documenta

18
Asocierea liberă, visele şi transferul Asocierea liberă Paralel cu dezvoltarea teoriei nevrozelor, Freud îşi modifică tehnica de tratament. începînd din 1892 el a abandonat progresiv hipnoza în favoarea asocierii libere. Pacientului i se cerea în continuare să stea lungit pe o canapea, Freud stînd la căpătîiul său fără a putea fi văzut; dar încercările de a-1 îndemna să-şi reamintească prin hipnoză sau apăsare pe frunte au fost abandonate. I se cerea în schimb să exprime în cuvinte, fără a exercita vreo cenzură, toate gîn-durile şi fantasmele ce-i treceau prin minte. Această schimbare de tehnică a avut consecinţe durabile nu doar asupra psihanalizei, ci şi asupra majorităţii formelor de psihoterapie, ca şi asupra multor altor situaţii în care o fiinţă omenească se străduieşte să ajute o alta. Utilizarea asocierii libere îl obligă pe pacient să preia iniţiativa, făcînd ca psihanalistul să-şi asume un rol mult mai pasiv decît cel îndeobşte aşteptat de la un medic. Hipnoza este un tratament care depinde în principal de asentimentul pacientului şi de autoritatea medicului. Asocierea liberă îi cere pacientului să-şi păstreze un grad mai mare de autonomie. Astfel, psihanaliza a devenit o tehnică menită să-1 ajute pe pacient să se ajute singur. în loc 47

Upload: animalute-haioase

Post on 16-Aug-2015

216 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Freud3

TRANSCRIPT

Asocierea liber, visele i transferulAsocierea liberParalel cu dezvoltareateoriei nevrozelor, Freudi modifc tehnica detratament. ncepnd din18!el a abandonatpro"resiv hipnoza nfavoarea asocierii libere.Pacientului i se cerea ncontinuare sstea lun"itpe o canapea, Freud stndla cptiul sufr aputea f vzut# darncercrile de a$1 ndemnas$i reaminteasc prinhipnoz sau apsare pefrunte au fost abandonate.%se cerea n schimb se&prime n cuvinte, fr ae&ercita vreo cenzur,toate "n$durile ifantasmele ce$i treceauprin minte. Aceastschimbare de tehnic aavut consecin'e durabilenudoar asuprapsihanalizei, ci i asuprama(orit'ii formelor depsihoterapie, cai asupramultor altor situa'ii n careo fin' omeneasc sestrduiete s a(ute o alta.)tilizarea asocieriilibere lobli"pepacientspreiaini'iativa, fcnd capsihanalistul s$iasumeun rol mult mai pasiv dectcel ndeobteateptat delaunmedic. *ipnozaesteun tratament care depinden principal deasentimentul pacientului ide autoritatea medicului.Asocierea liber i cerepacientului s$i pstrezeun "rad mai mare deautonomie. Astfel,psihanaliza a devenit otehnicmenits$1a(utepe pacient s se a(utesin"ur. n loc47F+,)-s atepte de lapsihanalist unsfat direct,su"estii cate"orice saudirective precise,pacientul trebuia snve'e s foloseascpsihanaliza ca un mi(locdease n'ele"emaibinepesine. .end(duiac,narmatcu o noun'ele"ere, pacientul vadeveni capabil s$irezolve propriileprobleme.Visele-acpacientullun"itpecanapea se lanseaz nasocieri libere, esteprobabil ca, din cnd ncnd, els$i relatezepsihanalistului viselesale,cci visele sntde multeori fenomene mentaleimpresionante i tul$burtoare. -ei e&ista ontins literatur dedicatviselor nc nainte caFreud s$i ndrepteaten'ia ctreacestsubiect, faima sa(ustifcat se datoreazfaptului ca prinslaolaltfrele, c a fcut din vis unobiectle"itim decercetare, ca i faptului ca creat o teorie a viselor iotehnicdeinterpretarea acestora.Interpretarea visuluiafost publicat pentru ntiaoar n noiembrie 18..tnd la castelul/elvedere din 0iena, niulie 181 Freud a visatfaimosul suvis cu2in(ec'ia %rmei3. -etaliileacestui vis, care a"enerat o ntrea"literatur, nu trebuie sne preocupe aici.%nterpretarea dat deFreud visuluia fost aceeac el a reprezentat oncercaredeabsolvirederesponsabilitatea pentrutratamentul "reit aplicatunei pacientei astfel derealizare a unei dorin'e. %n144, a5ndu$se din noulacastel, el i scriala1!iunie lui Fliess648A.78%,+,A9%/,+:.0%.,9,;% iulie 181.secretul visuluii s$a dezvluit -r. .i"m. Freud{Corespondena Freud-Fliess, >[email protected] lui Freud a devenit realitate la A mai 1??, cnd s$a pus o asemenea plac pe castelul /elvedere, n 1B1 Freud a scris o prefa' la a treia edi'ie en"lez a Interpretrii visului n care spunea68arteaaceasta, cunouasa contribu'ie lapsiholo"ie care a surprinslumea n momentulpublicrii ei C144@,rmne n esen'neschimbat. ,acon'ine,chiar potrivit aprecieriimele de azi, cea maivaloroas descoperire dincte mi$a fost dat s fac.Asemeneaintui'ii'i sntoferite doar o dat nvia' (SE, %0.&&&[email protected] inovatori nusnt ntotdeauna cei maibuni (udectori aipropriilorloropere.