A fi rom si a vorbi romaneste In Serbia 1 , ,

Biljana Sikimic

Prezenta lucrare se ba.zeaza pe interviuri de teren cu romi §i baie§i din provincia Voivodina §i examineaza discursurile liderilor romi §i baie§i deo­potriva. Am selectat fragmente din interviuri mai ample pentru a aduce laolalta atitudinile personale ale acestora fata de limba §i de identitate. Interviurile cu lideri baie§i [1-4] §i romi [5-6] sunt comparate cu afinnatii Ia.cute de oameni obi§nuiti, de etnie roma, din satele Straja §i Riti§or din Banat [8-9], locuite in majoritate de etnici romani, §i chiar cu afirmatiile unui copil de etnie roma din satul majoritar romanesc Torac [7]. Ca abordare de baza am folosit lingvistica antropologica de tip calitativ, dar studiul se axeaza partial §i pe metode de analiza sociolingvistica.

Materialul folosit in cadrul l!Cestui studiu este rezultatul unei ample cer­cetari de teren, de orientare calitativa, realizata in Serbia §i in tarile inveci­nate de echij:>a de cercetare a Institutului de Studii Balcanice din Belgrad. Materialul este accesibil publicului in intregime sub fonna unei arhive digi­tale multimedia, continand aproape patru sute de ore de interviuri realizate in diferite graiuri romane§ti din Serbia, Croatia, Bosnia-Hertegovina §i Bulgaria, vorbite intr-o proportie semnificativa de romi §i baie§i. 0 parte a

1. Acest studiu se bazeaza pe proiectul ,,Limba, folclor, migratii in Balcani" (nr. 178010), desta§urat de Institutul de Studii Balcanice §i finantat de Ministerul Educatiei, Stiintei §i Dezvoltarii Tehnice din Republica Serbia. Traducerea din limba engleza a fost realizata de Ana Chiritoiu. Nota traduci'ttoarei: unele selectii din interviuri figureaza in lin1ba romana sau in dialecte ale limbii romane in original. Am marcat aceste selectii, pentru a le delimita de restul traducerii, prin folosirea caracterelor italice §i printr-un asterisc a§ezat la finalul secventei respective .. Acolo unde interviurile cu vorbitori romi sau baie§ilor sunt consemnate in engleza, deoarece au fost purtate in limba sarba in original, neputand sa reconstitui graiurile baie§e, am aproximat interventiile respective in traducere printr-un idiom familiar al limbii rom~ne standard.

92 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

materialului inregistrat in comunita1ile vorbitoare de limba romana este in sarbe§te, deoarece toti ace§ti vorbitori s~t eel pu!in bilingvi, in vreme ~e mul!i dintre ei sunt chiar multilingvi. In a§ezarile predominant sarbe§tr, interviurile cu romi au fost realizate in limba sarba. in satele majoritar roma­ne§ti din Banat, conversa1iile cu romii au avut loc atilt in romiina, cat §i in sarba.

Din punct de vedere sociolingvistic, prezenta lucrare achieseaza la no1i­unile de ideologie lingvistica discu1ii despre statutul limbilor minoritatilor din domeniul studiului masurilor privind limba §i negocierile identi.tare din lingvistica antropologica. Ea se concentreaza asupra a doua grupuri etni~e din Serbia care folosesc limba romana in comunicarea zilnica. Populatra neroma considera ca membrii ambelor grupuri sunt romil!igani, dar este con§tienta ca exista unele diferente intre cele doua grupuri, diferen1e pe ca~e persoanele din afara comunitatii le percep ca fiind de natura lingvistica. In afara de baie§ii vorbitori de limba romana care locuiesc in regiunile Banat §i Backa din Voivodina §i cu precadere in nordul Serbiei, mai exista grupuri de romi §i in regiunea Banat din Voivodina, care traiesc in zone unde majo.:. ritatea locuitorilor sunt romani, astfel ca romana este a doua limba pe care o vorbesc (L ) , prima fiind romani. in randul generatiilor tinere insa, din ce in ce mai fre~vent prima limba (L

1) este romana. Aiaturi de romii autohtoni,

pentru care romana este a doua limba, mai exista §i comunitati rome destul de numeroase (de exemplu, gaborii), care s-au stabilit in Voivodina du pa revolutia din Romania (1989), pentru care limba romiina este tot a doua limba, dupa romani, dar aceste grupuri folosesc deopotriva §i romana standard, nu doar graiul romanesc local din Banat.

Cu toate acestea, principalul reper geografic va fi provincia Voivodina. Lucrarea de fata se constituie din doua parti : prinia se ocupa de baie§i §i pune accentul pe un studiu de caz din zona Backa - mai exact, baie§i care locuiesc in satul Sonta, intr-un context lingvistic §i etnic dominant slav iar partea a doua se ocupa de romi §i discuta trei studii de caz din regiune~. Banat (satele Torac, Straja §i Riti§or) - mai exact, este vorba despre populatn rome situate intr-un corttext lingvistic §i etnic dominant romanesc.

Baiesii vorbitori de romana din Serbia J

Se pare ca interesul ridicat pentru studiul contemporan al baie§i~?r se da~o­reaza in mare masura unui grup de lingvi§ti de la Institutul de Studu Balcamce din cadrul Academiei Sarbe de ~tiinte §i Arte din Belgrad, ca §i publicarii, in limba sarba, a unei colectii intemationale de lucrari : Bate~ii din Balcani. Identitatea unei comunitafi etnice, in 2005, urmara de doua colectii intema­tionale de lucrari pe tema sacrificiului ritualic : Kurban in the Balkans

A Fl ROM SI A VORBI ROMANESTE iN SERBIA 93

(Kurbanul fn Balcani), in 2007, §i Jertfa de siinge. Transformarile unui ritual, in 2008. Revista Pframida, publicata de Institutul de Cultura al Romanilor din Voivodina (Zrenjanin, 2011), a dedicat un numar special baie§ilor din spatiul sudic slav. Aceasta colectie interdisciplinara de lucrari in limba romana reprezinta o selectie din studiile contemporane aparute in urma cer­cetarilor de teren efectuate asupra baie§ilor aflati in contact cu slavii din sud in teritorii care astazi se regasesc in Bosnia-Hef!egovina, Bulgaria, Croatia §i Serbia. 0 contributie istorica insemnata au avut-o fragmentele traduse din lucrarea clasica din 1906 a bine-cunoscutului etnograf sarb Tihomir Djordjevic. Aiaturi de un studiu dialectologic asupra posibilelor abordari lexicografice ale dialectelor baie§ilor din Serbia, Annemarie Sorescu Marinkovic (2011a: 32-38) face §i o trecere in revista a situatiei sociolingvistice curente, incluzand observatii asupra interferentelor din dialectele romane§ti ale altor comunitati din Serbia (romani §i vlahi), racand totodata comentarii asupra ideologiei lingvistice a baie§ilor.

Interesul pentru baie§i, ca §i pentru alte comunitati vorbitoare de limba romana din Serbia, a inceput odata cu cercetarea contactelor slavo-romane din Balcani, precum §i de la abordarea unei ample preocupari lingvistice §i antropologice : strangerea de dovezi care sa ateste stare.a reala a limbii §i modul cum este ea folosita. Neexistand inregistrari academice cu privire la graiurile romane§ti ale baie§ilor din Serbia, prioritatile cercetarii de teren s-au centrat asupra chestiunilor de istorie orala, cultura traditionala, folclor §i constructii identitare. Cercetarile despre baie§i s-au desra§urat, ori de ciite ori a fost posibil, in contextul comunitatilor locale, in ansamblul lor, majoritatea fiind rurale sau periurbane, in special unde populatia conlocu­itoare era vorbitoare de limba romana, cum se intampJa in nord-estul Serbiei (vlahii) §i in Banat (romanii, in majoritatea zonelor romane§ti gasindu-se §i romi vorbitori de limba romana).

in urma experientei noastre de teren, putem spune ca baie§ii din Serbia au vorbit, initial, eel putin doua dialecte romane§ti : eel din Muntenia §i eel din Ardeal. Satele mixte, cu baie§i §i sarbi, din sudul raului Sava §i al Dunarii, folosesc dialectul muntenesc ca baza a graiurilor acestora, intre care sunt diferente semnificative.

Spre deosebire de graiurile baie§e (sau rudare§ti) vorbite in Romania, cele din centrul Serbiei (ca §i cele din Bosnia, Macedonia §i Ungaria) nu sunt influentate de limba romiina standard. Toti baie§ii de la sud de Sava §i Dunare apartin de Biserica Ortodoxa Sarba §i sunt §Colarizati in limba sarba.

in Banatul sarbesc §i in nord-estul Serbiei, graiurile baie§e sunt influ­entate puternic de dialectul romanesc local, folosit de majoritatea popula­tiilor romane§ti §i vlahe invecinate. in satele mixte de romani §i baie§i sau de vlahi §i baie§i, se vorbe§te dialectul romanesc non-baie§, care se bucura de un prestigiu mai mare, in special in randul generatiei mai tinere. in

94 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

conditiile date, e foarte greu de reconstituit dialectul original al stramo§ilor acestora.

Grupu1 baie§ romano-catolic din regiunea Backa, traitor de-a lungul Dunarii, aproape de granitele cu Croatia §i Ungaria, vorbe§te dialectul arde­lenesc. in aceea§i regiune, un grup de bii'.ie§i ortodoc§:i-, mult mai mic, pro­babil ca a vorbit dialectul muntenesc, dar in mediul mixt din ora§ul Apatin, acest dialect este acum influentat puternic de majoritatea baie§a, vorbitoare a dialectului ardelenesc. Dialectul muntenesc este vorbit de baie§ii din estul Croatiei, in cateva sate de peste Dunare. Ace§ti baie§i ortodoqi, vorbitori ai dialectului muntenesc, inca mai au legaturi personale cu baie§ii de pe malul sarbesc al Dunarii1.

Baie§ii din Adorjan, aproape de Senta, in regiunea Backa din Voivodina de nord-est, traiesc intr-un mediu ·maghiar §i sunt catolici. in afara de limba romana, care e limba lor materna, vorbesc §i maghiara, §i sarba.

in ultimii ani, au existat cateva tentative ale organizatiilor nonguverna­mentale din estul regiunii Backa de a introduce ore optionale in limba romana in satul Vajskai iar in Backi Monostor s-a infiintat o gradinita cu predare in dialectul ardelenesc local, frecventata de 20 de elevi. Acela§i dialect ardele­nesc se mai aude uneori §i la Radio Sombor, eel mai apropiat post de radio local, in cadrul unei emisiuni cu durata de o ora, adresata romilor, difuzata duminica. Deocamdata, baie§ii din alte zone nelocuite de romani nici macar n-au inceput sa initieze vreuna dintre urmatoarele doua posibilitati : a) intro­ducerea limbii romane standard sau b) a dialectului local intr-o emisiune culturalii'. sau educativa. Mai recent, datorita eforturilor misionare ale mar­torilor lui Iehova in a§ezarea de baie§i din Bogojevo, acum exista o traducere a Bibliei in dialectul baie§ local.

in legatura cu sprijinul lingvistic acordat dialectelor romane§ti ale baie§i­lor in Serbia, trebuie sa amintim posibilitatea de a realiza un dictionar expli­cativ bii'.ie§, idee exprimata intr-un articol recent de Annemarie Sorescu Marinkovic (201la). Autoarea sugereaza ca un astfel de diqionar nu poate fi de uz larg, dar ca ar fi necesar un diqionar dialectologic, care ar permite comparatia intre rezultatele obtinute de ea §i cele ale altor lingvi§ti romani care au studiat aceste dialecte romane§ti.

Majoritatea baie§ilor sarbi, mai ales cei care locuiesc in zone rara sisteme de §colarizare §i sprijin mediatic in limba romana, i§i percep graiul ca fiind inferior limbii romane standard, ,,romana adevarata", care, dupa parerea lor, acopera atat limba romana din Banat, cat §i dialectele vlahe (Sorescu Marinkovic, 2005; 2007; 2010; 2011a). Atitudini de inferioritate §i incom­petenta lingvistica pot veni §i din afara comunitatilor bii'.ie§e. Un caz de

1. Sikimic (2007b) of era anumite informaiii istorice referitoare la baie§ii cre§tin-orto~ doc§i din ora§ul Mohacs, Ungaria.

A FI ROM SI A VORBI ROMANESTE iN SERBIA 95

acest fel este descris de etnologul roman Otilia Hede§an (2005), care da exemplul unei romance casatorite in satul baie§ Tresnjevica, din centrul Serbiei. Aceasta participanta descrie lumea baie§a referindu-se la diferite evenimente semnificative, dar cu efecte cornice, care deriva din expresii ale localnicilor. Sotul sau, baie§, e dat drept exemplu al lipsei de armonizare. Atitudinile romane§ti fata de vorbirea locala baie§a sunt marcate de doua principii: acela ca baie§ii folosesc cuvinte ,,demodate" §i ca limba lor nu poate acoperi nuantele lingvistice cerute de civilizatia moderna. Pe de alta parte, romana vorbita in Romania contine cuvinte ,,mai frumoase §i mai inteligente". Se evidentiaza aici aprecierea fata de limba romana literara, ca fiind capabila sa exprime idei teoretice subtile, nu doar fapte mundane, materiale, cum e cazul limbii baie§ilor (Hede§an, 2005 : 56-59).

in ceea ce prive§te politicile care se ocupa de limba, e important sa sub­liniem ca baie§ii din Serbia nu neaga faptul ca statutul §i denumirea limbii pe care o vorbesc tin de limba romana. Din punct de vedere sociolingvistic, ar fi eel mai important sa examinam atitudinile privitoare la limba ale baie­§ilor care traiesc in satele vlahe din nord-estul Serbiei, din cauza tensiunii constante dintre vlahi cand mentioneaza drept limba materna ,, vlaha" sau ,,romana", mai ales in ultimii ani. Urmatorul pas 1-ar constitui o cercetare sociolingvistica printre diferitele grupuri de romi din nord-estul Serbiei, care traiesc in sate cu o majoritate vl~ha (Melnica) sau alaturi de baie§i (Lukovo, Urovica, Grljan). Se poate presupune despre aceste grupuri ca vorbesc o forma locala a graiului vlaho-roman ca a doua sau a treia limba. Sunt, de asemenea, importante din punctul de vedere al cercetarii comunitatile mixte de romi §i baie§i in zone rurale §i paraurbane din Serbia, pana la microcos­mosul casatoriilor mixte : astazi intalnim in teren casatorii intre gurbeti §i baie§i, mai ales in jurul Belgradului §i al ora§elor in general, care ar fi-fost de neconceput pana la jumatatea secolului XX, din cauza divergentei dintre cultura traditionala §i cultura L

1•

De-a lungul timpului, a luat fiinta un soi de comunitate academica trans­nationala in jurul unei discipline noi §i complexe. Aceasta noua disciplina, care s-ar putea numi, la o adica, ,,Studii despre baie§i" (,,Bayash Studies"), a aparut la intersectia dintre studiile romane§ti §i studiile despre romi (cf. Sikimic, 2012c). Datele existente pentru studiile despre baie§i sunt eterogene sub raport disciplinar : ele se compun din manuale §i carti cu scopuri educative pentru populatia baie§a, date folclorice, transcrieri ling­vistice §i studii academice, ba chiar §i dictionare. Aceste date pot fi, pe de o parte, rezultatul unor obiective §tiintifice, iar, pe de alta parte, rezultatul imperativelor institutionale de a colecta date lingvistice sau de a intelege graiul baie§ local in scopul desra§urarii activitatii ONG-urilor sau a misi­unilor religioase.

96 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

Baie~ii din regiunea Backa

Aceasta sectiune i§i propune sa analizeze constructia identitara a unuia dintre liderii baie§i (C.) din localitatea Sonta, regiunea Backa de vest, ale carui activism §i atitudini complexe cu privire la limbaj vbr fi discutate de cer­cetator dupa cateva luni cu doi lideri romi. Cel de-al doilea intervlu, realizat in satul Torac din Banat, locuit preponderent de romani, face de asemenea parte din acest studiu, cf. [7]. Conform datelor de la ultimul recensamant (2011), Sonta numara 4.331 de locuitori, dar, din pacate, momentan nu exista date oficiale privind componenta etnica a acestora. Recensamantul din 2002 a inregistrat 4. 992 de persoane, satul fiind locuit in majoritate de croati, dar §i de 211 romani §i 138 de romi. Toti cei cares-au declarat romani sunt de fapt baie§i, ceea ce poate fi adevarat §i despre aproape toti cei care s-au declarat romi. Si cum, in Sonta, numarul de baiesi estimat este mult mai mare decat suma celor declarati romani §i romi, se poate presupune ca multi dintre baie§i au optat pentru alta apartenenta etnica la recensamantul din 2002.

in cele ce urmeaza, vor reie§i patru argumente din conversatia avura in Sonta, pe 9 mai 2004, cu un lider local baie§ §i/sau rom, a carui identitate etnica hibrida este marcata prin aceasta optiune, ,,§i/sau". Datele precise de identificare ale participantului sunt omise intentionat, in conformitate cu regulile privind etica antropologiei lingvistice. Discutia a fost condusa de Biljana Sikimic, dar a avut Joe in prezenta altor doi cercetatori (unul dintre ace§tia vorbe§te doar limba rorriana literara, rara sa inteleaga dialectul roma­nesc baie§ local, iar celalalt doar limba sarba), impreuna cu o persoana roma din Sonta care, de asemenea, nu vorbe§te romana. Din acest motiv, conversatia s-a desra§urat in special· in sarba. Pentru a ilustra negocierea participantului intre identitatea roma §i cea baie§a - fie ca ne referim la identitatea personala sau la aceea a intregii comunitati - am selectat cateva pasaje din partea introductiva a discutiilor desra§urate apoi pe parcursul intregii zile, in diferite locatii din Sonta (intr-un bar, in locuinta participan­tului., apoi in localitatea-satelit Majdan, populata de baie§i, dupa care, seara, intr-o casa unde echipa de cercetare a ramas peste noapte). Ordinea acestor fragmente este cea cronologica, urmand cursul conversatiei.

Informatiile primite de la participantul C. in mai 2004, dar §i in cursul unor intalniri ulterioare s-au dovedit extrem de importante pentru intelegerea comunitatii romano,..catolice de baie§i ardeleni din regiunea Backa. Pozitiona­rile sale ideologice au fost discutate deja in Siklmic (2006), iar mai tarziu conceptiile §i credintele sale religioase au fost analizate §i ele (in Duric­Milovanovic, Maran §i Sikimic, 2011: 116-117). Fiind un barbat cu ambi­tii politice, participarea lui C. nu poate fi discutata prin prisma abordarii

A FI ROM SI A VORBI ROMANESTE iN SERBIA 97

postmoderne uzuale, conform careia acesta ar ,,da o voce" comunitatii: nu este vorba de un participant selectat aleatoriu, care sa fie reprezentativ pen­tru parametrii obi~nuiti privind varsta, ocupatia §i educatia. Participantul nostru din Sonta are propriile sale ambitii §i o ,,misiune" care transpare din toate fragmentele selectate, in special in eel din urma - [4]. in fragmentul [4], prin parantezele patrate am omis interventiile cercetatoarei, continand o descriere a politicilor privitoare la limba in alte comunitati de baie§i din Serbia. in afara de digresiunile participantului, parantezele drepte mai mar­cheaza §i un limbaj licentios sau nume proprii. Am aplicat acest principiu la toate fragmentele care urmeaza.

[1] C.: Am fondat o sectiune, lucram sustinut de trei ani. Acum trei ani, sectiu­nea de muzica populara romiineasca sau roma din Sonta a muncit foarte mult ciind am fost convocati. Societatea cultural-artistica lvo Lola Ribar ne-a invita~ sa participam, a§a ca, in 1978, sectiunea noastra de muzica populara din Sonta a fost prezenta la Festivalul International din Zagreb. [ ... ] Avem o problema cu tinerii care participa. E vorba de copii tineri, de cin§pe-§ai§pe ani, care se casa­toresc foarte devreme, sunt diferiti. Aceasta munca e indeob§te voluntara, nu §tii daca oamenii vin sau nu, sunt probleme sa-i striingem pe toti. .Si apoi muncim, avem spectacol, de exemplu, intr-o luna, merg la repetitii in ultimele cinci zile, apoi urmeaza sa danseze. Pentru ei e suficient daca repeta de doua ori. Asta e. in afara de sectiunea de muzica populara mai avem §i o echipa de fotbal. .. in ce prive§te fotbalul local, avem o echipa care participa la un campionat pe timpul verii aici in Sonta, cu douazeci-treizeci de echipe. E important sa jucam §i sa cooperam §i cu alte localitati romiine§ti §i rome, din Bogojevo, Monostor, Apatin, Vajska. Ne bucuram de sprijin oriunde ne ducem, in Monostor, oamenii din Monostor vin la noi, jucam in Bogojevo, §i tot a§a. Din mai §i piina-n august, in fiecare luna mergem undeva, deci fie avem musafiri, fie suntem noi gazde. Asta in ce prive§te sportul. Apoi, avem un grup umanitar cu rezultate foarte bune. Oamenii no§tri au devenit chiar mai uniti in acest grup §i ne-au dat noua, repre­zentantilor, mai multa incredere. inseamna ca daca unul dintre noi moare, ne ducem toti, striingem bani §i banii striin§i ii dam familiei celui care a murit, decedatului. B.S. : A§a a fost mereu? E o traditie? C.: N-a fost a§a niciodata, noi am inceput-o. B.S. : Aha, e ceva nou. C.: Da, §i a facut 0 impresie foarte buna, iar acum toata lumea se a§teapta la asta. Din partea societatii noastre, atunci cumparam, daca persoana a fost bogata cumparam ... cum se spune cusarau i'ila? • B.S. : Jerbli? C.: Jerba. ,Si daca a fost sarac ... B.S. : Nu e cununa? • C.: Nu, nu.· B.S. : Cununa e fn romi'me~te. •

98 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

C.: Nu, cusiirau: Si la sicriu se spune carpa~ou.* [ ... ] Pai, a§a trebuie, trebuie sa fim reprezentati in toate aspectele sistemului. Avem oameni pe. care vrem sa-i propunem la locale, pentru institutii politice locale, cum ar fi cori:mnitatea locala, unde avem posibilitatea ca doi sau trei dintre romii sau romanii no§tri sa fie reprezentanti in institutiile sistemului.

Cele doua cuvinte baie§e falosite de participantul din Santa pentru a tra­duce termenii pentru ,,coroana mortuara" §i ,,sicriu"' cusarau §i carpa~ou, provin din termeni maghiari (koszoru §i koporso'). Cel de-al doilea termen (carpa~ou) opereaza o metateza in comparatie cu variantele aceluia§i termen atestate printre romanii din Banat (copar~au, cobar~au), metateza fiind un procedeu uzual in dialectele baie§ilor din afara teritoriului Romaniei. Deoa­rece e limpede ca cele doua obiecte din cultura funerara (,,coroana" §i ,,sicriu") sunt relativ noi in cultura funerara baie§a, faptul ca ele sunt denu­mite prin doua imprumuturi din maghiara nu constituie o surpriza. Totu§i nu putem exclude posibilitatea ca ele sa nu constituie imprumuturi recente sau ca nu au intrat direct in graiul baie§ din vechea comunitate de limba baie§a­romana din zona Transilvaniei.

[2] Mama s-a declarat de etnie romana, eu m-am declarat rom la recensamant. Tata e roman, fratele meu e roman, toti sunt romani, numai eu sunt rom. Nu §tim ce suntem, cum suntem. Si eu acum ma lupt sa vedem unde suntem, cum ne situam global. Romii ne-au acceptat §i colaboram cu ei, pentru ca, le-am spus : ,,Procesul este urmatorul, eu n-o sa invat niciodatii sa vorbesc romani. Nu m-a invatat nimeni, n-am cum sa vorbesc. Dar, cuvant cu cuvant, poate o ~a invat candva". Cunosc mai bine limba romana. Stau mereu printre reprezentanti romani, reprezentantii consiliului national roman. [ ... ] Cand ne vedem: ,,Salut, unde e§ti, romanule? ". Dar atata tot. imi spune: ,, Unde e§ti, romanule", §i Ia revedere.

Am selectat acest fragment pentru a ilustra ambivalenta liderilor romani amintiti din Voivodina fata de baie§ii vorbitori ai aceleia§i limbi romane. Participantul baie§ este faarte con§tient de aceasta atitudine uzuala a roma­nilor. Pe de alta parte, faptul ca este con§tient de diferentele intrinseci, structurale dintre romana §i romani nu-I impiedica sa se autoidentifice drept rom. Autoidentificarea sa etnica a fast cu siguranta un aspect foarte proble­matic, avand in vedere ca membrii familiei sale s-au declarat cu totii altfel la recensamant. Atitudinea sa pune in dificultate intrebarea sociolingvistica uzuala daca limba continua sa fie un instrument de delimitare §i stabilire a granitelor intre diferite comunitati etnice.

[3] Acum, cum le explic eu acolo romanilor mei ca ei sunt romi. Zic: ,,Omule, ce spui, ce e§ti tu, roman?". El raspunde: ,,Io mi-s fagan"*. Zic: ,,Esc ntman ? ". ,,Nu mi-sc ruman, mi-sc fagan"* Si zic: ,,E o diferenta intre un roman care e roman §i tigani, toti sunt sau suntem rpmi". Si atunci, §tii, se mira. Eu §tiu ca nu

A FI ROM SI A VORBI ROMA.NESTE IN SERBIA 99

e a§a, e ceva, dar ce sa faci, ce poti sa faci. Eu nu pot, uite, ma gandesc foarte des, nu vreau ca stramo§ii mei sa se rasuceasca-n mormant din cauza ca eu mi-am vandut oamenii. S. imi tot spune: ,,[ ... ], cu orice ocazie". Si asta vreau sa fac acum. Vreau sa fac un singur grup de biiie§i care sa avem toti limba noastr.a standard §i sa pot sa spun ,,consiliul national biiie§'', cum este ,,consiliul national croat" sau ,,consiliul national bunjevac", §i ei sunt tot oameni. Sau croatii. Si ei sunt trei grupuri, vorbesc aceea§i limba, doar ca unii se declara bunjevac, altii fokci, dar toti sunt croati.

Cand spune ,,romanii mei de acolo", participantul se refera la a§ezarea saraca de baie§i din Majdan, dincolo de paradoxul intregii propozitii (,,cum le explic eu acolo romanilor mei ca ei sunt romi"). Justificarea identitatii ,,tigane§ti" (in sensul ca ,,romanii" care spun in vorbirea lor curenta ca sunt ,,tigani" sunt de fapt ,,romi") este citata in dialect baie§. Participantul citeaza conversatia avuta cu membrii comunitatii (fie ea reala sau imaginara): ,,El raspunde: «lo mi-s tagan». Zic: «Esc ruman ?» «Nu mi-sc ruman, mi-sc tagan»". Acela§i argument e folosit de numero§i cercetatori care investigheaza identitatea romaneasca atunci cand baie§ii in§i§i, in vorbirea locala, se defi­nesc drept tigan/tiganca (in acela§i dialect, ace§ti termeni inseamna §i ,,sot/ sotie").

Participantul pare bine infarmat cu privire la situatia curenta in domeniul politicilor pentru minoritati din regiune §i la problematizarea identiratilor etnice §i lingvistice croate, fokci §i bunjevac. in termeni de politica lingvistica, el stabile§te crearea paralela a unei noi limbi standard. Faptul ca ii cunoa§te personal pe liderii politici recunoscuti ai minoritatilor la nivel statal reprezinta legitimizarea propriei sale pozitii de lider §i a autoritatii politice. in fragmen­tele selectate, [2] §i [3], se refera la un lider politic roman foarte cunoscut §i la un lider rom (S.): dialogul cu ei a fast citat in discursul participantului. in partea nepublicata a interviului, acesta a mentionat §i cativa lideri romi renumiti §i politicieni de renume. in discutiile purtate pe tot parcursul zilei, participantul C. a mai mentionat §i contactele sale cu lideri rorni din Ungaria (mai multe detalii in Sikimic, 2006). Dovada palpabila a acestor contacte a fast un dictionar baie§ publicat in Ungaria, pe care nici cercetatorul nu-I vazuse inainte. Contactul cu baie§ii unguri §i, posibil, cu cei croati a fa.cut posibile aparitia ideilor privind statutul baie§ilor ca grup etnic distinct §i crearea limbii baie§e ca o noua limba standard in Serbia. in 2004, o astfel de solutie legala existase deja in Croatia §i Ungaria. Un argument suplimen­tar pentru aceasta idee ii reprezinta specificitatea lingvistica de netagactuit a dialectului baie§ din Ardeal, care este in acela§i timp foarte diferit fata de Iimba romana standard, dar §i fata de dialectul romanesc bana1ean dominant in nord-estul Serbiei §i in Banat (vezi parerea romilor din Banat la punctul [7]). Dialectele ardelene§ti ale baie§il?r din Backa, atat Ia nivel lexical, cat

100 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

§i morfologic, difera semnificativ fata de graiul romanilor vorbitori ai dia­lectului romanesc ardelean din Banat. insa sunt practic identice cu graiurile baie§ilor ardeleni din Ungaria §i Croatia. Aceste diferente sunt ilustrate elocvent de formele verbului ,,a fi" la prezent, in cadrul citatului de mai inainte: ,,Esc ruman? ", ,,Nu mi-sc ruman", sau de inconsecventa folosirii formelor persoanei inrai singular: mi-sc §i mi-s.

Date contemporane sociologice §i sociolingvistice relevante asupra romi­lor din Ungaria indica, in baza unei cercetari din 1993, ca 89,5 % dintre romii din Ungaria considera ca limba materna (L

1) limba maghiara, 4,4 % , limba

romani, iar 5,5%, romana sau baie§a (restul fiind diferite limbi minoritare). Aceste cifre variaza de la un recensamant la altul, dar putem concluziona totu§i ca se produce 0 alunecare vizibila a limbilor romana §i baie§a catre limba maghiara.

Aceasta alunecare lingvistica petrecura in vorbirea romilor din Ungaria s-a produs prin schimbari rezidentiale, consrand in abandonarea locuirii in cartiere segregate, §i prin angajare (Kemeny, 2002). Sociologii maghiari (Fleck §i Viragh, 1999) au analizat un exemplu folosind limba baie§a ca instrument in constructia identitara nationala §i prestigiu politic in cazul unuia dintre liderii locali ai caror copii §i nepoti nu vorbesc baie§a. Spre deosebire de a§ezarea baie§a Majdan din satul Sonta, in regiunea Backa, amintita ante­rior, in aceasta a§ezare baie§a ungureasca dialectul baie§ local nu mai este folosit in comunicarea cotidiana. ·

intr-o cercetare despre asimilarea lingvistica a minoritatilor nationale autohtone din Ungaria, Bartha §i Borbely (2006) ilustreaza constructia identitatilor baie§a, . germana, roma, romana, slovaca §i sarba, precum §i rolul jucat de lhnbile minoritare in aceasta constructie, pe baza rezultatelor unei analize cantitative. Autorii au urmarit in special relatia dintre identi­tatea lingvistica sarba §i cea romana in Ungaria, dar aceste date sunt eloc­vente §i pentru pozitionarea sociolingvistica a baie§ilor, diferita de cea a romilor §i a romanilor (baie§ii au declarat intr-un procent mult mai mare decat ace§tia ca limba Ior materna este maghiara - aproximativ 10 % ) . Spre deosebire de respondentii romani §i slovaci, care considera ca limba materna este extrem de importanta, relevanta limbii native in procesul de constructie identitara este foarte diferira in cadrul comunitatii rome §i baie§e. Intrebarea a Jost formulata astfel : Ce anume va face sa va simtiti roman/sarb/slovac/ german/rom/baie§? Variantele de raspuns au fost: Parintii/limba maternal limba pe care o vorbesc/apartin acestei comunitati. Respondentii baie§i §i romi (spre deosebire de toti ceilalti) au mentionat relatia cu parintii, dar rezultatele difera in ceea ce prive§te evaluarea influentei comunitatii asupra identitatii lor etnice : daca romii valorizeaza in mare proportie comunitatea, baie§ii o valorizeaza mult mai putin - mai precis, sub 10 % , ceea ce repre­zinta eel mai mic procent dintre toate minoritatile cuprinse in cercetare.

A FI ROM SI A VORBI ROMANE$TE iN SERBIA 101

Romii §i baie§ii se diferentiaza §i in ce prive§te importanta limbii materne §i a limbii pe care o vorbesc, ultima fiind mult mai valorizata de catre baie§i decat de catre romi (Bartha §i Borbely, 2006: 351). In corelatia dintre aceia§i doi factori - lingvistic §i ,,parental" - mai apare o diferenta notabila intre atitudinile baie§ilor §i romanilor, pe de o parte, §i a romilor, pe de alta parte : pe o scara a evaluarii relatiei dintre factorul lingvistic §i eel ,,parental", baie§ii se plaseaza undeva la mijloc in comparatie cu celelalte doua comunitati.

[4] Am vrea sa fim deosebiti, dar acum aveti o problema cu Iimba asta. Cine sa ne ajute, uitati, eu unul nu ma pricep la standardizarea limbii. [ ... ] .Si cati ani o sa ne ia sa standardizam limba. Deci, pana ciind vom reu§i acest Iucru, trebuie sa ne luptiim sa dobiindim o identitate in cadrul statului, piina in momentul ciind statul va spune: ,,Bine, recunoa§tem natia baia§a". Bine, atunci natia aceea tre­buie sa se lupte ca sa beneficieze de educatie sub forma de ore optionale. Este o indatorire politica, §i apoi ne vor intreba: ,,Cati sunteti? Cati?". Lider rom 2: E un proiect mare. Nu, e un proces. Eun proces care dureaza douazeci-treizeci de ani. Ce! putin. [ ... ] .Si cum ma gandesc eu, a§a este. Acum, eu ca vicepre§edinte al romilor sarbi §i muntenegreni, a§ spune: ,,Oameni buni, eu sunt baia§, toti suntem oameni, dar eu a§a ma simt". Io vurbesc Zimba rumfmesc*., dar nu limbii lu rumanesc· vreau sa spun ca Zimba me aia e·, baia§a sau baie§e. Cum sa-i spun? .Si atunci, am flicut ceva . .Si toti striimo§ii mei din mormant o sa spuna: ,,Bravo, bine ai flicut acolo sus". Pentru ca mi-e frica ca stramo§ii mei se vor rasuci in mormiint. Atiita tot. Sau, ciind mor eu, mi-e frica sa nu zica: ,,Ptiu, c., ce-a flicut asta. M-a viindut ca tigan, dar eu sunt baie§". Acesta e motivul meu, vreau ca numele de C. sa fie tinut minte ca acela care, cu un grup de oameni, a venit, a flicut, altii 1-au sustinut, a fondat educatia ca sa invete cultura lor, Iimba, traditiile §i a§a mai departe . .Si de aici, de la zero, incepem §i in zece, cincisprezece, doua­zeci de ani o sa ajungem acolo.

Un alt aspect al dialectului specific baie§ilor este atestat in fragmentul : ,,Io vurbesc limba rumanesc, dar nu limba lu rumanesc. Vreau sa spun ca limba me aia e, baia§a sau baie§e. Cum sa-i spun?". Se poate presupune ca participantul a racut o gre§eala §fa incercat sa se corecteze (limba lu ruma­nesc), dar aceasta constructie poate totodata sa fie o manifestare a formei cazului genitiv specifica graiului baie§ilor.

Termenul etnic ,,baie§'' (sarb. banjaS) (folosit in aceasta lucrare doar ca un metatermen) nu este stabil in sistemul lingvistic al participantului : in fragmentul [4] el folose§te termenul sarbesc beas, iar cand i§i·citeaza urma­§Ul ipotetic, folose§te sarbescul bunjas. in fragmentul [3], folose§te varianta sarbeasca bejas (,,populatia de baie§i"). Fragmentul [2] problematizeaza ca optiuni sarb. rumun (,,roman") §i sarb. rom (,,rom"), in timp ce in fragmentul

102 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

[1] nu exista opozitii, ambele posibilitati fiind acceptabile: [muzica} roma­neasca sau roma ; doi sau trei dintre romii sau romanii no~tri.

in afara de referinta explicita la genealogia masculina §i la autodtatea stra­mo§ilor (,,,Si toti stramo§ii mei din mormant o sa spuna : «Bravo, bine ai tacut acolo sus», ,,pentru ca mi-e frica ca stramo§ii mei se vor rasuci in mormant", precum §i in fragmentul [3] : ,,Nu vreau ca stramo§ii mei sa se rasuceasca-n mormant din cauza ca eu mi-am vandut oamenii"), la fel de importante sunt generatiile viitoare de baie§i, stabilind astfel o genealogie baie§a unica (,,Sau, cand mor eu, mi-e frica sa nu zica: «Ptiu, C., ce-a racut asta. M-a vandut ca tigan, dar eu sunt baie§». Acesta e motivul meu, vreau ca numele de C. sa fie tinut minte ca acela care, cu un grup de oan1eni, a venit, a racut, altii 1-au sustinut, a fondat educatia ca sa invete cultura lor"). Respectul pentru limba stramo§easca §i discontinuitatea lingvistica au fost deja studiate in sociolingvistica (Meek, 2007), dar intrebarea care se impune este daca afirmatia, repetata in cateva randuri §i venind de la un participant anume, cu ambitii de lider, privind insem­natatea parerii stramo§ilor §i a urma§ilor despre limba lor matema este relevantii fata de problematizarea unor rezultate deja mentionate ale analizei atitudinilor in campul ideologiei lingvistice printre baie§ii din Ungaria (Bartha §i Borbely, 2006). Astfel, coroborarea rezultatelor obtinute din analize sociolingvistice cantitative §i calitative este un proces de cunoa§tere promitator, in special daca avem in vedere ca interviurile calitative necesitii un numar relativ mai mare de respondenti. in urma experientei cercetarii de teren in Serbia (dar §i in impre­jurimi), suntem coll§tienti de faptul ca accesul simplu §i facil la participanti nu mai este U§or, in special in cazul anumitor comunitiiti minoritare (Sikimic, 2008).

Dupa aproape un deceniu de la acest interviu, la nivel oficial in Serbia s-au schimbat unele atitudini privind recunoa§terea formala a baie§ilor ca minoritate: in recensamantul recent din 2011, a existat posibilitatea introdu­cerii unor coduri noi in timpul procesarii materialului obtinut la recenzare, pentru unele raspunsuri date la intrebarea privind apartenenta etnica, obser­vandu-se ca acestea se repeta in material, dar nu fusesera formulate coduri in lista initiala. Astfel, noua lista de coduri privind etnicitatea din acest recensamant a fost extinsa cu Inca patru posibilitati, una dintre ele fiind banjasi (Popis staizovnistva ... , 2012 : 11). Dar, conform acelora§i date, n-au fost decat 80 de persoane cares-au declarat de etnie baie§a· (sarb. banjasl) in Republica Serbia.

Multilingvismul rom: migratie ~i schimbarea circumstantelor politice

in studiul lingvisticii rome s-a convenit in general asupra faptului ca limba romani se invata pe cale orala, in familie, ca limba matema (sau ca una dintre

A FI ROM SI A VORBI ROMA.NESTE IN SERBIA 103

doua eventuale limbi mateme), tara sprijin institutional, §i ca vorbitorii sunt eel putin bilingvi. ,,Limba romanise situeaza intr-o relatie de diglosie cu.limba majoritiitii §i in multe cazuri §i cu alte limbi ale minoritiitilor conlocuitoare. Caracteristicile limbajului folosit in comunitatile rome sunt intelese indeob§te ca i:n continuum intre sfera privata §i cea publica" (Matras, 2002 : 238).

In ce prive§te multilingvismul romilor, au fost prezentate ipoteze asupra comportamentului diferit al grupurilor rome sedentare §i nomade sau migra­toare. Antropologii subliniaza ca multilingvismul colectiv a fost, tara indoiala, o trasatura a fo§tilor romi nomazi, spre deosebire de cei sedentarizati (Marushiakova §i Popov, 2005). Reflectand asupra multilingvismului in context balcanic, Victor Friedman (2001), expert in studii despre romi §i Balcani, considera ca multilingvismul unidirectional al romilor este un bun exemplu pentru semnificatia relatiilor sociale in cadrul schimbarilor lingvistice structu­rale. Dialectul macedonean arli, vorbit de o populatie situata la capatul de jos al ierarhiei sociale, dar care este integrata de secole in societate, ofera un exemplu de mentinere a granitelor lingvistice atat sociale, cat §i inteme, intr-o situatie de contact stabil durabila. Friedman atrage atentia asupra faptului ca, din cauza marginalizarii lor sociale §i politice, vorbitorii de romani din Balcani sunt in mod necesar multilingvi, dar limba lor e cunoscuta rareori §i de altii. De asemenea, sunt deosebit de semnificative observatiile sale conform carora, de§i caderea Imperiului Otoman §i afirmarea limbilor standard din Balcani au inlaturat conditiile formatoare ale uniunii lingvistice balcanice, multilingvismul balcanic continua la nivel local, in special printre romi (Friedman, 2001: 146). in continuarea acestor consideratii asupra romilor (sedentarizati) din M·acedonia drept ultimii reprezentanti ai multilingvismului colectiv anterior, din perioada Imperiului Otoman, putem trasa o paralela similara §i cu ultimii reprezentanti ai multilingvismului anterior din perioada Imperiului Austro-Ungar: astiizi, romii sedentarizati din a§ezari rurale §i, posibil, periurbane din Banat sunt ultimii reprezentanti ai acestui fenomen sociolingvistic1•

Discutand despre eterogenitatea lingvistica a romilor din Austria zilelor noastre, Dieter Halwachs observa ca ace§tia sunt uneori §i vorbitori experi­mentati ai altar limbi ale minoritatilor locale: ,,Relevanta diatipurilor maghiar §i croat in cadrul repertoriului lor a scazut de-a lungul deceniilor, odata cu folosirea lor de catre minoritatile maghiara §i croata. Doar romii mai in varsta, care traiesc in enclave lingvistice maghiare sau croate, inca mai detin competenta totala. Generatiile mai tinere mai detin doar competente partiale in maghiara §i croata sau nu le cunosc deloc" (Halwachs, 2005: 160)2.

1. Pentru o analiza detaliata asupra multilingvismului in partile estice ale Imperiului Austro-Ungar, vezi Maracz (2012).

2. Date asupra multilingvismului romilor unguri de la ,,Recensamantul romilor" din 1893, urmate de studiile despre romi reprezentative la nivel national din 1971 §i 1993-1994, cf. Kemeny (2000).

104 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

Si lingvistul Y aron Matras a remarcat comportamentul lingvistic al romilor din Austria zilelor noastre (pentru care multilingvismul austro-ungar prece­dent ar trebui sa fie la fel de relevant), afectat de schimbarea imprejurarilor politice: ,,Succedarea limbilor de contact nu este intotdeauna rezultatul migratJ.ei romilor, ci poate fi §i rezultatul schimbarii irnprejurarilor geopoli­tice ; astfel, competenta in folosirea limbii maghiare in randul comunitatii vorbitoare de romani din Burgenland-ul austriac a scazut de-a lungul seco­lului XX, limba germana devenind singura limba de cont~ct" (Matras, 2002 : 195-196).

in acela§i studiu, cand analizeaza distributia sociolingvistica a numeroase L

2 de-a lungul diferitelor generatii de comunitati nomade sau migratoare,

Yaron Matras identifica influema a trei straturi potentiale de contact asupra dialectelor moderne de romani din Austria : ,,Este posibil sa identificam o L mai veche care a avut un impact notabil, prelungit asupra precedentului

2 • • unui anume dialect. Vorbitorii, in special cei in varsta, sunt deseori con§t1ent1 de acest impact, chiar daca L

2 nu mai este vorbitli de membrii comunitatii

respective §i a fost inlocuitli de o alta Lr Spre deosebire de aceasta situatie, L mai recenta este limba de contact care nu mai este folosita de intreaga

2 comunitate de vorbitori ai unui anumit dialect rom ca limbaj cotidian in afara sferei domestice, dar care mai poate fi folosita de generatia parintilor sau a bunicilor (sau de catre prima generatie de imigranti, cand ne referim la comunitatile migratoare) §i la care generatia mai tanara mai poate fi expusa inca, eel putin ocazional. in fine, L

2 curenta este principala limba de contact

folosita de comunitate pentru interactiunea cotidiana cu majoritatea neroma §i in mod frecvent in cadrul familiei, pe Ianga romani. Dialectele vlahe, care in multe feluri reprezinta dialectele migratoare rome clasice, au limba romana ca L mai veche. Comunitatile gurbetilor sarbi sau ale vlahilor caldarari care

2 • au migrat catre Germania sau Austria au limba sarba ca L2 recenta §I germana ca L

2 curenta" (Matras, 2002: 195). ·

Acestea sunt acelea§i conditii sociale care pot conduce la inlocuirea lim­bii romani cu romana. in ceea ce prive§te a§ezarile din Banatul sarbesc, trebuie sa atragem atentia asupra rolului religiei in conservarea limbii romane : faptul ca slujbele religioase se tin in romana in bisericile romane§ti ortodoxe, in biserica greco-catolica din satul Markovac §i in numeroase comunitati neoprotestante (cf. E>juric-Milovanovic, Maran §i Sikimic, 2011), existenta educatiei primare §i secundare in limba romana, accesul la presa in limba romanii standard. Apartenenta la Biserica Ortodoxa Romana nu reprezinta un factor decisiv pentru pastrarea limbii in randul bliie§ilor din Banat (baie­§ii din satele cu majoritate sarbeasca tinand de Biserica Ortodoxa Sarbli), dar este deosebit de relevanta in ceea ce prive§te dezvoltarea limbii romane ca L

2 in randul romilor.

A FI ROM SI A VORBI ROMA.NESTE iN SERBIA 105

Romii din Banatul sarbesc: traind printre romani

Timp de multi ani, multilingvismul din Voivodina a interesat sociolingvi§ti de diferite origini. Alliturandu-se studiului deja clasic privind bilingvismul §i multilingvismul din Voivodina al cercetatoarei in hungarologie Melanija Mikes (vezi, de ex., Mikes, 2001), trebuie precizat ca se desra§oara §i azi cercetari similare, dar pana acum acestea nu s-au referit §i la limba romani (Sikimic, 2012b)1• Cercetari mai solide exista doar cu privire la diglosia roma sui-generis in relatie cu media pe suport electronic in romani. Astfel, de pilda, un studiu din 1993 a demonstrat ca doar jumatate dintre ·romii din Voivodina inteleg dialectul rom folosit de aceste media (Savic, 1994).

Un studiu etnografic reprezentativ asupra romilor din Voivodina (Maluckov, 1979) a aparut in urma unei cercetari aprofundate de teren, desra§urate in anii '60 §i '70. Acesta identifica multilingvismul a numeroase comunitati de romi din Voivodina. Observatiile de acest fel se refera frecvent la satele din Banat cu o populatie majoritar romaneasca, unde se pare ca romii ,, vorbesc sarbe§te, romane§te §i tigane§te".

La ceva timp dupa ce ne-am inceput cercetarea, echipa noastra de la lnstitutul de Studii Balcanice a inteles ca, pentru a dobandi o imagine completli a comunitatilor romanofone din Banat, trebuie sa le avem in vedere nu doar pe acelea a caror limba materna este romana, ci §i pe acelea care o folosesc activ pe plan local. Un motiv suplimentar in acest sens 1-a constituit §i faptul ca romii din Banat (eel putin cei din zonele studiate de echipa noastrli) intre­tin o cultura de sorginte romaneasca, de vreme ce au venit acolo dintr-un mediu lingvistic §i cultural romanesc (cf. Sikimic, 2007a).

Din 2004 pana in prezent, am realizat interviuri cu romii din Banatul sarbesc din urmatoarele sate cu populatie majoritara romaneasca: Klek (Clec), Kustilj (Co§tei), Dolovo (Doloave), Lokve (Locve), Ritisevo (Rati§or), Strafa (Straja), Torak (Torac}, Uzdin (Uzdani) §i Vladimirovac (Petrovasala), cu educatie primara in limba romana. in satele Klek §i Omoljic, cuprinse in studiu, nu exista educatJ.e in limba romana, numarul de vorbitori de romana fiind prea mic. Conform datelor statistice oficiale, pentru anul §Colar 2011-2012 (lnfonnacija o osnovnom ... , 2012), in intreaga provincie Voivodina sunt 129 de copii romi care urmeaza §coala primara in limba romana. Potrivit aceleia§i surse, din totalul elevilor inscri§i la. orele in limba romana, 11,59% sunt romi. Pe de

1. Studiul psiholingvistic realizat de Mirjana Mandie (2007) este o exceptie ; ea discuta abiliratile lingvistice ale unui copil rom din localitatea Omoljica §i include o analiza a contextului sociolingvistic din aceasra a§ezare banateana. Competenta romilor in limba franceza (migranti din Serbia in Franta in cautare de munca, alllturi de vlahi §i sarbi) a facut subiectul unui studiu al cerceratorilor Asic §i Stanojevic in 2008.

106 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

alta parte, orele optionale de limba romani cu elemente de cultura nationala sunt predate doar copiilor romi din clasele cu predare in limba sarba 1•

Toti romii din satul Torak din Banatul central sunt multilingvi : alaturi de romani (unul dintre dialectele rome vlahe de nord), ei vorbesc §i dialectul romanesc local, din Banat, §i limba sarba. Iar cum majoritatea respondenti­lor no§tri au petrecut ceva timp §i in strainatate, ei mai vorbesc eel putin o limba. ~i din cercetarea intreprinsa in localitatile cu o populatie majoritar romaneasca din Banatul de sud, Co§tei, Locve, Straja §i Rati§or, a reie§it o imagine sociolingvistica identica. In toate cele cinci sate, romii urmeaza §Coala in limba romana §i vorbesc sarbe§te la perfeqie. Baie§ii vorbitori ai limbii romane predomina in Grebenac (Grebenat), dar printre .ei traiesc §i cativa romi a caror limba matema este romani, pentru care romana vorbira local ar fi a doua limba. in teren se intfilnesc §i situatii opuse, datorira marii mobilirati a populatiilor rome §i baie§e, astfel !neat in Locve am fa.cut un interviu cu un baie§ venit din satul Grebenat §i stabilit intr-o comunitate de limba romani, pentru acesta romani fiind a doua limba sau chiar a treia, dupa limba sarba.2

•

Toracu Mic si Toracu Mare: lideri romi ,

Torac este un sat din Banatul central cu o populatie majoritar romaneasca, conform dat_elor de la recensamantul din 2011, avand 2.291 de locuitori, insa cum deocaindata nu se cunosc datele dezagregate pe etnii, apelam la rezul­tatele concludente ale recensamantului din 2002, cand populatia totala era de 2.850 de persoane, din care 1.780 romani §i 203 romi. Satul Torac, denumit anterior Begejci, este divizat teritorial intre romi §i baie§i, oglindind astfel o diviziune in randul populatiei romane majoritare : romanii care provin din Banat §i romii locuiesc in Toracu Mare, in timp ce romanii din Ardeal §i baie§ii locuiesc in Toracu Mic. 0 cercetare etnografica din 1965 mentioneaza ca in ansamblul satului Torac se gasesc doua feluri de romi (in afara de baie§i): unii numiti Iaieti (sarb. laiecl) - care numara aproximativ 40 de familii -, iar ceilalti ,,romi de vatra" (sarb. cigani pokucan), care, la randul lor, numara aproximativ 10 familii (cf. Maluckov, 1979: 107-110). La momentul cercerarii noastre din Torac, in 2004, unele diviziuni traditionale dintre romi pe criteriu ocupational erau inca vizibile : multi romi au Iucrat in strainatate, dar unele familF inca p~acticau comertul cu pene.

1. Materia ,,Limba romani cu elemente de cultura nationala" este disponibila in 21 de §Coli primare din provincia Voivodina, pentru 569 de elevi (in regiunea Banat doar in ora§ele Kikinda §i Kovacica), vezi lnformacija o osnovnom ... (2012: 31).

2. Pentru influenta lingvistica a limbii romane asupra limbii romani in situatii de contact intre dialectul caldara§ §i limba romana, vezi Sake! §i Matras (2008 : 7 6-79).

A FI ROM SI A VORBI ROMA.NESTE iN SERBIA 107

Date lingvistice §i antropologice despre Torac au aparut in antologia de lucrari editata de Sorescu Marinkovic in 2006, in urma unei cercetari de teren realizate in septembrie 2004 impreuna cu colegi, etnologi §i lingvi§ti din Romania. Membri ai Institutului roman de Etnografie §i Folclor au organizat intreaga cercetare de teren §i au facilitat accesul participantilor. Antologia a fost conceputa ca un fel de ghid pentru metodologia cercetarii de teren in antropologie lingvistica.

Interviul de mai jos a fost realizat in cadrul cercerarii de teren colective amintite mai sus, intr-o locuinta din Toracu Mare, cu reprezentanti ai comu­nitatii rome locale. Discutia a fost condusa de Biljana Sikimic (C) in limba sarba. Participantii sunt urmatorii: 1

1 - pre§edintele asociatiei romilor din

localitate, 12 - vicepre§edintele asociatiei romilor §i 13 - sotia acestuia. Romii din Toracu Mare se considera vorbitori versati ai limbii romane

(atat in varianta sa dialectala, cat §i in cea standard), aceasta fiind pozitia de pe care evalueaza dialectul romanesc al baie§ilor din Sonta, precum §i dia­lectul baie§ vorbit in Toracu Mic. Reiese !impede din discutie §i cunoa§terea de catre ace§tia a istoriei locale. A vand in vedere ca ambii participanti sunt lideri romi, este de la sine inteles ca-1 cunos,c pe liderul baie§ C. [1-4].

[5] C: Si spuneti-mi, cand sunteti cu C., vorbiti romane§te? L-ati auzit vorbind romiine§te? I

1 : Am vorbit eu personal cu el.

I2

: Eu n-am vorbit, am vorbit in sarba. C : Si? Ce credeti? II: Vreau sa va spun ceva. C : intelegeti ce spune? I

1: Da, intelegem. Vorbe§te putin mai greu, sa zicem, pentru ca vine din zona

Negotinului, acolo in Serbia, acolo. C : Nu, nu de-acolo este. I

1 : Eu §tiu cum vorbesc ei acolo [in Valea Timocului]. Asta vreau sa va spun.

C : Va intelegeti unul pe altul? Pentru ca mie mi-a fost greu sa-1 inteleg. I

1 : Eu 11 inteleg.

I3

: De unde e el? I1 : Din Sonta. E baia§ adevarat [sarb. banjaSJ. I3 : Da, acolo vorbesc altfel. I

1: Da. La fel §i cu baie§ii no§tri (sarb. banjaS), nu vorbesc Ia fel ca noi.

C : Voi vorbiti ca romanii din sat? -I

1 : Da, dar ei [baie§ii] au alta mentalitate.

1z: Noi suntem tigani romiini. 1

1: Da. De exemplu, cand zic ca am fost undeva - ,,am fost", ,,ma due la cmeva",

dar ei nu spun a§a, ,,am fost'', ,,ma due" - ,,am fostiiram": C: Da, a§a. 1

1 : Ei, ei au fraza mai lunga: ,,am fostaram, am miincataram, am bautaram". •

Noi nu spunem a§a.

108 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

13 : Vorbirea lor e altfel, vedeti, aici l~ noi. C : Da, vorbesc altfel, cum vorbe§te C. I : Da, baie§ii [sarb. banja§i]. El nu zice: ,,am fost la mama mea" -"- ,,am fost

1

la muma-mea''*, asta e. 1

3 : Dar noi vorbim romane§te ca romil.nii din sat. Tiganii de aici. Numai tiganii

din Milosevo, aia vorbesc altfel. I : Eu pot sa vorbesc exact acela§i grai romanesc ca in Romania. . 1: : Parerea mea e ca chiar §i fata de romanii din partea cealalta a satului, Toracu Mic, exista diferenta. II : Da, e diferenta §i printre romanii no§tri. C : Si voi cum vorbiti, ca romanii din Toracu Mare? . . I : Ca aia din Mare. Toraceani.*A§a, ca romanii no§tri de aici din satul BegeJCl (Toracu Mare), care vin din Romania, din Banat, tine de Banat. Dar romil.nii din Toracu Mic sunt veniti de mai departe, acesta e motivul, aici e problema.

Participantii romi recunosc aspectele cele mai caracteristice ale vorbirii baie§ilor ca atare (cum ar fi cele morfologice: am fostaram, am mancataram, am bautaram), dar §i unele trasaturi fonetice minore (muma-mea).

Toracu Mare: educatia ~i multilingvismul romilor

Cea mai importanta parte a aceluia§i interviu a fast dedicata educatiei copiilor romi, aceasta fiind unul dintre cele mai proeminente subiecte in cadrul dis­cutiei generale pe tema problemelor romilor.

[6] C: Spuneti-mi, sunt probleme cu limba? 1

2: Cu limba n-avem probleme pentru ca §tiu sa scrie §i in romani, §i in romana,

§i in sarba. C : Si vorbesc la fel de bine toate limbile? i

2: Da; Dar pentru ca in satul nostru se vorbe§te altfel de romani decat la Belgra~,

limba se schimba. Mai ales, pot sa spun, in fiecare sate un fel anume de-a vorb1, dar gramatica nu e corecta. Gramatica, din punct de vedere gramatical, nu ~ .1.a fel peste tot. Cel mai bine ar fi sa fie corect din punctul de vedere al gramatlcn, dar noi, nici eu nu §tiu daca exista carti de gramatica. Asta e. C : · Si copiii fac §coala in sarba sau in romana? 1z: in romana. [ ... ] . • . . 1

3: Unii in romana, altii in sarba. Parintii hotarasc unde vor sa mscne copllul.

Aici avem materii §i in romana, §iin sarba. C : Da, §tiu, dar intreb care a fost .decizia dumneavoastra. ... . . I

3 : Pai acum, de exemplu, eu mi-am inscris copilul la sarba, dar el copm Im i-a

inscris la romana. 12 : Copiii mei merg la §COala in romana. 13 : Si ai no§tri tot in romana. C : Si acasa ce limba vorbiti cu copiii? Romani?

A FI ROM SI A VORBI ROMANESTE iN SERBIA

11 : Sa spun cinstit, mie mi-e mai U§or sa vorbesc romane§te. 13 : Stiti ce vorbim cu copiii? Jumate-jumate.

109

11 : Zau, mie mi-e mai u§or, mult mai U§or sa vorbesc romane§te. Dar vorbim §i-n romani. c : in amandoua? 12 : Da, §i chiar §i sarbe§te. Mai ales cu fetele astea mici, folosim romani. Dar invata romane§te. invata romane§te §i sarbe§te. 11 : Trei limbi deodata. 12 : La-nceput am spus ca nu-mi las nepoata sa mearga la §coala in romiina. 0 dau la sarba. Pentru ca la gimnaziu 0 sa-i fie greu sa invete, pentru ca aici la §COala, sa zicem, au doar o ora de sarba. Si ce poti sa inveti intr-o ora de sarba? o sa-i fie mai U§Or cand se duce la gimnaziu in Zrenjanin. I : Acolo n-o sa mai fie romana. Acolo totul e in sarba. 1> Si acum, chiar §i copiii romanilor, §i copiif romanilor· se due la §Coala sar­beasca. Din cauza asta sunt a§a putini copii la §Colile romane§ti.

Posibilitatea continuarii studiilor este motivul pentru care parintii copiilor romi opteaza pentru invatamantul cu predare in limba sarba, dar adevarul este ca §i romanii opteaza in numar tot mai mare pentru invatamantul primar in limba sarba (cf Sikimic §i Sorescu Marinkovic, 2013). In plus, parintii sunt mandri de competenta multilingvistica a fiilor : multilingvismul copiilor la varste cat mai fragede este puternic valorizat de catre toti romii intervievati. Respondentii din Torac sunt de asemenea exersati in diversitatea dialectala a graiurilor rome din Serbia §i este !impede ca sunt la curent cu dezbaterea actuala despre standardizarea limbii romani. Cu toate acestea, intelegerea termenilor lingvistici ,,gramatica" /,,gramatical" (sarb. gramatickl) drept ,,lite­rar" este destul de vaga. Acela§i lucru poate fi spus §i despre termenul ,,mentalitate" (sarb. mentalitet), folosit cu sensul de ,,grai" [5].

Toracu Mare: cum se vorbe~te 11acasa 11

Dincolo de faptul ca discutia s-a purtat in cea mai mare parte in limba sarba, cercetatoarea a avut ocazia de a remarca abilitatea multilingvistica a copilului prezent, dar §i sa fie martora catorva conversatii telefonice purtate in limba romana. Estimarea formulata de bunici asupra competentei· lingvistice in limba romana a nepoatei lor ca fiind ,,perfecta"* s-a dovedit intr-adevar a fi a§a pentru varsta ei.

Respondentii nu au vorbit in romani in prezenta cercetatorului, acest fapt fiind indeob§te un semn de politete printre romii din Serbia.

[7] Fetita: Tataie, creionul (sarb. penkala) a cazut. I

2 [ catre fetita] : Da, creionul. Unde, unde? *

.. 110 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

C : Si ea vorbe§te romiine§te? 1

3: Si romiine§te, §i. Perfect vorbe§c~. •

12

: Vedeti, noi §i in romanes spunem ,,penkala" (sarb. penkala) la creion. C : Si n-o invatati romani ? 1

3: Pai vorbe§te romani. Vorbe§te sarba §i romani -§i romana, trei limbi

deodata. Are trei ani §i jumatate §i vorbe§te trei lirnbi. 1

1 : Lasa ca e bine. .

C: E faarte bine. 1

1 : Si e faarte de§teapta.

Fetita : Si tu ai pencala? C [ catre fetita] : Si io am, vezi ? Vezi cum e ? 1

2 [catre fetita]: Vedz ca.

13

[catre fetita] : A ei e fain. Fetita : Da unge 1-a taiat? 1

3 [ catre fetita] : L-a cumparat !

C [catre fetita] : De la Belgrad. 1

3 [ catre fetita] : Da la Beograd.

C [catre fetita]: Beograd, cum spui tu, Beograd. Io mi-s din Beograd. 1

2 [ catre fetita] : Da unge e§ti tu ?

13

[catre fetita] : Tu e§ti diin Torac, spufle: io mi-s dan Torac. Fetita : Io mi-s diin Torac. c : Si trei ani ai. 1

3: Tri jumatace.*

Straja: multilingvism ~i migratia fortei de munca

Un fragment din interviul realizat cu romi din satul Straja, locuit de o popu­latie majoritar romaneasca, a fast selectat pentru a privi multilingvismul dintr-un alt unghi, drept rezultat al cre§terii migratiei fortei de munca. Conform recensamantului din 2011, satul Straja are o populatie de 531 de persoane, in tirnp ce recensamiintul din 2002 mentioneaza ca din totalul de 693 de locuitori, 557.erau romaru §i 35 romi. 0 cercetare de etnografie clasica despre romii din Straja, realizata in 1967 de Mirjana Maluckov (1979: 268-269), mentioneaza 18 familii rome, majoritatea fiind ,,autohtone" §i desra§urand munci in gospodariile taranilor mai bogati.

Discutia a avut lac in iulie 2008, in curtea din fata casei interlocutorului (I), a fast purtata in intregime in limba sarba §i a durat aproximativ trei ore. Terna principala a fast cultura traditionala roma locala (Cirkovic, 2012: 230-231). lnterventiile cercetatoarei ( autoarea lucrarii de fa ta) sunt indicate cu [C], iar in conversatie mai participa ocazional §i un al doilea cercetator [C

2]. Conversatia incepe cu intelegerea reciproca dintre diferite grupuri de

A FI ROM SI A VORBI ROMA.NESTE iN SERBIA l1l

romi. A§a cum a reie§it §i din interviurile realizate in satul Torac, cf. [6], §i romii din Straja sunt con§tienti de existenta variantelor dialectale ale limbii romani in Serbia.

[8] I : Fiecare sat are diferit grai. C : Cum va intelegeti... ? I: Dar, de fapt, noi ne intelegem, de pilda, daca vorbim romani. Dar nu ne intelegem mereu. De exemplu, ace§tia care sunt mai departe, dincolo de la Belgrad, ei vorbesc altfel. C : Pentru ca nu au aceste, cum sa spun, elemente din limba romiina pe care le aveti voi. I: Noi le avem, suntem aici un sat romiinesc, eel mai mult vorbim romiine§te, §titi. Dar limba romani o vorbim doar uneori, rar. Stiu §i limba romani, §tiu tot, dar nu prea vorbesc. C : Dar acasa cu copiii vorbiti romiine§te? Am auzit ciind i v-ati adresat in romiine§te. I : Da, romiine§te, romiine§te. Numai cand e nevoie, daca este cineva, atunci ii spun ceva daca nu intelege. C : inseamna ca eel mai bine vorbiti roniiine§te? I : Romane§te, da. C2 : Dar §i sarbe§te vorbiti foarte bine. I: Bine, nu sunt eu chiar ... C : Sarbe§te vorbiti excelent. I : Da, §tiu bine, aici m-am nascut, aici traiesc. C2 : Limba romani o vorbiti cu ~ltii ciind nu doriti ca cineva sa auda, sa inteleaga ceva. Sau a§a? I : Da, da, daca ceva, atunci vorbim a§a, spunem ce e necesar, ca sa nu priceapa aceasta ce vrem noi sa spunem. C : Noi am venit aici sa vorbim cu lumea din sat despre cum se traia pe vremuri, cum se traie§te acum, §i cercetam limba. I: Toate limbile care se vorbesc aici, §i sarba, §i romiina §i romani. Paibine, lumea care a fost in strainatate vorbe§te §i mai multe. Stie engleza, §tie germana, §tie daneza, §tie ... suedeza. C: Serios? I : Italiana. De aici sunt multi oameni plecati in strainatate. Aici suntem putini, am spus deja, numai trei-patru case, toti sunt acol~). Acum or sa vina, luna as ta.

Asemanator cu situatia din Torac, cf. [5]: in randul romilor din Straja, alunecarea lingvistica spre limba romana este evidenta, iar romani capata statutul de lirnba secreta. Competenta lingvistica in limba romana a inregis­trat aici eel mai inalt scar.

Plecarea in masa la munca in strainatate, care a inceput la mijlocul anilor '60, deosebit de marcata printre minoritatile nationale din Voivodina, s-a raspandit §i in a§ezarile romane§ti (mai multe detalii in Sikirnic, 2012d).

112 CONDlTlA ROMA $1 SCHIMBAREA DISCURSULUI

Rornii au constituit o parte semnificativa in rnigratia fortei de rnunca. Conform participantului nostru, rornii din Straja au plecat catre diferite tari europene, rnotiv pentru care vorbesc rnai multe limbi. .

Aiaturi de folosirea, chiar daca redusa, a lirnbii romani, biografia lingvistica a fiecarui rom trebuie in mod necesar sa includa limba tarilor in care acesta a lucrat temporar. Cercetarile mai aprofundate asupra biografiei lingvistice ar trebui orientate in directia determinarii nivelului de competen!a in aceste limbi, a sferei folosirii lor, dar si a nevoilor de comunicare specifice.

Rati~or: casatoriile mixte ~i multilingvismul romilor

Interviurile din satul Ratisor, cu o populatie majoritar rornaneasca si aflat in vecinatatea orasului Vr5ac (Varset) din Banatul de sud, au fost selectate ca exemple pentru multilingvismul romilor din localitate. Conform recensaman­tului din 2002, populatia din Ratisor numara 509 persoane, dintre care 367 sunt romani si 67 sunt romi, alaturi de un nurnar mic de sarbi, maghiari si alte etnii (datele de la recensamantul din 2011 indica o crestere a populatiei, numarand 549 locuitori). in 1968, etnologul Mirjana Maluckov a desrasurat o cercetare de teren printre romani si in acelasi timp printre romi (Maluckov, 1979: 251-253). La vremea respectiva, Maluckov a inregistrat aproximativ douazeci de gospodarii rome, dispuse in cateva grupuri. Ea noteaza ca marea majoritate a romilor stabiliti in Ratisor sunt originari din alte locuri, barbatii care se alatura comunitatii prin casatorie provenind in general din satele invecinate, iar femeile mai ales din satul banatean Jasa Tamie, situatrelativ departe de Ratisor. La momentul acestei cercerari de la sfarsitul anilor '60, un numar de romi din Ratisor lucrau in Suedia, iar restul romilor din sat munceau in general cu ziua. Mirjana Maluckov nu mentioneaza multilingvismul lor, desi in cazul altar localitati din Banat o face.

Cercetarea noastra de teren a aratat ca populatia majoritar romaneasca din Ratisor este la curent cu existenta unei separari pe grupuri intre Iaieti si cortorari, dar nurnai comunitatea roma din localitate stie cu exactitate carui grup apartine fiecare. Cand exista o diviziune la nivel local in randul comunitatii rome pe linia limbii sau a religiei (de exemplu, intre vorbitorii de romani si cei de romana, adica romi si baiesi), aceasta diviziune este cunoscuta si de outsiderii din localitate, adica de populatia neroma~ Pe plan local, pare sa existe presupunerea ca, dintre cele doua grupuri de roini din Ratisor, Iaieti si cortorari (sarb. cergari), este mai prestigioasa apartenenta la Iaieti, judecand dupa comentariile respondentilor, cum ca ,,toti spun ca sunt Iaieti".

Pe de alta parte, rnultilingvismul rornilor din Ratisor le este cunoscut tuturor, de vreme ce are de-a face in general cu cornunicarea din localitate.

A FI ROM $1 A VORBl ROMANE$TE iN SERBIA 113

Respondentul, un roman din localitate, este cu siguranta foarte capabil sa evalueze nivelul de cunoastere a limbii romane de catre consatenii sai romi. Acelasi respondent rnai arata si ca este ,,normal" sa vorbeasca sarbeste ; a cunoaste ,,limba tarii" este un fapt subinteles side catre rornani'.

Redam in continuare trei fragmente dintr-un interviu realizat in Ratisor in 2008 cu o femeie roma pentru care limba rornana este a treia limba. Respondenta era in varsta de 50 de ani la momentul respectiv. Fiind nascura in Jasa Tamie, limba sa materna era romani, iar a doua - sarba; care e vor­bita de majoritatea populatiei din satul sau natal. S-a casatorit apoi cu un rom din Ratisor, a carui limba materna, datorira unor circumstante familiale, era romana si care a invatat romani de la sotia sa, insa in dialectul din Jasa Tamie. Interviul s-a desrasurat in Ratisor, in limba romana, pe care femeia o vorbea in dialectul local, astfel ca cerceratorul n-a inteles decat mai tarziu ca aceasta era cea de-a treia limba vorbita de interlocutoarea sa, pe. care aceasta o invatase cand s-a casatorit si s-a rnutat in sat. Este important sa remarcam ca, potrivit acestei interlocutoare, dialectele rome din Jasa Tamie si Ratisor difera substantial.

Respondenta a vorbit in romana (in dialectul local banatean) si in sarba. Romana nu era limba materna a niciunuia dintre participantii la discutie. Fragmentele au fost selectate in asa fel incat sa sublinieze identitatea hibrida a respondentei si multilingvismul dinamic al celor doua comunitati locale in care a trait. in satul Jasa TomiC din Banat, unde s-a nascut, se vorbeau sarba si rnaghiara si ,,erau si bulgari"2

• Interlocutoarea nu mentioneaza ca limba sa materna este romani. Urmatoarea discutie reflecta competenta reala in limba romana a participantei [I], dar si a cercetatoarei [C], autoarea prezen­tei lucrari, a carei limba materna nu este romana :

[9] C : Cum se vorbe§te limba romana? I : La noi e bi'mafan. Ni-s rumuna, numa nu ca la Rumunia, pra a noastra. Io nu mi-s da la Rati!}or, io mi-s dan sat sarbiisc. C: Care sat? I: Jafa Tomic. Unga Zrenjanin. Becicherec, pra. C : Si siinteti maritata aici? Si cum 81i invatat limba? I : Pi, iac-a§a. Am-batranit a§a. C : Dar acolo la Jafa Tomic se vorbe§te numai sarbe§te. I: Sarb'e!jt'e, ungur'e!jt'e !jf bulgari fs.*

1. Doua dintre studiile lui Sikimic (2012a §i 2012b) prezinta de asemenea problema­tizarea identitatii romiine§ti a baie§ilor de catre unii dintre interlocutorii romiini din satul Rati§or. ·

2. E vorba de un grup restriins de pavlichieni bulgari. Conform recensamantului din 2002, in satul Jafa Tomic mai erau 29.

114 CONDITIA ROMA $1 SCHIMBAREA DISCURSULUI

Interlocutoarea §tie ca romana din Rati§or este diferita de limba romana standard: ,,Nu ca la Rumunia, pra a noastra". Aici, folosirea pronumelui personal ,,noi", ,,la noi", ca §i pronumele.posesiv ,,noastra" probabil se refera la Serbia (in relatie cu Romania) §i pot fi interpretate ca inclusive sau, mai degrabii, in sensul ca interlocutoarea se include pe siJle in grupul local de vorbitori ai dialectului romanesc. Apoi, vorbe§te despre incluziunea sa com­pleta in comunitatea din Rati§or, spunand ca ,,Am-batranit asia". in discutia urmatoare cercetatorul pune o intrebare in sarba, iar din acest moment dis­cutia se poarta in aceasta limbii :

[10] I: ,,Ei, este mesticati ei a§a, este al' ea mai batriifJ. care vorblisc tot rumufia§ce, §i nu §ciu sarbasca §i iaca. Io am jifieru sarb, nora sarbli. Si iaca cu ei, mai mult sarbia§Ce. Copii, fiepoti mei sarbiasca vorblisc. c: Nu la §COala romane§te? I: Ba, miarga la §Coala rumufiasca. Ai§a. Nepoata mea mar'e m'erge clasa §apt' ea in Vaqat. Ma;limba romana invata. Dare cam slabli la limba, mai mult sarb'e§te. Ca mama-sa tot sarbesc: C : Si acasa vorbiti tot sarbe§te? I: Numai sarbe§te.

Cand vorbe§te despre faptul ca unii dintre locuitorii din Rati§or nu vorbesc decat romane§te, ea nu se include §i pe sine intte ei (,,este al' ea mai batran care vorbasc tot rum1ma§ce, §i nu §ciu sarbiisca §i iaca"). Acest grup, din care femeia nu face parte, probabil ca include cativa etnici romani mai in varsta. Merita sem.nalat faptul ca competenta interlocutorilor in 11mba romana (in dialectul local) este foarte ridicata, singura diferenta observabila fiind una de intonatie. in plus, competenta lor in sarbii este mai buna decat a romani­lor din Rati§or dintr-o categorie socialii §i de varsta similara.

Urmatorul interviu a fost realizat in limba sarba §i reflecta oscilatiile curente intre termenii ,,rom" §i ,,tigan". Interlocutoarea doar la inceput etnonimul corect politic ,,rom" (sarb .. romi), iar ulterior doar etnonimul sarbesc cigan (,,tigan"), respectiv pentru a denumi limba sarbescul ciganski (,,tigane§te"), aceasta optiune lingvistka fiind acceptata de cercetatoare cand a repetat cuvintele participantei :

[11] I: Bine, suntem romi, ca sa va spun_ direct. Eu sunt roma. Aniestecata. Mama e tiganca unguroaica din Srbobran. Tata, ca §i bunicul, a venit din Romania, §i bunica, mama lui tata. Si ea a venit din Romania, e tiganca romanca: A§a ca eu sunt amestecata, jumate-jumate. Mama, cum se zice, e, cum ar fi, catolica, ca ungurii sunt catolici, iar tata e tigan roman. Si sotul e tigan roman. Mama lui era romanca adevarata; C : Din Romania? I : Nu, din Jabuka. Ea nu era din Ritisevo, soacra-mea, a murit, era din Jabuka. c : Langa Pancevo?

A FI ROM $1 A VORBI ROMANE$TE IN SERBIA . l!S

I: Da, de-acolo. Aproape, Jabuka, nu §tiu sa va spun, n-am fost niciodata, dar ea era din Jabuka, acolo s-a nascut. E romanca-romanca. Si s-a maritat §i ea aici §i a invatat, cum ar fi, sa vorbeasca tigane§te. C : Si dumneavoastra vorbiti tigane§te? I: Pai, eu vorbesc eel mai mult pe tigane§te, ca am incurcat limba, §i-romane§te, §i tigane§te, §i sarbe§te, §i acolo cu copiii vorbesc sarbe§te. Cu sotul vorbesc tot a§a, tigane§te, romane§te, sarbe§te. Cum imi vine, in ce limba: a§a vorbesc. C : Dar vorbiti sarbe§te perfect, §i romana la fel. I : Bine, nu m-am dus la §coala romaneasca, am invatat cu copiii sa scriu §i sa citesc in romana. I-am ajutat, §i acum asta mai mare de aici, asta care e aici, s-a dus la 0 §COala romaneasca §i a terminat opt clase in romana in Vr8ac §i n-a mai vrut sa mai continue §Coala. Asta e. Acum ii pare rau.

Elementele biografice ale interlocutoarei din Rati§or, care spune ca e o femeie roma cu origini mixte (,,eu sunt amestecata, jumate-jumate") - a§a cum era §i familia sotului, §i familia copiilor -, nu sunt o exceptie. Identitatea hibrida a tuturor celor mentionati in povestirea biografica a interlocutoarei arata (a§a cum a reie§it §i pe parcursul cercetarii) ca endogam.ia existenta anterior in Banat trece printr-o relaxare crescanda, ceea ce indica dinamismul ridicat din cadrul comunitatilor rome de aici, datorat in special mobilitatii individuale.

Ginerele §i nora respondentei sunt sarbi, iar cu nepotii se vorbe§te in sarba. Cu toate acestea, nepoata merge la o §coalii romaneasca, iar rezultatele ei slabe la §Coalii se justifica prin cuno§tintele sale !imitate de Iimbii romana, de yreme ce fata vorbe§te sarbe§te acasa cu mama ei.

Banatul rural multietnic a inclus inca o persoana cu identitate hibrida in . biografia interlocutoarei : soacra sa, romanca din Jabuka, in apropiere de Pancevo, in Banat. Ambele femei (soacra §i nora) s-au stabilit aici prin casa­torie, iar locuind in Rati§or au invatat inca o limbii : interlocutoarea a inva­tat romil.ne§te (ca sa citeasca §i sa scrie cu copiii), iar soacra ei, romani (probabil doar ca lim.ba vorbita). Interlocutoarea considera ca limba pe care o vorbe§te in familie este hibrida (,,Pai, eu vorbesc eel mai mult pe tigane§te, ca am incurcat limba, §i romane§te, §i tigane§te, §i sarbe§te, §i acolo cu copiii vorbesc sarbe§te. Cu sotul vorbesc tot a§a, tigiine§te, romane§te, sarbe§te. Cum imi vine, in ce limoa, a§a vorbesc").

Cercetatorii bulgari Elena Ma_rushiakova §i Veselin Popov (2001), speci­ali§ti in studii despre romi, au racut o serie de observatii etnologice importante cu privire la posibilitatea invatarii limbii romani : ei au aratat ca romii din Bulgaria, ca §i cei din alte parti ale lumii, cred cu foarte putine exceptii -ca doar cine s-a nascut rom poate sa invete romani1. in practica s-a dovedit

1. Pareri similare au §i caravlahii vorbitori de romana din Bosnia §i Heqegovina: in timpul cercetarii de teren din Devetina, langa Banja Luka, §i Lopare, langa

...

116 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULUI

insa ca buna cunoa§tere a limbii romilor este un factor decisiv pentru inte­grarea neromilor care intra in comunitate prin casatorie.

Remarci finale

Acceptatea limbii romane standard s-a dovedit a fi solutia adecvata pentru baie§ii din Serbia in general. Nu trebuie trecut cu vederea, ci, dimpotriva, remarcat procesul de destandardizare a limbilor standard in societatile ,,post­moderne", care poate contribui la mentinerea statu-quo-ului dialectelor baie§e in Serbia. Pe de alta parte, dialectelor baie§e indepartate de romana standard 1i se poate aplica o norma lingvistica flexibila, un soi de codificare elastica, in locul standardizarii rigide pentru care se pledeaza in cazul dialectelor limbii romani (Matras, 2002; Halwachs, 2005: 57-60).

Cert este ca majoritatea populatiei baie§e din regiunea Banat beneficiaza deja de un sistem educational in limba romana in §Coala primara. in acela§i timp, aceasta regiune protejeaza limba romana prin intermediul media §i slujbe religioase in aceasta limba. Ramane la latitudinea parintilor daca se vor folosi de oportunitatea de a-§i educa copiii ·in limba romana. Rezultatele preliminare ale studiilor de teren asupra romilor din aceea§i regiune, Banat, arata ca parintii opteaza in numar tot mai mare pentru un invatamant in limba sarba in cazul copiilor lor, in vreme ce romana §i romani raman limbi de uz curent in interiorul comunitatii locale.

Referinte bibliografice

Almajan, Rodica, 2010, invafiimantul romanesc din Voivodina, ICRV, Zrenianin. Asic, Tijana; Stanojevic, Veran, 2008, ,,L'emploi des temps verbaux chez les

locuteurs non-natifs du fran~ais - les cas des gastarbeiters serbes, valaques et tziganes", in Biljana Sikimic, Tijana Asic (eds.), The Romance Balkans, Institute for Balkan Studies, Belgrad, pp. 351-374. ·

Bartha, Csilla; Borbely, Anna, 2006, ,,Dimensions of linguistic otherness: Prospects of minority language maintenance in Hungary", Language Policy, 5, pp. 335-363.

Cirkovic~ Svetlana, 2012, ,,Zmija i iguana u tradicijskoj kulturi Roma iz Straie: antropolitigvisticka analiza", in M. Detelic, L. Delic (eds.), Guje i akrepi. Knjii.evnost, kultura, Balkanoloski institut SANU, Belgrad, pp. 227-243.

Buric-Milovanovic, Aleksandra; Maran, Mirea; Sikimic, Biljana, 2011, Rumunske verske zajednice u Banatu. Prilog proucavanju multikonfesionalnosti Vojvodine, Visoka skola strukovnih studija za obrazovanje vaspitaea ,,Mihailo Palov", Vrfac.

Bijeljina, caravlahii erau convin§i ca §i cercetatoarea era caravlaha, de vreme ce vorbea aceea§i limba ca ei.

A FI ROM SI A VORBI ROM;\NESTE IN SERBIA 117

Fleck, Gabor; Viragh, Tiinde, 1999, Egy beds kozosseg multja es jelene, MTA PTI Etnoregionalis Kutatokozpont Munkafiizetek 52, Budapesta.

Friedman, Victor, 2001, ,,Romani Multilingualism in its Balkan Context", Sprachtypologie und Universalienforschung, 54, pp. 146-159.

Halwachs, Dieter, 2005, ,,Roma and Romani in Austria", Romani Studies, 15(2), pp. 145-173.

Hede§an, Otilia, 2005, ,,Jedan teren - Tresnjevica u dolini Morave", in B. Sikimic (ed.), Banjasi na Balkanu. Identitet etnieke zajednice, Balkanoloski institut SANU, Belgrad, pp. 13-106.

Kemeny, Istvan, 2002, ,,Linguistic groups and usage among the Hungarian Gypsies/ Roma", in E. Kallai (ed.), The Gypsies/The Roma in Hungarian Society, Teleki Laszlo Foundation, Budapesta, pp. 28-34.

Maluckov, Mirjana, 1979, Etnoloska grada o Romima - Ciganima u Vojvodini, Vojvodanski muzej, Novi Sad.

Mandie, Mirjana, 2007, ,,Zamenajezika: analizajeziekih sposobnostijednog romskog deteta", in L. Tactic, G. Basic (eds.), Drustvene nauke o Romima u Srbiji, SANU, Belgrad, pp. 221-239.

Maracz, Laszlo, 2012, ,,Multilingualism in the Transleithanian part of the Austro­Hungarian Empire (1867-1918): Policy and practice", Jezikoslovlje, 13(2), pp. 269-298.

Marushiakova, Elena; Popov, Vesselin, 2001, ,,Dialect, Language and Identity of the Gypsies (In Case of Bulgaria)", in B. lgla, T. Stolz (eds.), Was iclz noch sagen wollte ... A Multilingual Festsclzrift for Norbert Boretzky on occasion of his 65th birthday, Academie, Berlin, pp. 423-430.

Marushiakova, Elena; Popov, Vesselin, 2005, ,,Communications between Nomadic Gypsy Groups", in B. Schrammel, D. Halwachs, G. Ambrosch (eds.), General and Applied Romani Linguistics : Proceedings from the 6th International Conference on Romani Linguistics, Lincom, Miinchen, pp. 182-187.

Matras, Yaron, 2002, Romani. A Linguistic Introduction, Cambridge University Press, Cambridge.

Meek, Barbra, 2007, ,,Respecting the language of elders : Ideological shift and linguistic discontinuity in a Northern Athapascan community", Journal of Linguistic Anthropology, 17(1), pp. 23-43.

Mikes, Melanija, 2001, Kad su granice samo tarabe: istrativanje visejezienosti u Vojvodini, Jugoslovensko drustvo za primenjenu lingvistiku, Futura publikacije, Novi Sad.

Sakel, Jeanette; Matras, Yaron, 2008, ,,Modelling contact-induced change in grammar", in T. Stolz, D. Bakker, R. Palomo Salas (eds.), Aspects of Language Contact. New Theoretical, Methodological and Empirical Findings with Special Focus on Romancisation Processes, Mouton de Gruyter, Berlin - New York, pp. 63-87.

Savic,· Svenka, 1994, ,,From Multilingual to Monolingual Vojvodina: The Case of the Gypsies", Grazer Linguistische Studien, 43, pp. 95-103.

Sikimic, Biljana, 2006, ,, Trans border ethnic identity of Banyash Roma in Serbia", TRANS, Internet Journal for Cultural Sciences, 16, Viena, www.inst.at/ trans/16Nr/14_ 4/sikimicl6.htm, accesat 13.11.2007.

118 CONDITIA ROMA SI SCHIMBAREA DISCURSULU!

Sikimic, Biljana, 2007a, ,,Idem svuda po inostranstvo sa mojima decama", in L. Tactic, G. Basic (eds.), Drustvene nauke o Romima u Srbiji, Odeljenje drustvenih nauka SANU, Belgrad, pp. 143-168.

Sikimic, Biljana, 2007b, ,,Dve manjine: Srbi i Banjasi u Madarskoj", Etnografija Srba u Madarskoj, 5, pp. 101-112.

Sikimic, Biljana, 2008, ,,Etnolingvisticki terenski rad: koriceptualizacija rizika", in Stike kulture nekad i sad, Zbornik radova Etnografskog instituta SANU, Belgrad, pp. 81-93.

Sikimic, Biljana, -2012a, ,,Rumuni u Vojvodini: subjektivne granice", in Snefana Guduric (ed.), Jezici i kulture u vremenu i prostoru, Filozofski fakultet, Novi Sad, pp. 681-691.

Sikimic, Biljana, 2012b, ,,Visejezicnost banatskih Roma: romski, srpski i rumunski jezik u svakodnevnoj komunikaciji", in T. Varadi, G. Basic (eds.), Promene identiteta, kulture i jezka Roma u uslovima planske socijalno-ek01iomske inte­gracije, SANU, Belgrad, pp. 421-436.

Sikimic, Biljana, 2012c, ,,U potrazi zajezikom: Banjasi iz Sonte", in Laura Spariosu (ed.), Drustve110-huma11isticki ogledi. Eseuri socio-umaniste; zbornik u cast Lia Magdu, Filozofski fakultet Univerziteta u Novom Sadu, Novi Sad.

Sikimic, Biljana, 2012d, ,,Romanians in the Serbian Banat: Imagining Romania and the West", in P. Hristov (ed.), Migration and Identity. Historical, Cultural a11d Linguistic Dimensions of Mobility in the Balka11s, Bulgarian Academy of Sciences, Paradigma, Sofia, pp. 232-245.

Sikimic, Biljana; Sorescu-Marinkovic, Annemarie, 2013, ,,Linguistic Richness of Roma in Serbia: Banat and its multilingual dimension", in Maja MiSkovic (ed.), Roma Education in Europe: Practices, Policies, a11d Politics, Routledge, Londra, pp. 167-180.

Sorescu Marinkovic, Annemarie, 2005, ,,Napolitanci iz Mehovina", in B. Sikimic (ed.), Banjasi na Balkanu - Identitet emieke zajednice, Balkanoloski institut SANU, Belgrad, pp. 175-200.

Sorescu Marinkovic, Annemarie, 2006, Caiete de teren. Torac metodologia cer­cetiirii de teren, Editura Fundatiei, Novi Sad.

Sorescu Marinkovic, Annemarie, 2007, ,, To be or not to be Romanian: Field emotions in Romanian speaking communities from Serbia", in E. Marushiakova (ed.), Dynamics of National Identity a11d Transnational Identities in the Process of European Integration, Cambridge Scholars Publishing, Newcastle, pp. 55-66.

Sorescu Marinkovic, Annemarie, 2010, ;,«Nous venons des Carpates, des Carpates indiennes, de Russie» : Gerer une identite traumatisee le cas des Bayaches de Serbie", in Daniel Barie, Jacques Le Rider, Drago Roksandic (eds.), Memoire et llistoire en Europe centrale et orientale, Presses Universitaires de Rennes, Rennes, pp. 217-226.

Sorescu Marinkovic, Annemarie, 201 la, ,,Strategies for creating an explanatory Bayash dictionary in Serbia", Revue Roumaine de Linguistique, LVI, 1, pp. 29-46.

Sorescu Marinkovic, Annemarie, 201lb, ,,«Noi i§tem rumani §i nu ni-i fao»: bliie­§ii din Mehovine", Piramida, primlivarli, nr. 2, pp. 10-25.

A FI ROM SI A VORBI ROMANESTE iN SERBIA 119

***, 2012, Informacija o osnovnom obrazovanju i vaspitanju ucenika sa poseb11im osvrtom na obrazovanje pripadnika nacionabzilz ma11jina u AP Vojvodini u skolskoj 20II /20I 2 godini, Pokrajinski sekretarijat za obrazovanje, upravu i nacionalne zajednice, Novi Sad.

***, 2012, Popis sta11ovnistva, domatinstava i stanova 20II u Republici Srbiji. Stanovnistvo. Nacional11a pripadnost. Podaci po opstinama i gradovima, Republika Srbija, Republicki zavod za statistiku, Belgrad.