documenta

Eul, supraeul şi şinele Deşi în genere Freud s-a opus modificării ideilor sale atunci cînd aceste modificări erau sugerate de alţii, el însuşi le-a revizuit mereu şi şi-a păstrat nealterată capacitatea de înnoire creatoare pînă la sfîr-şitul lungii sale vieţi. în perioada cuprinsă între ultimii ani ai primului război mondial şi primii ani ai deceniului al treilea, Freud a adus importante adăugiri şi revizuiri teoriei psihanalitice. Cele mai importante dintre acestea privesc narcisismul, structura aparatului mental şi semnificaţia pulsiunilor agresive adăugate celor sexuale. Narcisismul La început, termenul de narcisism a fost utilizat pentru a descrie o perversiune sexuală în care subiectul este îndrăgostit de sine însuşi mai degrabă decît de o altă persoană. Mai tîrziu el a fost extins, inclu-zînd orice formă a iubirii de sine. Admiraţia faţă de propria persoană fiind necesară sănătăţii psihice, se consideră normală existenţa unui anumit grad de narcisism. Freud credea că fiecare om îşi canalizează 64 EUL. SUPRAEUL ŞI ŞINELE libidoul atît către eul său (libido al eului), cît şi către ceilalţi (libido obiectai). Cînd cineva este îndrăgostit, cea mai mare parte a libidoului e investită în persoana iubită. Cînd cineva e bolnav, fie din punct de vedere fizic, fie din punct de vedere mental, el devine mai absorbit de propria sa persoană şi mai puţin capabil de implicare afectivă în raport cu ceilalţi. Forme extreme de narcisism se manifestă în acel tip de schizofrenie în care tot ce se întîmplă pe lume este interpretat de către suferind ca un lucru direct legat de sine însuşi; în stările maniacale în care subiectul se consideră omnipotent; şi în stările depresive în care subiectul poate fi preocupat în chip ipohondru de propria sa stare fizică şi mentală şi de nimic altceva. Freud a postulat existenţa unui stadiu narcisic de dezvoltare, sau narcisism primar, care precedă orice investire a libidoului în obiecte altele decît şinele propriu. El a descris acest stadiu drept unul în care pulsiunile sexuale îşi găsesc o satisfacere autoerotică. Prin urmare, boala fizică sau mentală poate fi considerată ca instituind o regresie către un stadiu timpuriu al dezvoltării infantile. Pînă la acea dată, Freud acceptase două seturi de pulsiuni: pulsiunile de autoconservare referitoare la eu şi pulsiunile sexuale referitoare la obiecte. Acum el conchidea că autoconservarea şi dragostea de sine erau de fapt unul şi acelaşi lucru şi că

Upload: animalute-haioase

Post on 16-Aug-2015

218 views

Category:

Documents

4 download

Report

Download

Embed Size (px):

DESCRIPTION

Freud4

TRANSCRIPT

Eul, supraeul i ineleDei ngenereFreuds-aopus modifcrii ideilorsale atunci cnd acestemodifcri erau sugeratedealii, el nsui le-arevizuit mereu i i-apstrat nealteratcapacitatea de nnoirecreatoarepnlasfr-itullungii sale viei. nperioada cuprins ntreultimii ani ai primuluirzboi mondial i primiianiai deceniului al treilea,Freud a adus importanteadugiri i revizuiri teorieipsianalitice. !ele maiimportantedintreacesteaprivesc narcisismul,structura aparatuluimental i semnifcaiapulsiunilor agresiveadugate celor se"uale.Narcisismul#anceput, termenul denarcisism a fost utilizatpentru a descrie operversiune se"ual ncare subiectul estendrgostit desinensuimai degrab dect de oalt persoan. $ai trziu ela fost e"tins, inclu-zndorice form a iubirii desine. %dmiraia fa depropria persoan findnecesar sntii psiice,seconsider normale"istena unui anumit gradde narcisism. Freudcredea c fecare omicanalizeaz&'E(#. )(*+%E(# ,-,-.E#Elibidoul att ctreeul su/libido al eului0, ct i ctreceilali /libido obiectai0.!nd cineva estendrgostit,ceamai mareparte a libidoului einvestit n persoanaiubit. !nd cineva ebolnav, fe din punct devederefzic, fedinpunctde vedere mental, eldevinemai absorbit depropria sa persoan i maipuin capabil de implicareafectiv n raport cuceilali.Forme e"treme denarcisismsemanifestnaceltip descizofreniencare tot ce se ntmpl pelumeeste interpretat dectresuferind caunlucrudirect legat de sine nsui1n strile maniacale ncare subiectul seconsider omnipotent1 in strile depresive n caresubiectul poate fpreocupat n cipipoondru de propria sastare fzic i mental idenimicaltceva. Freudapostulat e"istena unuistadiunarcisic dedezvoltare, saunarcisismprimar, care preced oriceinvestire a libidoului nobiectealteledect inelepropriu. El a descris aceststadiudreptunul ncarepulsiunile se"uale igsesc o satisfacereautoerotic. *rin urmare,boala fzic sau mentalpoate f considerat cainstituindoregresiectreunstadiu timpuriu aldezvoltrii infantile.*nlaaceadat, Freudacceptasedouseturi depulsiuni2 pulsiunile deautoconservare referitoarelaeui pulsiunilese"ualereferitoare la obiecte.%cum el concidea cautoconservarea idragostea de sine erau defapt unul i acelai lucru ic ceea ce contaeragradul n care libidoul estendreptat ctre obiectecomparat cu gradul n careeste ndreptat ctre pro-pria persoan.&3F + E ( D%acumaartatErnest4ones n al doilea volum albiografei pe care i-adedicat-o lui Freud,lucrareaacestuia5Desprenarcisism. 6 introducere7(SE, 8-9. :;-0 a fost unargument pentru criticiicare-

PROIECT clasa a IV-a A

Duminica a VII-a a Paştelui

Concentrat de istorie (Altfel) - Clasa a 6-a - cdn4.libris.ro de istorie (Altfel) - Clasa a 6-a... · a a a a a I a I a t a a a o a o aaoo SMUI, MEDIEVAI, aaaaaoaaaaaaaaoaaaaaaaoaaaaaoaaaaaaoao

EEiA EFHi E*uE fiess judiciara a... · a a o a pedepsei o o o a r o p I a a ce a

Programa La Chimie Cl. a X-A - A XII-A

Clasa a Xii-A Sectiunea A

A 8-A Minune a Lumii

· biologic (clasele a VI-a - a V Il-a), Istoria Românilor Geografia României (clasa a V Ill-a), istoria traditiile minoritä!ilor (clasele a VI-a - a V Il-a) curriculumul la decizia

clasa a VIII-a clasa a IX-a clasa a X-a clasa aXI-a clasa

Planificare Clasa a IX a A

Matematica :: pro-matematica.ro - EVALUAREA ......Clasa a V-a A a V-a B a VI-a A a VI-a B a VII-a A a VII-a B a VIII-a A a VIII-a B Număr de elevi 32 30 28 31 27 32 29 31 Numărul

Sticla Clasa a VII-a A