Redactare: Cosmin Pe4aTehnoredactare: Mihail VladPregitire de tipar: Marius Badea

Design coperti: Lauen;iu Midvichi

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiGAIU,CIATJDIURewind - Fast forward / Claudiu Gaiu. - Pitegti : P*r*lela 45 , 2078Congine bibliografieISBN 978-973- 47 -2844-2827.73s.1

Copyright @ Editura Paralela 45,2018Prczenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iarcont'nutr.rl este protejat de legislalia privind dreptul de proprieate intelectuali.www. editurapar alela4l.ro

CuuDru Gllu

Rewr ND/Fasr FoRwARD

Editura Paralela 45

Cuprins

Incercdri de introducere ...........5

Alexei Grigorievici Stahanov - liber-intreprin2dtor.....................12

Meditaliile turistice ale bunului terorist .................16

Human Resources Global Department. ...........,.......24

Prezentul unei iluzii: schiln filosofiei liberalismuluipostsocialist romdnesc........., .........................30

O teologie a ispiqirii ........:..........................................33

Accelerare pe calea de mijloc....... .......42

Toati lumea, la centru! ..............,.........54

Pentru Europa (fragment). PastiSe de anticipa{ie ............64

L Shit............ ...................64

(II) Love ..........................76

(rrr) w.c. ........................88

(IV) Bye, bye....,............ .......................100

Incercdri de introducere

FAnA URMARE

Abandonul solidaritif iiSimone Weil, lucritoare pe o frezd semiconcavi la Renault,

avea obiceiul si le recite camarazilor de uzini versuri greceEti:qovde vdo o06eic 0eoic 6ycov dvd ot6uaBlov 6uvcrt' &v tul,l,everv &veu n6vou.

,,Niciodati lenegul, chiar daci gura lui e plini de numele

zellor, nu poate si-qi cdgtige traiul firi munci".lAqa zice plugarul din prima sceni a Electrei lui Euripide,

lisdndu-gi princiara consoarti si deretice prin casi, in timp ce

el pleaci spre indeletniciri cdmpeneqti rar pomenite de tragici.Subiectul piesei va fi, agadar, rizbunarea sdngeroasi clociti de

odraslele Clitemnestrei, gi nu truda mereu reinnoiti a lucritoru-lui pimdntului. ii putea interesa pe auditori? $i cum? La fel cumDalas-ulseducea prin intrigi de soap - opera texand, terna realitate

t Euripide, Hecuba, Electra, Ifigenia tn Taurida,Bucuregti, l976,trad.. Alexandru Miran, p. 79.

Hipolit, Editura Minerva,

CLAUDIU GAIU

socialisti a anilor'80? Prietena filosoafei, Albertine Th6venon,

spune cI ceilalli se bucurau de bucuria ei. Mai gtim din cores-

pondenla dintre Simone Weil qi inginerul Vincent Bernard,

directorul turnitoriei de la Rosidre, ci ea redactase pentru bule-

tinul fabricii articole de vulgarizare a tragediei eline, pe care o

considera mai apropiati infelegerii populare decit literatura cla-

sici francezi.

,,in ziua cind o si te vid muncind in atelier, alituri de

mine, o sd mi se pari, Puigor, ci-mi incep viafa de la inceput

(. ..) O si fiu tare amirdt in ziua aia blestematd..." - e o replici

din Maidanul cu dragoste de George Mihail Zamfirescu, carte

apiruti in 1933, anul in care Weil ia decizia de a-gi intrerupe

profesoratul gi de a experimenta condilia proletari. Muncitorul

din prima parte a secolului al XX-lea nu doregte uzina, ea ii este

impusi ca un destin, ciruia speri ca micar progenitura si i se

sustragi. Cultura era o cale, daci nu spre ascensiune, cel pu{in

de scipare. Pentru Simone Weil, munca fizic| era un sacrifi-

ciu, iar frumuselea vielii era in alti parte, obturati de bancul

de produclie gi ierarhia industriali. Nu altceva spune personajul

romancierului bucuregtean. Din fabrici se mai poate inci riz-bate spre umanitate printr-un efort costisitor. Mai rar prin litera-

turi greaci, mai des prin alcool.

in anii'70-'80, mii de liceeni qi studenli din Franfa, Italia,

Marea Britanie gi SUA pirisesc gcolile Pentru a ,,se stabili" lnuzind ca,,muncitori voluntari" in ideea de a suprima diferenfa

dintre munca manuali gi cea intelectuali qi de a denunfa cultura,

care nu mai e vehicul pentru a rdzbate dincolo de fatalitatea cla-

selor, ci mijloc de perpetuare a opresiunii sociale. Militantismul

din a doua jumitate de secol enunli cel mai adesea incongtient

Rewind/Fast forward

pribu;irea unei civilizalii. Multe dintre fabricile in care ei acti-vau s-au inchis, fdrd a avea nevoie de organizarea colectivipropoviduiti de misionarii universitilii. E adevirat ci repri-marea miqcdrilor autogestionare a fost adesea brutald, dar gi

drumul parcurs de propagatorii sii e exemplar. Astfel, Claude

Neuschwander preia direc{iunea intreprinderii de ceasuri LIP,

cu proiectul de a impune un management inspirat de ideile luimai'68. Dupi falimentul uzinei, se integreazi cu succes in sfera

consultanfilor gi a rezervei de directori generali pentru compani-ile in dificultate, iar politic adopti socialismul neoliberal. BennyL6vy unul dintre liderii stdngismului studen{esc radical face sal-

tul de la ,,Mao la Moise" gi devine un subtil teoretician al iudais-mul reacfionar de inspiralie levinasiani. Cu cAteva decenii maidevreme, Simone Weil se stingea in exil, micinati de boali, dargi de mdhnirea de a nu-gi putea duce mai departe angajamentulde solidaritate fali de compatriolii rimagi sub ocupa{ie germani.

Uniforma voluntariatului obligatoriu

Autotitulatura de ,,muncitor voluntar" din arsenalulideologic progresist aminteqte de altceva in rindurile unuiGtinther Anders: de detagamentele de munci voluntari, create

de Republica de la Weimar si extinse de al Treilea Reich pen-tru a face fali crizei economice din anii '30. Ve aduce amintede o experienli locali? Agnita*Botorca sau Bumbegti-Livezeni

sunt gantierele create pentru munca voluntari a studenfilor qi

pentru reeducare. Atmosfera de acolo, amintiti in memorialis-tica lui Dumitru Popescu-Dumnezeu, seamini cu ,,munca firicap" descrisi de Anders. ,,Voiam si vedem !ara", spune fostul

CLAUDIU GAIU

nomenclaturist. Nu conta rezultatul muncii sau scopul acliunii

intreprinse de brigadieri. Doar o vacanli in condilii spartane.

Azi, conform observafiilor andersiene, am devenit cutoliifreiwi-lligen Arbeiten sat brigadieri, insi suferind mai pufin severita-

tea viefii ante- gi postbelice. Nu e acesta visul oricirui creator

de fundafie artistici sau de ONG? Cenzorul comunist nu fusese

pe gantierele mai sus-pomenite, ci undeva mai in Nord, unde

,,omul, muntele gi cerul / se-ntdlnesc ln defileu I dela Salva la

Viqed'. in cazul in care cunoaqteli versurile doar din repertoriul

ironic al trupei Cargo, e inci o dovadi a caracterului retrograd

al rockului fie el timigorean sau de aiurea. Nu e singurul gen

muzical de condamnat, cilci i se aliturd gi alte crea{ii... ficute

in blugi, adiugim din textul Obsolescenlei omului, unde panta-

lonii - cei originali (de la Levi's) , dar qi ficiturile sirbegti ale

trupelor binifene - sunt considerali ca obiect istorico-filosofic

de primi importan{i. Pentru ci sunt oproasta calitate produsi

artificial", ei sugereazi rebeliunea impotriva nidragilor cilcafila dungi, dau seama de o aparenti abolire a claselor intr-un efect

,,we are people". De fapt, introduc dictatul unei uniforme colec-

tive pe care sunt obligali si o adopte pini gi putred de bogalii

urmagi ai croitorului leton fakob Youphes, inventatorul cioare-

cilor de western.

Un alt metafizician al jeans-ilor, Michel Clouscard, merge

mai departe. Nu e doar o falsi rdzvrdtire gi o supunere entuziasti,

e vorba despre reinventarea unui corp, in care e privilegiat dosul

qi care incarneazi ideologia liberali a neocapitalismului postbelic:

,,intreaga ideologie a liberalizirii este purtatl odati cu

jeangi. Ideologie firi de care acegti jeangi n-ar fi fost.decit un

instrument obignuit al modei.

Rewind/Fast forward

Ce inqelitorie mondeni! Corpul ca silueti a dorinfei, purlfantasmi falocratic[, invenfie hollywoodiand, produs de import

american, corpul-imagine, corpul de serie - insi corpul sofisti-

cat -, vulgarizarea acestei sofisticiri vor fi proclamate corp eli-

berat! Uniforma epocii va fi simbolul emancipdrii!"l

Iluzia revolufiei sexuale nu-i scapi nici lui Anders. Desigur,

anularea tabuurilor e o mare revolufie, pribuqirea pudibonde-

riei, o transformare epocali - niciuna nu are de-a face cu Freud,

ne dmintegte el, cici la pirintele psihanalizei interdicfiile sunt

baza civilizaliei. E vorba despre o preschimbare contrarevolu{io-

nari irezistibili care anuleazd orice morali gi politici:

,,in orice caz,prineliberarea sistematicd gi prin producfia de

excitare sexuali, capitalismul slibegte posibilitatea excitirii poli-

tice gi a congtiin{ei morale gi politice. Aga cum, inainte, se reco-

mandau eforturile fizice ca antisexualia, astizi se recomandd

sexualia ca antimoralia gi antipolitica".z

Constringerile timpului liber

Cei doi filosofi se intdlnesc gi pe un alt subiect: ontolo-

gia flipper-alui qi jukebox-ului. Se intA'lnesc pentru a continua

apoi pe cii separate. Clouscard, ca etnolog, consideri cele doui

I Michel Clous caril Le Capitalisme de la siduction, Critique de la social'dimo-cr ati e lib er t aire, E ditions sociales I 98 1, R6€ditio n D elga 200 6, p. 5 4.2 Gtinther Anders, Obsolescenfa omului. Despre distrugerea vie{ii in epoca

celei de-a treia revolulii industriale, traducere, postfafi gi note: Lorin Ghiman,Editura Tact, 2A16, p. 331.

l0 CLAUDIU GAIU

obiecte ca md.rci ale unui rit de trecere de la copilirie la adoles-

cen(i: cAgtigarea statutului de consumator, pe care omul nu-l va

mai pirisi niciodati. Anders se inarmeazd qi el cu instrumentele

antropologului. igi ia carnetul de notile qi se posteazi la intrarea

sdlilor de japoneze de pachinko. Maginile de pinball sunt pen-

tru el un obiect tehnic de egali importanle cu bomba atomicisau armele cu neutroni. Nu e un act iniliatic, ci o defulare pe

partenerul cel mai fidel: magina! Cea care ne-a furat munca.

Clouscard rimdne la o hermeneutici a ascunderii fiinlei: a

producitorului prin consumator. Anders dezvoltd o teologie a

Apocalipsei: anun{i neantul, dispari{ia producitorului odatd cu

omul, substituit de magina care-l inrobeqte. Nu suntem pistoriai fiinfei cum voia maestrul siu * Martin Heidegger -, ci ,,pis-tori ai obiectelor". Miqcirile mecanice repetate ce sapi mintea

gi distrug corpul, cele pe care le-a cunoscut Simone Weil gi le-a

caricaturizat Charlie Chaplin, sunt sau vor fi inlocuite in epoca

automatizirii de un ,,al doilea somaj", cel din timpul orelor de

lucru in care omul doar priveqte maqina ore in gir, zi dupi zi, inagteptarea gi firi speranta unei avarii. E, in primul rdnd, o con-

centrare negativi psihic de nesustinut 9i o atrofiere musculariucigagi in actuala noastri conformatie fiziologici gi in al doi-lea rAnd o izolare asemlnitoare cu cea produsd de radio (sfera

publici in casa ta) sau jukebox (sfera privati in spafiu public).

Toate acestea produc in contrareacfie, mai intdi, industria de fit-ness gi nutrilionism gi apoi asocierile de ultragi a cdror afilierepolitici la ideologiile rasiste de substitulie nici nu se feresc si-giascundi aseminirile cu sinteza nafional*socialisti dintre sport

qi politici. Furia niponului in fala jocurilor mecanice sau incrAn-

cenarea autohtoni in fala picinelelor nu are nimic de-a face cu

Rewind/Fast forwaril

substitutul unui partener de dialog sau cu dorinla de cAgtig, cie rizbunarea absurdi contra unei maginirii absurde in care ne

recunoagtem existen{a. Nu e alt mecanism psihologic, spune

gdnditorul german, nici in spatele masacrului de la My Lai. Cei

500 de siteni vietnamezi secerali de infanterigtii americani -unii violafi gi mutilafi ante- sau post-mortem - spun pu(ine des-

pre cruzimea rizboiului. Avialia SUA a flcut asta vreme de undeceniu. Crima ne spune o alti poveste: frustrarea soldafilor infafa neinfelegerii inegahte$i. De ce le e permis elicopterelor gi

avioanelor, iar noui nu?

Daci l-am pomenit pe Michel Clouscard, e pentru a intro-duce o nuanfare rectificatoare la vizionarismul lui Gi.intherAnders. Desigur, munca fizicdrlru.a dispirut niciazigi cu atdt maipulin in anii'60-'70 in care mediteazi gdnditorul apatrid. Eaerarealitatea dominati in lirile socialiste angajate in industrializare,este gi azi in lumea manufacturilor chineze, a minelor africane, a

gantierelor bulelor noastre imobiliare. Dar e tot mai mult impinsila periferie, marginalizate, slibite. Ea nu mai are demnitatea opo-zi{iei. $i nu mai propune politici autogestionare. Singurul vis pe

care-l mai produce este migrarea. Invers, imperialismul nu maiimpune jugul nafional, ci nomadismul. Noua sa geografie este undegert marcat de ruine si controlat de o polilie de drone.

Dacd timpul de lucru e un gomaj apisitor, care mai e timpulproducfiei? in general e timpul liber,loisir-ul controlat comercialal consumatorului, hobby-urile impuse de virtufile neglijen{ei gi

distrugerii. Consumul ca sarcind qi plicere. Suntem angajafi firicontract qi indeplinim cu inflicirare stahanovistd planurile de

serviciu. Vestea proasti e ci gi munca incepe si semene a loisirimpus, gralie noilor tehnici manageriale.

11

t2 CLAUDIU GAIU

C)

Si incheiem cu un citat celebru: ,,Atentiune! Lisafi apara-

tele de radio deschise! Urmeazi un comunicat important pen-

tru fari". in urmi cu decenii, filmele de propagandi comunisti

au fdcut celebru acest anun! gi tot nu am realizat inc[ partea sa

cea mai importanti: nu era vorba nici despre preluarea puterii de

cdtre rege, nici despre intoarcerea armelor impotriva Germaniei

naziste, nici despre inceputul dominafiei sovietice. Se anunfa

dominalia maginii reprezentate de placa inregistratd, a unei relele

de aparate de difrzare in masi. De acum inainte munca gi viala

nu mai sunt legate decdt de moralismul desuet al unor propagan-

diEti neinspirafi.

ArExnr Gnrconrnvrcr STAHANov -LI BER-iNTREPRINZ;,TOR

Prin '90 libertatea avea un aer reavdn qi ar!6gos, chiar daci

nu avea o definilie clar6. Era maiintdi libertate a expresiei qi chiar

gi azi, dupd abandonul oricdror opreliqti ridicate de adevdr sau

ruginare, taraba romineascd de ziare ?ncdl mai impresioneazd pe

turistul apusean prin varietatea titlurilor propuse. Pentru a pdstra

buna impresie, ne rbm6ne nidejdea cd el nu cunoaqte graiurile

locale. Zawa anilor 2000 e conformistd qi pdrtinitoare qi nicio

filuicd n-ar reproduce azi pe prima pagin6, precum clujeanul

Adevdr (bineinfeles) tn libertate din iunie lgg0,ndvalavenerabi-

lului Teohar Mihadaq peste un nefericit preopinent:

Rewind/Fast forward

,,Nemernicule gi begind impulind primprejururile-fi, vreisi astup urechile fali de glasul raliunii qi si ascult indemnulumbrei strdbunului meu Caracug Pasirea-neagr6, haiducul, gi

si-!i virs cele gaptezeci de ocale de bol fecal peste coclauri?" - celputin arta, fie ea gi cea a imprecaliei, nu era moarti!

Apoi gi inc6, azi,libertatea a insemnat inlesnirea treceriifrontierelor, deveniti incet-incet migrare a forfei de munci spreinsoritele terenuri agricole spaniole sau gantiere de construcliiitaliene, in speranfa dobindirii unei mici averi in comparalie cumai vechii concitadini rimaqi acasi. in paralel, intelectuali lualipe nepregitite sau noi tribuni mediatici cointeresati au ridicat inslivi spiritul antreprenorial, omul eliberat de chingile totalitaregi gata si se afirme in concurenli pe piafa liberi. Curat stahano-vism revizitat pentru nevoile noului veac. Cdnd un ministru a

indicat ortacilor rimasi pe drumuri dup6lichidarea industrieiminiere ci solufia lor e si se lanseze in afaceri, nimeni n-a clipitmicar gi nici insul in cauzd, nu era con;tient de cinismul siu:

,,S'ils nbnt pas de pain, qu'ils mangent de la brioche!" -celebrarea libertilii se transfoimase pe nesimlite in entuziasmpentru scipitare gi ruini, consfintire a mizeriei!

Straniu destin al cuvintelor! in mirturisirile sale, romanci-era Oana Orlea povestegte ci un rol de seamd in condamnareaei in pugciriile comuniste l-a avut influenta cinematografuluisovietic. Impresionati de patosul filmelor rusegti, ea visa si fieo Zoia Kosmodemianskaia romdncl gi, ajunsd in fafa anchetato-rilor Securiti{ii, tAnira adolescenti reproduce o replici a eroinei

t3

t4 CLAUDIU GAIU

sovietice in fala ofilerilor Gestapo-ului: ,,$tiu tot, dar nu vefi

scoate nimic de la mine!" igi intindea propria ei capcani care, in

cdteva ceasuri, urma si-i schimbe destinul cu un amestec de tra-

gic gi ridicol mai apropiat de scrierile cehe ale lui Kundera decAt

de cinematograful lui Marc Semionovici Donskoi.

,,Il lavoro ti fa male / e ti manda allbspedale" - afirma zglo-

biu jingle-d pe care-l puteau auzi locuitorii Bolognei citre sfdr-

gitul anilor'70Ia deschiderea programelor Radio Alice. Radioul

liber, profitind de lacunele unei legislalii a informafiei croite pe

tiparele monopolului de stat, didea drept la microfon ceti{eanu-

lui simplu dispus si-gi lase mirunfigul intr-un telefon public, dar

gi diverselor voci sindicale, artistice sau intelectuale ce incercau

reformularea unor pozilii de stAnga mai mlidioase decAt cele ale

popularului Partid Comunist Italian. Precum profetul care nu

Etie prea bine ce vestegte sau vechiul rapsod care nu cuprinde

intreaga tradilie pe care o transmite, tinerii autonomiqti itali-

eni vorbeau aceeaqi limb[ cu purtitorii de cuvdnt ai capitalului:

vechiul regim al muncii - construit in lentoarea ridicirii mari-

lor intreprinderi industriale sau a hidrobarajelor grandioase,

iegit din greve sdngeroase sau acorduri politice ce descriu istoria

secolului aI XIX-lea gi buni parte din cea a secolului XX - nu

mai corespundea cerinlelor noii ere a acumulirii. Daci noncon-

formismul hippie gisea condifiile de munci din fabrici prea ase-

minitoare cu detenlia, iar disciplina sindicali prea apropiati de

constringerile cazone, capitalul le va indeplini cererile: flexibili-

zarea procesului muncii gi a piefei muncii, diversificarea produ-

selor gi modelelor de consum. intr-un fel, suntem copiii anilor

'70, ce au marcat sfirqitul unei cregteri economice de aproape

Rewind/Fast fotward

trei decenii. Mania istoricilor de a stabili cronologii exacte a refi-nut anul 1973 ca inceput al unei noi epoci, datoritd primului qoc

petrolier sau a renunfirii la etalonul aur. Schimburile valutare se

eliberau la rdndul lor. sunt anii in care orice orizont revolutionarse obtureazi, iar ideologiile se tocesc. Romdnia sparge solidarita-tea blocului estic Ai semneazi primele acorduri cu FMI. Energiilesusfinerii lumii bipolare dau semne de epuizare. Sunt ridici-nile unui fenomen care in '90 va fi botezat ,,globalizare". Cu unentuziasm ceva mai sobru decdt a generafiei flower power, se vacAnta acum sfhrgitul istoriei gi implinirea umanitilii dincolo de

frontierele retrograde ale naliunilor moderne intr-un Stat mon-dial, intemeiat, din lipsi de ceva mai bun, pe un cosmopolitismkantian de privdlie gi pe comerlul liber gi pacificator. Din nou,imnurile libertilii mergeau mAni in mAni cu genezacapitaluluimultinafional si transnalional al intreprinderilor care-qi mutiproduc{ia acolo unde le iese mai ieftin. Dezindustrializareavechilor centre se face in paralel cu odele aduse producliilor,,usoare" de software gi tehnologii informatice sau, dupi caz siloc, cu preaslivirea imaginii unei liri pur turistice, lipsite depoluare, in care vizitatorii gi localnici ar rimdne inmirmurili incontemplarea piscurilor carpatine sau a pelicanului danubian.

Suntem atdrnali de visurile noastre ca de spinarea unui tigrugi nu ne putem desprinde de timpul nostru. Din dorinla de aafirma o rupturi cu trecutul comunist, intelectualitatea romin[a inventat un limbaj inrudit cu cel al generatiei '27, sirbiltorindvictoria noului regim de acumulare a capitalului in termenii uneiizbinzi a spiritului asupra materialismului, a civilizafiei apusene

asupra barbariei risiritene. Pufin Eliade edulcorat si asezonat cu

l5