Donw Popnscu Lmru FnaNca

RAZBUNAREA BARBARI L OR.2ooo DE ANI FARA OVIDIIJS

LA TOMIS

AAIDEEA*r*or*uolx'

CUPRINS

t Dorin POPESCU, ARGUMENT I Ir Liviu FRANGA, TOMIS-DUPA TOMIS. FORTA ERORII I 17

I Dorin POPESCU, NOTA ASUPRA EDITIEI. Rd'zbunareabarbarilor: re-startarea exegezei ouidiene post-monografice tnRomd,nia I 17

Capitolul I. VOCILE TRECUTULUII Petru VULCAN, Cuud'ntare publicd, rostitd' de dornnul P. Vulcan

tn preajma Statuei lui Ouidiu, in ziua inaugurd,rei biblioteciiuniuersale a Cercului literar din Constanla, asupra uie{ei, operilorqi exilului Poetului I 27

I CaToI BLUM, Cauzele relegd,rii poetului ronlan P. Ouidius Naso laTomis (Considera{iuni istorice gi juridice), ftagmente / 30

i Grigore SALCEANU, De la Metamorfoze la Triste gi Pontice I 37

I Titus CERGAU, Vls (fragmente din fu sula lui Ouidiu - legende gi

pouestiri) I 4Lo Adrian RADULESCU, Ouidiu la Pontul Euxin (fragmente din

volumul omonim) / 45I Marin MINCU, Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ouidiu (fragmente

din romanul omonim, Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ouidiu / Ildiario di Ouidio) I 50

I Traian LAZAROVICI, Metamorfoze - traduceri qi transpuneriinprozd, (fragmente) / 55

t Puiu ENACHE, Primul rnare liric din spa!,iul pontic: PubliusOuidius Noso (fragment din volumul Istoria literaturiidobrogene) I 60

I Dorin POPESCU, Noi exiluri la Tomis I 66

Capitolul II. VOCILE PREZENTULUIU.1. VOCILE EXEGBZEII Liviu FRANGA, ,,Poemul posibil": Poemul pe care Ouidius nu l-a

scris niciodatd, (\ I 7 a

t Paolo FEDELI, Ouidio a Tomi: metamorfosi negate e metamorfosiriuscite I 83

DoruN Poeescu, Lnru FnaNce 890

I Mircea A. DIACONTJ, Marin Mincu gi reuanga barbarilor I g4) Grazia Maria MASSELLT,Inuectiua corutra inimicum suu.nl: ouid,io

da Tomi I 700I Adrian Dinu RACHIERU, Proba Exilului gi,,febra ouid,iu" (vintild,

Horia vs. Ouid,iu) I 126I Ioan-Aurel POP, Ouidiu gi barbarii din, pont I LBbt Iulian BOLDEA, O parabold, a exilului interior / L4LI Rosalba DIMUNDO, La Semele ouidiana al cospetto d,i

Hcindel I L48I $tefania MINCU (traducere), Sem,ele d,in opera lui Ouid,iu tn

uiziunea lui Hcindel I I72r Mihaela PARASCHIY, Defensio Ouid,iana sub specie

aeternitatis / 196I $tefan CUCU, Artd gi arte tn crea{ia ouid.iand,l 217I valentin CIORBEA, Repere pentru dosarul d.e presd. gi sursele

arhiuistice priuind. statuia lui ouidius de la constan.ta r 217r Estella Antoaneta CIOBANU, can the Barbarian tark, bacle?

Arachne, Philomela, Echo, and the Disowning of womeru's voice inthe Maze oJ @e)male auctoritas I 227

I Aurelia LAPU$AN, Euocarea lui ouid,ius la constan{a. spargereabarierelor I 257

t stoica LASCU, Epistola intd,i cdtre ouid,ius. Interpre{i tomitani aimarelui relegat I 267

I Ioana COSTA" Epistolografie poeticd, I 289I viorica srAN, Florin c. srAN, serbd.rile ouid,iene d,e ra sulmona

d,in anul 1959, trutre celebrare, ostilitate potiticd, qi generozitateauruui primar I 295

I Tudor NEDELCEA, Ouid.iu gi cultura romd.nd.l BO4I Dorin POPESCU, Ouidius - intre bucolic gi icon I BOgi Raffaele GIANNANTONIO, ouidio in architettura tra Giulio

Romano, Gian Lorenzo Bermini e Louis te Vau I B2bt Bianca IBADULA (traducere), ouidiu tn arhitectura lui Giulio

Romano, Gian Lorenzo Bernini qi Louis le Vau I B2gi Mariana COJOC, ,,Ronl,a" nu rnai existd. Tomisul gi Marea

Neagrd,... d,a / 334I Ana-Mara nAouc AN, ,,vdd gi iubesc, dar ceea ce udd. gi iubesc nu

gd.sesc". Oglinzi ouidiene I B4OI Anastasia DITMITRU, serasurile,,Metarnorfozelor": d,e la orfeu la

Ouidiu I 347I Andreea BRATU, METAMOR?HOSEON. Despre impactul -

textului ouidian tn Reformarea Limbajului muzical cultVest-European I 359

891 RS.zbunarea barbarilor.2000 de ani f5.r6 Ovidiu la Tomis

I IIie LUCEAC, Publius Ouidius.l[oso gi congtiilL{a noastrdlatind,l 381

I Dorin POPESCU, Cenacluri sub sd,ge,ti otrd,uite la Tomis I 388I Claudia Georgiana MIHAIL, Influen{a operei lui Ouidiu

asupra crea{iei literare a lui Mircea Eliad,e. Intertextualitateastabititd. tntre mitul orfic ouidian gi nuuela eliadiand. ,,in curtela Dionis" [ 398

I Silvia LEUCA, Motiuul hibernal tn opera lui Ouid.ius -,,Triste" gi

,,Pontice". Ouidiu, cd,ntd,re,tul exilului tomitan. I 414) Zinica IONESCU, Patru metamorfoze I 423I Dorin POPESCU, O paradigmd, ereticd,: Ceremonialul textului tn

literatura de exil - ,,Tristele" gi ,,Ponticele" I 429r Estella Antoaneta CIOBANU gi Carmen FLORESCU, Ouid's

Metamorphoses, Shakespeare's Titus Andronicus : Madnes s,

Reuenge, Echoes, and the Politics of Aemulatio I 438I lonela CUCIUREANU, Exilul ouidian - realitate socio-politicd, gi

uegmd,nt literar I 456I Dorin POPESCU, Sd,geata gi cartea la Tomis. Barbarul -

metaironie la adresa Romei I 461t Simona Maria MARINOIU (traducere), Freccia e libro a Tomi. Il

Barbaro, metaironia leteraria dedicata a Roma I 467

II.2. VOCILE CULTURIII Ion MOICEANU, Ouidius Publius Noso - marele nostru strd,moq de

limbd,, de scriere gi de sd,nge - poetul nostru ca gi Eminescu I 472t Ioan-Mircea POPOVICI, pe urmele lui Ouidiu (de la Ide pd,nd,la

Idei) I 482r Rodica Maria POPESCU, ,u\rta iubirii" la Ouidiu. Ecouri tn poezia

francezd, I 485I Ioan-Mircea POPOVICI, cal e4, gambitul regelui (mutarea-n

plic) I 489t Dorin POPESCU, Poem cd,tre Ou, poemul ,,rd,zbund,rii" I 49Lt Ananie GAGNIUC, Eu gi Ouidiu I 493i Taner MURAT, Din tnsemnd,rile unui traducd,tor I 495

rr.3. vocrl,E CETATIII Cristina-Maria IVAN, intrecerea ouid.ienilor la Pontul Euxin,24 de

ani de elogiu adus operei lui Publius Ovidius Naso, la !5rmul MiriiNegre / 520

Donw Poerscu, Lruu FnaNce

r Olga DUTU, De uorbd. cu $tefan Cucu despre poetul Ouidius,lacon'Len'Lorarea celor doud, milenii de la trecerea tn uegnicie,interviu / 525

I Constantin C. DABA, Cei ce ne-au dat gtiinld,l 533i Ionel ALEXE, Fondul Ouidiu in colec{iile Bibliotecii Judelene

Constanla / 536I Dorin POPESCU, Tontitanilor: Sd.-i redd.m poetului Casa! I 546t Aurel PAPARI, Omagiu gagunist pentru poetul latinitd,,tii

ruoastre I 550I Victor CIUPINA, Poetul Ouid,ius la capd,t de d,rum tn uechiul

'Lom,LS I bbbI Danie1 MIHAI, Ouidiu gi d,estinul tmplinit al urrui creator de

frumos I 56Ot Gabriel MITROI, Frumuse{ea morald, a femeii in uersurile poetului

Ouid.iu I 564I Aurel PAPARI gi Victor CRACIUN, Poetul Ouid,iu gi Sfd,ntul

Apostol Andrei - ctitori ai romdnitd,{ii la Tomis I 566I Mitici IOSIF, Nicoleta IOSIF, Publius Ouidius.ly'oso. Via{a, opera,

exilul I 574r Silvia LEUCA, Trad,uceri gi prelucrd,ri romd,negti ale scrierilor

ouidiene I 582t Marina GIURCA, Mod,alitate ineditd d,e red,are a suferin.tei tn opera

Iui Publius Ouidius Naso I 602I Tanfa NANU, Ouidiu - simbolistica exilului I 605I Octavian-Eugeniu MANU, Ofrandd,lui Ouid,iu I 620I Dorina POPESCU, Epistola unei so{ii (ne)tomitane I 633i Dorin POPESCU, Dupd, 2000 de ani, in Tomisul pd.rd,sit de Ouidiu.

5 proiecte urgente pentru cultura tomitand, I 636

II.4. PRIETENI DE DEPARTEt Cornel NICULAE, Epistula ex Ponto ad Ouidium I 644r Liviu Ioan STOICIU, ,,Vdd binele gi-l aprob - dar urn'Lez rd,ul"

(Ouid,iu) I 6aBt Dumitru BRANEANU, Ouid.iu gi tnfrigurarea tracicd I 650I Viorel SAVIN, Bucuria de a fi indurerat la Tomis I 655) Zinica IONESCU, Amor Patris erga filium I 673I Mihaela NICOLAE, Apele negre ale exilului I 679I Calistrat COSTIN, Lacrimi sfinte dupd, mii de ani I 683I Dorica COCA, Poezia de exil ouidiand. - surs6, documentarl cu

privire la populaliile Tomisului / 6840 Georgeta COZldA, Bolnauii de cer. Vintil6, Horia I 690

892

893 Rizbunarea burbarilor.2000 de ani flri Ovidiu la Tomis

t Veronica RADU, Portrete de abstrac{iuni in,,Metamorfozele" luiOuidius 1777

s Zinica IONESCU, Fama 1722t Ina STINCA, Ouid.ius gi carnauatul t 726I Dorica COCA, Ouidius, sensul creator al mogtenirii ualorilor

antice I 730r Cristina ZDEREA, Le mythe Pygmalion ouidien - udateur d,e

leadership et de storytelling I 733

Capitolul III. VOCILE VIITORULUIr Ovidiu ACHIM gi Alexandru POPP, Versuri pe timp de surghiun

(traducere) I 741I Ovidiu ACHIM, Ut tetegi Pontum... I 742I Roxana-Elena CRISTEA, Ouidius la Pontul Euxin I 745t Cristina DANOVSCHI, Dor I 748I Cristina DANOVSCHI, Confesiune I 746t Andreea Bianca CEOARA, Iubirea ca o artd,l 748t Teodora Roxana RO$U, Exilul, ultima redutd, ouidiand,! I 7510 Georgiana STOICA, Un caualer ronlc;n printre barbari I 753t Ana Maria N{ANIOSU , Ouid.ius, o ramurd. in arborele literaturii

romd,ne 1756

EPILOGI Dorin POPESCU, Relegat la Tomis, reabilitat la Sulmona: in loc de

epilog I 758

INDICE DE AUTORI I 764NOTE PRIVIND CONTRIBUTORII / 765

BIBLIOGRAFIE CRITICA SELECTIVA PUBLIUS OVIDIUSNASO (ACTUALIZAREA APARATULUI CRITIC) / 803

CRONOLOGIA ANULUI OMAGIAL OVIDIUS I 84L

ANUL OWDIUS iN PNPSA TOMISULUI / 851

ANEXE / 857

REZUMAT I 879

ABSTRACT / 881

npsuNrn I sss

Capitolul IVOCILE TRECUTULUI

CUVINTARE PUBLICA1

rostiti de domnul P. Vulcan in preajma Statuei lui Ovidiu, inziua inaugurirei bibliotecii universale a Cercului literar din

Constanta, asupra viefei, operilor qi exilului Poetului

Petru VULCAN'z

(Publicatd. tn primul numdr al reuistei Ouidiu - prima reuistd. literard. do-brogeand., nr. 1, anul 1, 15 septembrie 1898, pag. 3-6)

Motto.' Ne uom md.ndri tn totd.eauna cd, gi Sulmonenii cu glorio-su-L nun'le,..

Petru Vulcan, Revista Ouidiu, nr. 1, 15 septembrie 1898,Constanta

Serbarea noastri de astizi e vrednici de luat in seami pentru ci eaeste o serbare culturali, de care trebuie si ne mAndrim cu tolii, cici acesteveniment arati destul de clar, cI daci st[m economicegte pe un temeiuso1id, stim tot atAt de bine qi pe tlrimul cultural.

1 Fragment dira Cuutntarea publicd, revista Ouidiu - prima reuistd, literard dobrogeand, antll,nr. 1, 15 septembrie 1898, pag.3-6. Am pistrat, pe cAt posibil, in text, ortografia, punctualia qilimbajul epocii. Sublinierile ne apartin.2 Functionar, publicist, poet, romancier, dramatu.g. ir, 1897 infiinleazE Cercul literar,,Ovidiu" Ia Constanfa, miqcare literari care editeazE, din 1898, revista cu acelaqi titlu (primarevistI literarI dobrogean[).

-t\t t- I ,,s fnlll$*{&!1s.1w

CUYI!{TIIL DE ACASA

lulrltgmt Knatut*t sax.in:i ff nr.ailltag, dr u Strr sil ttp**Y,,"griwx rrtj$tf

DonrN Pornscu, Lnru FnaNca

Zir,n de azi, pe care am consacrat-o inauguririi bibliotecei universale,fondat[ de Cercul literar Ovidiu in Constanla, si fie ziua evocatoare delumini gi progres pentru neamul romAnesc din Dobrogea.

De serbarea noastri e strins legati una din figurile cele mai strilu-cite ale clasicismului roman a cirui statue domini Piala Independen{eidin oragul nostru.

Aceasti figuri mirea![ este OVIDIU, patronul asocialiunei noastreIiterare.

Fericili de a ne aparline noui urmagilor Tomitani prin faptulc5. a triit qi gi-a plitit ultimu-i tribut pe pimAntul dobrogean, nevom aduce aminte cu drag de marele cAnti.re! al Tristelor gi Pon-ticelor tomitane, reinprospitAnd in mintea urmaqilor, cine a fostOvidiu gi marile sale merite literare [...]

Pentru fecunditatea imaginaliunei sale, concepgia finl gi mai ales ta-lentul de a istorisi, a fost supra-numit Voltaire aI secolului lui August.

La Sulmona, in apropierea Romei, avea o mogie, unde trlia retras insinul familiei, cultivind musele, florile gi arborele gridinei sale.

Ins[ aceasti via!6 dulce in curind a trebuit s6-i fie turburati de mAnialui August, care cdzu ca un trdznet asupra familiei poetului.

Poetul, acum la bitrAnele, la acea vArst5, care cere odihni, fu exi-lat pentru totdeauna din Roma tocmai la Tomis, intre barbari cucare el nu se putea infelege.

Era o durere prea grea, pe care numai un Ovidiu o putea simli, dar ceera si fac6, Impiratul o voise gi voinla lui era un ordin suprem.

Poruncise Impiratul gi eI trebuia si se supuni fhrb. intdrziere, cSciori-cine era exilat prin voia Impiratului, era considerat ca inimicul neamu-lui omenesc, era un rob, un lucru de nimica ba gi mai riu de cAt un sclav,care avea dreptul de azil, pe cAnd exilatul nu.

Nici altarul lui Jupiter nu era sigur pentru el gi semnalimentelelui se r[spAndeau in toati lumea roman6.

Nici pAni astdzi nu se cunoagte adeviratul motiv aI acestui exil. To-tuqi exiliul a fost botezul nemurirei marelui poet.

Prin exil el a cunoscut durerea, care gi ea uneori este necesa-r[ poefilor, cici daci Ovidiu nu cuno$tea amarul exiliului, dac[ triia infericire la Roma, nu stribitea veacurile.

Din causa climei aspre stribunul nostru poet nu poate s[-gi tirascilanlul suferinlelor de cAt in intervalul de 8 ani de Ia venirea sa in Tomisgi in etate de 60 de ani, Ia anul 770 de la fondarea Romei, sau 17 dupiHristos, el moare.

Aceasta este figura strilucit[ a lui Ovidiu, pe care azi il incununimpentru meritele sale literare rdmase lumei intregi ca o mogtenire preli-oas6.

28

29 Rizbunarea barbarilor.2000 de ani firi Ovidiu la Tomis

Citind despre viala gi operile sale se pare c5. ne uitim in adAn-cimea trecutului strS.moqilor noqtri gi z[rim splendoarea qi m5"-rirea lor.

Sarmali, Besi, Iasigi, Geli gi Daci, aceste erau popoarele in mijloculcirora atudit poetul.

Am v5.zut Dobrogea pe vremurile acelea descrise de insugiOvidiu gi locul acela atAt de silbatic, pimAntul aga de neproduc-tiv, unde vinul inghefa in oale, unde locuinfele erau incomode,hrana rea, dugmanul tare qi mare, unde justifia era c[lcati in pi-cioare; acuma cAnd dupi scurgerea atAtor secole a dat Domnul, ca drep-tatea gi libertatea si domneasci in aceasti !ar6, gi ca tiranul romAn s[-giare in tihnl ogoarele lui qi s5-9i vazi in linigte de cas[ qi de trebuinlelelui; acuma cAnd Dobrogea romani a devenit Dobrogea romAneasci, cAndpodul Carol I de peste Dun[re este o puternicl legituri cu lara mumi,si sper[m ci Dobogea va inflori in scurt timp, ca nici odati, qi c[ vadeveni un centru insemnat de activitate omeneasci, pe toate directiunile.

CAUZF.LE RELEGARII POETULUI ROMANP. OVIDIUS NASO LA TOMIS1

- (Consideratiuni istorice qi juridice) -

Carol BLUM2

Cu privire la relegarea poetului roman P. Ovidius Naso deosebim - inafar[ de unele p[reri izolate gi abandonate astlzi de gtiinli - trei grupuride ipoteze:

Primul grup, reprezentat de Bayeux, Cuvillier-Fleurry, Boissier,Cartault, Korn-Ehvald, Schanz etc. (grupul A), face o apropiere intrerelegarea lui Ovidius gi scandalul izbucnit dup5. descoperirea relaliiloramoroase ale Juliei (I\tlinor), nepoata Impiratului, cu aristocratul JuniusSilanus, amicul lui Caesar. Acest grup de ipoteze (cu diferitele sale vari-ante) nesocotegte cu totul elementul eminamente politic in acliunea luiOvidius. Mai ales Boissier atribuie poetului nostru un rol cu totul ne-demn gi josnic in aceasti afacere.

A doua ipotezd., reprezentati de Villeneuve, Nageotte, Plessis gi Ri-pert (grupul B), face o legiturS. intre relegarea lui Ovidius cu acfiuneaintreprins[ de Fabius Maximus pentru revocarea lui Agrippa Postumusdin insula Planasia. Aceasti a doua ipotez6", deqi cautd vina lui Ovidiusintr-o fapti politici, ficAndu-I complice al unui complot condus de Fa-bius Maximus in favoarea lui Postumus Agrippa, nepotul lmp5ratului giimpotriva lui Tiberius, este gregiti din punct de vedere cronologic. Cicipoetul, fiind relegat in anul 8 d.Hr, nu a putut si fie pedepsit pentru o

1 Fragment din volumul Cauzele relegdrii poetului roman P. Ouidius Naso la Tomis (Conside-ra{iuni istorice gi juridice), Carol Blum, Extras dir. Analele Dobrogei anul IX, 1928, Institutulde Arte Grafice qi Editurl Glasul Bucouinei, Cerndu\i, 1928. Selecfia gi integrarea textelor afost realizat6 de coordonatorul volumului (D.P.). Din ragiuni de cursivitate, s-a renunlat lapunctele de suspensie (care ar fi marcat intreruperea gi, respectiv, reluarea repetati a textuluioriginal): utilizarea excesiv[ a acestora ar fi lngreunat lectura (nota coordonatorului, D.P.).2 Personalitate cultural6. a Dobrogei, primul bibliotecar al Bibliotecii Publice / Muni-cipale diT Constanfa, profesor de latini gi greaci, latinisUovidianist, doctor in literegi drept. In perioada elaboririi textului (septembrie 1928), Carol Blum era profesor la LiceulMircea cel Bd,trd,n din Constanta. Volumul a fost scris la Constanla (nota coordonatorului, D.P.;celelalte note aparlin autorului).

31 Rlzbunarea barbarilor.2000 de ani f6rd Ovidiu Ia Tomis

participare Ia o acfiune politice ce s-a intAmplat de abia cu crncl am inurm5.

Al treilea grup de Lpoteze, reprezentat de Ellis S. Reinach pi I. Car-copino (grupul C), (vezi Revista Orpheus, decembrie L925), consideri pe

Ovidius ca un criminal religios, care ar fi luat parte la nigte culte qi cere-monii oprite de lege. Argumentele invocate sunt foarte pu{in bazate pe

texte gi nici de cum conving[toare.In studiul de fa![ vom formula o noui ipotez6., ne-emisi pAni acum

de nimeni, prin care se vor reduce celelalte doui anterioare (A, B) la unasingur6, in aga fel incAt pirlile mai pulin rezistente gi criticabile ale lorse vor elimina de la sine. Menlinem legitura dintre relegarea lui Ovidiuscu cea a Juliei (I\tlinor), modificAnd complectamente ipoteza A, prin evi-denlierea imprejuririlor istorice gi politice (elementul politic suslinut degrupul B) ce au conlucrat la sivArgirea unei crime politice (sau patriotice)de c5.tre Publius Ovidius Naso.

Dar problema relegirii lui Ovidius nu comporti numai o cercetarefilologic[ 9i istorici; ea reclami gi pitrundere juridic[. C[ci numai atuncicAnd vom privi problema sub toate aspectele vom putea desvSlui miste-rul ce planeaz6 asupra unei chestiuni mult discutate gi pentru noi veqnicactual6. Cu prilejul cincantenarului inchin cu adAnci veneralie modestulmeu studiu Dobrogei, acestui binecuv6ntat petec de pS"mAnt al intregiteinoastre patrii, provinciei atAt de bogat[ in nobile amintiri istorice gi sor-tit5., pentru fericita sa situa{ie geografici, unui strilucit viitor.

Relegarea sau mai corect internarea poetului Publius Ovidius Nasoln Tomis e in strAnsi legituri cu istoria familiari a dinastiei Iulio-Cla-udiene. CAnd Ovidius se insuri cu Fabia, nevasta sa de a treia, pe careOvidius o luase din casa lui Fabius Maximus gi care era prieteni buni qi

veche cu Marcia, solia lui Fabius Maximus gi vara lui Augustus, poetulajunge la legituri a) nun'Le mari, care il apropiau de curtea imperiali, Ie-gituri care, dupi cum el ne asiguri, i-au pricinuit nenorocirea. Antipatialui Ovidius impotriva Liviei gi a lui Tiberius, care se desprinde uqor dincele dou5. versuri mult comentate ale lui, se datoregte mai ales influenleiexercitate asupra lui de citre Fabius Maximus, dela care putea si afleunele intimit[li din viala dela curtes. Dup[ indepirtarea lui PostumusAgrippa (7 d. Hr), se intAmplh o apropiere intre ambiliosul tAn5.r Decimus

3 Ovidius, Met.I 14718 lurida teribiles miscent aconita nouercae / filius ante diem patrios inqu-irit in annos. Primul vers se refer[ la magtera Livia, care fu binuiti cd iqi omorAse pe nepoli(vezi Tacit Ann. I 3): ut Agrippa uita conceasit, Lucium Caeaarem euntem, ad Hispaniensisexercitus, Go,liunt renteantern Armenia et uulnere inualidum mors fato prospera uel nouercaeLiuiae d,olus abstulit. Al doilea vers se referi la Tiberius, elevul lui Thrasullus in ale astrologi-ei (vezi Taclt Ann. VI 20): scientia Chaldaeorum. artis, cuius cr,piscendae otium apud, Rhodum,magistrunt Thrassulum habuit, peritiam eius hoc modo expertus, cf. Schiemann, Philologus 4l(1882), pag.27l si I.I. Hartmann, Comentatio de Ouidio poeta,Leidery 1905, pag. 64.

Donw Poeescu, Lnru Fm.Nca

Iunius Silanus, care, intocmai ca gi Fabius Maximus, avea inalta demni-tate de amicus Caesaris gi Iulia, nepoata lui August. Aceasti apropierenu poate fi socotiti ca un simplu raport erotic, ci e sigur c[ tAnirul aris-tocrat care aparlinea unei familii din cele mai vechi (Troiugena) gi caremai era inzestrat cu inalte calitili, nu a urm[rit decAt tronul imperial.

Fiind insi cunoscute sentimentele de uri ale magterei Livia fa!5. dedescendenlii solului ei, perechea tAni.r5. trebuia si procedeze c1r mult5.precauliune Ia inflptuirea unui plan pe cAt de m[re! pe atAt de anevoios.Poeziile erotice ale lui Ovidius, atAt de mult incurajate pe vremuri deinsugi Fabius Maximus, iubitorul plScerilor ugoare, erau pe atunci foartemult savurate atdt in colibe cAt gi ln palate. Nimeni nu pdrea a fi un maibun protector aI perechei indrigostite decAt acest cAntire! al iubirei 9iruda lui Fabius, suslinitorul ascuns al liniei Iuliene. Poetul nostru avealAng[ Capitol, deci nu departe de palatul imperial, o cas5, nu prea mare,dar inzestrati cu un parc splendid, agezat pe mai multe coline, plantat cumoliffi, parc care se vedea gi dinspre via Appia Claudia, regina goselelor.Casa lui Ovidius era deschisi tuturor prietenilor literaturiei gi frequen-tati de mulli admiratori ai geniului poetic.

Printre aceia care vizitau casa poetului erau gi perechi indrS.gostite,care voiau sd cunoasci pe celebrul poet mai de aproape. In acest fel se

vor fi apropiat de Ovidius gi Decimus Iulius Silanus qi Iulia. Era firesc capoetul nostru si se simti foarte migulit de aga vizite, cu toate ci el neasiguri c6, in privinla relaliilor sociale, casa sa nu era ambi,tioasd,. El,cavaler ilustru, amicul intim al lui Fabius Maximus, ingrijorat de viitorulpatriei ameninlate de domnia unui tiran ca Tiberius, nu a putut decAt s[vadi cu ochi buni aceste relalii din care urma s[ rezulte, peste mai multsau mai pulin timp, o cis6torie aducltoare de speranle bune.

Perechea indrigostit[, care la inceput va fi gtiut si nu se discredite-ze, dela o vreme incoace a inceput si ingele buna credinli a gazdei 1or,

pAnI ce, intr-o zi, Ovidius s-a ficut martor ocular al unei crime urAte ce

se comitea in casa lui.Pentru a nu jigni ilustra pereche printr-o observalie direct[ sau indi-

recti (prin Fabius Maximus) gi pentru a se putea sustrage unei, urmiririiminente, Ovidius pirisegte ciminul silu (Ep. ex P.II.7, 54) qi pleac[ inInsula EIba, unde se afla gi prietenul siu Marcus Aurelius Cotta (Ep. ex

P. II.3,84).Dupi descoperirea scandalului, Iulia fu neintArziat inf5.fiqati ina-

intea unei judechli aulice formati de impS.ratinbaza dreptului asupradescendenlilor s5.i. Iulia fu apoi relegat[ in insula Trimerius, unde muriin anul 28 d.Hr. Ovidius insugi nu a putut fi interogat, cel pulin ca mar-tor, pentru c6, eI,vilzdnd lipsa de precauliune gi de jeni a perechei indr[-gostite, a preferat s5. se fac[ nev6zut, pirlsind oraqul Roma. Crima sa

32

33 RS.zbunarea barbarilor.2000 de ani f6ri Ovidiu Ia Tomis

incepe de abia atunci cAnd el, ficAndu-se martor ocular, deci conscious aIunei infracliuni, nu a denunlat-o, dupi cum era legalmente obligat, ci apreferat si pistreze secretul. Toat[ lumea iI consideri pe Ovidius ca pe

rtrl reu,s publicus. La stuprum sivArgit de Decimus Junius Silanus asu-pra Iu1iei, Ovidius era socotit de impirat ci avea rolul aceluia qui suasit(DiS. aB 5 13). Aceasta cu atAt mai mult cu cAt Ovidius era autorulArteide a iubi, care, degi era destinat[ de poet femeilor scutite de o viali mo-ral.d, era invinov[fitb, c6, aratb" mijloacele pentru a seduce femeile cinstite.Crima principalS" a lui Ovidiu era complicitatea Ia stuprul lui DecimusJunius Silanus, iar opera sa erotic6, intitulati Ars Amandl, numai uncrim,en adiunctum, prin care edictul de relegare aI implratului explicarolul de suasor aI poetului.

Poetului nostru nu i s-a dat ocazia si se apere. Din exil, acesta ii tri-mite impiratului o suplic[ prin care nu cere iertare, ci numai acordareaunui domiciliu cu climat mai blAnd.

Edictul de relegare ce surprinse pe poetul nostru in insula Elba eracompus intr-un stil aspru gi ameninfitor. El cuprindea doui invinoviliriintre ele conexate. Impiratul acrrza pe Ovidiu pentru activitatea sa lite-rarl imorali (Caesar atribuia gi destribilarea nepoatei sale influenlei ce

a exercitat-o Ovidius prin poeziile sale asupra ei), mai ales pentru operasa Arta de a iubi gi pentru o crimi acoperit5 de Ovidius sub denumireade error. ApS"rarea de Ia Tomis a poetului nostru se referi nu la crima saprincipali, ci Ia crimen adiunctum. El pretinde ci s-ar fi adresat chiar de

Ia inceput femeilor cinstite, somAndu-le s[ se lini departe de opera sa, ce

preconizeazi numai amorul permis. Mommsen, in Rom. Strafrecht, ara-ti ci legea lui August Adulteriis cohibendis excepta intr-adevir o serieintreag[ de femei de sub prevederile acestei legi. Mai mult, Ovidius n-arfi singurul poet al amorului, literatura ar mai cunoaqte qi ahi poeli aiacestui gen: Anacreon, Sappho, Callimahus, Menander, chiar gi Omer po-

vestegte iubirea Venerei cu Marte. Amorul ar ocupa un spaliu mare chiargi in poezia tragic5. Ovidius se infiligeazd. astfel drept victimi a antece-sorilor sii literari (Tr.II493l His ego deceptus norl tristia carmina feci).

De mai multe ori Ovidius ne spune ci povestea erorii sale ce I-a inge-lat nu ar fi nici scurt[ 9i nici sigur[ qi ci la baza erorli sale stl o serie deintimpliria. Aceasti eroare este de naturi complexis.

Aceasti apirare a lui Ovidius, degi in unele pirli s1abi, poate fi to-tugi, in genere, socotiti ca reugit6.

In ceia ce privegte crima sa principali, poetul mS.rturiseqte de maimulte ori c[ ea nu poate fi apirat6.

a Trist. IV 4.35; Tlist. III 6, 25; Ep. ex P. I 6 27.5 Ep. ex P. iI 3, 65.