigeneral aferent obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean, DJ 208 F:Heci (intersecþie DJ 208) – Tãtãruºi –Iorcani – lim. Jud. Suceava,km.0+000÷12+462“ parte integrantãdin prezenta hotãrâre, astfel:

Valoarea totalã a investiþiei:26.700.666,93 lei cu T.V.A. din care:

Constructii montaj (C+M):24.963.554,63 lei cu T.V.A.

HOTÃRÂREAnr.225privind aprobarea valorii revizuite a devizului general caurmare a instituirii unor mãsuriîn domeniul investiþiilor publice ºi a unor mãsuri fiscalbugetare de modificare ºi completare a unor acte normative ºi prorogarea unortermene, precum ºi pentru acompensa majorarea preþurilorprincipalelor materii prime pentru obiectivul de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 280D: Intersecþie DN 28A(Ruginoasa) – Heleºteni,km.0+000 – 6+464”

Art.1 Se aprobã revizuirea devizu-lui general aferent obiectivului de investiþie „Modernizare drum judeþeanDJ 280D: Intersecþie DN 28A (Ruginoa-sa) – Heleºteni, km.0+000÷6+464“parte integrantã din prezenta hotãrâre,astfel:

Valoare totalã investiþie =19.283.095,41 lei (inclusiv TVA), dincare:

Construcþii montaj = 18.247.598,40lei (inclusiv TVA)

HOTÃRÂREAnr.227privind aprobarea creditului de angajament în valoare de5.003,639 mii lei pentru perioada 2019-2020 în vedereafinanþãrii obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ281 B: Coarnele Caprei - Arama, km 10+770 –12+593”

Art.1 Se aprobã creditul de angaja-ment în valoare de 5.003,639 mii leipentru perioada 2019-2020 în vedereafinanþãrii obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 281 B:Coarnele Caprei - Arama, km 10+770–12+593” defalcat astfel:

2019- 2.855,052 mii lei2020 - 2.148,587 mii lei

HOTÃRÂREAnr.228privind aprobarea valorii revizuitea devizului general ca urmare ainstituirii unor mãsuri în domeniulinvestiþiilor publice ºi a unormãsuri fiscal bugetare de modificare ºi completare a unoracte normative ºi prorogareaunor termene, precum ºi pentrua compensa majorarea preþurilorprincipalelor materii prime pentruobiectivul de investiþie „Moderni-zare drum judeþean DJ 244D:limita judeþului Vaslui - Dolheºti –Ciorteºti – Coropceni (intersecþieDN 24), km 25+500–32+800 –km 34+800-38+693”

Art.1 Se aprobã revizuirea devizuluigeneral aferent obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 244D:

limita judeþului Vaslui - Dolheºti – Cior-teºti – Coropceni (intersecþie DN 24), km25+500–32+800 – km 34+800-38+693” parte integrantã din prezentahotãrâre, astfel:

Valoare totalã investiþie =33.565.875,73 lei (inclusiv TVA), dincare:

Construcþii montaj = 31.330.737,75lei (inclusiv TVA)

HOTÃRÂREAnr.232privind aprobarea creditului de angajament în valoare de 22.083,126 mii lei pentruperioada 2019-2020 în vedereafinanþãrii obiectivului de investiþie“Modernizare drum judeþean DJ 249 E:DN 28 (Tomeºti) -Þuþora, km 0+000 –7+837”

Art.1 Se aprobã creditul de angaja-ment în valoare de 22.083,126 mii leipentru perioada 2019-2020 în vedereafinanþãrii obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 249 E:DN 28 (Tomeºti) - Þuþora, km 0+000–7+837” defalcat astfel:

2019 - 10.225,704 mii lei2020 - 11.857,422 mii lei

HOTÃRÂREAnr.237privind aprobarea realizãriiobiectivului de investiþii „Construire bazin olimpic, ªos. Manta Roºie nr. 17, Iaºi” ºi includerea în bugetul pe anul2019 al Judeþului Iaºi – ConsiliulJudeþean Iaºi a fondurilor necesare pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal

Art. 1 Se aprobã realizarea obiectivuluide investiþii „Construire bazin olimpic,ªos. Manta Roºie nr.17, Iaºi”, cu ovaloare estimativã de 104.500.000 lei.

Art. 2. Se aprobã includerea în bugetulpe anul 2019 al Judeþului Iaºi - Consiliul

Judeþean Iaºi a sumei de 133.250 lei (cuTVA) pentru elaborarea Planului Urbanis-tic Zonal la obiectivul de investiþii „Con-struire bazin olimpic, ªos. Manta Roºienr.17, Iaºi”.

HOTÃRÂREAnr.230privind aprobarea valorii revizuite a devizului general caurmare a instituirii unor mãsuriîn domeniul investiþiilor publice ºia unor mãsuri fiscal bugetare demodificare ºi completare a unoracte normative ºi prorogareaunor termene, precum ºi pentrua compensa majorarea preþurilorprincipalelor materii prime pentru obiectivul de investiþie:„Modernizare drum judeþean DJ 201 C: lim. judeþ Neamþ –Rãchiteni – intersecþie DN 28,km 10+500 –16+350”

Art.1 Se aprobã revizuirea devizuluigeneral aferent obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 201 C:lim. Judeþ Neamþ – Rãchiteni – intersec-þie DN 28, km 10+500 –16+350” par-te integrantã din prezenta hotãrâre, astfel:

Valoare totalã investiþie =15.638.506,05 lei (inclusiv TVA), dincare:

Construcþii montaj = 14.787.661,91lei (inclusiv TVA)

HOTÃRÂREAnr.233privind aprobarea valorii revizuite a devizului general caurmare a instituirii unor mãsuriîn domeniul investiþiilor publice ºia unor mãsuri fiscal bugetare demodificare ºi completare a unoracte normative ºi prorogareaunor termene, precum ºi pentrua compensa majorarea preþurilorprincipalelor materii prime pentru obiectivul de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 249D: intersecþie DJ 249E –Moreni – Prisãcani – Mãcãreºti– Grozeºti – intersecþie DJ 244F, km.7+660 – 36+329”

Art.1 Se aprobã revizuirea devizuluigeneral aferent obiectivului de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 249D:intersecþie DJ 249 E - Moreni - Prisãcani- Mãcãreºti - Grozeºti - intersecþie DJ244F, km.7+660-36+329“ parte inte-grantã din prezenta hotãrâre, astfel:

Valoare totalã investiþie =78.969.122,17 lei (inclusiv TVA), dincare:

Construcþii montaj = 75.201.108,51lei (inclusiv TVA)

august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro INFORMATII UTILE 11¸

Prin Strategia Naþionalã de DezvoltareDurabilã, þara noastrã a stabilitcadrul naþional pentru susþinerea

Agendei 2030 ºi implementarea obiective-lor. Strategia susþine dezvoltarea Românieipe trei piloni principali, respectiv econo-mic, social ºi de mediu.

Consiliul Judeþean Iaºi este prima unita-te administrativ teritorialã din Româniacare ºi-a asumat localizarea obiectivelorde dezvoltare durabilã din Agenda 2030,prin calitatea sa de partener în cadrul pro-iectului transnaþional „Oraºe echitabile:integrarea Agendei 2030 în politicile loca-le în perioada de migrare ºi flux de refu-giaþi”, finanþat prin programul EUROPEAID, liderul de proiect fiind Regiunea Emilia Romagna, Italia.

În cadrul proiectului se urmãreºte con-ºtientizarea ºi implicarea activã a cetãþeni-lor, organizaþiilor ºi factorilor de decizie înlocalizarea obiectivelor de dezvoltare dura-bilã: egalitatea de ºanse, oraºe ºi comuni-tãþi durabile, schimbãri climatice ºi pace,dreptate ºi instituþii puternice ºi promova-rea unei cooperãri descentralizate înimplementarea scopurilor Agendei 2030locale în 8 regiuni din Uniunea Europeanã.

Agenda 22030 - ddirecþii strategice ppentru planul llocal

La nivelul judeþu-lui Iaºi au fost adop-tate drept direcþiistrategice pentruplanul local al Agen-da 2030 prevenireaºi combaterea vio-lenþei împotriva fe-meilor , asigurareaparticipãrii echilibra-te ºi efective a feme-ilor ºi a egalitãþii deºanse la ocupareaposturilor de condu-cere la toate niveluri-le, continuarea re-ducerii disparitãþilorsalariale între femeiºi bãrbaþi.

Deºi persoanele de gen femi-nin reprezintã mai bine de jumãtate dinpopulaþia planetei, acestea nu se bucurã

peste tot de aceleaºi drepturi ºi libertãþi cabãrbaþii, existând chiar regiuni ºi þãri încare le este îngrãdit accesul la educaþie ºiformare profesionalã, chiar ºi la educaþiaprimarã, nu beneficiazã de aceleaºi opor-tunitãþi la angajare ca bãrbaþii, primescsume mult mai mici pentru aceeaºi mun-cã prestatã la fel ca bãrbaþii, sunt discrimi-nate în ceea ce priveºte accesul la funcþii-le de conducere în sectorul privat sau pu-blic, le este îngrãditã implicarea în politicãºi dreptul de a fi alese în funcþii de demni-tate publicã. În aceste condiþii, umanitateanu-ºi poate valorifica întregul potenþialdacã femeile nu se bucurã de aceleaºidrepturi ºi libertãþi ca bãrbaþii, aºa cumsunt prevãzute în Declaraþia Universalã aDrepturilor Omului.

Prin implementarea Obiectivului deDezvoltare Durabilã (ODD) 5 din Agenda2030 se doreºte eliminarea oricãrei formede discriminare între femei ºi bãrbaþi (eco-nomicã, socialã, politicã, culturalã), redu-cerea disparitãþilor socioeconomice înfuncþie de gen, întãrirea instituþiilor ºi pro-movarea de politici active pentru preveni-

rea ºi combaterea violenþei

împotriva femeilor ºi fetelor, elaborareaunor mãsuri þinând cont de specificul fiecã-rei regiuni, þãri sau comunitãþi pentru facili-tarea accesului femeilor la educaþie, afir-marea socioprofesionalã, reducerea dife-renþelor de salarizare între bãrbaþi ºi femeiprin raportare la aceeaºi muncã prestatã.

În România, problematica de gen a fostreglementatã prin Legea nr. 202 din 2002,privind egalitatea de ºanse ºi de tratamentîntre femei ºi bãrbaþi, modificatã ºi com-pletatã prin Legea nr. 229 din 2015, princare se garanteazã afirmarea capacitãþilor,nevoilor ºi aspiraþiilor diferite alefemeilor ºi tratamentul egalîn raport cu bãrbaþii.În 2018 s-a apro-bat Strategianaþionalã privind

promovareaegalitãþii de ºan-se între femei ºi bãrbaþi ºi prevenirea ºicombaterea violenþei domestice pentru

perioada 2018-2021 ºi Planul operaþi-onal pentru perioada 2018 –

2021 pentru implemen-tarea strategiei.

Rata vviolenþeidomestice este mmai mmare în mmediul rrural

La nivelul judeþuluiIaºi, funcþioneazã Comi-sia Judeþeanã pentruEgalitate de ªanse întrebãrbaþi ºi femei.

Analiza sociodemo-graficã descrie situaþiafemeii din judeþ prinindicatori statistici. Ast-fel, femeile reprezintãmai mult de jumãtate din

populaþia judeþului, cele maimulte locuind în mediul rural. Con-

form statisticilor, rata violenþei domesticeîn care femeia este victimã este mai mare

în mediul rural. Din analiza balanþei forþeide muncã rezultã cã ratã de activitate ºicea de ocupare la femei este mai micãdecât la bãrbaþi, în timp ce ºomajul estemai ridicat la bãrbaþi decât la femei.

O altã problemã de gen se referã la fap-tul cã munca prestatã de femei în cadrulpropriei gospodãrii (familia proprie saucea extinsã) nu este remuneratã, fãrã per-spectiva de a obþine beneficii contributive:servicii de sãnãtate, servicii sociale (ajutorde ºomaj), pensie. Fenomenul munciicasnice prestatã de femei este destul deextins în spaþiul rural, în comunitãþi tradi-þionale, unde persistã concepþii conserva-toare conform cãrora femeii îi este alocatun rol domestic-îngrijirea copiilor ºi vârstnicilor, administrarea treburilor gos-podãreºti. Rata sãrãciei creºte semnificativîn cazul femeilor singure, familiilor mono-parentale, formate de obicei din mamã ºi un copil sau familiilor formate din doiadulþi cu 3 sau mai mulþi copii.

O problemã de gen insuficient sau difi-cil de evaluat din punct de vedere sociolo-gic este migraþia temporarã a femeilor la

muncã înstrãinãtate

care are efectemultiple, combi-

nate ºi complexe, ce afecteazã întreg sistemul

social, conducând la reducerearatei natalitãþii, îmbãtrânirea po-

pulaþiei ºi chiar creºterea ratei morta-litãþii. Emigranþii sporesc rata de fertili-tate a þãrii de destinaþie, reducându-o pe cea a þãrii de plecare.

Violenþa îîmpotrivafemeilor - ccea mmai

gravã pproblemã de ggen îîn RRomânia

Una dintre problemele analizateîn cadrul ODD5 este aceea a sub-

reprezentãrii femeilor în structu-rile deliberative politico-ad-ministrative. La nivelul ad-ministraþiei publice judeþe-

ne ºi locale nu s-au sem-nalat pânã a-cum proble-me care þin

de accesulfemeilor la ocuparea funcþii-

lor publice, ele fiind de fapt majoritare înraport cu bãrbaþii la acest capitol.

Violenþa împotriva femeilor rãmâne ceamai gravã problemã de gen în România,recunoscutã în legislaþia din þara noastrãprin ratificarea Convenþiei de la Istanbul,intratã în vigoare în septembrie 2016.

Rapoartele statistice indicã faptul cã înanul 2017, la nivel naþional ºi-au pierdutviaþa 52 de femei ºi fete ca urmare a vio-lenþei domestice. La nivelul judeþului, înacest moment nu existã un sistem integratde gestiune a datelor referitoare la femeileaflate în situaþii de dificultate: femei victi-me ale violenþei domestice, femei abuzate,femei traficate, femei hãrþuite fizic ºi/saupsiho-emoþional. În urma interogãrii WorldWide Web nu rezultã statistici referitoare laviolenþa împotriva femeilor cu referire lasituaþia judeþului Iaºi, cazurile fiind soluþi-onate de servicii publice furnizate de insti-tuþii de profil din subordinea ConsiliuluiJudeþean, prin Direcþia Generalã de Asis-tenþã Socialã ºi Protecþia Copilului ºi oserie de organizaþii non guvernamentale.

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilã, adoptatã la Adunarea Generalã a OrganizaþieiNaþiunilor Unite (ONU) de la New York, cu obiective economice, sociale ºi de mediu care vizeazã întreaga planetã a fost ratificatã ºi de þara noastrã, la Summit-ul privind

dezvoltarea din septembrie 2015. În cadrul Agendei, se regãsesc 17 Obiective de Dezvoltare Durabilã (ODD), reunite sub denumirea de Obiective Globale, cu 169 þinte, care stabilesc o agendã de acþiune pentru urmãtorii 15 ani, în vederea eradicãrii sãrãciei

extreme, combaterii inegalitãþilor ºi a injustiþiei ºi protejãrii planetei pânã în anul 2030

Agenda 2030

Judeþul Iaºi, parte a obiectivelordezvoltãrii durabile

august 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roDESTINATII12 ¸

Organizatorii FestivaluluiInternaþional de Literaturã

ºi Traducere Iaºi (FILIT) anunþãprimele nume de scriitoristrãini ce vor fi prezenþi

la Iaºi, în perioada 2-6 octombrie 2019,

la cea de-a VII-a ediþie a festivalului.

Printre numele strãineconfirmate, se nu-mãrã ºi Richard

Ford, unul dintre ceimai apreciaþi scrii-tori americani con-temporani, primulscriitor care a pri-mit în acelaºi anatât Premiul Pu-litzer, cât ºi PEN/Faulkner Award forFiction, pentru ro-manul „Ziua Indepen-denþei”.

La FILIT va fi prezent ºi unuldintre cei mai mari scriitori ruºi ai momen-tului. Considerat cel mai important candi-dat rus la premiul Nobel pentru literaturã,Mihail ªîºkin este singurul scriitor care aprimit toate cele trei mari premii literareruseºti: Russian Booker Prize, RussianNational Bestseller ºi Big Book Prize.

De asemenea, publicul va avea ocazia de a o întâlni pe María Dueñas, scriitoareadin Spania ale cãrei romane au devenit

bestseller-uriinternaþionale, fiindtraduse în peste 35de limbi. Romanulsãu „Iubirile croito-resei” s-a vândut înpeste un milion de

exemplare ºi a fostadaptat pentru televi-

ziune, cu mare succesinternaþional.

Laureat al premiului Gon-court ºi al altor premii literare

importante, scriitorul ºi traducãtorul fran-cez Mathias Enard se va întâlni cu publiculromân în cadrul FILIT. Alþi scriitori francezicunoscuþi care vor fi prezenþi la FILIT suntYannick Haennel ºi Lionel Duroy.

Întâlniri de excepþie vor fi ºi cu scriitoriiSjon (Islanda) ºi Kim Leine (Danemarca),laureaþi ai Premiului pentru Literaturã al Consiliului Nordic. Operele lui Sjon(Sigurjón Birgir Sigurðsson) au fost tradu

se în 30 de limbi.Este autorul multora dintre melo-

diile celebrei Björk ºi a fost nominalizat laPremiul Oscar pentru versurile din coloanasonorã a filmului „Dancer in the Dark”,regizat de Lars von Trier. Unul dintre cei maicunoscuþi scriitori din Danemarca, Kim Leine a primit numeroase premii, iar roma-nul sãu „Profeþii din Fiordul Vesniciei”

este vândut în peste 20 deþãri. Publicul va aveaocazia sã îl cunoascãºi pe Herman Koch,unul dintre cei maipopulari scriitoridin Olanda, fiind ºiactor, realizator de

televiziune ºi jur-nalist. Romanul

sãu „Cina”a fost tradusîn 21 de limbi.

Activistã ppentrudrepturile oomului, în ccapitala MMoldovei

Un alt nume de excepþie confirmat laFILIT este scriitoarea turcã, activistã pentrudrepturile omului, Asli Erdogan. A lucrat laCentrul European de Cercetãri Nucleare dinGeneva, iar din 1996 s-a dedicat literaturiiºi jurnalismului. A fost arestatã ºi închisã înaugust 2016, împreunã cu colegii dinredacþia ziarului de opoziþie la care scria(Özgür Gündem). În 2017 i s-a decernatPremiul pentru Pace Erich Maria Remar-que, iar în 2018, Premiul Simone de Beau-voir pentru libertatea femeilor.

Numelor de mai sus li se alãturã ºi Ahmed

Saadawi (poet, ro-manicer ºi realiza-tor de filme docu-mentare din Irak,câºtigãtor al Pre-miului Interna-þional pentru Fic-

þiune Arabicã ºinominalizat la Man

Booker Prize), IlijaTrojanov (Bulgaria-Ger-

mania; adaptarea cinema-tograficã dupã cartea sa „Lumea

e mare, iar salvarea se ascunde dupã colþ”a câºtigat peste 20 de premii de festival),Svetislav Basara (scriitor de marcã din Ser-bia, numit de critica internaþionalã „unnebun, un geniu, un anarhist, un insolent,un entertainer, un sentimental”, fiind „înliteraturã ceea ce este Kusturica pentrucinematografie”), Drago Janèar (unul dintrecei mai cunoscuþi scriitori, eseiºti ºi dra-maturgi din Slovenia, tradus în peste 21 delimbi, câºtigãtor a numeroase premii, prin-tre care ºi Premiul Uniunii Europene pentruLiteraturã) sau Geneviève Damas (scriitoa-re, actriþã ºi regizoare a scenei contempo-rane din Belgia).

FILIT este organizat de Muzeul Naþional al Literaturii Române Iaºi ºi finanþat de Consiliul Judeþean Iaºi,fiind considerat unul dintre cele mai mari festivaluri literare

din Europa. Cea de-a VII-a ediþie va avea loc în perioada 2-6 octombrie la Iaºi, reunind scriitori, traducãtori,

manageri culturali, editori, jurnaliºti din întreaga lume

La ediþia din acest an ºi-au confirmatprezenþa nume mari din teatrul românesc.Evenimentul va avea un Prolog pe 29 sep-tembrie ºi un show case al Teatrului„Luceafãrul”, organizatorul evenimentului,în zilele de 1 ºi 2 octombrie.

Pe 29 septembrie, Sala mare a Teatrului„Luceafãrul” va gãzdui un spectacol inedit –„Chiritza în concert”, o creaþie de Ada Mileadupã Vasile Alecsandri ºi Matei Millo.Proiectul a fost realizat cutrupa TeatruluiNaþional „Lucian Blaga” din Cluj Napoca,instituþie care a împlinit 100 de ani de exis-tenþã în acest sezon.

O revizitare ludicã a cunoscutului text allui Vasile Alecsandri, spectacolul va fi unProlog laFestivalul Internaþional de Teatru

pentru Publicul Tânãre, manifestare ajunsã

la cea de-a XII-a ediþie. Reprezentaþia este oversiune muzicalã a peripeþiilor CoaneiChiriþa interpretatã acum de actriþa AncaHanu. În concert se vor afla ºi CornelRãileanu (Bârzoi), Mihnea Blidariu(Aristitza), Cristian Rigman (Calipsitza),Sânziana Tarþa (Lulutza), Miron Maxim(Gulitzã), Matei Rotaru (Leonash), RaduDogaru ºi Cosmin Stãnilã (Sharlatanii).Cântecele sunt imaginate de Ada Milea ºiAnca Hanu, scenografia, de AlexandraConstantin.

Dimineþile vor avea în agende spectacolepentru cei mici, iar serile le vor aparþinetinerilor ºi maturilor, cu propuneri scenicerealizate de regizori de top din toate gener-aþiile (Gigi Cãciuleanu, Alexandru Dabija,Radu Afrim, Ada Milea, Cristi Juncu,

Bogdan Georgescu, Ioana Pãun, CatincaDrãgãnescu, Theodor Bogdan Olteanu etc),produse de aºezãminte de stat (TeatrulNaþional Cluj Napoca, Teatrul Mic Bucureºti,Teatrul Act Bucureºti, Teatrul TineretuluiPiatra Neamþ etc) sau independente(Reactor de Creaþie ºi Experiment ClujNapoca, Giuvlipen, Point, Apollo 111,unteatru din Bucureºti etc), cu distribuþiicare includ nume sonore din teatrul nostru,dar ºi debutanþi.

Marcel IIureº îîl aaduce pe sscenã ppe MMoº NNichifor

Printre invitaþii de mare calibru care vor fiprezenþi în FITPTI se numãrã Marcel Iureº,Florin Piersic Jr., Tudor Chirilã, MariaPopistaºu, Diana Cavaliotti, RodicaMandache, Ruxandra Maniu, Nicoleta Lefter,Ion Alexandru, Rolando Matsangos. MarcelIureº va înnobila seara de deschidere a fes-tivalului, 3 octombrie, ora 19, în MoºNichifor, o adaptare extrem de ludicã apovestirii omonime a lui Ion Creangã real-izate de Alexandru Dabija la Teatrul Act, încadrul proiectului sãu artistic de recitire

scenicã a scrierilor marelui povestitor.„AAlleexxaannddrruu DDaabbiijjaa ººii-aa ssttrruuccttuurraatt ccrreeaaþþiiaa ppeeddoouuãã ddoommiinnaannttee:: mmaatteerriiaalluull nnaarraattiivv tteeaattrraall-iizzaatt ccuu ffiiddeelliittaattee,, ddeeffrriiººâânndd aarrhhaaiissmmee ººiirreeggiioonnaalliissmmee ppee ccaarree nniimmeennii nnuu llee-aarr pprrii-cceeppee aazzii,, rreeoorrggaanniizzâânndd ssuuiittaa ddee eeppiissooaaddee ººiiîînncceeppâânndd ssppeeccttaaccoolluull ccuu îînnccããrrccaattuull ccaallaa-bbaallââccuulluuii îînn ccããrruuþþãã,, ººii ssuussþþiinneerreeaaaaccttoorriicceeaassccãã.. MMaarrcceell IIuurreeºº,, uunn pprriieetteenn aallffeessttiivvaalluulluuii nnoossttrruu,, llaa ccaarree rreevviinnee ddee ccââþþiivvaaaannii,, ee ppoonnddeerraatt,, gghhiidduuºº,, ccuu rreessuurrssee iinnffiinniittee,,jjooaaccãã iinnffiinniitteezziimmaall,, aarrmmâânndduu-ººii îînnttrreeaaggaa aarrttii-lleerriiee-ggllaass,, ppoossttuurrãã,, ppaauuzzee ssuuggeessttiivvee,, mmiimm-

iiccãã,, ggrraaddaatt,, sseedduuccâânndd pprriivviittoorruull.. ÎÎnn rroolluullMMaallccaa,, ttâânnããrraa aaccttrriiþþãã RRuuxxaannddrraa MMaanniiuu îîlluurrmmeeaazzãã llaa ppaass,, llaa ggaalloopp,, ccuumm ee ccaazzuull,, sseellaassãã gghhiiddaattãã,, ddaarr îîll sseeccoonnddeeaazzãã ddee ppee oo ppoozz-iiþþiiee eecchhiivvaalleennttãã,, ccoonnttrriibbuuiinndd llaa uunniissoonn îînndduueettuull aaccttoorriicceesscc.. MMaaii mmaarree ddrraagguull!!””, aspus selecþionerul FITPTI, criticul de teatruOltiþa Cîntec, directorul artistic de laLuceafãrul.

Biletele au fost puse în vânzare începândde miercuri, 14 august. Spectacolul „MoºNichifor” este recomandat spectatorilor cuvârsta peste 14 ani.

Reacreditat de o comisie internaþionalã de experþi ca festivalremarcabil, apreciere oferitã pentru al ºaselea an consecutiv

de reprezentanþii Asociaþiei Europene a Festivalurilorcu sediul la Bruxelles, Festivalul Internaþional de Teatru pentru

Publicul Tânãr se va desfãºura în perioada 3-10 octombrie

FFeessttiivvaalluull IInntteerrnnaaþþiioonnaall ddee TTeeaattrruu ppeennttrruuPPuubblliiccuull TTâânnããrr aa aajjuunnss llaa eeddiiþþiiaa ccuu nnuummããrruull XXIIII

Primele nume anunþate la FILIT. Personalitãþiale literaturii mondiale vin la Iaºi

Mihail Sîºkin

Richard Ford

María Dueñas