I* ©

W M ii)ItolLUBiî'ti1 î

. £ W * 'V - J L in " v . A _J

m a z h $ d ® p a a .d m t

( http://w w w .dntcj.ro/adevaruf ]

ANUL X NR. 2847 ISSN 1220*3203

MIERCURI,22 MARTIE 2000

18 PAGINI 2.000 LEI

Constantaa s c e n s i u n e a P D S RV A L E R C H IO R E A N U

Dj. acă mînuitorii de păpuşi care au ») provocat ultim a criză politică tac, — încercînd să estom peze pfectul

negativ al acţiunii lor asupra publicului... D acă parlamentarii coaliţiei m ajoritare fa c . o u ltim ă tentativă de împăcare, plătind preţul um ilitor al renunţării azi la ceea ce au declarat (şi votat) ieril. D acă socotitorii de la guvern se prefac a uita că nu au banii prom işi de organism ele financiare internaţionale pentru a susţine, cu ajutorul lor, m ăsurile propuse pe hîrtie ... Dacă produsele alimentare (dar nu num ai) s-au scum pit atît de m ult îneît preţurile au d e v en it p ro h ib itiv e ... D acă p ro d u c ţia agricolă a anului trecut a fost cea mai m ică din ultimii zece ani, ea fiind totuşi m ai m are decît aceea care se va obţine în acest an electoral... D acă nimic nu este m ai întunecat în Rom ânia decît prezentul şi, cu sig u ran ţă , v iito ru l ap ro p ia t al cetăţenilor ei... Dacă toate acestea şi multe altele răm în sub semnul unor probabilităţi sum bre, verificate, totuşi, de “realizările” din ultim ii trei ani şi jum ătate, atunci nu m ai m iră pe nimeni ascensiunea în sondaje a PD SR şi a lui Ion lliescu. O ascensiune care a punctat şi un record absolut obţinut de fostul preşedinte al Rom âniei. Recent, un sondaj efectuat la Iaşi a dezvăluit ceva ce nu putea fi acceptat ca posibil. Anume, ca un lider al Opoziţiei sâ întrunească mai m ult de jum ătate din voturile probabile ale cetăţen ilo r, cu un avans zdrobitor asupra principalilor săi adversari: Teodor M e le ş c a n u - 17,8 la su tă , E m il C onstantinescu - 14 la sută. Situaţia este aproxim ativ aceeaşi şi la partidele politice, unde conduce detaşat PD SR - cu 48,4 la sută.

S -a r pu tea ob iecta că Iaşiu l a fost întotdeauna un fief al principalului partid din O poziţie şi al lui Ion lliescu. Numai că la scurt timp după sondajul, contestat de unii, din Capitala M oldovei, a fost efectuat un altul, de data aceasta la nivelul întregii ţări. Din nou învingători au fost declaraţi Ion lliescu şi PDSR, cu procen­taje apropiate de cele înregistrate la Iaşi, respectiv 47,4 la sută - Ion lliescu, şi 40,5 la sută - PDSR. Sondajul CSO P a mers mâi departe cu cercetarea dorind să afle ce s-ar întîm plă într-un foarte posibil tur al doilea al prezidenţialelor. Conform re­zultatelor, liderul PD SR ar ieşi învingător şi în turul a l doilea, indiferent dacă ar

G iu jo o ii s în t lă s a ţ i,d in n o u ,

c u o c h ii-n s o a re

Problema reducerii taxelor şi impozitelor locale pentru persoanele fizice cu 25% a luat o turnură neaşteptată, ieri, la conferinţa de presa a prefectului Bogdan Cerchizan. Hotărirea'Consiiiului local de reducere a taxelor locale, după cum s-a anunţat deja, nu va fi atacată de către prefect în contenciosul administrativ, cu toată insistenţa primarului, care contestă legalitatea deciziei de micşorare a taxelor. Mai mult, Cerchizan a declarat că “nu înţelege înverşunarea lui Funar împotriva propriilor cetăţeni”.. Cu toate acestea, nici de la Prefectură, care este, totuşi, de acord cu reducerea cu 25% a “dărilor” locale, clujenii nu pot să se dumirească asupra unor chestiuni

elementare: cît se va plăti şi de" cînd se va plăti? Prefectul nu a . răspuns întrebării referitoare la data de cînd va intra în vigoare celebra HCL 192/ 2000. Consilierii, la adoptarea hotărîrii, au specificat un termen: începînd cu 1 aprilie 2000 taxele se reduc cu 25%,

. decizia fiind luată pe 9 martie. Acest fapt i-a dat mînă liberă lui Funar să conteste legalitatea', deoarece nu a fost respectat termenul de 30 de zile în care prefectul, dacă voia, putea să atace în contenciosul administrativ. Nici la Prefectură nu am putut afla dacă se plăteşte mal puţin de la 1 aprilie sau de la 9 aprilie, in opinia reprezentanţilor Guvernului în teritoriu, eventualele probleme se rezolvă prin Justiţie, în mod individual.

Cu un tupeu nemaiîntîlnit, protejatul lui Radu Sârbu (vorbim despre prefectul Cerchizan), vădit indispus de întrebările presei referitoare la reducerea taxelor şi implicaţiile acesteia, a răbufnit: “întrebaţi-l pe dînsul (Funar - n.r.)! Nu ne mal bateţi la cap, pe noi, cu fleacuri. Iertaţi-ma, acestea sînt nişte fleacuri. Pentru noi sînt fleacuri”.

Dragi clujeni, bănuim că nu mai e nevoie de nici un fel de comentariu. Pînă cînd se va găsi cineva să limpezească apele în privinţa “dărilor” pe care le avem der plătit, aşteptăm şi ne scuipăm în sîn...

T itu s C R Ă C IU N

-Motorină pe bonuri mur) pînă la 31 martie a.c.

P r o d u c ă to r i i a g r ic o l i , poseso ri a i b o n u rilo r va lorice d e m o to r in ă a c o r d a te d e G uvern ag ricu lto rilo r care au efectuat sem ănăturile de grîu de toam nă, m ai po t beneficia de drep turile ce Ie revin doar p înă la 31 m artie a.c.

L a n ivelu l ju d e ţu lu i C luj au fo s t a c o rd a te b o n u ri p e n tru m o to rin ă în v a lo a re de 4 ,7 5 m iliarde d e lei.

D e la data eliberării bonurilor v a lo r ic e şi p în ă în p re z e n t, clu jenii au so licitat m otorină pe baza acestora în valoare de doar 3,55 m iliard e de lei. R estul, în valoare de 1,2 m iliarde de lei urm ează să fie eliberate p înă la finele acestei luni de la pom pele PE T R O M din m unicip iu l C iuj- N apoca, D ej şi C îm pia T urzii sau d ţ la depozitele PE T R O M d in a c e s te lo c a l i tă ţ i . D u p ă această da tă posesorii acesto r bonuri p ierd dreptu l de a m ai benefic ia de m otorină.

C .V .

i t i u i h i m u

A VĂM ILO R ADUCEl i i i t i i i

î r O A S A ”E X P O R T A T O R IL O R

- “Statul trebuie să fie arbitruljocului liber şi sănătos al forţelor economiei de piaţă

- D le p ro feso r, să ne în to a rcem Ia în cep u tu l d iscuţiei no astre , cînd v o rb e a ţi d e sp re şansa n o a s tră de in tra re în U E . C red eţi în aceas tă c re ş te re eco n o m ică de 1 ,3% de c a r e n e a s ig u r ă cu o p t im is m

p rim u l m in istru M u g u r Isă rescu ?- M -am mirat foarte tare cînd a

apărut, ca din pălăria m agicianului, acest 1,3% în condiţiile în care nu s-a în trep rins n im ic în ace st an pentm stoparea declinului economic. P e ce b ază , în v ir tu te a c ă ro r p a ra m e tr i e c o n o m ic i? C u ce asigurare se poate în tîm plă acest lucru? Văd că tonul optim ist, fără

nici o ju stificare , este continuat de pe vrem ea prem ierulu i R adu Vasile, care p ro m ite a , la m ijlo c u l verii trecute, o v iaţă m ai bu n ă pentru români începînd cu anu l 2001. Pe ce b ază , c îtâ v re m e n u s-a luat absolut n ici o m ăsură? Principala

■ Ilie C Ă L IA Ncontinuare în pagina a16-a

continuare în pagina a 4-a

H o t-lin e la v a m ăPrezent ieri la Cluj, directorul D irecţiei Generale a V ăm ilor (DGV),

N ini Săpunaru, a declarat că în m axim două săptămîni va fi lansat un serviciu telefonic gratuit la care populaţia să poată apela în cazul în care are d e făcut reclamaţii sau sugestii. L inia telefonică va funcţiona tim p de 6 ore zilnic. Fiecare apel va fi înregistrat de un robot.

Inform aţiile primite prin această linie vor fi preluate de D irecţia de Control Intern care va analiza fiecare caz în parte. N ini Săpunaru a declarat că, în urma apelurilor făcute se va urmări cu atenţie activitatea lucrătorilor vamali îm potriva cărora există reclamaţii. „N u am nici un interes să-l dau pe mina Parchetului pe cel prins cu nereguli, ci să . curăţ locul. în cazul în care ne este anunţat faptul că unul dintre lucrătorii vam ali a cerut m ită se poate organiza şi un flagrant”, a mai afirm at directorul DGV. -

A .B L A G A

SIF "B anat-C rişan a” * Fructul interzis al pieţei rom âneşti de capital

* • Preşedintele Societăţii de Investiţii Financiare „Banat-Crişana”, dl Ioan Cuzman, s-a aflat ieri la Cluj, în cadrul unei campanii de informare â acţionarilor societăţii în legătură cu rezultatele obţinute anul trecut, precum şi cu strategia pentru anul 2000.• SIF "Banat-Crişana” continuă politica de repartizare a unei cote semnificative din profitul obţinut pentru dividende • La Adunarea Generală a Acţionarilor de la finele lunii martie a.c. se va vota pentru menţinerea ori eliminarea prevederii din statut care nu permite unui investitor să deţină mai mult de 0,1 la sută din capitalul unei societăţi de investiţii financiare • SIF-urile tentează, în continuare, mulţi investitori, în principal datorită lichidităţilor substanţiale de care dispun, circa 200-mHiarde de lei în cazul SIF „Banat-Crişana” • ,

'Alin TUDOR

H a id e “ U”D estinul poate fi uneori crud şi

insensibil la trad iţie , sentim ente şi chiar valoare. C u.echipa fanion a A rd e a lu lu i e l ş i - a fă c u t “num ărul” în dese rînduri. “U ” trăieşte astăzi sub un cer încărcat de n o ri p lin i , p re v e s t i to r i de furtună. 90 de m inute po t însem na în cel m ai bun caz am înarea unui verdict sau, dacă optim ism ul ne perm ite, relansarea echipei. Sub im p e r iu l h a in u lu i d ic to n shakespearean “a fi sau a nu fi” , “ şep c iîe -ro ş ii” se v o r p rezen ta astăzi, pe “Ion M oina”, după d o u ă ' înfrângeri consecutive şi o rem iză încheiată, finalm ente, cu 41 etape de suspendare, da r decise să-şi apropie prim ul succes oficial din acest an. Un rezu lta t de egalitate, ce să m ai zicem de o înfringere?, ar comprom ite definitiv şansele de

salvare, iar destrăm area unui m it n a ţio n a l, a f la t şi aşa în m are p ierdere de im agine, s-ar afla doar la u n p a s . M ic , d a r h o tă rîto r . B ihorul se aude câ vine astăzi Ia C luj înso ţită de 500 de suporteri. C ifra este u riaşă pentru ceea ce în se a m n ă z iu a d e m ie rcu ri şi D iv iz ia “ B ”. D ezinform area jo ac ă un rol im p o rtan t în tr-un războ i psiho log ic ce abia la ora 14,00, după flu ie ru l de început, îşi va găsi sfîrşitu l. C u 100 sau 200 de suflete m ai p u ţin sâ vină B ihorul şi to t a r fi'ceva. E i sim t fenom enul şi m om entul. C red în şansa lo r şi sîn t convins că şi-o vor ju ca p înă la capăt. Se tem de “C ” (unde au m ai fost) ca “ dracul de tăm îie. D e aceea, clu jeanului nu-i m ai răm îne la îndetn înă decît să-şi rupă d in v ia ţă 90 de m inute şi să le dedice exclusiv U niversită ţii C luj. Că răi sau buni, to t ai noştri sînt.

H A ID E “ U ” .C o d in S A M O IL Â

întorsăturăspectaculoasă într-un caz de omor

« s s s s t a s s s s s s s ^

PREFECTURA.C0NS1LIULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMARIA CLUJ-NAPOCA;-19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 2 1 -1 7 -9 0 * ' •PR IM Ă R IA TURDA:31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PR IM Ă R IA HUEDIN: 25-15-48 •PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:955 si 43-27-27

•PO L IT IA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-19-76

•P O L IT IA DEJ: 21-21-21 •PO L ITIA TURDA:'31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •P O L ITIA HUEDIN: 25-15-38

POLITIA GHERLA: 24-14-14 •POM PIERII: 981 •PR O TE CŢIA C IV ILA : 982 •G A R D A FINANCIARĂ CLUJ: ,

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158 •D IR E C Ţ IA G EN ER A LĂ A M U N C II SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-9!• INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991

INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTĂ: 958• R.A. TERMOFICARE: 19-87-48 •S C MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 •S .C . "SALPREST" S.A.: 19-55-22 •S C PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTER VEN ŢII GAZE928; 433424

•JANDARM I: 956 GARA CIuj-Napoca: 952

•A G E N ŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; - intern - 43-20-01;Turda - 3 1 - 17-62: Dej *- 21 -20-22

• A L IA N ŢA A N TIS L TC ID : 19-1647 '

CU R SE IN T E R N A Ţ IO N A L E . din Autogara II :

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca in zilele de luni. marţi, joi şi vineri la ora 7,00şi înapoierea dinBudapcsta în zilele de mani miercuri, v meri şi simbitd la ora 11.00.

CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare în zilele de joi ora 22.00 şi înapoiere din Budapesta in zilele dc vineri ora 16,00.I N F O R M A Ţ I I :Autogara 1 :14-24-26

Autogara II : 43-52-78

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia CORAFARM". str. Ion Meşter nr. 4, telefon

42-65-40; slr. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. Fannacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tcl.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia INTERPIIARM". str. Primi verii nr. 5. telefon

42-71-95 tnr. S-22. Fannacia "CLEMATISFARM", Piau Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22

Garda de noapte:Firmacia nr. 5, "Clematisfarm", P-ţa Unirii nr.

10. telefon 19-13-63. orar 20-8.

J A E Q M : 01.11.1999-31.03.2000luni

Clui •> Buc.07.00 • !7,J019.00

US.OO 08,45 v18.10 17,3021.10

09,45 • 18,30

marţi • -09,151930

10,15 07,45 • - 2030 18,00

- 08,45 19,00

miercuri09,15.1930

10,15 07,45 20,30 18,00

08,4519,00

m09,15 -15301930

10,15 . 07,45 1630 13,30 2030 18,00

08.45 15,10 19,00 •

vineri09,15 13,55 •

10.15 07,45 15,00 1130

19,00

08,45133520,00

sîmbătă073513,25

0835 11,00 1435

13,05

duminică

- 19.00 . 20,00

Preţ bilet: ' 852.000 lei

Luai; Cluj Bologna 10,30-12,05 Bologna *>Cluj 12,55-16,40

mittauiiCluj4Bologna 10.30-12.05 Bo!ogna*}Cluj 1255-16,40

linm ; Ouj 4 Bologna 10,30-12,05 Bologna-Klnj 1255-16.40

Preţ bilet: 235$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 2 0 - 2 4 m a r t ie • >

M edicină g en era lă . D r. M . Suciu - 23 (12-14), dr. S . Loga - 24 (1 4 -16 ), dr. I. Boilă - 2 0 , 21, 23, 24 (1 0 -12 ), dr. L. R a s a - 2 0 (1 5 -1 7 ), dr. R . Cotâriă - 22 (1 0 -1 2 ), dr. F . O ro s - 23, 24 (1 4 -1 6 ); H o m e o p a tie . D r. L. Barbâalbă - 2 2 , 24 (1 0 -12 ) Interne. Dr. A . lancu - 21 (1 2 -1 3 ), dr. D . P îrv - 20 (1 5 -17 ), dr. C s. S zakacs - 22 (1 4 -16 ), dr. N . P o p - 23 (1 4 -1 6 ); G in e co lo gie . D r. C . Fo do r - 21, 23 (10-12); C h iru rg ie . D r. P . Pitea - 23 (10-11); P ed iatrie . D r. R . Mitea - 21 (13-15), dr. M . Fritea - 22 (1 1 -1 2 ), dr. L . -T o m a - 2 3 (1 0 -1 2 ) ; O rtopedie. D r . Z . Popa - 20 (1 2 -13); P s ih o lo gie . Psih. L. Boilă - 21 (1 5 ,3 0 - 1 7 ); P s ih ia tr ie . D r . L. Glodan - 22 (1 2 -1 3 ); R eu m ato log ie . Dr. I. Alb - 21 (1 2 -1 4 ); E co g rafie . Dr. I. Ghilean - 24 (1 2 ,30 -14 ), dr. L. Negru - 23 (1 5 -1 6 ), dr. E . C zu c z i - 20 (1 5 -1 7 ) ; O .R .L . D r . C -t in Râdulescu - 2 0 (1 2 -14 ).

P entru c h ir u r g i e e s t e t ic ă ţ i r e p a r a t o r ie , u r o lo g ie , c l in ic a urologică ţ i rad io logie , planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, Intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 ţi la sediu, Aleăa M ic u ţ nr. 3/12.

17-18.03

R ep ub lica - Lum ea e prea m ică, S U A 1'- prem ieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbâtâ, duminicâ - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * V icto ria - T ru m a n S h o w , S U A ( 11; 13; 15; 17; 19) * A rta - Eurim a ge s •

Fa im o su l P aparazzo , România (11; 13; 15; 17), 17-18.03 Zilele

17 -23 MARŢII ]film ului mexican • 17.03 Grădina Edenului (19,30), 18.03 C orlandru ţ i pătrunjel (19,30); 19-23.03 Zilele film ului rom â n esc de c o m ed ie : 19.03 Nea Mărin m iliardar (11; 13; 15; 17; 19), 20.03 Profetul, aurul ţ i ardelenii (11; 13; 15; 17; 19) 21.03 B .D . In a lertă (1 1 ; 13; 15; 17; 19), 22.03 P runcul, petrolul ţ i ardelenii (11; 13; 15: 17; 19), 23.03 A cto ru l ţ l sălbaticii (11; 14; 17; 20) * F a vo rit •' Ta rza n , S U A (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - 10 chestii n u -m i plac la tine, S U A ( 13; 15; 17; 19).

T U R D A - F o x v A n n a ţ i regele, S U A , (13; 16; 19)D E J - Arta - F igh t club , S U A ( 13; 15,30; 18; 20,30);G H E R L A - Pacea - Rechinii ucigaşi, S U A (15; 17; 19); vineri, sîmbătă,

dum inică-- spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21

UNIPLUS Radio M ie rcu ri, 2 2 m a rtie P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 :8 ,0 0 -

8 .2 0 .1 1 .0 0 -1 2 .0 0 ,1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 :2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ,2 3 ,0 0 . 6 ,30 -1 0 ,0 0 U n i p l u s d e d i m i n e a ţ a , 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C a l e n d a r u l z i l e i . M e t e o . 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 H o r o s c o p . 9 ,0 0 Ş t i r i l o c a l e . 9 ,2 0 P r o g r a m u l c i n e m a . 9 ,5 5 I n f o r m a ţ i i

c u l t u r a l e . 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,. 17,00 Ş t i r i n a p o n a l e Ş i l o c a l e .

1 0.0 0-14 ,00 P u n c t . . . ţ i d e l a Z e c e \ 14,30-18,00 U n i p l u s a l t e r n a t i v . 1 8 ,3 0 - 21,00 T r e i c e a s u r i b u n e . 1 9 , 0 0 Ş t i r i l o c a l e . 22,00; Ş t i r i n a p o n a l e 2 1 - 3 0 - 6 , 0 0 :

U n i p l u s n o c t u r n .

i e r c u r i . 2 2 m a r t i e 2 0 0

B I B L I O T E C I■ B .C .U . “ L u c ian Blaga

(strada Clinicilor 2): O rar: zilnic 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă:13.30.Notă: înfsesiuni de examene

'program prelungit: ziln ic 8-21 sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

■ B ib lio teca Ju d e (ea n â “OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P -ţa Ş tefan .cel Mare nr.1), ORAR: luni-vineri; 8,3015.30. SECŢIA CO M I, ORAR luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni. m iercuri, jo i: 14-19,45; marţi vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăşti ORAR: luni-vineri: 9.00-19.45 SALA DE LECTURĂ (Str. M Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni vineri: 9-20; sîrnbătă: 9-14 SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.1, telefon 43-84-09) luni, vineri 8.00-15.00. MEDJATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîm bătă: 9-14 CENTRUL DE INFORMARE COM UNITARĂ, ORAR: luni vineri: 9,00-16,00.

* Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni sîmbătă 8 - 12:45; 14 - 18.45.

■ B iblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14 marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri 10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K. (strada Universităţii 7 - 9). Orar: lu n i- jo i : 1 0 - 18; vineri: 10-14. prima şi a treia sîmbătă din lună: 9- 14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

Biblioteca B ritan ică (strada Avram lancu 11). O ţar: luni miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri 9 -1 4 .

■ B ib lio teca “ H e ita i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13 .

B ib lio teca C lu b u lu i S tu d en ţe sc - C re ş tin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 1 9 -2 0 .

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19:

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”H erm ann O berth” (str. Memorandumului) 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

* Biblioteca “Valeriu Bologa” a U niversităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

B ib lio teca Soros C lu j (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, m iercuri şi jo i: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13- 17; m arţi, m iercuri, jcti: 13-16; vineri 9-12. (B iblioteca pune la dispoziţia c ititorilor literatură creştină în diferite limbi).

i ..1 >7,00 Matinal Ţ naţional; 9,00 TVR

. T4 laşi; 10,00 Jenny (s/ FOMĂinĂr); 10,30 Agenţia de plasare (r); 11,00 TVR CIuj- Napoca; 12,00 Punct ochit (r);13.00 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 Ciber-Fan; 14,30 Evrikai; 15,00 Telesport; 16,00 Ecoturism; 16,25 Medicina pentru toţi; 16,55 Fotbal Campionatul Naţional; 19,05 Avanpremieră Ştiri; 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Sport. Meteo; 20,55 Film: Milena (Franţa/Italia/Germania 1991, ultima parte); 22,30 în flagrant; 23,05 Jurnalul de noapte; 23,20 Lumea dansului; 0,20 Cafe Corso. ‘m .. 7,00 SantaL l f l v S ) Barbara (s); 7,45

■ Seria Alfred Hitchcock (r); 8,35 Care pe care! (r); 9,30 Arca lui Noe (r);10.00 Puls 2000 (r); 10,45 E dreptul tău! (r); 11,15 Prinţesa Diana (do/r); 12,00 National Geographic (r); 13,00 Globul dragonului (d.a.); 13,30 Tineri interpreţi; 13,45 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Familia Simpson (d.a.); 15,15 Care pe care - o nouă provocare; 16,00 Trupa DP 2; 17,30 Femeia misterioasă (s, primul episod); 18,15 Se întîmplă acum; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,15 Film: Păcală (România 74); 21,20 Mit, şi istorie; 21,55 Călătorind prin ţară (reportaj); 22,10 Alfred Hitchcock prezintă: Prea multe, trei soţii (SUA ’63); 23,00 Ştiri; 23,05 Ştiri bancare şi bursiere; 23,10 Lentila de contact (dezbatere); 0,10 Familia Simpson (r); -0,35 TVM Mesager.

TV e al 10,00 Tînăr şi

neliniştit (s/r); 10,50 Diagnostic: Crimă! (s); 11,45 Dădaca (s/r); 12,15 Nebunia pasiunii (film erotic SUA 1992); 14,00. Tînăr şi neliniştit (s); 14,50 Fotbal fără egal Divizia A; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Drumul spre Rai (s); 18,25 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei ; 20,00 Serial: Walker, poliţist texan; 21,00 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu - ed. specială (p.l); 21,30 Fotbal fără egal Liga Campionilor. în pauza medului: / Ştirile Pro TV; 21,30 Chestiunea zilei cu Fiorin Călinescu - ediţie specială (p.ll)r 0,00 Fotbal Rezumat Liga Campionilor; 1,00 Diagnostic: Crimă! (s/r); 2,00 DrumUI spre Rai (s/r); 3,00 Fiim: Nebunia pasiunii (r). •

7,00 Dimineţi ? clujene; 8,00

Dimineaţa devreme;10.00 Ştiri; 10,10 burlacul (s); 10,30 Fără obligaţii (s); 11,00 Film: Ultima lovitură (SUA 1992); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 L.A.Doctors (s); 14,00 Decepţii (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Divertisment Vogă; 17,25 Intrigi în Paradis (s);19.00 Observator; 19,55 Divertisment: Vouă; 20,00 Film: Prototipul (SUA 1994); 22,00 Observator; 22,25 Divertisment: Vouă; 22,30 Marius Tucă Show;1.00 Navarro (s); 2,30

M ie rc u ri, 2 2 m a rtieScandalul (s/r); 3,15 Intrigi în Paradis (s/r); 5,00 Hombres - războiul sexelor.' '

7,00 Comisarul SPX&SS Rex (s/r); 8,00

s|S Dimineaţa cu ; Pnma; iz.uu Celebri şi bogaţi

(s/rO; 13,00 Politica de mîine (r);15.00 Bilanţ (r); 15,30 Vacanţă a la Petrişo’r (r); 16,00 Viaţa în direct; 17,00 Celebri şi bogaţi (s); 18,00 Focus - emisiune de ştiri. Sport. Meteo; 18,55 Clip Art; 19,00 Comisarul Rex (sj; 21*00 CI 5: Profesioniştii (s);

J 21,30 Apel de urgenţă; 22,00 Clip Art; 22,05 Focus Plus - emisiune de ştiri; 22,30 Revista presei; 22,35 Politica de mîine; 0,30 Film: Maimuţele din Shaolin; 2,00 Focus Plus - emisiune de ştiri (r).

5.00 Guadalupe a S S S a (s): 5i-50 -Verdict:

crimă! (s/r); 6,45 Dragoste şi putere (s/r); 7,15 Acasă la bunica (r); 7,30 Căsuţa poveştilor (r); 7,45 Copilul adus de mare (s/r); 8,30 Pentru iubirea ta (s/r); 9,15 înger sălbatic (s/r); 10,15 Femeia vieţii mele (s/r); 11,15 Sînge din sîngele meu (r); 12,15Cinemateca de acasă: Maroc (r); 14,00 Antonella (s); 14,45 Verdict: crimă! (s); 15,35 Dragoste şi putere (s); 16,00 Copilul adus de mare (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,10 Acasă la români; 17,15 Acasă la bunica - reţetă culinară; 17,30 Pentru iubirea ta (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s); 20,00 înger sălbatic (s); 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 Cinemateca de acasă: Cuibul vulturilor (SUA 1963); 0,05 Dragoste şi putere (s/r); 0,30 Verdict: crimă!; î,20 Profesiunea mea: Cultura - emisiune de Nicolae Manolescu;1.10 Ştirile de Acasă (r). t e l ş 7 7,00 Ştiri; 7,10

/ / ' Bună dimineaţa!Z/afcDO România; 9,00

Dincolo de anul 2000 (do);10.00 Ştiri; 10,15 Teleshopping;10.30 Dintre sute de ziare (rO;11.30 Cutia Pandorei (r); 12,30 Dincolo de stadion (r); 14,00 Club ABC (r); 15,00 Ştiri; 15,10 Teleshopping; 15,45 Post Meridian; 18,00 Film documentar; 19,00 Dincolo de anul 2000; 20,00 Telejurnal;20.30 Economic ABC; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Reporter Tele7; 22,30 Telemedicina; 0,00 Ştiri; 0,30 Concert; 1,35 Teleshopping;2.10 Telejurnal; 2,35 Economic ABC (r); 3,00 Dincolo de anul 2000 (r); 4,00 Telemedicina (r);5.00 Reporter Tele 7 (r); 5,30 Concert; 6,35 Teleshopping.

15,00 Videoclipuri; eiKancţa 15,30 Post Meridian;: ccutNAPpcA 17,30 Documentar;18.00 VTrful de lance - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,00 Economic ABC; 19,30 Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcă; 20,00 Film artistic; 22,00 Dintre sute de ziare.

R e d a c ţ i a n u î ş i a s u m ă r e s p o n s a ­

b i l i t a t e a p e n i r u s c h i m b ă r i l e

i n t e r v e n i t e ' î n p r o g r a m e l e

p o s t u r i l o r d e t e l e v i z i u n e .

0 ..r»

M ie rc u ri, 2 2 m artieU ((T ) )5

06:00 - 11:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00,09:00, 10:00, .13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00,18:00,21:00 Ştiri, 06:50,07:50 Horoscop, 07:20

Revista presei locale. 08:20, 17:00 CD Sport (Mihai Petruşcă), 09:20, 15:20 Ce mai crede lumea, 9:40, 16:40 Colecţia de mirări (Mihai Dragolea); 11:00 -13:00 MESAJ FM, 14:00 -18:00 CALEIDOSCOP CD, 19:00-21:00 "Musica Magica" (Ştefan Coroian), 21:30-23:00 "Cu capsa pusă”(Tudor Runcanu - Horatiu Nicoară).

M ie rcu ri,2 2 m artie

R a d i o S o n i c ştiri: 8,10,12, 14, 17, 2 0 .f m 6 8 . 9 m u z 6 -1 0 "Cafeaua de serviciu"

(meteo, maxima zilei, informaţii utile, horoscop, recomandări T V , agenda culturală, revista

presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare" (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii,'Surplus, Ştiri externe, Concursuri). 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic".15-17 McSonic (dedicaţii'm uzicale, prem ii M cD onald 's). 17-19"Retrospectivasăptămânii". 1 9 -2 0 "Clopotetubulare"(M ariusAciu). . - O20-21, GreatestHits”.21-23"Călătoriipeportativ”(MariusBraşoveanu). î ( R A D I O C L U J )23-2 Muzica şi muzichia" (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop. - — --- ■ ...................

M ie rcu ri, 2 2 m artie - 6.00-6.30 B B C , 6.30-9.00 - S U P E R M A T I N A L : Ştirile

locale, interviuri, horoscop (6 .40,7.20,8.20), Powerplay, Concurs, Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); L

9.00 ş t i r i : 9.00-14.00 P A T R U L A D E S E R V I C I U . 9.30 Revista presei;! 10.15 Punct de vedere; 10.30 & 12.30 Concursuri; 11;30 Djvertis Radio Blitz, 12.45 Sport pe mapamond; 13.20 Sfatul Bătrânilor - B B C Educaţional Program;14-14.30 B B C ; 14.30-18.00 C A L E I D O S C O P

T R A N S I L V A N : 14.30 Click FM , 15.15 Biografia zilei, 15.30-16.00 Votaţi Radio Transilvania; 16.15 Planeta cinema; 16.30-17.00 Dedicaţii muzicale, 17.30 Divertis Radio Blitz; 18-18.30 B BC , 19.00 Concurs; Ştiri 15.00,16.00,19.00; 20.00 S i n e r g i a ; 21.00-1.00 F A P T U L S E R I I :

21.00:23.00.Taxi music (dedicaţii muzicale); 23.45 Planeta cinema; 00.45 Lumea lui Alice; 1.00-6.00 U N D E M A G I C E .

M ie rcu ri, 22 m a rtie 5:00-8:00 B u n ă d i m i n e a ţ a ! 8:00-11.00 Z o n a 8 1 0 (meteo,

_r»4A 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală,- *I N T A C T recomandări T V ; 10:20 trafic, anunţuri utilitare, agenda

culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV ; 9:40 sport). 11:00-19:00 C o n t a c t F M . 19:00-22:00 S e a r a l a C l u j . 22:00-23:00 B//ef d e c o n c e r t - realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 R o c k B l o c k 24:00-1:00 R o m â n i a - B o s n i a

- - i - r . * i u . x i . . . . —...r.u .i.:: . . . x . : f n D n r -n io c ! f o m i l i i l a I n r n l h

Prezintă Andrei Huţanu . 18,30 C r o c h i u r i m u z i c a l e prezintă Dan Izvoreanu. 19,00 R a d i o j u r n a l B u c u r e ţ t i . 19,15 R o t o n d a l i t e r a r ă .

Emisiune culturală redactată şi prezentată de Dora Pavel; 20,00 Ş t i r i .

20.05 Anotim pul ideilor. Redactor: Dan Banciu; 21,00 Ş t i r i : 21.05 B re loc! Redactor: Anca Mureşan; 21,50 B u l e t i n d e ţ t i r l . 21,58 î n c h i d e r e a p r o g r a m u l u i .

R E N A Ş T E R E A

- v i a s a t e l i t - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Nicuîescu Costei. 1:00-5:00 D i s c o n t a c t .

M ie rcu ri, 22 m a rtie6,00-16 uDO R e v i z i e t e h n i c ă ;

|16,00 E m i s i u n e a i n l i m b a

m a g h i a r ă . 18,00 R a d i o f a x .

, — M ie rcu ri, 22 m artie

,6.00 C e a s u r i l e d i m i n e p l - program matinal de ştiri, actualităţi şi

muzică; 10.00 A c t u a l i t a t e a - buletin d e ştiri; 10.05 S f i n ţ i i P ă r i n ţ i ,

c o n t e m p o r a n i i n o ţ t r i ; 10.30 I n i ţ i e r e i n m u z i c a r e l i g i o a s ă : 11,30

V r e m e t r e c e , v r e m e v i n e - antologia poeziei religioase; ,12.00

E v e n i m e n t - agenda culturală; 12.30 F a n t e z i i l e E u t h e r p e i ; 13.00

A c t u a l i t a t e a - buletin de ştiri; 13.05 M a g a z i n : emisiuni religioase,

culturale şi sociale; 18.00 A c t u a l i t a t e a - buletin de ştiri; .18.05 S f i n ţ i i

P ă r i n ţ i , c o n t e m p o r a n i i n o ţ t r i (r); 18.30 F a n t e z i i l e E u t h e r p e i , 19.30

T i n ă r a g e n e r a ţ i e f a ţ ă î n f a ţ ă c u n e î n c r e d e r e a ţ i s p e r a n ţ a ; 20.00

F a n t e z i i l e E u t h e r p e i ; 20.30 P ă h ă r e l u l c u n e c t a r - e misiune pentm

copii; 21.00 A c t u a l i t a t e a - buletin de'ştiri; 21.05 D i a l o g u r i d e s e a r ă .

D e z b a t e r i c u l t u r a l e ; 23.00 î n d i r e c t c u a s c u l t ă t o r i i ; 24.00-6.00

U n i ţ t e a n o p ţ i i .

C A B IN E T M E D IC A L O NCO LO G ICCLUJ-NAPOCA,

xtr.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ II:Prof.dr: LUCIAN LAZĂR(G in e c o lo g ie , C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

L , M i: 1 5 -1 8 ; M a , J : 1 6 ” - 1 8 "

D r . V A L E N T I N P O P E S C U(Chirurgie/Oncologie)

M a , J : 1 4 ” -1 6 ; V : 1 5 -1 7S : 9 - 11

Dr. DAN-SORIN POPESCU(U ro log ie)

L , M i: 18 -2 0 ; M a , J : 18™ -20 V : 1 6 -2 0

: PROGRAMARE:tel/fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

^ P O L I C L I N I C A >

I N T E R S E R V I S A Nstr, Pascalvnr.5, cart. Gheorgheni

STO M ATO LO G IEINTERNE ♦ 'CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­G IE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE : ♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE • ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVA

GASTROENTEROLOGIE E lec tro e n ce fa lo g ra fle - '

E lee tro m io g ra fie - E x a m in ă r i D op p ler - H is te ro s a lp in g o g ra fii

p e n tru s te r ilita te fe m in in ă T ra ta m e n te LA S E R

L A B O R A T O R C O M P U T E R IZ A T (Biochimie - Bacteriologic Imunologie-' - Parazitologic Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări etiologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 ’M edic dc gardă: orele 2 1 - 7

R eze rv are , c o n su lta ţ ii l a tel. 4 1 .4 1 .6 3 . ' ,

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

C a l e a M o ţ i l o r n r . 1 0 6 , a p . 5

Dr, Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologice complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, Împlânte) ' Programări zilnic la teL: 430.028

ORAR Luni • Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

Pentru ;studenţiŢ„pensionaii, someriŢ reducere

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. Ioan HUŢANU

CIuj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap. 12 .

(autobuze: 35, 43, 46) rConsultaţii/ tratamente: ■

CHIRURGIE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: -17-19Pediatrie:/

L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.Medicină generalău

ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J; 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF, UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU Dr. ANGELA CĂLDGÂRU ■

Str^ Prahovei nr. 11( U n g ă b i s e r i c a B o b )

PROGRAM OFTALMOLOGIE L ,M i ,V ' -1 7 -2 0 S t - <8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LlBOlUTORll/DE SlViTATC «IlMl CLIiJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între ore|e 8 - 22. V ă a ţ t e p t ă m

a p e f u r i l e l a n u m ă r u l 1 8 6 8 6 4 .

-9 ■+ '*

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră L a m v

r o

Ziarul nostru foloseşte ştin furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

î ţ S B f f l S m S E .i r / s i s a

CEI MAI AFECTAT! DE NEHNANTAREA DE CĂTRE BANCĂ MONDIALĂ A UNOR PROGRAME DIN EUROPA, ASIA SI

AMERICA LATINĂ VOR FI SĂRACII LUMII(Articole d e Jam es D. Wolfensohn, p reşed in te le Băncii Mondiale)

iMEiWASHINGTON

In ultimele zile întreaga atenţie s-a focalizat asupra Raportului Comisiei Meltzer privind Instituţiile Financiare Internaţionale şi implicaţiile lui pentru Banca Mondială. Aş dori să profit de această ocazie pentru a exprima unele îngrijorări reale pe care le nutrim noi cei de la Banca Mondială şi totodată, pentru a estima corect ce s-a realizat. Sîntem desigur satisfăcuţi că problema reducerii sărăciei se va afla în centrul atenţiei presei. împărtăşim îngrijorarea Comisiei potrivit căreia toţi protagoniştii vor trebui să facă mai mult în lupta împotriva sărăciei şi îi felicităm pe toţi cei care supun dezbaterii acest subiect dificil. Totodată, salutăm apelul adresat de Comisie în vederea anulării datoriilor şi sperăm că va fi urmat de acordarea de asistenţă financiară de către Congresul SUA. Este crucial.

Cu toate acestea, credem că o serie de propuneri ale Comisiei se bazează pe o interpretare fundamental eronată a provocărilor dezvoltării cu care ne confruntăm astăzi. Cei care vor avea de pierdut în cazul în care aceste propuneri vor fi puse în aplicare, vor fi săracii din ţările în curs de dezvoltare.

Dacă Banca Mondială se va retrage cu desăvîrşire din Asia şi pînă în America Latină, dacă vom înceta să acordăm credite ţărilor care au un venit pe cap de locuitor sub4.000 de dolari pe an, cei excluşi vor fi marginaiizaţi, cei mai săraci, defavorizaţi din aceste ţări.

Investitorii din sectorul privat nu vor finanţa ameliorarea asistenţei de sănătate, educaţie şi altor servicii publice de care populaţia are nevoie pentru a ieşi din sărăcie. Mai mult, dacă Banca Mondială va'înceta finanţarea unor campanii anticorupţie, unei guvernări bune, a reformelor cu rol de reglementare şi a edificării instituţiilor, va înceta să creeze acel gen de mediu propice care poate atrage fonduri private în ţări şi zone care în prezent beneficiază de o finanţare redusă. Nici o altă instituţie nu îndeplineşte această funcţie la scară globală.

La un nivel critic se află capacitatea Băncii Mondiale de a învăţa din experienţa ţârilor în curs de dezvoltare din toate regiunile lumii şi de a reflecta învăţămintele trase în acordarea de consultanţă privind strategia de urmat şi acţiunile concrete şi programele sale de cercetare globale. Conform propunerii Comisiei de a se transmite băncilor de dezvoltare regionale programele ţărilor, beneficiarii noştri

se vor limita la ţări din Africa, Orientul Mijlociu, Europa şi fosta URSS. Aceste măsuri vor submina caracterul global al Băncii Mondiale, într-un moment în care cererile globalizării se îndreaptă în direcţia opusă.

Pierderea perspectivei regionale diferenţiate a Băncii şi coordonările pe care le generează aceasta îi vor afecta pe toţi - îndeosebi comunitatea ţărilor în curs de dezvoltare şi sărace. Dar povara va fi resimţită cel mai mult de cele 2,2 miliarde de persoane din Asia şi America Latină, care trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi, avînd în vedere că Banca Mondială nu se va mai implica în programele ţărilor din aceste regiuni. Va trebui să ne retragem sprijinul acordat asistenţei de sănătate a mamei şi copilului în Bangladesh, programelor SIDA în India, reformei legislaţiei în Thailanda, reformei în domeniul asigurărilor sociale în Brazilia, reformei sectorului financiar în Mexic şi altora.

Conform altor recomandări ale Comisiei va trebui să ne retragem din unele programe importante ale unor ţări din. Europa, ca Polonia, unde am sprijinit crearea unor cadre normative şi legislative favorabile economiei de piaţă şi

reforme din domeniul financiar şi al îngrijirii sănătăţii.

Se pare că recomandările Comisiei nu se bazează pe o

analiză temeinică şi pe o utilizare minuţioasă a statisticilor. Raportul susţine că 70 la sută din creditele neacordate: merg spre 11 ţări care au acces substanţial la pieţele de capital, dar nu ţine seama de faptul că în aceste ţări trăiesc peste 60 la sută din săracii comunităţii în curs de dezvoltare. Totodată, autorii, raportului au învinuit Banca Mondială de

. a fi neglijat propria viziune, potrivit căreia asistenţa poate fi eficientă numai în ţările care au strategii bune.

Dar în perioada 1997-1999 ţările cu cele mai bune performanţe au primit anual aproximativ de cinci ori mai multe resurse ale Asociaţiei Internaţionale de Dezvoltare pe cap de locuitor comparativ cu ţările care au avut rezultate slabe.

Ne-am schimbat şi sîntem în curs de schimbare. Pînă la sfîrşitul anilor ’90, domeniul financiar şi cele sociale - ca educaţia şi sănătatea - au absorbit circa un sfert din fiecare credit anual total al Băncii Mondiale, mai mult cu aprpape 5 la sută comparativ cu perioada de la începutul anilor ’80. Nici una din aceste date nu s-a regăsit în raportul Comisiei. • Nici faptul că realizările noastre operaţionale s-au ameliorat considerabil în ultimii ani. în schimb, raportul se bazează masiv pe argumentaţia oferită de o utilizare deformată a statisticilor privind eficienţa Băncii.

V la d im ir P u ţ in , f o s t u l a g e n t K G B , e ste o a r e d e m o c ra t?

“Jos Puţin OCHET!" Sloganul, prezent pe, o pancartă purtată într-o zi de februarie de manifestanţi ce-l aseamănă pe Vladimir Puţin cu fostul dictator chilian, a avut succes în rîndul opozanţilor preşedintelui interimar al Rusiei, şi care îl acuză de devieri dictatoriale. Căci acest fost agent al KGB-ului sovietic, “şoim" aî războiului din Cecenia, şi în prezent mare favorit al alegerilor prezidenţiale din 26 martie, nu a făcut - pînă acum - mare lucru pentru a-şi şlefui imaginea de democrat.

Boris Elţîn, care distrusese URSS, era. fericit că le-a dat ruşilor libertatea individuală. Cît despre Vladimir Puţin, el pune accentul pe o altă prioritate: refacerea unui stat puternic. în a sa “scrisoare deschisă către alegători”, publicată la începutul lunii martie, ‘ candidatul Puţin furnizează două fraze cheie pentru înţelegerea viziunii sale politice: “Democraţia, scrie el, reprezintă dictatura legii"; iar puţin mai departe: “Cu cît un stat este mai puternic, cu atît este mai liber individul”. Expresia, “dictatura legii” - împrumutată de ta violentul general Aieksandr Lebed - desemnează de fapt, în concepţia lui Vladimir Puţin, o situaţie în care puterea, poliţia şi justiţia nu ar fi; corupte. Cît : despre statul puternic, aceasta este - după părerea sa- indispensabil pentru restabilirea ordinii într-o ţară subminată de bandele mafiote, corupţie şi interese/ partizane.

Dar mai mult decît discursul său, îngrijorează stilul şî trecutul lui Puţin. La 10 august, a doua zi după numirea sa ca prim-ministru şi înainte ca el să fi luat cea mai mică iniţiativă, cotidianul de afaceri “Kommersant” folosea deja cuvîntul “dictator” pentru a vorbi de acest pragmatic pentru care rezultatul contează înainte de toate, el fiind o persoană ajunsă în fruntea serviciilor secrete după ce şi-a petrecut în cadrul acestora o perioadă de aproximativ 20 de ani. Grigori lavlinski, candidatul liberal

în alegerile prezidenţiale, denunţă astăzi “metodele sovietice, potrivit cărora scopul justifică mijloacele”, utilizate de noua putere, îndeosebi în Cecenia.

Arestarea acolo (în Cecenia) a ziaristului Andrei Babiţki, apoi dispariţia sa timp de 40 de zile, au întărit temerile celor cărora le este frică de venirea la putere a unui regim autoritar.. După

' eliberarea sa, Babiţki a declarat că “un fascism birocratic” este ceea ce vor să instaureze “cărturarii din cadml serviciilor secrete/ care nu ştiu ce este aceea libertate. Ei au devenit mai civilizaţi (de la prăbuşirea URSS), dar nu s-au schimbat în profunzipie”.

Pentru fosta disidentă Elena Bonrier, văduva laureatului- Premiului Nobel pentm Pace Andrei Saharov, ţara sa se îndreaptă cu Puţin spre o “formă modernizată a stalinismului". “Autoritarismul creşte, societatea se militarizează, bugetul militar este în creştere, unităţile speciale ale FSB (fostul KGB) vor fi refăcute, educaţia militară este în curs de a fi reluată în şcoli, propaganda naţionalistă şi antioccidentală sporeşte”, scria ea, la începutul lunii martie, în cotidianul “Moscow Times”. Elena Bonner deplîngea şi faptul că Puţin, candidatul la preşedinţie, a crezut că este bine sâ depună flori la mormîntul lui luri Andropov, fostul şef al KGB-ului, carei-a trimis în lagăre şi aziie psihiatrice pe numeroşi disidenţi din anii '70 şi '80.

Analiştii constată însă-că discursul energic al lui Vladimir Puţin răspunde aşteptărilor, majorităţii ruşilor, pe care termenul "dictatură" nu o sperie, “in Occident”, constată ziaristul Alexei Makarkinm, de la cotidianul “Segodnia”, “li se repetă toată ziua copiilor la şcoală: dictatura este rea, democraţia .este bună. în Rusia, situaţia este fundamental diferită. Pînă în 1991, am fost învăţaţi la şcoală că dictatura proletariatului este ceva bun. In perioada perestroikâi, se

■ evoca «dictatura conştiinţei» şi acum ni se vorbeşte de dictatura legii. (...) Societatea rusă nu este imunizată la dictatură".

O r i e n t a l M i j l o c i a : A cordurile d e p ace nu vo r pune capât cursei în a rm ă rilo rCursa înarmărilor din Orientul

Mijlociu este numai parţial alimentată de conflictul arabo-israelian şi numai un număr foarte mic de experţi militari se aşteaptă să survină o reducere a escaladării ei chiar şi în cazul în care Israelul va face pace cu toate ţările vecine. Orientul Mijlociu este o regiune în care neîncrederea şi animozităţile generate de decenii de conflicte etnice şi religioase se adîncesc tot mai mult. irakul şi Iranul s-au confruntat într-un război devastator în perioada 1980- 1988. Mai multe state arabe au furnizat trupe coaliţiei conduse de SUA care a alungat forţele irakiene din Kuweit în 1991.

Totuşi, cel puţin în prezent, conflictul dintre Israel şi ţările musulmane din regiune rămîne problema centrală.

Negocierile de pace cu Autoritatea Palestiniană şi Siria sînt în impas, dar părţile implicate s-au angajat să contiriue procesul de pace. în principiu, Libanul va adopta poziţia Siriei în cazul în care autorităţile de la. Damasc vor semna un acord de pace cu Israelul, care a semnat deja tratate cu Iordania şi Egiptul, cu toate că relaţiile cu aceste ţări sînt adesea îngheţate.

Totuşi, pe fundalul unei escaladări a înarmărilor timp de decenii, statele arabe doresc să se doteze cu rachete cu rază lungă de acţiune şi arme de distrugere în masă, pentru a contracara puternicul arsenal al Israeluluii a afirmat profesorul de ştiinţe politice de la Universitatea Americană din Cairo, dl Walid Kazziha.

Israelul nu a recunoscut, niciodată dezvăluirile făcute de unele servicii

secrete externe şi Agenţii de apărare, potrivit cărora ar fi în posesia unor arme nucleare, biologice şi chimice. Dar, după exemplul vecinilor arabi, autorităţile israeliene au afirmat că Israelul nu este agresorul în regiune şi are nevoie de arme puternice pentru a-şi asigura apărarea. Racheta Shavit din dotarea sa, a cărei existenţă a fost dezvăluită în 1989, afirmîndu-se că este folosită în scopul lansării de sateliţi, poate avea o rază de acţiune de 4.500 km, potrivit unor publicaţii Străine din domeniul Apărării. O asemenea rază de acţiune va permite Israelului să lovească ţinte ca Libia,, Iran şi zonele sudice ale fostei URSS.

Păstrînd acelaşi caracter secret pe care-şi l-au impus statele arabe, Israelul nu dă publicităţii informaţii privind armele strategice şi interzice totodată, publicarea în Israel a unor date despre acestea. Totuşi, în cadrul unei dezbateri din luna februarie din Parlamentul israelian, parlamentarul arab Issam Mahoul a susţinut că Israelul deţine 300 de ogive nucleare.

Experţii au afirmat că Egiptul şi Iranul (care nu este stat arab) se numără printre cele cîteva ţări din Orientul Mijlociu care au programe de rachete cu rază lungă de acţiune şi arsenale de arme chimice şi biologice- secrete. Se crede că Rusia, China şi Coreea de Nord sînt principalii lor furnizori de tehnologie. “Nu este vorba' pur şi simplu de o intenţionalitate fără scop precis sau de-aviditate de putere”, a declarat expertul jn problemele Orientului Mijlociu, dna Rosemary Hollis de la Royal Institute of

International Affairs din Londra. “Există de fapt avantaje în dezvoltarea unor arme de distrugere în masă ca element de descurajare. Este mai ieftin decît să creşti numărul militarilor din armată”.

Expertul Waheed Abdul-Maguid, care conduce secţia de probleme arabe din cadrul Centrului de Studii Politice şi Strategice Al.-Ahram din Egipt, a afirmat că este mult mai îngrijorat de protagoniştii din regiune care nu se află în prima linie. “Pericolul real vine din partea unor oameni ca liderul irakian Saddam Hussein şi cel libian Moammar al-Khaddafi, care se află în posesia acestor arme”, a afirmat el. ' ,

Expertul irlandez Sean Boyne, care scrie despre Orientul Mijlociu pentru

"Jane’s Inteiligence Review”,- a afirmat că este posibil ca Irakul să-şi fi dezvoltat programele nucleare după plecarea inspectorilor ONU în 1998, înainte de declanşarea campaniei de bombardamente americano-britanice.

ONU nu a produs pînă acum un plan privind începerea inspecţiilor care au drept scop garantarea că Irakul nu construieşte un arsenal de arme de distrugere în masă şi rachete de rază. lungă de acţiune. în timpul războiului din Golf Irakul a lansat rachete de tip Scud împotriva Israelului şi Arabiei Saudite. Marea Britanie a anunţat în luna ianuarie că a confiscat pe aeroportul din Londra un transport ilegal.de componente de rachete cu

destinaţia Libia, o ţară care, deşi şi-a atenuat în ultima vreme din virulenţa verbală la adresa Israelului, nu şi-a afirmat totuşi sprijinul faţă de procesul de pace arabo-israelian.

Editorul publicaţiei “Jane’s Strategic . Weapon Systems”, dl Duncan Lennox,

a declarat că Libia deţine rachete de tip Scud cu o rază de acţiune de sub 300 km, care nu pot atinge Israelul. Dar, potrivit unor relatări apărute în presa occidentală, este posibil ca Libia să primească sprijin din partea Coreei de Nord pentru ca rachetele Scud să poarte o încărcătură mai mare şi pe o distanţă mai mare. Potrivit unor relatări, Libia a intrat în posesia unor rachete de tip Nondong furnizate de Coreea d^ Nord, care sînt capabile să poarte ogive chimice. “Libienii au ambiţia să ţintească Israelul şi chiar Europa, a declarat cercetătorul Ariei Levite de la Centrul pentru Studii Strategice din Jaffa, cel mai prestigios grup de lucru politico-militar al Israelului.

Nu există date privind eventuala deţinere a unor arme nucleare de către Egipt, cel mai populat stat arab şi ţară vecină cu Israelul, dar este suspectat că ar dezvolta capacităţi de arme. biologice şi chimice. Şi-a început propriul program de rachete în anii ’60 cu sprijinul unor experţi străini, dar a renunţat ulterior la el şi a achiziţionat rachete Scud din fosta URSS, capabile sâ atingă Israelul. Beneficiind de asistenţă militară din partea SUA în valoare de miliarde de dolari, încă de la sfîrşitul anilor ’70, Egiptul a reacţionat virulent faţă de- publicarea unui raport al CIA anul trecut, în care

figura pe lista ţărilor care încearcă să dezvolte arme de distrugere în masă cu sprijin exterior. Autorităţile egiptene au afirmat despre acest raport că reflectă “politica dublului standard”, deoarece nu a menţionat şi Israelul.

Arabia Saudită, un alt apropiat al SUA, ale cărui resurse bogate de petrol îi conferă o pondere considerabilă în regiune, a achiziţionat, fără să facă un secret din aceasta, rachete chineze de tip CSS-2 cu o rază de acţiune de 2.500 km încă din anii 1987 - o lungime care poate atinge Israelul, Irakul şi Iranul. Totuşi, autorităţile din această ţară nu se află pe lista celor care ar dori achiziţionarea de ogive de distrugere în masă.

Siria este suspectată că intenţionează să dezvolte arme de distrugere în masă şi că primeşte sprijin din partea Coreei de Nord pentru a creşte raza de acţiune a rachetelor de tip Scud care poate deja. atinge Israelul.

Iranul este inclus pe lista publicată de agenţiile de informaţii occidentale de ţări bănuite că ar achiziţiona arme de distrugere în masă. Autorităţile iraniene au negat însă acest lucru. Iranul a achiziţionat rachete de tip Nondong de la Coreea de Nord, cu o rază de acţiune de 1.300 km, a afirmat dl Lennox. în opinia unor experţi, animozităţile nutrite de mult timp de Iran faţă de Israel nu. constituie probabil principalul impuls care se află în spatele ameliorărilor armelor acestui stat, reliefînd în schimb, mai degrabă neîncrederea nutrită de Iran faţă de statul vecin Irak.

i ar putea fi•7 reclama dumneavoastră

1995 - Emil Constantinescu a fost reales de către Consiliul Convenţiei Democratice în funcţia de preşedinte al acestei

formaţiuni politice. El a devenit, astfel, candidatul acestei alianţe la postul de preşedinte al României.

s c a n d a lu l ’ ’f im ln i roşu ’ ’L e g ă tu r ile te le fo n ic e directe în tre

p re ş e d in ţii ce lo r d o u ă ţă ri nu au fu n c ţio n a t n ic iod ată

Firul roşu în tre B ucureşti şi K rem lin nu a funcţionat n iciodată , dar a ex ista t un acord tehnic, semnat în 1994, p en tru instalarea acestu ia , a declarat, ieri, d ep u ta tu l, P N Ţ C D M ihail Ion iţă , m em bru în Com isia de apărare, p re c iz în d că aceste in fo rm aţii au, fost oferite către d irec to ru l S e rv ic iu lu i d e T elecom unica ţii Spec ia le (S T S ), Ioan S im a, la aud ierea în comisie. D eputatul P N Ţ C D a spus că nu au ex ista t discuţii în C SA T pe tem a acestei în ţe leg eri, iar acordu l politic a fost dat de către secretarul C SA T , V asile Ionel, existînd docum ente în ace st sens.

în baza acestui acord , partea ru să a trimis aparatură, c a re n ici p înă în p rezen t nu a fost m ontată, a spus. Io n iţă .

SIE n u a re in fo rm a ţii despre e x is te n ţa u n u i " f ir roşa" în tre

B u cu reşti şi M oscovaSIE nu are in form aţii desp re existenţa unui “fir roşu”

în tre B ucureşti şi M oscova, iar serviciul “nu a fost im p lica t în n ic i un fel în eventualele tratative pe a c e a s tă tem ă, a a firm at, ieri, preşedintele Com isiei parlam en tare de con tro l al SIE , deputatul independent G e o rg e Şerban, d u p ă aud ierea generalului C onstantin R o taru , prim lo c ţiito r al d irecto ru lu i SIE.

A ceastă idee a fost susţinută şi de deputatul PNŢCD M ihai G heorghiu , care a p rec iza t că SIE a avu t inform aţii numai despre sistem ul de telecomunicaţii criptat la nivel guvernam ental. Gheorghiu a spus că nu există “o disjuncţie” între informaţiile prezentate de SIE şi cele ale STS, la Com isia de apărare din Cam era Deputaţilor, deoarece cele două servicii au “arii de preocupare com plet distincte”:

Senatorul PNL C om ei B oiangiu şi-a contrazis, însă, co leg ii, susţinînd că generalu l R otaru n u .a făcut: afirm aţia că telefonul roşu nu există, ci că nu a r e 1 docum ente care să ateste existenţa acestuia. -

Senatorul PDSR R adu Tim ofte a afirm at că, avînd în vedere câ SIE nu deţine inform aţii pe această temă, înseam nă că “acest caz a fost inventat” şi el “nu există” . S IE a , avu t in fo rm a ţ ii d e sp re le g ă tu r i le interguvem am entale între ţările m em bre ale CAER, u tiliza te pentru “ legături econom ice”, a m ai spus T im ofte.

L eg ătu rile prin centrala g u v e rn a m e n ta lă cu Rusia au fost

în tre ru p te ia d a ta d e 2 0 m artie2 0 0 0

Legăturile prin centrala guvernam entală cu Rusia au fost întrerupte Ia data de 20 m artie 2000, în urma ord inu lu i dat de consilierul prezidenţial Constantin D egeratu , a declarat, ieri, deputatul PNŢCD M ihai G heorghiu, după audierea în C om isia de apărare a

şefului STS, Ioan Sima. înainte de 1990, au existat, legături telefonice cu toate ţările CAER, iar în 1998, la cererea unilaterală-a Ungariei şi Cehiei, centralele respective au fost dezafectate. în urm a unui acord bilateral de întrerupere încheiat cu Bulgaria, legăturile cu această ţară au fost întrerupte la 11 martie 2000, a precizat Gheorghiu.

Partea rusă a solicitat, după 1990, renegocierea acordului, dorind şi' instalarea unei linii telegrafice cu partea română. ’ ^

Întîrzierea deciziei privind anularea legăturilor directe prin centrală cu Rusia a fost determinată de faptul că au ex is ta t mai multe tratate internaţionale neanulate, a declarat vicepreşedintele Comisiei de apărare, M ihail Nică.

în cadrul centralei cu Rusia au existat linii telegrafice criptate şi linii telefonice care au fost folosite “foarte puţin” după 1990, au declarat mai m ulţi deputaţi din Com isia de apărare. Ei au precizat că reprezentanţii STS nu au putut să precizeze cît timp şi cînd au fost folosite acest linii. Iniţial, ei au precizat că nu a existat o m onitorizare, a convorbirilor guvernamentale, apoi au recunoscut că există un registru al acestora, a spus M ihai Ioniţă, deputat PNŢCD, m em bru în Comisia de apărare. Deputatul UDM R Ludovic Rackotzi a afirm at că acordul privind centrala guvernamentală cu R usia a r fi trebuit semnat în perioada . 29 octom brie - 2 noiem brie 1996, dar, din cauza alegerilor, sem narea a fost ămînată, discuţiile fiind reluate la nivel de experţi în 1998. .

S e n a t o r i i n u v o r s ă

d e c l a r e d a c ă a u f o s t

s a u n u i n f o r m a t o r i a i

S e c u r i t ă ţ i i♦Comisia pentru drepturile omului a

Senatului a avizat negativ, ieri, propunerea legislativă pentru modificarea Legii Ticu Dumitrescu, iniţiată de senatorul PNŢCD Ion Moisin, care prevede ca parlamentarii să declare pe propria răspundere dacă au fost informatori ai fostei Securităţi. “Am considerat că este moral ca şi noi, cei care impunem să se precizeze calitatea de colaborator, să ne precizăm propria calitate”, a precizat Moisin. “Ar fi tragic pentru actuala clasă politică dacă nu şi- ar putea proba moralitatea”, a conchis Moisin. Moisin a cerut ca şi membrii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Fostei Securităţi să declare pe propria răspundere dacă au fost sau nu informatori ai fostei Securităţi. “Nu putem să permitem ca 300 de oameni care vor studia dosarele să fie foşti securişti”, a precizat Moisin.

Constanta ascensiune a PDSRurmare din pagina 1

C o n d u c e r e a P D C lu j a f i r m ă f

„PSDR Cluj este un partid a câruî zestre

electorala este un sac gol"

B iroul de pkesă al PD C luj a remis un com unicat p rin care dă replica la declaraţiile făcute luni de către liderii PSD R Cluj. PD C lu j atrage a ten ţia lui V asile Suciu şi Ionică' P op-că „nu respectă un m inim de principii m orale care trebuie să existe în politică". în com unicatu l P D Cluj se afirm ă că liderii P S D R C lu j a b o rd e a z ă c a n d id a ţii d e m o cra ţilo r d in ju d e ţ şi încearcă să le inducă „idei calom nioase" despre conducerea P D . D e a s e m e n e a , a c e ş t ia p re z in tă sim patizanţilor PD ideea unui conflict între se n a to ru l S a b in P o p şi d e p u ta tu l Iu liu P ăcurariu şi, m ai a les, că senatoru l PD urm ează sâ treacă la PSDR. '

în ceea ce p riveşte colaborarea între cele două filiale în cadrul USD, PD Cluj susţine c ă aceas ta „ n u a fu n c ţio n a t d in cau za e f o r tu r i lo r e le c to r a le ş i p o lit ic e disproporţionate d intre cele două partide". In com unicatul rem is presei se afirm ă că, în cam pania electorală, raportul a fost de 1 Ia 15 în favoare PD, la capitolul „contribuţie financiară". C a argum ent al faptului că a , început cam pania electorală, comunicatul PD Cluj afirmă câ apropiatele alegeri vor arăta: câ PSDR n-a reuşit să-şi depăşească situaţia din 1996. . ’ ’ ’ A, M .

concura cu Teodor M eleşcanu sau cu Emil Constantinescu. Datele statistice obţinute în urm a sondajelor de opinie dem onstrează ascensiunea constantă a principalu lu i partid din O poziţie şi a liderului său. D iferenţa între Ion Iliescu şi PD SR , pe de o parte , şi T e o d o r M e le şc a n u , E m il C onstantinescu, ApR şi C D R , pe de altă parte, se menţine indiferent de in s t i tu ţ ia c a re face c e rc e ta re a sociologică.

D e a l t f e l , a n a l iş t i p o l i t ic i şi sociologi prezenţi, alături de lideri de partid , la o recentă dezbatere publică au apreciat că numai o “m inune” ar p u tea îm p ie d ic a PD SR să c îş tig e alegerile şi că partidele aflate la putere nu au tim pul necesar să facă ceva pentru a schim ba realităţile prezente în s o n d a je le d e o p in ie . A c e ia ş i specialişti s-au dovedit m ai reze rv a ţi. în a da un pronostic în cazul alegerilor prezidenţiale. Ceea ce înseam nă că ei

consideră posibilă intervenţia unor elemente care să schimbe raporturile actuale stabilite de sondaje. Scandalul “ firului roşii” ar putea fi unu l din aceste elemente dintre intervenţie. El dă măsura furiei cu care adversarii fostului preşedinte se aruncă asupra

.lu i, cu scopul vădit de a influenţa o p ţiu n ile ro m â n ilo r . A d e v ă ru l contează foarte puţin său deloc în această luptă oarbă, im portant este să fie contracarate av an ta je le o ferite chiar dejeprezentanţii puterii liderului PDSR. în campanie au fost mobilizaţi gazetari de serv iciu , sp ec ia liş ti în prezentarea distorsionată a adevărului şi analişti politici de prestigiu care m an ife s tă o d o z ă în se m n a tă de' id iosincrazie fa ţă de P D SR . Prin c o n lu c ra rea c e lo r do i fa c to r i de influenţare s-a acreditat ideea că în perioada în care deţinea funcţia de preşedinte al Rom âniei, Ion Iliescu ar fi menţinut în stare de funcţionare o linie permanentă, aşa-num itul “fir

ro şu ” , eu M o sco v a ,-fa p t ca re ar d o v ed i o rien ta rea sa spre R u sia , periclitînd astfel relaţiile ţării cu tot ce în s e a m n ă 'lu m e a o c c id en ta lă : U n iunea E u ro p ean ă şi N A TO , în primul rînd.

A fost publicată chiar stenogram a unor discuţii rom âno-ruse în această c h es tiu n e , f iin d om is în să e x a c t p a rag ra fu l în care partea ro m ân ă p re c iz a c ă nu e s te in te re sa tă în m enţinerea unei legături telefonice speciale cu M oscova. Ultimul atac îm potriva lui Ion Iliescu seamănă, în bună m ăsură, cu cel în care acesta era acuzat că ar fi fost recrutat, în vrem ea studenţiei, de KGB, Iară ca afirm aţia să fie dovedită convingător.

Se ştie, m ajoritatea comentatorilor au a f irm a t că a c tu a la cam p an ie electorală va fi una foarte murdară, în c iu d a d e c la ra ţ i i lo r l id e r i lo r partidelor politice că nu vor depăşi anum ite lim ite în confruntarea pentru cîştigarea alegerilor. Să fie scandalul “firului roşu’ (m urdar în esenţa sa) considerat o posibilă “minune’ care să sch im be op ţiun ile e lectoratu lu i rom ânesc?

A cu m un an , am sc r is m ereu , ală turi de colegii mei din redacţia acestui z iar, despre măcelul pus la cale de N A T O , v ia SU A , îm p o tr iv a Iugoslaviei şi a Balcanilor. V iolenţa şi războiul fac parte din barbarie şi prim itivism şi nu au ce căuta într-o lu m e s ă n ă to a s ă . P e n tru a c e a s tă b a tjo c u ră la ad resa u m an ită ţii şi E uropei, T ribunalul de la H aga ar treb u i să -i chem e în ju d e c a tă pe vinovaţi. D ar e invers: vinovaţii fac ordine şi jud ecă mai departe. La un an du p ă m ăcelu l iugoslav-doam na

' A lbright spunea recent: “Prim ăvara nu a fost n iciodată un anotim p prielnic pen tru B alcani. Am avut consultări a s u p ra m ij lo a c e lo r d e a re d u ce tem p era tu ra şi a exerc ita p resiu n i a su p ra e x tre m iş tilo r p e n tru a nu com plica situaţia” . Vorbe, căci situaţia

•e com plicată pînă peste poate. Ziarul In te rn a tio n a ] H era ld T rib u n e scria: “Perspectivele de pace sînt sum bre”. U n lu c ru e lim p ed e : r ă z b o iu l a m e r ic a n o -N A T O a f o s t in u ti l , păgubitor şi o ruşine pentru autorii lui! Cum spuneam, noi am apărat p a ce a , am co n dam nat v io len ţa şi prostia şi războiul. Şi nu am greşit. N e-am făcu t datoria cu :înţelepciune, curaj şi cu dreptate. Ce spun azi şi ce-au spus despre criza - s-o num im elegant - m ari personalităţi a le lumii?! Iată, enum erăm doar cîteva opinii, pe care o bună parte din presa noastră le

trece sub tăcere. H a ro ld P in te r , un m are d ram a tu rg e n g lez , a scris: “Acţiunea NATO a fost prost gîndită, p ro s t c h ib z u ită , g re ş i t e v a lu a tă , c a ta s tro fa lă . E a este n e le g a lă şi jorobabil reprez in tă u ltim u l cui în s ic r iu l ON U. Ju s tif ic a re a p e n tru această acţiune - “puncte de vedere um anitare” - desigur este un banc

Vinovaţii dau ordine şi judeca!!prost. Ea demonstrează, de asemenea, fă ţărn ic ia ex trao rd in a ră a SU A şi Angliei. Sancţiunile im puse Irakului, dirijate de ambele ţări, au ucis aproape un m ilion de copii. A cesta este un genocid fără nici un fel de echivoc... Po litica am ericană se poa te defini astfel: “Pupă-mâ în fund, sau îţi sparg capul”.

N a o m C h o m s k y , l in g v is t şi so c io lo g a m e r ic a n : “ S tra te g ia americană actuală este de a acţiona la nesfîrşit, de a bom barda fără răgaz. A rg u m e n tu l a m e r ic a n e s te o m agnifică m inciună. N u p u tem să s tă m să p r iv im cu m c o n tin u ă violenţele”.. Este o dilem ă m incinoasă, falsă. Procedeul real a r fi principiul lui Hipocrate: “A acţiona fără a răn ii”.

Dacă nu se poate altfel, mai bine nu m ai a c ţio n a ţi în n ic i u n fe l. D ip lo m a ţia şi tra ta t iv e le nu se epuizează niciodată”.

J o s e S a r a m a n g o , la u re a t al p re m iu lu i N o b e l: “ în t r a g e d ia

' b a lcan ică ex is tă de ja un păgub it: E uropa. N u e posib il ea o a lian ţă defensivă, creată deci pentm apărare, să întreprindă un război neanunţat, să b o m b a rd e z e , şi a ceas ta în v ă zu l

. politicienilor europeni neputincioşi, in d iferen ţi, cărora le-a fost răp ită puterea de a se indigna”.

N o r m a n M a i l l e r , ro m a n c ie r american: “ Cu greu ne .pu tem ierta d e te s ta re a A m e ric ii , pe c a re o sem ănăm în toate bietele popoare ale lum ii” . '

S înt cîteva păreri, opinii, ferm e, directe, despre ceea ce s-a petrecut în fosta Iugoslavie. Ele confirmă justeţea celo r scrise, cum spuneam, de no i în acest ziar. A sta în contradicţie jenantă cu zelul supus şi laş al conducătorilor noştri, care săreau în sus de fericire la fiecare bom bă care cădea în ţara vecină şi prietenă - şi asta în num ele păcii! C ită lipsă de bun sim ţ, de m aturitate politică, de omenie sau simţ al măsurii. Ne întristăm pentm actuala stare de fapte din Iugoslavia şi nu regretăm poziţia avută în truda noastră cu condeiul în apărarea adevărului şi a vieţii!

. V io re l C A C O V E A N U

R o m â n i a v a

t r e b u i s â

d o v e d e a s c ă c ă

p o a t e a p l i c a

o b i e c t i v e l e

S t r a t e a i e i n e

t e r m e n m e d i uR o m ân ia v a - tr e b u i să

dovedească acum faptul că p o a te pu n e în p r a c t ic ă o b iec tiv e le S tra te g ie i pe term en m ediu, a d ec lara t p r im -m in is tru l M u g u r Isărescu la întoarcerea de la Bruxelles, unde a prezentat o fic ia lilo r UE resp ec tiv u l docum ent. E l-a a ră ta t că Strategia a fost bine prim ită d e c ă tre r e p re z e n ta n ţ i i C om isie i E uropene şi că R o m ân ia va tre b u i să parcurgă, cu perseverenţă , un proces de integrare de lu n g ă d u ra tă , la c a p ă tu l căruia va fi bine angrenată în s tru c tu r ile e u ro p e n e . “Cetăţenii Rom âniei trebuie să fie cetăţeni ai Europei u n ite . C red că e s te un obiectiv pentru care m erită să ne batem şi m ă bucur că acest prim pas a fost făcut cu succes”, a spus Isărescu ..

El a precizat câ, pînă în an u l 2007, v o r fi c rea te condiţiile pentru integrarea R o m ân ie i în U n iu n e a

' Europeană.

f a c t o r i i d e . r i s c

c a r e a r p u t e a

î m p i e d i c a

î n d e p l i n i r e a

o b i e c t i v e l o r

S t r a t e a i e i p e

t e r m e n m e d i uP re s iu n ile a n u lu i

electoral, mişcările sociale şi neaprobarea b u g e tu lu i de către Parlam ent în form a ad o p ta tă de G u v ern sîn t p rincipalii facto ri de risc c a re a r p u te a d u ce la neîndeplinirea obiectivelor S tra te g ie i de d e z v o lta re econom ică pe term en m ediu" a R o m ân ie i, au d ec la ra t^ surse guvernamentale.

Sursele citate au precizat că fondurile care ar trebui a lo c a te p e n s io n a rilo r, în cazul aprobării p ro iec tu lu i p r iv in d p e n s io n a re a anticipată, ar crea o presiune accentuată asupra bugetului şi ar provoca dificultăţi în a p lic a re a , p re v e d e r i lo r înscrise în Cadrul Strategiei, cu a tî t m ai m u lt cu c ît ■numărul pensionarilo r din R o m ân ia e s te m ai m are d e c ît c e l al p e rso a n e lo r sa la r ia te . A c c e p ta re a de c ă tre P a r la m e n t a so licitărilor de m ajorare a sum elor alocate în bugetul pe 'acest an, solicitări venite d in p a r te a d iv e r s e lo r m in is te re , p recu m ' şi neaprobarea proiectului de buget în forma adoptată de G u v e rn ar p u te a şi e le in f lu e n ţa în d e p l in ir e a obiectivelor din Strategie.

“D acă s ar acorda aceste sum e suplimentare, s-ar crea o m are p re s iu n e , a su p ra bugetului şi am putea avea d ificu ltă ţi în în d ep lin irea program elor” , spun sursele* citate.

r*~' - r -->^^'nîx3ai| A ici ar putea fi - .M reclama dumneavoastră

p . ■ y i

A n iV i ■Cl

1834 - Alexandru Ghica şi Mihail Sturdza au fost numiţi domni ai Ţării

Româneşti şi Moldovei.

<§fe@ryi sufletu lu i - p a s l r s• e x p o z i ţ i a G a v r i l G a v r i l a ş •

Inspirată de simbolistica generală a A r t i s tu l , e x p lo a te a z ă fu n c ţiapăsării,’ pictura lui G avril G avrilaş e

' răsfrângerea transcendenţei, un mesaj al ceru lu i, astfel îneît “ Z b o r” (al su f le tu lu i) , “ P h o e n ix ” , “ P a s ă r e a O s iris” , “ P a să rea c îm pulu i v e rd e ” sau “ P a s ă r e a to a m n e lo r ” , c h ia r p u rp u r iu l p ă să rilo r d e fo c d in “ S trig ă tu l” sau “ în to a rce rea p ă să rii” vin să ream intească ceea ce Saint-John P e rse a s c r is , c îndva: “P ă să r i le păstrează printre noi ceva din cîntecul G en eze i” . A sem eni unei “k arm a” , p ic tu ra a c e a s ta (v . e x p o z iţ iareprezen tativă din creaţia artistului,d e s c h is ă " ie r i , la C o m p le x u l Expoziţional al UAP Ciuj-Napoca) e a unei d isc ip lin e fizice ş i m o ra leexem plare, în care se re g ă s e s c şi iu b ire şi u ră , şi viaţă şi m oarte, şi lumină şi întuneric, aşad ar şi E ros şi T h a n a to s , to tu l c u p r in s în tr -o durată ce depăşeşte şi în acelaşi timp înglobează tim pul u n e i e x is te n ţe i n d i v i d u a l e .A so c ia z ă , d ec i, libertatea om ului şi o r d i n e a universului.

prospectivă a visului despre pasăre, anticipând activităţi conştiente viitoare (p e isa j - “ I n s u l a ” , a u to p o rtre te , “ D u n ă re m ic ă ” ), c a re se ivesc inconştient cu vigoarea unui totem în păsări de foc, de lu t, în “ P a să re a spinului” sau “ P a să rea A heronulu i” . Orientarea spre finalitate se exprimă sub form ă de sim boluri, dar nu cu . limpezimea descriptivă a unei pelicule cinematografice. Aripile, zborul înălţat sau căzut - sugerate şi în peisaj - tind să creeze am bianţa cea m ai favorabilă unui scop îndepărtat. Pulsaţiile venite dinspre cele trei nivele ale universului şi din in te r io r se c o n ju g ă în v is.

S im b o lis t ic a g e n e ra lă a u n ir ii contrariilor, actualizarea virtualităţilor f iin ţe i s în t n u an ţa te su b til, în tr -o în ce rca re reu şită , de îm b lîn z ire a oamenilor şi zeilor, deopotrivă. Energii

■ spirituale se regăsesc p ictural într-o lumină înglobată, conţinută sau ţinută în f r îu , p e n tru a p u te a ap o i să explodeze.’ Este rem arcabil cum se asociază în această tuşă viguroasă, în pastă densă, legături latente, m oduri emotive sau imaginative care trădează un tem p e ra m en t se n s ib il, r a f in a t; pen tru artist,^poarta între cele două

-p ă rţi a le vieţii om ului pare m ereu deschisă, facilitînd osm oza între vis şi m it. “ C în tec de leb ăd ă” ,.v e ritab ilă încununare a-, unui spa ţiu sublim at, cuprinde o singură explicaţie posibilă: G avril G av rila ş a înţeles sem nificaţia sufletului-pasăre, a sufletului eliberat.

M ic h a e la B O C U

P rem iile A s o c ia ţ ie i S criito r ilo r c lu ie n i

tfante *imâaeaâcci, civttâc cuc U-& MUPalmares 1999: poezie: Ioan Moldovan, Tratat de absenţă (Editura

Clusium), George Vulturescu, Scrisul Agonic (Acta), Doina Cetea, Fantoma corăbiei stea (Cogito), Mircea Vaida Voievod, Pod în Balcani (MoldPress) • istorie literară: Constantn Cubleşan, Opera literară a lui Pavel Dan (Viitorul Românesc), Mircea Popa, Mihai Eminescu, contextul receptării (Timpul),, Ion Cristofor, Aron Cotruş, exilatul (Napoca Star) • eseu: Irina Petraş, Limba, stăpîna noastră (Casa Cărţii de Ştiinţă), Mircea Muthu, Dinspre Sud-Est (Libra) • traduceri: Ioana Bot, Răstignirea singulară de Laurent Jenny (Univers) • literatură în limba maghiară: Gaal Gyorgy, O, pietre zdrobite (Studium), Egyed Emese, Poveşti (Mentor), Laszloffy Csaba, Galop lung în Liliput (Kriterion) • Premiul “Mongolu” pentru debut: Rodica Marian, Lumile Luceafărului (Remus), Daniel Moşoiu, Poeme din mers (Timpul, laşi), Anton Horvath, Intrare (Paralela 45) • Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate poetică - Aurel Rău •

U n juriu prestigios - M arcel M u reşean u / p re ş e d in te , P e t r u P o a n tă , Io nM u r e ş a n , M i r c e a O p r i ţ ă , F o d o r Ş a n d o r , M o z e s Ş a n d o r , S ig m o n d I s tv a n /m e m b r i - a a c o rd a t p re m ii le anului 1999, ieri, 21 m artie. O m isiune, ca pentru orice ju riu , g rea şi ingrată, fiind de ales între num e care fac cinste scrisului rom ânesc şi titluri, cele mai multe, intrate deja în conştiinţa noastră. M isiune îngreunată şi de austeritatea c a re ne în c o n jo a ră , c u u rm ă r i le cunoscute, nefireşti însă pentru o viaţă literară care ne reprezintă, care impune cultura şi gîndirea rom ânească în lume.

Faptul că obţin prem ii scriitori ca D oina Cetea, C onstan tin C ubleşan , M ircea Popa, Ion C risto for, M ircea

Foto: ion PETCU

i . - i

V aida V oievod , M ircea M uthu, Irina P e traş , Io an a B o t este îm bucurăto r, p en tru că este vo rba despre veritabile conştiin ţe.

O m enţiune aparte o m erită A u re l R ă u , m en to r a l u n e i rep rezen ta tiv e pub lica ţii cu ltu rale , S te au a , num e de c a re se leag ă im p o rta n te m o m en te p o e t i c e , în ţ a r ă şi p e s te h o ta r e . D ip lo m a d e E x ce le n ţă încununează o activ itate lite rară exem plară, esen ţială p en tru fiin ţa noastră spirituală.

D e m o s t e n e S O F R O N

■ .

Pruncul, petrolul şi ardelenii,

m ierc u ri,22 martie, orele: 11-

13 -.15 -1 7 -1 9

comediei româneştiz i l e l e f i I m u

a-Eurimoges 19-23 martie Spirit Vţpmântsc

l u i . d e u m o ri m n i

Continuînd serialul de tip western, 'Pruncul, petrolul şi ardelenii’ istoriseşte, în continuare, peripeţiile celor trei fraţi ardeleni care, în drumul lor spre ţară,, sînt permanent confruntaţi cu legile scrise şi nescrise şi obiceiurile Lumii Noi.

Mezinul familiei, Romulus, se# căsătoreşte cu June şi cum tînărul cuplu aşteaptă curînd un copil hotărăsc toţi să mai întîrzie pe aceste meleaguri în aşteptarea fericitului eveniment.

- Cei trei se stabilesc cumpârînd un loc de fermă şi, gospodăreşte, încep sâ se aşeze după rosturile obişnuite; John este ales şerif, Traian se ocupă de familie rămînînd “capul” ei, iar Romulus se pregăteşte de nuntă...

MCM

agenţie imobiliarii19.41.50. 43.03.04

bbrâmîe CVED 119.24.00 SV

...... »~*

ADEVĂRULd e C lu j —

t'3>umInŢ&‘jf1n»rt(£$rti'l91W,'V4ri»i«jtifhperttta'ÎUcatt̂ ^^ ̂StăhdŢWniifcnf-W'gMtunîXlklHfojW)> * > '

S im p o z io n u l N a tio n a l “ A cad .VirgilVĂTĂŞIANU”

A intrat în tradiţia C lu ju lu i academ ic, universitar şi artistic j c a , la f ieca re e c h in o c ţ iu d e l

'p r i m ă v a r ă 21m artie - să-l omagieze, readucîndu-1 în m e m o rie p r in tr -u n s im p o z io n ştiinţific de cea mai aleasă distincţie, p e s a v a n tu l si o m u l V i r g i l V Ă T Ă ŞIA N U (1902-1993). Ie ri, la M uzeul Naţional de A rtă şi, în cursul d u p ă -a m ie z ii , la I n s t i tu tu l de Arheologie şi Istoria Ârtei din C iuj- N apoca s-au desfăşurat lucrările cşlei de a V il-a ediţii a S im p o z io n u lu i N a ţio n a l “ A cad. V irgil V ă tăş ian li” . Cuvîntul inaugural a aparţinut acad. M arius Porum b, membru corespondent al A c ad e m ie i R om âne; d ire c to ru l Institu tu lu i de Arheologie şi Isto ria A rte i C iu j-N ap o ca , c are a e v o c a t personalitatea savantului, crea to r de şcoa lă .'în tr-adevăr, Virgil V ătăşianu s-a im p u s , în c ă de la în c e p u tu l a c t iv i tă ţ i i , ca un s a v a n t p a tr io t , conştient de marile răspunderi aflate în faţa istoriei artei româneşti. Graţie so l id e i s a le -c u ltu r i u m a n is te şi

cunoaşterii artei europene, pe care a cercetat-o direct în m arile muzee şi la m arile m onum ente, ş i-a concentrat studiile de istorie a artei asupra, celei ro m â n e ş ti m e d ie v a le , fo lo s in d o m e to d o lo g ie d e o r ig u ro z ita te exemplară. Eforturile unor investigaţii efectuate tim p de m ai m ulte decenii s- au concretizat în opusul monumental' Isto ria a r te i feudale în ţă rile rom âne, lucrare răm asă unică şi neegalată pînă în acest m oment. j

Au su s ţin u t com u n icări: C orina S im o n (C iu j-N a p o c a ) - E c o u r i ro m an tice şi an tic ip ă ri blagiene în sc rie rile de t in e re ţe a le lu i V irgil V ă tăş ian u ; Dr. Paraschiva - Victoria

Batariuc (Suceava) - V irgil V ă tăş ian u şi şan tie ru l arheologic de la Suceava; prof. dr.' N icolae Sabău (C lbj-N apoca) - Egidius Ienoval (Egidio d a G enova) un m ae stru c o n stru c to r în A ra d u l secolului a l X V III-lea; D aniela Gui (C iu j-N a p o c a ) - C o r e s p o n d e n ţe f r a n c e z e în p i c tu r a lu i Io n A n d r e e s c u ; A na G o g â lta n A rh itec tu ra bisericii evanghelice d in M ă lîn c ra v , ju d . S ib iu ; dr. C ornel G aiu (B is tr iţa ) - C a sa p a r o h ia lă evanghelică d in B istriţa; dr. Valentin M ureşan (Sibiu) - U m bra şi lum ina - e c o u r i c a r a v a g g is te în p i c t u r a g e rm a n ă şi au s tr ia că ; A na M artin (Oradea) - O serie r a ră de s tam pe veneţiene d in sec. X V III; arh. Sanda S a lo n ta i (C iu j-N ap o ca) - A sp e c te le g a te d e c o n s tru c ţ ia t u r n u r i l o r b i s e r ic i lo r m e d ie v a le în T ransilvan ia ; dr. Adriana T opârceanu (Ciuj-Napoca) - Societăţi a rtis tice ale fe m e ilo r în p e r io a d a in te rb e l ic ă ; p ro f. d r. M ircea M o ldovan (C iu j- Napoca) - O aplicaţie a m etodologiei isto rie i â r te i la s tu d iu l c im itire lo r e v r e ie ş t i d in T r a n s i lv a n ia ; dr. A lexandra Rus. (C iuj-N apoca) - H olocaustu l în epoca lu i E gon M a rk L o v ith ; p rof. dr. N eg o iţă L ăp to iu (C iu j-N ap o ca) - P ic u P â t r u ţ d in S ă liş te sau d esp re u n iv e rs a li ta te a fo n d u lu i d e e x p re s ie p o p u la r ă ; Ram ona Novicov (Orâdea) - D espre g rad u l zero al p icturii.

C u aceeaşi ocazie a fo st lan sa t volum ul VII/1997 al publicaţiei A R S T R A N S S IL V A N IA E , e d ita t de

w

A cad em ia R o m ân ă - In s ti tu tu l de Arheologie şi Istoria A rtei din Ciuj- N apoca, în p e rtin en ta prezentare a d-nei dr. A lexandra Rus. Şi de această

. d a tă , la lu c ră r ile s im p o z io n u lu i a p a r tic ip a t d -n a L u c ia V ă tă ş ia n u , P reşed in te d e o n o a re a l F u n d a ţie i “Virgil Vătăşianu”. L a orele amiezii, cei prezenţi au participat la un m om ent com em orativ, petrecu t la m orm întul savantului, djn C im itirul Central.

Z i l e l e F r a n c o f o r i î e î

l a C i u j - N a p o c a

M a n ife s ta re a ca re a d e b u ta t în 20 m a r t ie , la C iu j-N a p o c a , •programează în această sea ră , de Ia o ra 18 în S a la m ic ă a T e a tru lu i Naţional, spectacolul intitulat J e m ’en vais, cu O an a Pellea şi S an d u M ihai

G ru ia ; text şi c e n t r e d j r e c ţ ia de c u l t u r e l scenă: M arc f r a n c a i s Dore. în cluj-napoca a c e e a ş i

sea ră , în Sala m are, cu începere de lao ra 19,15, “L ’av a re - u n e com edie de I’a rgen t, în interpretarea Teatrului de P ăp u şi d in B a ia M are . P en tru sîm bătă , 25 m artie , organizatorii ne propun spectacolul cu piesa D elire â deux de Eugen Ionesco, prezenţată de Compania R enata Scant. Reprezentaţia va avea loc în sala Teatrului M aghiar de Stat, cu începere de la o ra 18.

“ f i n e o ' c i c ^ k

D upă cum anun ţam în tr-u n a din ediţiile noastre de săptăm înă trecută, C lubul C O R V IN d in C iu j-N ap o ca şi-a propus să organizeze, săptăm înal, în fiecare zi de m iercuri, la L ibrăria

“Gaudeam us” , cîte o m ic ă m a n ife s ta re culturală. D e această d a tă , a s tă z i , 22 m a r t i e , cu începere de la o ra 17, in v ita tu l după-

amiezii m uzicale va fi N agy M ihâly , student în anu l III la A cadem ia de M uzică “Gh. Dim a” . E l va interpreta piese renascentiste de A lonso M uddara

şi G aspar Sanz, p recum şi alte p iese originale pentru chitară de V illa-Lobos, F rancisco T arrega şi A ndrcw Y ork.

Jnvifafie la concertul Filarmonicii

O rchestra sim fonică a_ Filarm onicii “ T r a n s i lv a n ia ” v a s u s ţin e v i n e r i , 24 m a r t ie a .c ., cu începere de la o ra 19, un concert care îl va avea Ia pupitru pe d irijo ru l C r is t ia n B rân cu ş i, iar ca so listă pe A lin a Ţ a m b rc a (G erm ania). D in p ro g ra m u l se r ii: S. T o d u ţâ - U v e r tu ra f e s t iv ă ; A . D v o ra k - C oncertu l p en tru vioară şi orchestră în Ia m in o r , o p . 53 ; F r. S c h u b e r t - S im fo n ia a 2 -a în si bem ol m ajo r. C oncertu l este dedicat aniversării a 50 de ani de la în fiin ţarea L iceu lu i de M u z ic ă “ S ig is m u n d .T o d u ţă ” d in C iuj-N apoca. .

C o n c u r s d e i d e iP ro to p o p ia tu l O rtodox R om ân al

o r a ş u lu i H u e d in o r g a n iz e a z ă un c o n c u r s d e id e i, d o ta t cu p re m ii, p riv ind stab ilita tea concepţiei p lastice a m o n u m e n tu lu i în c h in a t P ro to p o p u lu i A u re l M U N T E A N U , E r o u ş i M a r t i r a l N e a m u lu i R o m ân esc . Sursa de finanţare: fonduri p rop rii, bugetu l local (fonduri de la G .R .) şi d o n a ţii. P en tru p unerea în va loare a unei idei c ît m ai po triv ite p en tru m onum entu l ce va fi am plasat în f a ţa s e d iu lu i P r o to p o p ia tu lu i . O rtodox R om ân din oraşul H uedin, în m e m o r ia P ro to p o p u lu i A u r e l M unteanu , o rgan izatoru l concursulu i inv ită artiştii să participe la concursul anun ţa t. R e la ţii sup lim en tare p o t fi ob ţin u te de la Protopopiatul O rtodox R om ân d in H uedin , str. H orea nr. 1, t e l / f a x : 0 6 4 -2 5 -4 2 -0 6 sa u d e Ia secretariatu l A rhiepiscopiei R om âne a V adului, Feleacu lu i şi C lujului, C iuj- N apoca, P -ţa “A vram Iancu” n r. 18, te l . : 0 6 4 - 4 3 - 1 0 - 0 4 , în f ie c a re z i lucrătoare, în tre orele 9-15. Propunerile v o r fi p rezen ta te p în ă la 1 m ai a .c ., la reg istra tu ra A rhiepiscopiei R om âne a V a d u lu i , F e le a c u lu i ş i C lu ju lu i , j u r i z a r e a u rm în d sâ a ib ă lo c la 8 m ai 2000.

R u b r ic ă re a liz a tă d e . M . B O C U

( j U f f l l B K H I l r f 18

*T:T?iît&s ii

C L U J-N A PO C A : Iun i-v ineri 8-16; s îm b âta 9-14;. tel/fax 19-73-04;

SU B R ED A C ŢIA TURDA: Iun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SU B R ED A C ŢIA D E J: Iuni-v ineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

i e r c u r i . 2 2 m a r t i e ' 2 0 i !

C o m p a n ie in te rn a ţio n a lă de îm b u te lie re ş i d is tr ib u ţie de b ă u tu ri ră c o rito a reA n g a je a ză :

M O T O S T IV U IT O R IS T- vech im e 3 ani- studii medii- stagiu m ilitar satisfăcut

M A G A Z IO N E R D E P O Z IT- vech im e minim 3 ani- stagiu m ilitar satisfăcut -s tu d ii m edii- cunoştinţe de întocmire a actelor- fără antecedente penale

Candidaţii vor trimite o Scrisoare de Intenţie şi un Curriculum Vitae pînă în data de 27.03.2000, la sediul firmei din Cluj-Napoca, la adresa: str. N. Titulescu, nr. 4 Cam. 38 sau la fax: 064 - 430414.

S.C. ALIA N ŢA S.A. HUEDIN Str. Bradului nr. 3, jud. C LUJ

CONVOACĂ

Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară a Acţionarilor în data de 06.04.2000 ora 10 la sediul societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi la data de 31.03.2000 cu următoarea ordine de zi:

1. Raportul, de gestiune al Consiliului de A dm inistra ţie pe anu l 1999;

2. Raportul C om isiei de cenzori pe anul 1999;3. Aprobarea b ilan ţu lu i contabil şi a contului de p rofit şi

p ierderi pe anul 1999;4 . A p ro b a rea d e sc ă rc ă r ii de g e stiu n e a C o n s i l iu lu i de

Administraţie pe anul 1999;5. Aprobarea bugetulu i de venituri şi cheltuieli pe anul 2000;6. Diverse.în cazul în care nu se în truneşte cvorum ul necesar, a doua

A dunare va avea lo c in data de 07.04.2000 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

Jnformaţii suplimentare Ia telefon nr. 064-253.295.____________________________________________________ ( 3 3 8 6 6 9 3 )

C O N S I G N f îŢ I f i L I D I f l

B-dul 21 Decembrie nr. 3/2

vinde şi p r im e ş te sp re v în za red iv e r s e ; b i ju t e r i i d in a u r ; a rg in t, c u s a u f ă ră p ie t re p re ţio a s e , d iv e r s e o b ie c te v ech i, ta b lo u ri v e ch i.

Zilnic între orele 10-17% Telefon 430.491 I

S.C . D IS T R IG A Z N O R D S.A. T ÎR G U M U R E Ş SU C U R S A L A C L U J

Str. D ecebal nr. 93, Telefon 432.408 A N U N Ţ IM P O R T A N T

în perioada 17 aprilie - 5 m ai 2000, se vor susţine exam enele de IN STA LA TO R A U TO R IZA T ÎN GAZE N A T U R A L E cu persoanele care au autorizaţiile în P.E. sau O T E L expirate sau noi solicitanţi.

D osarele se v o r depune p înă Ia data de 14.04.2000.T axa de autorizare 288.000 lei Informaţii la telefon 433.426

sau 432.407 la ing. Călin C ristian. .D ata exam inării şi locul se vor anunţa u lterior. (37x 922;

SC RODIPET SA |

SUCURSALA CLUJ Icu sediul în P-ţa Gării 4-51

angajează |vînzători presă chioşc. |

Relaţii tel.t y §4433.620; 432.451. II

’ _______

în baza Statutului Societăţii şi Legii nr. 31/1990, republicată, preşedintele Consiliului de Administraţie al S.C.ELECTROCERAMICA S.A. TURDA convoacă Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară a Acţionarilor societăţii, care va avea loc în data de 11 aprilie 2000 ora 10,00 în sala „Magazin” din blocul Administrativ din Turda str. Ştefan cel Mare nr. 19, pentru toţi acţionarii înregistraţi în registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31 martie 2000, dăta de referinţă.

A. Pentru Adunarea Generală Ordinară care începe la ora 10 ordinea de zi este următoarea:I. Prezentarea situaţiei preluării gestiunii, patrimoniului societăţii de către Consiliul de Administraţie de la foştii manageri

şi luarea de hotărîri privind lipsurile constatate la inventarierea materiilor prime; • .II. Prezentarea raportului Consiliului de Administraţie privind activitatea economico-fîiîanciară a societăţii pe anul 1999;III. Prezentarea şi aprobarea Raportului Comisiei de Cenzori privind activitatea.economico-financiarâ a societăţii pe anul

1999; _ ' 'IV. Prezentarea şi aprobarea Raportului Anual (R.A.); pentm exerciţiul financiar pe anul 1999, întocmit conform Regulamentului

nr. 2/1996 al C.N.V.M.- V. Prezentarea Raportului de expertizare fînanciar-contabilă şi de certificarea a bilanţului pe anul 1999, întocmit de cenzorul extern independent, conform Legii nr. 52/1994;

VI. Prezentarea şi aprobarea bilanţului contabil pe anul 1999 şi a contului de profit şi pierderi încheiat la 31 decembrie 1999;VII. Stabilirea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de activitate pe anul 2000;

. VIII. Analizarea şi luarea de hotărîri privind descărcarea de gestiune a foştilor manageri Bugner Victor Sorin şi Savu Gheorghe loan, precum şi a foştilor cenzori Sîrbu Tiberiu, Fărcăşan loan şi Felezeu Georgeta.

IX. DiverseB. Pentm Adunarea Generală Extraordinară care începe la ora 13,00 ordinea de zi este următoarea:I. Aprobarea modificării Statutului Societăţii astfel: .1. Eliminarea literei a) din alineatul 2 al articolului 13 care prevede că Adunarea Generală a Acţionarilor aprobă structura

organizatorică a societăţiii şi numărul de posturi, precum şi normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie. _

2. Eliminarea literei g) din alineatul 2 al articolului 13 care prevede câ Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăşte cu privire la contractarea de împrumutiri bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe, stabileşte competenţele şi nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale şi a garanţiilor, aprobă orice credit financiar acordat de societate.

3. înlocuirea în alineatul 2 al articolului 14 şi în articolul 19 litera h) a textului „Ia două luni respectiv la 60 zile de la încheierea exerciţiului economic financiar” cu textul „în termen legal”.

4. Eliminarea din prima propoziţie a alineatului 12 al articolului 18 a textului „în baza şi în limitele împuternicirilor date de Adunarea Generală a Acţionarilor”. /

5. Modificarea alineatului 13 al articolului 18 care să aibă următorul cuprins:„Membrii Consiliului de Administraţie vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societăţii în interesul acesteia în limitele stabilite de Statutul societăţii precum şi de către Consiliul de Administraţie sau preşedintele acestuia”.

6. Modificări la articolul 19 privind atribuţiile Consiliului de Administraţie astfel ca literele a), c) şi g) sâ aibă următorul cuprins: •

a)„ aprobă şi modifică structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi, precum şi posturile pe compartimente funcţionale şi de producţie; angajează şi concediază personalul”.

c) „hotărăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare, inclusiv a celor externe şi cu privire la garanţii”; aprobă în interesul societăţii creditele comerciale şi orice fel de credit financiar acordat de societate; aprobă operaţiunile de plăţi de despăgubiri la persoane fizice sau juridice”.

g) „stabileşte limitele împuternicirilor de încheiere şi semnare-a contractelor comerciale de către directorii executivi”.7. Modificarea alineatului 1 al articolului 23 care sâ aibă următorul cuprins:„DirectoruI general şi ceilalţi directori executivi

se numesc şi se revocă de către Consiliul de Administraţie”.II. Mandatarea unei persoane pentru redactarea actului adiţional de modificare a statutului, semnarea acestuia în forma

autentică şi depunerea acestuia în formă autentificată la Oficiul Registrului Comerţului pentru menţionare în registru şi la Monitorul Oficial al României pentru a fi publicat.

'Acţionarii vor putea consulta sau procura contra cost documentele şi materialele informative referitoare la problemele înscrise pe ordinea de zi a adunării la sediul S.C.ELECTROCERAMICA S.A. TURDA str. Ştefan cel Mare nr. 19 jud. Cluj, începînd cu data de 23 martie 2000 in z ile le lucrătoare între orele 7,00 - 15,00.

Acţionarii vor participa la Adunarea Generală personal, prin reprezentanţii lor legali sau prin reprezentanţii mandataţi prin procură specială sau notarială care vor fi depuse la sediul Societăţii pînă în data de 5 aprilie 2000 ora 15,00; aceştia se vor legitima cu buletinul de identitate sau cu paşaport.. -.

Formularele de procuri speciale pot fi obţinute de la adresa sus menţionată, începînd cu data de 23 martie 2000.Dacă prima adunare convocată pentm data de 11 aprilie 2000 nu va întruni cvonimul necesar pentm valabilitatea deliberărilor,

a doua adunare va avea loc în data de 12 aprilie ora 10,00 în acelaşi loc şi cu aceeaşi ordine de zi; adunarea ordinară începe la ora 10,00, iar cea extraordinară începe la ora 13,00.

Relaţii suplimentare se vor putea obţine de la sediul societăţii la telefon 064-31.23.50 int. 110.PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE

( 3 7 1 4 8 2 8 ) Mireştean Mircea Gheorghe

T R IB U N A LU L CLUJ vinde prin lichidator bunurile S C In term ed iere C om erţ TARCUŞ S .R .L . din C luj- Napoca, str. M agaziei nr.2. ■

Licitaţiile vor avea loc începînd din 10.04.2000, ora 10.00, la adresa de mai sys. Informaţii despre lista bunurilor şi preţuri de strigare se pot obţine la tel. 094/300.555, sau lichidator ing. Cremene Simion, tel. 094/779.449. Licitaţiile se vor repeta în aceeaşi zi din sâptâmînâ, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, pînă la epuizarea lor. p3866S9)

‘A dm inistratorul unic al societăţii com erciale Fimaro S.A. cu sediul în C luj-N apoca, str. Corneiiu Coposu nr. 167, nr. ORC J-12/58/91, convoacă A dunarea Generală Ordinară a Acţionarilor pentru da ta de 07.04.2000, orele 11, la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul A cţionarilor la sfîrşitul zilei de 02.04.2000 cu urm ătoarea ordine de zi:

1. R aportul adm inistratorului pe 1999;2. R aportul com isiei de cenzori;3. A probarea b ilan ţu lu i, a contului de p rofit şi pierderi,

repartizarea profitului, pe anul 1999;4. A probarea B.V .C . pe anul 2000;5. A naliza gradului de îndeplinire a obiectivelor şi criteriilor

de perform anţă din contractul de administrare; ţ~6. A probarea program ului de investiţii pe anul 2000; §7. D iverse. gîn cazul în care prim a şedinţă nu întruneşte condiţiile pentm a

fi statutară, se convoacă Adunarea G enerală pen tm data de 10.04.2000. Relaţii suplimentare Ia telefon 435.059, interior 130.

C O N SIL IU L DE A D M IN IS T R A Ţ IE AL SC C A M E T A L U R G IA C L U J-N A PO C A STR. D O R O B A N Ţ IL O R NR.53

Convoacă Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor pentm ziua de 5.04.2000, ora 14.00, la sediul central al societăţii:

ORDINEA DE ZI:1. Raport de gestiune privind activitatea desfăşurată în anul 1999,2. Prezentarea şi aprobarea bilanţului contabil anual şi contul

de profit şi pierderi. '3. R aportul comisiei de cenzori.4. Raportul Consiliului Social: ' '5. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2000.6. A probarea aplicării Hot. Nr. 3 a UCECOM. : '7. Diverse.în conformitate cu prevederile stătutului, dacă la această prim ă

convocare Adunarea Generală n u .e statutară, cea de a doua şedinţă se va desfăşura în data de 12.04.2000, ora 10.00, la C LUBUL C FR din Cluj, strada D. GHEREA Nr. 14 .; (3tî4830)

' M ic ro lN F O R M A T IC A , în calitate d e C e n t m \ T erito ria l d e Instru ire a cred ita t de c ă tre C en tru l de P re g ătire în In form atică S .A . Bucureşti, o rg a n ize a ză în ce p în d cu d a ta de 2 7 m artie 2000 curs de operare, utilizare şi program are a calculatoarelor com patibile IB M - P C . Cursul d e operare şi utilizare are durata d e 90 de ore şi cuprinde: 5

• A R H IT E C T U R A calculatoarelor; j• W IN D O W S *98; 5

' • W O R D for W IN D O W S ; c• E X C E L fo r W IN D O W S . * .Cursul de program are este în continuarea celui de

operare ş i-u tiliza re , av înd o durată de 6 0 d e o re şi cuprinde:

• Baze de date Fox Pro; ,• V ISUAL BASIC.

Diplom ele d e absolvire se e liberează d e 'c ă tre Centrul de Pregătire în Informatică Bucureşti şi M inisterul Învăţămîntului.

Cursanţii beneficiază de o reţea ultram odernă de calculatoare şi m anuale gratuite pentru instruire.

Primilor 10 cursanţi li se acordă o reducere de 10% din tariful de curs! ■’

Informaţii suplimentare şi înscrierile la sediul firmei

,str. Observatorului 1, bl. OS1, et 1, sau la tel. 438328*

INTERAMERICAN SO C IE T A T E D E A SIG U R A R E -R E A SIG U R A R E

A G EN ŢIA C L U J S tr . P ie tro a sa n r . 10, C lu j-N apoca, cod 3400 5

A N G A JE A Z Ă :1. IN S P E C T O R C O M E R C IA L s - studii superioare, perm is de conducere cat, B, vîrsta min.

35 ani2. C O N SU L T A N Ţ I A SIG U R Ă R I (part-tim e sau full-time)

. Cei interesaţi de posturi sînt rugaţi să depună C .V .'la adresa:Cluj-Napoca, str. P ietroasa nr. 10, pînă la data de 28 martie.

C o n s i l i u l d e A d m i n i s t r a ţ i e a l S C W d e a s a S A H u e d i n c o n v o a c ă A d u n a r e a

G e n e r a l i O r d i n a r ă ş i E x t r a o r d i n a r ă a a c ţ i o n a r i l o r s o c i e t ă ţ i i î n d a t a d e 1 1

a p r i l i e 2 0 0 0 , o r a 1 3 , l a C a s a d e C u l t u r ă a o r a ş u l u i H u e d i n , a v î n d c a d a t ă d e

r e f e r i n ţ ă 3 1 . 0 3 . 2 0 0 0 .

Ordinea de zi este următoarea: -1. Raportul de gestiune al Consiliului de Administraţie pe anul 1999.2. Raportul cenzorilor şi alegerea unei noi comisii de cenzori.3. Aprobarea bilanţului contabil şi repartizarea profitului pe anul 1999.4. Aprobarea BVC pe anul 2000.5. Majorarea capitalului social prin aport în numerar.6.Diverse. ‘ . . . . . . .Dacă prima adunare nu va întruni cvorumul necesar pentru validarea hotârînlor,

a doua adunare va avea loc în data de 12.04.2000, în acelaşi Ioc şi Ia aceeaşi oră.Relaţii suplimentare: tel. 064/251315 ^ ^ ( 3 6 8 3 2 5 1 ^

S i m ţ i ţ i c ă n u

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e

î n c o n t i n u ă

m i ş c a r e ?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

C L U J-N A PO C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;1 ' tel/fax 19-73-04;

SU B R ED A C Ţ IA T U R D A : lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SU B R E D A C Ţ IA D E J: lun i-v ineri 8-16; tei/fax 21-60-75. L ! u I j 1 i c i u n u

i e r c u r i , 2 2 m a r t

ANUNŢ : J - ' 'C o n siliu l de A d im is tra ţie al SC CLUJANA S.A. C L U J-

N A P O C A , c o n v o acă A d u n a rea G en era lă O rd in a ră c a re v a a v e a lo c la sed iu l so c ie tă ţii d in C lu j-N ap o ca, P ia ţa 1 M a i n r .4 -5 - C lăd irea A d m in is tra tiv ă - în z iu a de 1 1 .0 4 .2000 , o ra 14 .00 , cu u rm ăto area

ORDINE DE ZI:1. P rezen tarea şi ap ro b area A .G .A . a R a p o rtu lu i C o m sie i

d c C e n zo ri; -. . . . . . . ■ _2. P re z en ta re a şi a p ro b a re a B ilan ţu lu i co n ta b il p e an u l

1999; '3. S itu a ţia in v en ta rie rii p a trim o n iu lu i u n i tă ţ i i ; : . f4 . D iv e rse . • , ciI n c a z c ă n u s e în t r u n e ş te c v o ru m u l n e c e s a r a l

a c ţio n a rilo r , cea de a d o u a A d u n a re G en era lă v a a v e a lo c în d a ta d e 12 .04 .2000 la ace la ş i sed iu şi la a ce ea ş i o ră .

A N U N Ţ I M P O R T A N T

Agenţii economici sînt obligaţi ca pînă la data de 15.04.2000, odată cu depunerea bilanţului contabil pentru anul 1999 să depună şi "INVENTARUL OBLIGAŢIILOR FAŢĂ DE BUGETUL DE STAT LA 31.12.1999".

Pentru agenţii economici cu sediul social în Cluj- Napoca,. formularele pentru întocmirea acestui inventar se pot procura de la Administraţia Financiară a Municipiului Cluj-Napoca, P-ţa Avram lancu nr.19, Serviciul Bilanţuri, parter, camera 10. ’ •

S C R O L I C O M I M P O R T - E X P O R T S R L

str . A V R A M IA N C U n r . 3 8 C L U J-N A P O C A

- A n g a je a ză lu c ră to r i c o m e rc ia li

cu experienţă.

- C .V . şi scriso a re a de in te n ţie se v o r |

d e p u n e p în ă la d ata de 3 0 .0 3 .2 0 0 0 Ia se d iu l I

societăţii. v (3tus4d !

d e O l u j« / a c *

i m p t i x '

P-ţa Tîmofei Cipariu nr.15/45 tel/fax: 064-190787, 198802

o m R o nCase de marcat fiscale

RS 19MF8.044.3007.300.900.-

8 departamente, 3900 PLU, viteza 2.5 linii/sec, 18 caract./ linie, rapoarte periodice, fiscale, comunicare cu PC sau Modem opţional

RS 2BMW 1 2 . 0 T O . 7 0 0 ' .

11.250.^00

20 departamente, 2900 PLU, viteza 3.3 linii/sec, 18 caract:/linie, rapoarte periodice, fiscale comunicare cu PC sau Modem opţional * | scanner cod de bare opţional

E X A M I N Ă R I P S I H O L O G I C E A U T O

M I N I S T E R U L T R A N S P O R T U R I L O R

P O L I C L I N I C A C F R C L U J : N A P O C A

(str. Câmpeni Nr. 3-5)- OBŢINERE PERMIS CONDUCERE AUTO TOATE CATEGORIILE (A, B, C, E, D);- ŞOFERI PROFESIONIŞTI (MARFĂ, PERSOANE, TIR);- MAIŞTRI INSTRUCTORI AUTO;-ALTE FUNCŢII RUTIERE, ,INFORMAŢII: Telefon: 432.244. ( 3 3 8 6 6 3 9 )

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

R E C O N D I Ţ I O N A R I C A R T U Ş E P E N T R U

I M P R I M A N T E L A S E R J E T Ş l I N K J E T

f i i

rL a

(3400398)

3400 C lu j-N a p o c a , P -ta U n ir i i 5/11

TeL/Fax: 064-43.04.23.

J h .D i n m u n c a d u m n e a v o a s t r ă v ă p r o t e j a ţ i m u n c a !

' Cu preţul a numai 100 kg de grâu asiguraţi 1 ha cu grâu în valoare de 3 - 4 m ii. lei. -Cu preţul a numai 100 kg de mere asiguraţi 1 ha de livadă în valoare de 10 m ii. lei..

Valoarea a 0,5 - 1 kg telem ea reprezintă asigurarea unei oi pe un a n . . .Valoarea a 75 litri de Iapte.reprezintă asigurarea unei vaci pe un an. -

Pierderile datorate calamităţilor naturale, accidentelor şi bolilor animalelornu vă mai afectează. |

A G R A S A R E P U T E R E A S Ă V Ă P R O T E J E Z E ! |AGRAS vă protejează în mediul urban şi rural împotriva.daunelor provocate cde incendiu, explozie, trăsnet, cutremur, aite calamităţi, cu asigurări pentru:

clădiri şi bunuri; gospodării; auto (RCA şi CASCO); avarii accidentale; furturi; accidentede persoane. - ’ '

S u c u rs a la A G R A S - C lu j v ă s tă la d is p o z iţie : C lu j - N a p o c a Str. 21 Decembrie 1989 nr.131; BI.M1; Ap.21; Ţel: 064.41.36.24

ÎN A S I G U R Ă R I t lE A G R I C O L E5,1 ■* ‘•M Or*fc ■* U f m

S R I E T AI N D U S T R I A L C O M

• c iz m e ,ş o r t u r i c a u c iu c a 3 2 2 E r a [ S i b i u

• s ă p u n u r i , d e t e r g e n ţ imm |T g . M u re ş

• c o n d u c to r i , c a b l u r i ^ 1 .E S 3 M E 2 5 3 M e d ia ş

• a r t . p r o t e c ţ i e p i e l en n ă lf e ll! B u z ă u -

• e l e c t r o z i s u d u răÎ H Î E H B l A l b a lu lia

C lu j-N a p o c a, Str. M e seriilo r nr. 2 7 te l./fax: 0 6 4 -4 3 7 6 0 1 , 4 3 7 4 3 4 , 4 3 7 7 6 2

e-m ail: b rie ta @ m ail.d n tc j.ro

► O g a m ă l a r g ă d e

M ateM eîlIZ irZrj. • furtun PSI tip C 30.000 lei/ml! • ţevi refulare, racorduri diferite

• S t in g ă t o a r eP ite ş t i

• a r t . d in aa‘ -

A s ig u ră mt r a n s p o r t u l '-a ~ p e n tru c o m e riif '^ '^ 'ix * .m a i m a r i d e 1 .0 0 0 .0 0 0 ! I

Articol£i;ăuHucIZZIZ3• cizme antiacide 76.000 lei/per• cizme apă-noroi, pescar• cizme electroizolante

şorţuri cauciuc

V ă m a i o f e r i m p e s t e 1 5 . 0 0 0 $ d e p r o d u s e d e u z i n d u s t r i a l , 1

l a c e l e m a i m i c i p r e ţ u r i 1 H

C O N S U L T I N G. a s i s t ă

I firmă cu capital austriac renumită pe piaţa rom ânească tn industria alimentară ! ' . în selecţia pentru postul de

I AGENT DE VÂNZĂRI UTILAjîj[ Cerinţele postului:i - V ânzări de utilaje pentru am balat produse alimentare' ' '[ Profilul ocupantului postului:! * studii superioare tehnice ' 's

* cunoştinţe de limba germ ană si/sau engleza -I. * cunoştinţe operare P C . -

* perm is de conducere categoria B"con stituie avantaje: - [

- cunoştinţe tehnice, mecanice, electrice, electronice, pneumatice - • - -cunoştinţe tn tehnologia industriei laptelui si cărnii

■ - cunoştinţe economice „ • -

Se oferă: ’ - : . ■O muncă dinamică si atractivă într-o companie stabilă sin continuă extindere,

'cu un colectiv plăcut, care vă poate oferi multe satisfacţii si posibilităţi salariate atractive v--."

- C .V . -urile tnsotite de fotografie se trimit la: 3400, Cluj-Napoca, str. A rany Janos nr, 9/1, sau la fax: 19.70.70, până la data de 21 martie 2000 (P e pncvâ rugăm să specificaţi postul pentru care faceţi aplicaţia), 1

-P ersoa ne le existente în baza noastră de date interseta de acest post sunt rugate sâ să-ne semnaleze interesul pentru a fi implicate în procesul de selecţie (fără a mai trimite CV-uri si fotografii).

- V o r f i c o n t a c t a t e d o a r p e r s o a n e l e c a r e c o r e s p u n d c e r i n ţ e l o r p o s t u l u i . - ' ..... ’ • (3400493)

Firmă de croitorie, angajăm

croitori/croitorese cu experienţă. Informaţii Bd. ©

1 CM

Eroilor 43 1

a g e n ţ i a im o b il ia ra

PRO FIRMAstr. V o lta ire n r. 21

T el.: 194 .968196 .479 43 9 .0 0 7

• V înd apartam en t 3 cam ere confort sporit pe strada Năsăud, e ta j - 5 /8 . A p a r ta m e n tu l este ultrafinisat, modificări interioare, pentru pretenţioşi.- Plata în valută n e g o c ia b il . T e l. 194 .968 , 439.007 (Ag.i.)

• V înd apartam ent 3 camere, str. / Pata, finisat, geam uri term opan,; idea l p en tru lo cu it sau sediu f irm ă . P r e ţ 4 0 .0 0 0 D M n e g o c ia b i l . T e l. 1 9 4 .9 6 8 ,439.007 (A g.i.)

• V înd casă 3 cam ere, bucătărie, baie, 300 m p grădină, finisată, stare f. bună, într-o zonă liniştită, cart. G heorgheni. Preţ 54.000 $ n e g o c ia b i l . T e l. 1 9 4 .9 6 8 ,439.007 (Ag.i.)

• V înd casă 3 cam ere, bucătărie, ) baie, grădină 200 m p, finisată, sta re foarte bună , într-o zonă lin iştită , cartieru l Gheorgheni. Tel.’ 194.968, 439.007 (A g.i.)'

• V înd . 2 a p a rtam e n te de 2 , r e sp e c tiv 3 c a m e re , în P - ţa C ipariu, finisate, cu telefon, etaj in te rm e d ia r . P la ta în v a lu tă n e g o c ia b i l . T e l. 1 9 4 .9 6 8 ,439.007 (A g.i.)

• V în d apartam en t 3 cam ere, confo rt s p o r i t , 'z o n a C alvaria. P re ţ 225 m ii. negociabil. Tel.

194.968, 439.007 (Ag.i.)

• Vînd apartam ent 4 cam ere, 80 m p , d e c o m a n d a t, l în g ă m agazinul B IG , parchet, telefon, balcon m are, zonă verde la un p re ţ de n u m ai 220 m ilio a n e n e g o c ia b i l . T e i. 1 9 4 .9 6 8 , 439.007 (Ag.i.)

• V în d apartam en t 3 cam ere , d eco m an d a t, str. Ion M eşte r, f in is a t , p a rc h e t, t e le fo n in te rn a ţ io n a l , b a lc o n m a re , închis, beci, p reţ 215 m ilioane n e g o c ia b i l . T e l. 1 9 4 .9 6 8 , 439.0Q7 (Ag.i.)

• V în d ap artam en t 2 c am ere co n fo rt 1, str. U nirii, fin isa t, parchet, gresie, faianţă, balcon m are, închis, pivniţă m are, preţ 20 .000 D M negociab il. T el.194.968, 439.007 (Ag.i.) ;

• V în d ap artam en t 3 cam ere , confort sporit, str. Năsăud, etaj 3, poziţie sudică, parchet, gresie, faianţă, telefon internaţional, preţ 350 m ilio an e negociab il. Tel.

194.968, 439.007 (Ag.i.)

• D au în ch ir ie a p a r tam e n t 3

cam ere, str. Pata, parter, fin isat,

pt. sediu firm ă sau locuit. P re ţ

200 $, negociabil. Tel. 194.968,

439 .007 (A g.i:)

• V în d u rgen t garson ieră co n fo rt

I , M ă n ă ş tu r , b a lc o n în c h i s ,

p r o a s p ă t f in is a tă c u g r e s ie ,

fa ia n ţă , p a rc h e t, z u g ră v ită în

lavabil, 125 m ilioane negociab il.

T el. 430.423. (A g.i) .

•■ D au în chirie spaţiu 14 m p,

cen tral, cu v itrină Ia s trad ă cu

te rm o p a n , f in is a t , in tra re d in

stradă. T el. 430.423. (A g .i)

P e n t r u o v a a s i g u r a i n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 .

a d e v ă r u lde Cluj

^ C I I ( \

a L \j ;

C LU J-N A PO C A : lurii-'vineri 8 -i6 ; sîm b ătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SU BRED ACŢIA TURDA : luni-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBRED ACŢIA D E J: lun i-v ineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

• Dau în chirie spaţiu comercial

u ltra fin isa t, U nion p a rte r , 50

mp., preţ 500 U SD / luna , tel.

193048, 193049. (A .g.i)

V în d u rg e n t a p a r ta m e n t o

* V în d apartam ent 2 cam ere, P - (a P ă c ii, d e co m an d a t, e ta j 1, ba lcon , n e f in is a t . T el. 430.423.(A g.i)

* V în d a p a r ta m e n t 3 c am ere c o n fo r t 2 , M ă n ă ş tu r , b a lc o nînch is, g resie, faianţă, parchet, c am eră z o n a P a ta , str. uşi de stejar. Tel. 430.423. (A g.i) M u n c ito r ilo r , e ta j 1 d in 4 ,

V înd casă 3 cam ere, 120 m p sem im obilat, faianţă, gresie, preţ c o n s tru iţ i 1000 m p c u r te şi i 70 m iii0ane le i’neg., telefon

®ra , s,m g u r f 193048, 193049. (A .g.i)curte , 2 bucătării, 6 focuri de 6 ’gaz, telefon in ternaţional, garaj, făăsesTgj

f i a ) AGENŢIE EDIL IMOBILIARA

Str. Iu liu M a n iu nr. 17 E -m ail: e d ilro fa ju sa .n e

e r c u r i . 2 2 m a r t i e 2 0 0

V IN Z A R IC U M P Ă R Ă R I

ÎN C H IR IE R I

|19 6:857 |f430 î024 ^ 0 9 2 1 6 8 9 . 3 9 8

_ 1 3 3 8 6 5 5 1 ,

str. Avram lancu 9 CIuj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.362,

E-mail: ren@mail.dntcj.ro

• V în d a p a r t . 2 cam ere ,

/G h eo rg h en i, eta j ’A, parchet, te le fo n , p re ţ: 165 m ii neg.

T e le fo n : 1 9 6 2 6 2 , 431302 . (A .g.i). '

• V înd apartam ent 4 camere, str. Bucureşti, etaj 3/4, ultrafinisat,

telefon, preţ: 45.000 DM neg.

T e le fo n : 1 9 6 2 6 2 , 431 3 0 2 .

(A .g.i).

• V înd apart. 3 cam ere, Zorilor, z o n a C a s te la r i , e ta j 1/4,

p re ţ: 4 7 0 m ii. n eg . Telefon:

196262, 431302. (A .g.i). .

• D au în chirie casă 2 camere*

A n d re i M u re şa n u , în c ă lz ire centrală, (ne)m obilată, locuinţă

toate facilităţile . Tel. 430.423 (Ag.i)• V înd casă 6. cam ere, 2 băi, 2 bucătării, str. C îm pului, 200 m p c o n s tru iţi , 3 0 0 0 m p c u r te şi grădină, posibilitate de extindere, finisată, acces TIR', garaje, preţ negociabil. Tel. 430.423. (A g.i)

• D au în ch irie , a p a rtam en t 3 . Vînd apartam ent 3 cam ere c f t cam ere, C alea F loreşti, com plet u • * D - • • .m o b ila t, cu a ra g a z , f r ig id e r G he° rg h ®ni s t r - R ă şin a ri cu sem ifin isa t, ocupab il im ediat,m aşin ă d e sp ă la t, co n g elato r,’ Pa[chet> fa ‘anîă> g resie> telefon, preţ: 29000 D M , neg. Telefon: telev izor color, fin isat, te le fon a o n înch is p re ţ 220 m ilioane -196262, 431302. (A.g.i).

in ternaţional, etaj in te rm ed iar. " eg,0„C,i a b l* t a ' - l 9 „ 85, 7 , ° 9 4 ‘ • V înd casă A ndrei Mureşanu, 3T el 4 3 0 4 2 3 f A e i l 684461, 092-689398. (A .g.i). , cic i . h ju .h z j . (.Ag.i; cam ere, teren aferent 500 m p ,• V în d u rg e n t a p a r ta m e n t 2 * V înd a p a rta m e n t 2 cam ere cam ere confort I, decom andat, d eco m an d a te în M ă n ă ş tu r cu g re s ie , f a ia n ţă , p a r c h e t , parchet, faianţă, gresie, telefon, lam briu ri, te le fo n , p iv n iţă , în 2 b a lc o a n e , p r e ţ 170 m ii, spatele cinem atografului M ărăşti. n e g o c ia b il t e l .1 9 6 8 5 7 , 092- Tel. 430.423. (A g.i) 890417. (A .g.i).

• V în d te re n 5 0 0 m p , s t r . • V înd apartam ent 4 cam ere c f I sau sediu firmă, preţ. 250 USD,O aşu lu i, cu fu n d a ţie 180 m p. M ârăşti central A urel V laicu cu neg‘ Telefon: 196262, 431302.A probări p t. co n stru c ţie p e 3 2 ^ 2 ba lco an e> telefon> (A.g.i).

orientare sud-est, etaj 2 ,4 în bloc *■ V înd 'ap. 4 cam ere, str. Pata, de 8 e ta je , p re ţ 250 m ilioane conf. m ărit, sem ifinisat, telefon,

n e g o c ia b il te l .1 9 6 8 5 7 ; 0 9 2 - preţ: 50.000 D M , neg. Telefon:890417. (A .g .i). . 196262, 431302. (A.g.i).

• V înd apartam ent 2 cam ere c f 1 • D au în ch irie spa ţiu pentruîn Z orilor, str. O bservatorului, depozit, 700 - 1400m p, accesetajul 2, în bloc de 4 etaje, cu aut0> parcare . p reţ ; 2 USD/mp,te le fo n , p re ţ 190 m il io a n e neg T eie fon; 196262, 431302.n e g o c ia b il te l .1 9 6 8 5 7 , 092- 689398,094-684460. (A .g.i).

• Vînd apartam ent 3 cam ere cf. sp o r it M ă ră ş t i c e n tr a l str.N ă sâ u d , c u 2 b ă i , te le fo n in te rn a ţio n a l şi ap a rtam e n t 3 cam ere c f . s p o r i t , C a le a M ăn ăştu r, cu fa ia n ţă , g resie , te le fo n in te r n a ţ io n a l , 260

• V înd g ra d in ă p e n tru

construcţii 600 mp cu gaz,

e lectrică , c en tra l, pa rţia l în

p a n tă , 27 d o la r i /m p .

In fo rm aţii tel. 064-42-81-28;

064-42-81-40. (749842)

• S. C. U rsus S. A. C Iuj-

N apoca, s tr . M ăn ăştu r n r .

2 -6 , v in d e a p a r t a m e n t

m o b i la t , 3 c a m e re şi d e p e n d in ţe , s i tu a t în s t r .

P a n d u r i l o r n r . 2, e t. 1.

In fo rm aţii Ia tel. 40-50-23,

s e d iu l S . C . U rsu s S. A . (752521) .

• D au în c h ir ie a p a r t a m e n t 3 c a m e re , p e n tru pretenţioşi, m obila t lux, 150 U S& Tel. 094-54- 78-32. (752476)

■* în c h ir ie z ap artam en t 3 cam ere nem obilat pen tru 3-4 studenţi, ştr. A. Vlaicu nr. 54. Tel. 092-72-43-72. (749851)

• D au în ch irie sp a ţiu com ercial 140 m p zona P-ţa M . "V iteazu l, v i t r i n e la s tra d ă , finisaje lux. P re ţ: I I USD/m p. Tel. 094-21-66-6L (886637) '

D IV E R S E

n iv e le , to a te fa c ili tă r ile . T el. 430.423. (A g.i)

• S o c ie ta te d e in te r m e d ie r i im o b i l ia r e a n g a je a z ă a g e n ţ i pen tru m uncă de teren, com ision atractiv. Tel. 430 .423 . (A g.i)

• V înd urgen t garson ieră c o n f 1 Zorilor, str. Pasleur, etaj 1 din 4 , b a lc o n în c h is , t e l e fo n , o cu p ab ilă im e d ia t , p re ţ 125 m ilioane, tel. 193048, 193049.

(A .g.i)

• V în d u rg e n t ap . 2 cam ere

G r ig o r e s c u , s t r . D o n a th , fin isa t, e ta j 1, telefon , garaj,

p r e ţ : 2 4 .0 0 0 D M , neg .

T e le fo n : 196 2 6 2 , 431302.

(Ag. i.)

24 kW , sigilată, term ostat, preţ:

1.200 DM . Tel: 196262,431302.

(A .g.i).

• V în d c a s ă 4 cam ere ,

sem icen tra l, s in g u r în curte, m il io a n e te l .1 9 6 8 5 7 , 0 9 2 - p o s ib i l i ta te e x tin d e re , te ren 689398. (A .g.i). . a fe re n t 4 0 0 m p, acces auto,

Vînd (sau înch iriez) sed iu de * ^ în d apartam ent 3 cam ere cf. pentn i locuinţă sau sediu firmă, firm ă deosebit (construcţie nouă * M ărăşti central str. Fabricii, preţ. 7 0000D M , p lata în rate. 1999), situat pe artera p rincipală Aurel V laicu etaj interm ediar cu X e le fo n ; 1 9 6 2 6 2 , 431302 ./ în zo n ă s e m ic e n tr a lă (a c c e s te^ on, 2 băi, 2 balcoane, preţ (A g j)

fo a r te s i m p lu ) 'c u s u p r a f a ţa 2 J<J 1go80^ ’3^ 1 • V înd m icrocentrală ARISTONc o n s t r u i tă 3 0 0 m p , P + E te l.1 9 6 8 5 7 ,092-689398. (A.g.i).

com partim entare id ea lă p en tru * ^ în d apartam ent 2 cam ere cf.firm ă, te ren 7 00m p, acces cu 1 ’n G h e o rg h e n i c u b a lco n ,m a ş in a în c u r te , - in s ta la ţ i i parchet, te le fon etaj 5 din 10

spec ifice : s is te m d e în c ă lz ire et aJe z o n a H e rm es p re ţ 170c e n tra lă a u to m a t iz a t , a e r n i il io a n e te l .1 9 6 8 5 7 , 094-condiţionat, cu ren t trifazic , 10 684460, 092-689398. (A .g.i).lin ii te le fo n ic e , c o n e c ta re la * Vînd apartam ent 3 cam ere, cf.In te rn e t p r in c a b lu d e d ic a t , b M ănăştur str. Ion M eşter, cum o b ilie r ş i d o tă r i de u l tim a parchet, faianţă, gresie, telefon,generaţie, ocupabil im ediat, p re ţ balcon închis, p re ţ 205 milioane.1 5 0 .0 0 0 U S D , te l .1 9 3 0 4 8 T el.196857, 092-890417 , 094-193049. (A .g .i) ■ 684460. (A .g.i).

• V în d u r g e n t 2 c a s e d e 2 * D au în ch irie garson ieră cu respec tiv 3 cam ere s itu a te în b u că tăria n em o b ila tă , cam era zona cen trală str.T raian , teren mobilată, M ănăştur, str. Bucegi, aferent 500 m p, case locuibile , e^aj 9, p re ţ 100 D M tel.196857,

se pretează şi la construcţii sedii 092-689398. (A .g.i). firme sau b ancare p re ţ 65000 " Vînd apartam ent 4 cam ere, cf.U SD u şo r n e g ., te l.1 9 3 0 4 8 , 1, M ănăştur str. C alea Floreşti,193049. (A .g .i) cu 2 b ă i, fa ia n ţă , g re s ie , 3

• P e rso a n ă s e r io a s ă c u m p ă r balcoane, 88 m p - 220 m ilioane urgent apartam ent 2 , 3 cam ere şi a p a rtam e n t 4 cam ere c f .l , pentru sediu de firm ă în P -ta Zorilor, 245. m ilioane, etajul 2

M . V iteazul, p a rte r , o fe r-p re ţ d in 4 e ta je te l .1 9 6 8 5 7 , 092- bun, tel. 193048, 193049. (A .g .ij 890417> 094-684460. (A .g.i).

• Vînd urgent apartament 2

cam ere M ărăşti, sensul giratoriu,

f in is a t , p re ţu l p ie ţe i, fă ră

in te rm e d ia r i . T el. 4 1 -9 0 -6 4 .

(886619)

• V înd/schim b casă, singur în

cu rte , fără g răd ină, 100 mp, încălzire centrală, finisată, preţ

59000 DM, negociabil. Tel. 092-

24-94-38. (886624)

• Vînd urgent apartament 3

cam ere cu 3 balcoane închise; gresie, faianţă, telefon, ocupabil

im ediat,'în zona Mărăşti central.

Preţ negociabil. Relaţii la tel. 43-

91-77; 094-56-76-58. (886628)

• V în d ,ca să şi grădină în

F e le a c u . . In fo rm a ţi i s tr . P rinc ipa lă n r. 120B, Feleacu.

(752489) ,

• V în d .apartam en t cu 3

cam ere şi garaj, în aleea M uscel-

A n d re i M u re şa n u , cu to a te

f a c i l i tă ţ i le . ' T e l. 15 -2 1 -2 5 .

(8 8 6 6 3 6 )'"

• V înd garsonieră confort 1

etaj interm ediar str. Bucegi. Tel.

19-08-41. (749855)

. » V înd gara j beton, P -ţa

C ip a r iu . T e l. 0 9 4 -5 9 -9 0 -1 5 .

(752516)

• R . A . In s p e c to ra tu l G e n e ra l a l C o m unica ţiilo r D ire c ţia T e r ito r ia lă C lu j, s t r . C â m p e n i n r . 28 , o r g a n iz e a z ă la d a t a d e 1 0 .0 4 .2 0 0 0 , o re le 10 , la sediu l său , concurs p e n tru o c u p a r e a p o s tu lu i d e în g rijito r , avînd ca a tr ib u ţii ac tiv ita tea de în tre ţin e re a curăţen ie i. Condiţii: -v îrstă 18 -4 5 a n i, l ip s a a n te c e d e n te lo r p e n a le , d o v e d ită cu caz ie r, s tu d ii g e n e r a le o b l ig a to r i i . C o n c u r s r u l va c o n s ta în p ro b ă p rac tică şi in te rv iu . P e n tru înscrierea la concurs can d id a ţii vor depune, p înă Ia d a t a de 0 7 .0 4 .2 0 0 0 inclusiv, la sec re taria tu l de ia s e d iu l m e n ţ io n a t , un d o s a r c o n ţin în d : c e re re , c u r r i c u lu m v ita e , c a z ie r ju d ic ia r , copie a carn e tu lu i de m uncă , copie d u p ă actu l d e s tu d i i . I n f o r m a ţ i i sup lim en tare se v o r obţine la tel. 40-56-00. (749864)

• în conformitate cu Legea nr.

137 /1995 , SC R o s tra d a SA ,

Bucureşti, str. Speranţei nr. 42

anunţă începerea dem ersurilor

pen tru obţinerea acordu lu i de

m ed iu p e n tru o b ie c tiv u l:

amplasare staţie em isie recepţie

pentm telefonie m obilă situat în

loc. Ciucea, staţia DRTV, jud.

C lu j. E v en tu a le le se s iză ri şi

sugestii numai pentm factorii de

m ediu se vor depune la sediul

A PM Cluj, Calea D orobanţilor

nr. 99. (752511)

• 1 în conformitate cu Legea

Apelor 107/1996,'SC CUG SA

CIuj-Napoca anunţă începerea

d e m e rsu r ilo r d e o b ţin e re a

a u to r iza ţie i de g o sp o d ă rirea

a p e lo r p e n tru o b ie c tiv e le :

producţie -Bd. M uncii nr. 16-18,

casă de odihnă- com. Mărişelu;

haldă deşeuri m etalice - com.

Apahida. Eventualele reclamaţii

se depun la sediul Filialei Cluj a

C. N, A p e le R o m ân e str.

Vînătorului nr. 17. (886647)

• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, D unkler A lexandm

vA nton a n u n ţă în c e p e re a

dem ersurilor p en tru obţinerea

ac o rd u lu i de m ed iu p e n tru

obiectivul: casă de locuit situat

în CIuj-Napoca str. Sitarilor nr.

74,. E v e n tu a le le s e s iz ă r i - ş i -

sugestii numai pentru factorii de

m ediu se vor depune la sediul

APM Cluj, Calea Dorobanţilor

nr. 99. (752513)

• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, SC IT &S B irotica -

SR L a n u n ţă în c e p e re a

dem ersurilo r pen tru Obţinerea

au to riza ţie i de m ed iu p en tru

o b iec tiv u l: m ag azin şi b irou

c o n ta b ili ta te s itu a t în C lu j-• Angajez casieriţe sală jocuri,M ărăşti. Tel. 40-92-71. (752533) N aPoca str. N. T itulescu nr. 2.

• S o c ita te C o m e rc ia lă Eventualele sesizări şi sugestii a n g a je a z ă co n ta b il p e n tru num ai pentru factorii de m ediu

evidenţă primară. Tel. 40-92-71. se vor depune la sediul APM Vînd cabinet stom atologie (752534) - Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99.

chirurgie pe str. Primăverii nr.

2. Preţul 30.000 DM. T el. 094-

53-95-45. (749860)

• V înd Peugeot 205 diesel

1989 înmatriculat. Tel. 15-27-29.

(749869) .*

• S o c ita te C o m e rc ia lă (752514) an g a jează - b a rm an e-o şp ă ta re , .1 Se d tează tm data de 24 M ărăşti. Tel. 40-92-71. (752535) c la j .

N a p o c a d o sa r 1 2 0 4 7 /1 9 9 9

num itu l M oldovan M ihail cu

C ititi zilnic

ADEVARULde Cluj

• V înd tu rm ă de 300 buc.

oi cu m iei, Ioc. Sântioana n r .

1, com . F izeşu G herlei. T el.

094-77-95-15 sau 064-24-12-

2 8 .(7 5 2 5 3 9 )

* Vînd aparat Âplio-Phoae a ta ş a b il la te le fo n p e n tru c o n v o rb ir i • in te rn a ţio n a le

avantajoase, la ta rif loco. V înd

telefon Sony, fară fir, cu robot.

Inform aţii la tel. 42-81-28; 42-

81-40, Cluj, (752488)

• V înd dulap-rastel pentru

y • C a d r u u n i v e r s i t a r p o seso r a te sta t t r a d u c ă to r d in lim b a engleză e fectuez tra d u c e ri şi m editez lim ba e n g le z ă • o r ic e n iv e l. In fo rm a ţii zilnic d u p ă o ra 20 tel. 19-81-88. (749856)

• C a u t şofer c a teg o ria “ D ” c u n o s c ă to r l im b a m a g h ia ră . Tel. 41-87-32. (886583)

•, C asa D ESIG N , cau tă a g e n ţ i c o m e rc ia li p e n t r u v în za re de cărţi poşta le . Tel. 094-79-64-97; 094-61-68-55. (752538)

domiciliul necunoscut în proces

de ieşire indiviziune. (749865)

• î n conformitate cu L egea nr.

137/1995, S G Cim entul Turda

S A a n u n ţă / în c e p e re a

dem ersurilo r p en tru ob ţinerea

au to riza ţie i d e m ed iu p e n tru

obiectivul “C ariera b en ton ită” ;

situat în localitatea Borzeşti f. n.

jud . Cluj. Eventualele sesizări şi

sugestii numai pentru factorii de

m ediu se vor depune la sediul

A PM Cluj, Calea D orobanţilor

• în conformitate cu Legea.nr. nr. 99. (886654)

137/1995, Sos Ferenc anun ţă • Olănescu E lena cu ultim ularme, rem orcă auto tip R PA 240, parchet pentru apartament cu 3 în ceperea dem ersurilor pen tru dom iciliu în C Iuj-N apoca, str. cam ere , p re ţ negociab il. T e l. obţinerea autorizaţiei de m ediu Ţ raian nr. 9 sau moştenitorii, sînt

094-59-90-15. (752515) pentru„ oblectIvul. caaa de loc“f citaţi la judecătoria CIuj-Napoca' , situat in Zorenn de V ale nr. 26A „ ,

• V înd urgent televizor color, :udetul C hij. Eventualele sesizări ,n d o sa r n r - 7 1 3 7 / ' 9 9 9 a sta re perfectă , Telefunken, cu şi sugestii numai pentru facto rii' - term enul' din 14.04.2000, sa la , te le tex t, stereo , d iagonala 67, d e m e d i u se vor depune la sediul 62 , în lit ig iu l cu P o p P e tru telecom andă. 2.200.000 lei. T e l . . A PM Cluj, Calea D orobanţilor p e n tru în tă b u la re t i t lu de

42.53.55, după ora 16. (B .) nr. 99. (749857) ■ ' ' _ proprietate; (752531) ’

C L U J-N A PO C A : lu n i-v in e ri 8-16; sîm bătă 9 4 4 ; • ■' . «tel/fax 19-73-04; I )

SU B R ED A C Ţ IA T U R D A : luni-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23; 1 f 1 1 : SU B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i-v in e ri 8-16; tel/fax 21-60-75. - ^ 0 V „

_________________________... — . — r - . ■- ■««.—

m i e r c u r i , 2 2 m a r t i e ■r ......\~ ~ ... . — ....• SC 1TC SA, cu sediul în

B u c u re ş ti , C a lea F lo re a s c a

n r .1 6 7 , se c to r ; 1, te le fo n

232 .14 .32 , vinde p rin licitaţie

desch isă cu strigare conform

O U G n r. 1997 (m o d ific a tă ) ,

Legii nr. 99/1999 şi Hotărîrii de

G u v e rn n r.450 /1999 , A c tiv u l

"ITC Filiala Cluj-Napoca" situat

în m unicipiul Cluj-Napoca, str.

G heorghe Bilaşcu n r . l09, cu nr.

de inventar 17, exclusiv terenul

a fe re n t. P re ţ de p ro n ire :

1 .7 5 0 .0 0 0 .0 0 0 le i; T ax a de

p a r t i c i p a r e : 5 .0 0 0 .0 0 0 l e i ;

G a ra n ţia de p a r tic ip a re :

300.000.000 lei. L a-p re ţu l de pornire se adaugă TVA suportată

de cumpărător. A doua licitaţie v a a v ea loc la se d iu l d in

B ucureşti al societăţii, pe data de 30 martie 2000, ora 10.00.

D osam l de prezentare a activului p o a te fi procurat, contra cost

(200.000 lei), zilnic între orele 9 -15 de la sed iu l so c ie tă ţii. O fertanţii vor depune la sediul

so c ie tă ţi i, p înă cel tîrz iu 28

m artie 2000, o r a -16, dovada achitării taxei şi a garanţiei de

p a r tic ip a re , p re c u m şi

d o c u m e n te le e n u m e ra te la punctu l 3.22 din HG nr. 450/

1999, publicată în M onito ru l

O f ic ia l nr. 2 9 5 /1 9 9 9 . Participanţii vor depune taxa de participare la caseria societăţii

s a u ' în c o n tu l

2 5 1 1 0 1 1 0 2 7 0 5 0 0 1 6 8 5 0 1 7 d e s c h is la B A N C P O S T -

SU C U R SA L A FL O R E A SC A . - (3683252)

• Se înştiinţează dom nul Nagy

A tila şi ţo ţi cei care p re tin d d re p tu r i re a le a su p ra

' apartamentului nr. 12 din str. Jan Jaures nr. 14 sâ se p re z in te p en tru ' r e c o n s t i tu ir e a C ă rţi i Funciare nr. 85324 în ziua de 27 martie 2000, la Serviciul de Carte Funciară Cluj." (886658)

• M o ld o v a n O lim p ia şi M o ld o v an V a ie r am b ii domiciliaţi în Turda str. M alului nr. 9 ju d e ţu l Cluj cheam ă în judecată pe Bunea V asile, Bunea Io an şi C h ib V a s ile to ţi eu domiciliul necunoscut în dosar civil 756/2000‘cu term en la 31 m artie 2 0 0 0 la Ju d e c ă to r ia Turda. (2372262)

• Particular solicit v iză S.U.A. R o g se r io z i ta te . T e l. 0 9 2 / 880.416 (3714811)

• S ocieta tea co m erc ia lă P a r a s T r a d i n g S R L im p o r ta to a r e d e p r o d u s e a lim entare , ju c ă r ii , confecţii c o p ii şi a d u l ţ i ; p r o d u s e cosm etice şi p a p e tă r ie c au tă d is tr ib u ito ri în to a tă ţa ra . O ferim condiţii deoseb ite de p la tă . In fo rm aţii şi o fe rte se p r im e s c la t e l / f a x : 01 / 3 1 1 .3 1 .8 5 ; 6 3 8 .6 5 .3 8 şi637.79.70. (2944447)

• Pierdut legitim aţie RATUC

pe num ele Răstăşan Dorina. O

declar nulă. (749868)

• Pierdut carnet de student pe

numele Stirbu Adrian. î l declar

nul. (886653) •

• Pierdut carnet de student şi

legitimaţie reducere transport pe

n u m ele M o ld o v a n C an d id iu

Adrian. Le declar nule. (886655)

• Pierdut carnet de student şi

leg itim a ţie că lă to rie C FR pe

num ele Pârţiu Horaţiu. Le declar

nule. (8 8 6 6 6 7 ).

• Pierdut carnet de student pe

num ele Rus Ionela. îl declar nul.

(886670)

• Pierdut diplom ă absolvire

curs contabilitate-calculator pe

num ele R adu V aleria Adriana.O

declar nulă. (886645)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

P IE R D E R I• P ie rd u t c h ita n ţa cu nr.

2 8 6 8 3 0 4 ’ e m isă d e SC Internaţional Glas SA. Se declară nulă. (752506)

• Pierdut carnet de student pe numele M acavei Larisa. îl declar nul. (749861) .

• C u n e m ă rg in ită d u re re

în su fle t a n u n ţă m înce tarea

d in v ia ţă a d ra g u lu i nostru

A L B T E O D O R , fo s t

p r o f e s o r u n i v e r s i t a r la

In s titu tu l Po litehn ic C luj, în

v î r s t ă d e 70 d e a n i.

în m o rm în ta re a v a avea Ioc

jo i , 23 m a r t i e 2 0 0 0 , în

c o m u n a D o b r ic , ju d .

B istriţa N ăsăud . M itingul de

do liu , în aceeaşi zi, la C asa

U n iv e rs ita rilo r , o ra 10. în

veci n e m în g î ia tă fa m ilia .

(886649)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

CE

o fe ră tu tu ro r p e rso a n e lo r ju r id ice se rv ic ii de pub lic ita te şi cam pan ii p rom o ţiona le

în presă loca lă s i cen tra lăm ai sim plu

n u s e

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

• C u d u r e r e în su f le t

a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă

a scu m p u lu i n o stru fiu , soţ,

ta tă , so c ru şi bun ic IE L C IU

IO A N . în h u m a re a va avea

loc m ie rcu r i 22 m artie o ra

14 Ia C a p e la n o u ă a

C i m i t i r u lu i M ă n ă ş tu r .

D um n ezeu să-l o d ihnească

în ' p ace . F a m ilia în d o lia tă .

(749852)

• C u n e m ă rg in ită d u re re

în sufle t a n u n ţă m în ce tarea

d in Viaţă a celui ce a fost

iu b itu l n o s tru fiu şi f ra te

C R IS T IA N A D R IA N PO P.

În m o rm în ta re a va avea loc

jo i, 23 m artie ; orele 14, de

la C a p e la C im i t i r u lu i

C e n tra l . F ie ca D um nezeu

să a ib ă g r i jă de sufletul lui.

F a m il i a î n d u r e r a t ă .

(749866)

• S o a r ta ne d e te rm in ă să

facem u ltim u l lu cru pe c a re

a m fi d o r i t s ă -I

î n t r e p r i n d e m . M e m b r ii

C lu b u lu i E co lo g ic

“ T r a n s i l v a n i a ” a n u n ţă

trec e re a în nefiin ţă a celui

ce a f o s t C R IS T IA N

A D R IA N P O P , fo n d a to ru l

ş i s u f l e tu l o r g a n iz a ţ i e i

n o a s t r e , m e n t o r u l , şi

p rie ten u l n o stru al tu tu ro r ,

î l vom p e tre ce pe u ltim u l

său d ru m jo i 23 m artie , o ra

14, de la 'C a p e la C im itiru lu i

C e n t r a l . C o n d o le a n ţe

fam iliei în d u re ra te . Prietenii

şi colegii. PO PU L E , nu te

vom u ita !O d ih n e ş te - te în

pace. (749867)

• C u a d în c ă d u re re în

su fle t a n u n ţ în ce ta re a d in

v ia ţă a scu m p ei mele soţii

M A R IA O L T E A N , d u p ă o

lu n g ă şi g r e a s u f e r in ţă .

D um nezeu s-o od ihnească în

pace. în h u m a re a va avea loc

în 23 m a rtie 2000, o ra 13,

la C a p e la C im i t i r u lu i

C e n tra l. î n veci nem îngîiat,

so ţu l Ş tefan . (886660)

• C u p ro fu n d ă d u re re în

su fle t, în veci nem îngîia ţi,

p l în g e m la t r e c e r e a în

veşnicie a scum pei n o astre

m am e, O L T E A N M A R IA .

A m in tirea ta ne va fi m ereu

t r e a z ă . D u m n e z e u să te

o d ih n e a sc ă în pace . F iica

D o in a ş i g in e re le F ă n e l.

(886661)

• A i fost a lă tu ri de m in e

la b ine şi la g reu . R ăm îi o

a m in t ir e v eşn ică , s c u m p a

m ea m am ă, M A R IA , ia r pe

m o rm în t î ţ i vo i p u n e cele

m ai f ru m o a s e f io ri. F iic a

A ngela O ltean . (886662)

• ' C u in im ile p l in e d e

d u r e r e n e d e s p ă r ţ i m d e

s c u m p a n o a s t r ă m a m ă ,

so a c ră şi b u n ică O L T E A N

M A R IA . C h ip u l s ă u

lu m i i io s n u - l v o m u i t a

n ic io d a tă . N um ai la c r im i şi

f l o r i p u t e m a ş t e r n e p e

m o r m în t . D u m n e z e u s -o

o d ih n e a s c ă îri p a c e . F iu l

D o r in , n o r a O lg a şi

n ep o a te le A n d ra şi L a u ra .

(886663) '

• D u re re a n o a s tră e ste

n e m ă rg in ită şi p lîn g em cu

a d în c ă 'a m ă r ă c i u n e , la

v e s te a p i e r d e r i i s c u m p e i

n o a s tre bu n ic i şi s tră b u n ic i,

O L T E A N M A R IA . M e re u

n e v o m a d u c e a m in te , cu

p io asă d rag o ste , de, cea c a re

n e - a f o s t d r a g a n o a s t r ă

b u n ică M A R IA . D um n ezeu

s ă te o d ih n e a sc ă în p a c e .

A d r ia n a , S im ona şi A n d re i.

(886664)

• U n u ltim om ag iu celei

c a re a fost cu sc ra M A R IA

O L T E A N . D um nezeu să o

o d ih n e a s c ă în p a c e . Io a n

O n ig a . (886665)

* P io s o m a g iu şi d o r

n e s tin s Ia îm p lin ire a u n u i

a n , d e Ia t r e c e r e a în

e te rn ita te , a celui c a re a fost

d r a g u l n o s tru so ţ, t a t ă şi

bu n ic p ro fe so r FE U R D E A N

IO A N , u n v red n ic o s te n ito r

a l în v ă ţă m în tu lu i ro m ân esc ,

î i v o m p ă s t r a în su f le te le

noastre un Io c .d e v e şn ică

lu m in ă şi n e u ita re . F ie ca

b u n u l D um nezeu să-I aşeze

în c ea ta d re p ţilo r . F am ilia

în d u re ra tă . (886626)

• A socia ţia de p ro p r ie ta r i

d in A leea Snagov n r . 2 C iu j

a n u n ţă cu re g re t d e c e su l

fo stu lu i co lo ca ta r T O D O R

P A V E L ş i t r a n s m i t e

c o n d o le a n ţe f a m i l ie i .

(749853)

• S in c e re c o n d o le a n ţe

f a m i l ie i d r . B r e n d e a la

p ie rd e re a su fe rită . F am ilia

B ucşa V irg il. (752507)

• S în te m a l ă t u r i d e

fam ilia O ltean u D u m itru în

d u r e r e a p r i c i n u i t ă d e

p i e r d e r e a t a t ă lu i d r a g .

F a m il i i le D re v e şi B i r iş .

(752509)

* U n u l t im o m a g iu

v e c in u lu i n o s tru IE L C IU

IO A N . C ondo lean ţe fam ilie i

î n d o l i a te . A s o c ia ţ ia d e

p r o p r i e t a r i S lă n ic -

T in e re tu iu i. (749854)

• S în tem a lă tu ri d e R ox in

C o d r u ţa în m a re a d u r e re

p r i c i n u i t ă d e m o a r t e a

ta tă lu i d ra g . în v ă ţă to a re a şi

c o le g i i c la s e i a I l I - a A ,

L ic e u l “ O n is ifo r G h ib u ” .

(752510)

• A d r e s ă m s i n c e r e

c o n d o l e a n ţ e ş i t o a t e

r e g r e te le n o a s t r e d o a m n e i

d o c t o r B r e n d e a M ih a e l a

V a l e r i a î n d u r e r e a

p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a

m a m e i d r a g i . C o le c t iv u l

m e d ic a l s t r . C r i n u l u i .

(7 4 9 8 5 9 )

• S în te m a l ă t u r i d e

c o le g u l n o s t r u - E le c h e ş

A l e x a n d r u în a c e s t e

m o m e n te d e g re a în c e rc a re

p r i c i n u i t e d e p i e r d e r e a

t a t ă lu i d r a g . T r a n s m i te m

c o n d o le a n ţ e f a m i l i e i .

P e rso n a lu l d in I. P . T . C lu j.

(752512)

• A g e n ţia d e P ro te c ţ ie a

M e d iu lu i C lu j îş i e x p r im ă

p r o f u n d u l r e g r e t le g a t d e

d is p a r i ţ ia p r e m a tu r ă a lu i

C R I S T I A N P O P , u n o m

c a r e ş i-a d e d ic a t e x is te n ţa

i d e a l u r i l o r n o b i l e d e

p r o t e j a r e a n a t u r i i ş i a

m e d iu lu i în g e n e ra l. A P M

C lu j l-a c u n o sc u t şi p r e ţu i t

c a p e u n d e s c h i z ă t o r

n e o b o s it d e d r u m u r i , ca p e

u n p r i e te n şi a p ă r ă t o r a l

f r u m u s e ţ i lo r n a tu r i i , f iin d

t o t o d a t ă ş i u n p r o m o t o r

p e r m a n e n t a l i n c l u d e r i i

p a tr im o n iu lu i d e m e d iu d in

j u d e ţ şi d in ţa r ă în r în d u l

v a lo r i lo r europene. Sincere c o n d o le a n ţ e f a m i l ie i !

(886648)

• în tre g u l co lec tiv a l S C

T C I -C G SA C lu j- N a p o c a

î m p ă r t ă ş e ş t e d u r e r e a

d is tin su lu i coleg d o m n u l d ir .

g e n e r a l O l te a n D o r in în

a c e s te m om ente d u r e ro a s e

p r i c i n u i t e d e p i e r d e r e a

m am e i d ra g i. D u m n e ze u s-

o o d ih n e a s c ă în p a c e .

S i n c e r e c o n d o lo a n ţc .

(749863)

U n u ltim şi p io s o am g iu

cele i c a re a fo st, f in u ţa şi

v e r iş o a ra n o a s tră , A D E L A

S T A N IŞ T E . D u m n ezeu să o

o d ih n ea sc ă în p ace . F a m ilia

D a sc ă l A u re l d in F lo re ş t i .

(752518)

S în tem a lă tu r i d e c o leg a

n o a s t r ă Iu lia Ilea , în m a r e a

d u r e r e , p r i c i n u i t ă d e

p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g .

S in c e re . ’ c o n d o le a n ţ e .

C o le c t iv u l I . G . C . C lu j .

(752520) '

* S în tem a lă tu r i d e d l.

D o r in O lţea n u , d i r e c to r a l

T r u s t u lu i d e C o n s t r u c ţ i i

I n d u s t r ia le (T C I) C lu j , în

aces te m o m en te d e tr is te ţe

p r i c i n u i t e d e t r e c e r e a în

e te r n i t a te a m a m e i d r a g i .

S in c e re con d o len aţe , în tre g ii

{ a m i l i i , d in p a r t e a

c o n d u c e r i i R A J A C C lu j .

(752522)

f .oe v â r u l d o C I 13&&

• ' C R IS T I îm i v a lip s i b u n ă t a t e a şi v e s e l i a t a M o n ic a T o ad e r. (752525)

• . C u a d în c ă d u re re în s u f l e t s în te m a l ă t u r i d e c o le g u l n o s t r u B e k e A le x a n d r u , l a g r e a u a î n c e r c a r e p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g , C o lec tiv u l A g ro a lim C lu j. (886656)

• C h ipu l b lîn d şi c a ld îm i v a răm în e veşn ic în in im a m e a , ă d u c în d u -m i a m in te d e i u b i t a m e a s o r ă , A N IC U Ţ A , pe c a re n u o voi u i ta n ic iodată . D u m n ezeu s- o .o d ih n e a s c ă în p a c e . V a le r ia R us. (752527)

• Un u ltim o m ag iu celei c a re a fost, m ă tu şa n o a s tră , A N IC U Ţ A C Ă L Ă T A N . S in c ere co n d o lean ţe fam ilie i în d o lia te . T o d o ric a , L u c ian ş i B ia n c a c u f a m i l i i l e . (752528)

■ Un u ltim o m ag iu d-lu i p r o f e s o r A L B T E O D O R , a p re c ia tu l n o s t r u p r ie te n . C u m o d e s t ie ş i a d în c ă s m e r e n ie p r e z e n tă m c o n d o le a n ţe î n d u r e r a t e i f a m i l i i . M ia ş i M i r c e a . (752530)

Sîntem a lă tu r i d e d -n u l d i r . gen. O lte a n S t. D o rin ş i - i t r a n s m i t e m s in c e r e c o n d o le a n ţe în m o m e n te le g r e l e a le d e s p ă r ţ i r i i d e iu b ita sa m am ă . C o lec tivu l T . C I I . -S . U . T . C lu j - N a p o ca . (752532)

* S în te m a l ă t u r i d c f a m i l i a V ă le a n I o a n în a c e s t e g r e le m o m e n te c a u z a te dc p ie r d e r e a 'c e le i c a r e a fost m a m ă , so a c ră , b u n i c ă ş i s t r ă b u n i c ă , V Ă L E A N A N A . S i n c e r e c o n d o le a n ţe . A s o c ia ţ ia d e P r o p r i e ta r i s t r . B u c u re ş ti n r . 79. (752536)

1 im p ă r ă tă ş im d u r e re a c o la b o ra to a re i n o a s t r e d r . M ih a e la J u c a n B re n d e a în m a re a d u re re p r ic in u i tă d e m o a r t e a m a m e i d r a g i . C a t e d r a d e N u r s in g şi cond u cerea G ru p u lu i Ş c o la r ‘V ic to r B abeş” . (886659)

• C R IS T IA N , vei ră m în e veşnic în su fle te le celor ca re te-au cunoscu t, în ca lita te de coleg şi om . Ş o can ta şi tr is ta

veste a d isp a riţie i ne-a fă cu t să ne în tre b ă m : D e ce u n o m a şa d e s e n s ib i l , u n l u p t ă t o r n e o b o s i t , n e -a p ă r ă s i t a t î t d e c u r în d ?

Sincere con d o lean ţe fam iliei î n d u r e r a t e . F ie - i ţ ă r î n a u ş o a r ă . C o le g i i d e • la C o n s iliu l J u d e ţ e a n C lu j . (886657) .

• Ne e x p rim ăm p ro fu n d a d u re re p e n tr u t r e c e re a în n e f iin ţă a c e lu i ce a fo s t co legu l n o s t r u , p ro f . in g . A L B T E O D O R , o m d e î n a l t ă ţ i n u t ă m o r a l ă şi

p ro fe s io n a lă . T ra n s m ite m p e această cale, în d u re ra te i fa m il ii , î n t r e a g a n o a s t r ă com pasiune. F a c u lta te a de M ecanică d in c a d ru l U. T . C -N . (752537)

• S in c e re c o n d o le a n ţe f a m il ie i b u n u l u i n o s t r u p r ie te n D o r in O l te a n în d u r e r e a p r i c i n u i t ă d e d e c e su l m a m e i d r a g i . F a m ilia C o rc h e ş M irc e a . (886668)

» S in c e re c o n d o le a n ţe fam iliei d o m n u lu i d ire c to r O lte a n D o r in în d u r e r e a p ric in u ită d c decesu l m am ei d ra g i. C o lec tiv u l C a n tin e i

T C I. (886669)

' C u su fle tu l în d u re ra t

com em orăm 20 de an i de la m o a rtea so ţu lu i m eu iu b it D O R O G I IST V A N şi la 22 m artie 1 a n de căn d iu b ita m ea f i ic ă D O R O G I

A N N A M A R IA , la 34 a n i, m -a p ă ră s it . A m in tirea lo r

r ă m în e m e re u a lă t u r i d e n o i. V e şn ic î n d u r e r a t ă , s o ţ ia , m a m a ş i f r a t e le Is tv an k a . (752453)

Azi se îm p lin esc 23 an i d e cînd m -a p ă ră s i t scu m p a m ea s o ţ i e F L O N T A Ş IL EA N A IŢ A . N u o voi u ita n ic io d a tă . S o ţu l N ic u .

(749836)

• L a c r im i , f lo r i , ru g ă c iu n e la 5 a n i d e la t r e c e r e a în v e ş n ic ie d rag u lu i n o s tru so ţ şi ta tă ,

S T E JE R O IU IA C O B . Fie-i ţă rîn a u şo a ră . (886608)

• F a m il ia î n d u r e r a t ă an u n ţă cu tr is te ţe în ce ta rea din v ia ţă a celui c a re a fost tată , bun ic, şi în p r im u l rîn d u n s o ţ i u b i t o r , B IR Iş C O N S T A N T IN d e 58 de ani. În m o rm în ta re a va avea loc în z iu a ’ de 23 m a r t ie 2000, o re le 14, în c im itiru l M ă n ă ş tu r , c a p e la n o u ă . Soţia, copiii şi nepo ţii. (D.)

• C u a d în c ă d u re re în su f le t a n u n ţă m în c e ta re a din v ia ţă a iu b itu lu i no stru soţ," t a t ă , s o c r u , b u n ic , B E K E E R N E S T la v îrs tă de 67 de an i. În m o rm în ta re a va avea loc în 23 m a rtie în

sa tu l C h id ea . D um nezeu să- I o d ih n e a s c ă în p ace , Fam ilia. (D.) -

• S în te m a l ă t u r i de ginerele n o s tru A lex an d ru şi în tr e a g a fa m ilie B ek e , în m area d u re re p r ic in u ită de m o a r te a t a t ă l u i d r a g . S in cere co n d o lean ţe . Fam . Săcară . (D.)

S în t a lă tu ri de cu m n a tu l A lex an d ru B eke şi fam ilia în m are a d u re re p ric in u ită de m o a r te a t a t ă lu i d ra g . D orin S ă c a ră . (D .)

1 S în t a lă tu r i d e Beke M a r ia şi c o p iii în m a re a d u r e r e p r i c i n u i t ă de m o a r te a so ţu lu i şi ta tă lu i d r a g . D u m n e z e u să -l odihnească! M u re şa n Ioan. (D.)

• C u m a r e d u r e r e a n u n ţăm în ce ta re a d in v iaţă d u p ă o s c u r t ă d a r g re a su fe r in ţă a celu i m ai bun so ţ, t a t ă , s o c ru şi b u n ic T O D O R P A V E LC O N S T A N T I N , n m o rm în ta re a va avea loc

jo i 23 m artie 2000, o ra 15, la C i m i t i r u l C e n t r a l . Fam ilia în d u re ra tă . (D.)

î n t r e a g a a a m ă d g

FUOMUTETlIPROeURAJNSEaTAiUNIRII

Tel./fax. 064-196.858

{ 3 4 0 0 3 7 7 )

R e g i a d e ^ T e r m o f i c a r e C l u j f a c e r e d u c e r i y d e p e r s o n a l :

Pînă la sfîrşitul anulai, 80 da agajaţi nu vor mai avea un loc de muncă

în cursul anului 2000, Banca E u ro p e a n ă de In v e s tiţ i i va acorda un credit de 3,5 milioane de euro Regiei Autonom e de Term oficare (RAT). Banii vor fi fo lo siţi la realizarea unui pro iect a cărui valoare totală se rid ică la aproape 8 milioane de euro, adică 140 de miliarde de lei. D iferenţa vă fi acoperită din veniturile regiei (1,9 milioane de e u ro ) şi d e la b u g e tu l Consiliului local (1,6 milioane de euro).

P ro g ra m u l, r e a l iz a t p e o perioadă de trei ani, se referă la m o d ern iza rea sistem elo r din cadru l R A T şi îm bunătăţirea se rv ic iilo r o fe rite clien ţilo r. M a n a g e ru l re g ie i , dl E m il M iron, a precizat că în cadrul p ro ie c tu lu i v o r fi în lo cu ite reţelele pentru 14-centrale din cartierele clujene, utilizîndu-se

12 km de ţeavă p re izo la tă . A ceasta asigură o m ai bună funcţionare a instalaţiilor, iar pierderile sînt minime.

De asemenea, vor fi instalate 500 de co n to a re p e n tru asoc ia ţiile d e .lo ca ta ri, a s tfe l, încît plata energiei termice se va face efectiv după consum. O altă modificare va interveni prin autom atizarea a 25 de puncte termice. Dl Miron a declarat: „în perioada de iarnă în aceste puncte lucrează patra angajaţi. ' V ara sînt do i sau trei. După in tro d u c e re a . s is te m e lo r automate nu va mai fi nevoie de oam eni în aceste puncte . Aceasta va însemna o reducere a p e rso n a lu lu i cu 100 de angajaţi. 80 dintre ei vor pleca anul acesta , ia r ceilalţi anul viitor".

P ro ie c tu l îş i p ro p u n e .Şi

m odernizarea a cinci centrale term ice, prin introducerea unor teh n o log ii de u ltim ă oră. în perioada iunie-octombrie 2000 va a v ea loc a u to m a tiz a re a tuturor punctelor term ice. Tot atunci vor fi înlocuite reţelele p e n tru 4 c e n tra le . „ P e n tru c lie n ţii noştri, şi în sp ec ia l pen tru asociaţiile de locatari, avantajele acestor investiţii sîn t multiple. Este vorba în prim ul rînd de o creştere a confortului şi a ca lită ţii se rv ic iilo r. D e a se m e n e a , vom în c e rc a să instalăm în apartamente aparate pentru reglarea tem peraturii şi a consumului de căldură. Acest fa p t a r p u tea d e te rm in a o sc ă d e re a su m e lo r p e c a re a s o c ia ţi i le t re b u ie să le plătească", a precizat dl M iron.

R aluca P O P

M

La Gilău, 20 de ţigănci dintr-o sectă religioasă s-au arătat interesate de

metodele de contracepţieC am pania pentru sănătatea reproducerii a demarat în Cluj-

N apoca în data de 8 martie, printre organizatori numărîndu-se, pe lîngă M inisterul Sănătăţii, Central de Program e pentru Comunicare, din partea Universităţii Johns Hopkins, Agenţia Statelor Unite pentru D ezvoltare Internaţională, organizaţiile neguvemamentale m em bre ale Coaliţiei pentru Sănătatea Reproducerii din Rom ânia şi Societatea Naţională de Cruce. Roşie. Program ul de sănătate a reproducerii este a treia iniţiativă m aterializată a M inisterului Sănătăţii, care a desemnat trei judeţe pilot (Cluj, Constanţa şi Iaşi), unde urm ează să se desfăşoare campania. Aceste program e speciale în dom eniul sănătăţii sînt finanţate de USAID şi se deslăşoară sub egida „Ai grijă de tine, ca-să nu ai griji". La nivelul fiecărui judeţ, s-au înfiinţat grupuri consultative, care se reunesc săptâm înal pentru a discuta stadiul desfăşurării campaniei Conform relatării medicului Gabriela Gânscă, şeful Serviciului de Prom ovare a Sănătăţii şi E ducaţie pentru Sănătate din cadrul D irecţiei pentru Sănătate Publică, grupul consultativ din Cluj-- N apoca se află în faza de definire ,a strategiei. '

P înă în prezent, s-au distribuit m ateriale la S.C. Someşul S.A., în şcoli şi facultăţi şi prin interm ediul cabinetelor de planificare ' fam ilia lă . în C luj-N apoca funcţionează C entrul de R eferin ţă Planificare Fam ilială şi patru cabinete de specialitate. Astfel de- cabinete de planificare familială există şi în Dej, Gherla, Huedin,Turda şi C îm pia Turzii. Se intenţionează ca pliantele şi afişele să fie îm părţite în perioada im ediat urm ătoare în magazinele mari, cum sînt Sora sau Central. Cam pania s-a bucurat de un succes rem arcabil la Gilău. Imediat după lansarea oficială din 8 martie, cea m ai m are parte a echipei din C luj-N apoca s-a deplasat îri oraşul respectiv, pentru o acţiune de informare a populaţiei. Femeile din com unitatea rrom ilor s-au arătat foarte receptive la prezentarea m etodelor m odem e contraceptive. Echipa din Cluj-Napoca a fost susţinută de îndrumătorul spiritual al sectei religioase la care aderau cele peste 20 de femei participante la prezentarea contraceptivelor.

Pe lîngă această campanie, Serviciul de Promovare a Sănătăţii şi de Educaţie pentru Sănătate a realizat şi alte proiecte care vizau in fo rm area tin e rilo r, dar şi sondarea cunoştin ţelor. A u fost prezentate în grădiniţe, şcoli şi facultăţi noţiuni de igienă, efectele nocive ale alcoolului, fum atului, boli cu transmitere sexuală, pregătire familială. Acelaşi serviciu pregăteşte formatori din rîndul cadrelor didactice. Acest gen de sem inar» a fost sprijinit financiar de Fundaţia pentru o Societate Deschisă. Personalul S.P.S.E.S. nu este exclusiv m edical: în cadrul acestuia îşi desfăşoară activitatea şi psihologi, şi sociologi, care lucrează la redactarea unor materiale de prom ovare a sănătăţii, distribuite ulterior gratuit populaţiei.

• S im o n a D U M IT R U

Câştigătorii concursului Ifich vor pleca la BisneylandlÎncepînd cu cea de a doua jumătate a lunii

martie, Compania Quadrant Amroq Beverages ,a iniţiat campania de promovare a băuturii răcoritoare Kick. Programul se va desfăşura în şcoli generale din majoritatea oraşelor şi va fi dezvoltat şi implementat de agenţiile de publicitate Leo Bumett & Target şi Black Pencil. Campania se va încheia în 1 iunie.

Participanţii, elevi ai claselor l-VIII, vor depune plicuri conţin’înd 20 de etichete Kick, care se vor depune într-o umă special amenajată în fiecare şcoală. Şcoala cu cele mai multe plicuri va fi dotată cu un laborator de informatică, iar fiecare

- Deşi toată presa vuieşte de cît de prost sînt plătiţi în teatrul ro m â n e şc t in e r ii a c to r i şi regizori, absolvenţii de liceu se îndreaptă în num ăr destul de m are spre D ep artam en tu l de te a tru şi Facu ltă ţii de L ite re din C luj-N apoca. Şi, cei care reuşesc să fie deasupra liniei pe listele de admitere, ajung după patru ani să profeseze..U nde? D e cîţiva ani, m ajoritatea, fie ei actori, regizori sau absolvenţi de

■. M W ' WFara examene teoretice

la admitere!teatrologie, se integrează socio- profesional în televiziunile sau m ultele ziare care apar. Pe de altă parte, teatrele din această . zonă au încă nâvdie de personal regizoral şi actoricesc. •' P înă una-alta, studenţii din u ltim u l an ai a c e s to r s e c ţi i ' p re g ă te s c sp e c ta c o le le de licenţă, Dacă absolvenţii de la actorie s-au orien tat deja ( în fiecare săptămînă se jo acă în studioul de teatru al facultăţii, “ D e ş te p ta re a p r im ă v e r i i” - d ra m ă e x p re s io n is tă a lu i W o d e k in g şi p re g ă te s c .“N e în ţe leg e rea ” lui C am us), v i i to r i i re g iz o r i în c e a rc ă , ‘ eventual, să găsească un teatru pentru a nu.lucra doar în studio.

C o n d u c e re a fa c u ltă ţ i i încearcă să uşureze accesul spre acest departament, m izînd m ai m u lt decît în anii trecu ţi pe aptitudinile candidatului. Aşa se fa ce că p en tru se s iu n e a de : ad m itere în anu l u n iv e rs ita r 2000-2001 au fo st e lim inate aproape în întregime exam enele teoretice. . .

C o d rin a B Â Z U

elev va primi câte un walkman. „Dorim prin această acţiune să dezvoltăm spiritul de echipă în cadrul unui public extrem de important - copiii, elementul special al acestei campanii constînd în acordarea unui premiu colectiv şi anume excursia |a Disneyland Paris",-declară Eusediu Margasoiu, - director de marketing la Quadrant Amroq Beverages. „

Quadrant Amroq Beverages a fost înfiinţată in 1991 şi este producător şi distribuitor al mărci lor Pepsi, Pepsi Max, Mirinda, 7UP, Prigat, Kick, Royal Crown, Perla şi Perla Sorgente Vita.

S im o n a D U M IT R U

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

■ «> i. /*

R c c f e e ţ i a S F 0 i a > ^ V

T e l: 1 0 . 2 1 . 2 7 ' W

e v â r u l d e M g E f e l J f c f e f c

Cea dinţii victorie?Astăzi, “Şepcile-roşii” se întorc pe ringul “ Ion M oina”

pentru a da piept (poate şi pum ni?) cu orădenii de la FC Bihor. Calculul e mai sim plu decît o fată de la ţară: victoria m enţine în funcţiune perfuzia eu speranţă, pe cînd înfrîngerea ne încalecă picioarele spre Divizia “C”. A trecut deja destulă v rem e de cînd “ U ” îşi p ă c ă le ş te -c o n s ta n t su p o rte r ii îndepârtîndu-i de stadion. D ar astăzi ar trebui sâ fie ziua îm păcării. Sîntem prea singuri împotriva tu turor (pînă şi bocitoarele sînt plătite de alţii) pentru a ne perm ite luxul supărărilor în familie. “U” va trăi astăzi cele mai importante 90 de m inute din istoria sa. Să fim alături de ea!

M ih a i H O S S U

C ă tă lin B o z d o c e s t e d o r i t d e c in c i e c h ip e

D ivizionara “C”, FC Arieşul Turda, se află în faţa celei mai m ari afaceri. Vedeta echipei, C ă tă l in B o zd o c , 2 0 an i, m ijlocaş la închidere, a trezit interesul a nu mai puţin de patru fo rm a ţii d in p rim ul eşa lo n , d in tre care trei bucureştene. R a p id , R o car, D in a m o şi FC A rg e ş şi-au m a n ife s ta t dorinţa de a-i transfera începînd cu data de 1 aprilie, prim a zi a m in i-m e rc a tto -u lu i d e prim ăvară. Antrenorul principal al FC Arieşul, Stelian Gherman, ar dori ca Bozdoc să ajungă la Rapid, acolo unde evoluează cel m ai bun prieten al său, Neluţu S ab ău . P ite ş te n ii l-au a v u t dum inică la Turda în chip de em isar şi observator p e D an Silvăşan, antrenor la Centrul de

C o p ii şi Ju n io r i , ia r lu n i co n d u ce rea tu rd e a n ă a fo s t abordată telefonic, cerîndu-i-se o dată de întîlnire în vederea perfectării transferului. “Cîinii r o ş i i” în să se a f lă c e l m ai aproape de a obţine transferul, c e l p u ţin a şa s u s ţin e preşedintele V irgil B lasiu , cu toate că Rocarul ar dori reluarea tratativelor începute anul trecut în to am n ă . “ C o lac p e s te pupăză”, FC “U ” a fost prim a e ch ip ă care a p u s o c h ii pe B o z d o c şi a s tă z i, la C lu j, p re şe d in te le e x e c u tiv al “Şepcilor-roşii” , Ioan M aja, se va în tîln i cu V irg il B la s iu , tocm ai în dorinţa de înlăturare a concurenţe i. D ar, co n fo rm spuselor ace lu iaşi V. B lasiu , Bozdoc va p leca ia echipa care va scoate din buzunar cît mai m ulte (şi repede) m ilioane.

C o d in S A M O IL Ă

Bilanţurile Cupei MondialeA u luat sfîrşit etapele CM de schi la toate disciplinele. Săritorii

au finalizat la Planica (Slovenia) clasamentele. S-au realizat noi recorduri în zborul cu schiurile. în calificări, Thomas Hori (Austria) a zburat 224,5 m - nou record de distanţă (cel vechi aparţinea norvegianului Tomas Ingebritsen, din 1999, cu 219,5 m, realizat tot !a Planica). în concursul pe echipe, Andreas Goldberger (Austria) a zburat cu 0,50 m mai mult: 225 m, nou record! în ultim a zi, Svenn Hannawald (Germania) a cîştigat la individual cu sărituri de 203,5 - 212,5 şi un punctaj de 410,7 puncte. El a fost urm at de Janne

'A honen (Finlanda: 402,4 p) şi A. Goldberger cu 401,1 puncte. Ei - nu au mai realizat recorduri pentru că locul de plecare a fost mult

scurtat de directorul concursului, pentru a preîntîmpina alte accidente! (Ţ. Okabe a căzut, suferind m ultiple fracturi!).

C u p a m are de c ris ta l a CM.a revenit germanului M artin Schmitt cu 1.833 puncte (11 victorii de etapă!) urmat de Adreas Witholzl (Austria) 1.452 p, Janne Ahonen (Fini.) cu 1.437 p, S. Hannawald 1.065 p şi finlandezul Viile Kantee. '

Pe echipe a cîştigat, în acest an, Finlanda, urmată de Austria, Germania, Japonia, Norvegia, Polonia, Slovenia, Cehia şi Elveţia.

La biatlon, în cursele de “mass” (plecări simultane) la bărbaţi, a învins Pavel Rostovţev (Rusia), iar Cupa M ondială a revenit francezului Rafael Poiree în fa ţa ,lu i O. A. Bjordalen (Norv.) şi germanului veteran Sven Fischer! La femei, cupa la “mass’ a revenit germancei Măritei Zellner, iar “generalul” suedezei M argareta Forsberg - cea mai constantă pe tot parcursul etapelor!

La probele alpine, la bărbaţi, austriacul Herman M aier a adus acasă o cupă mare (la general) şi trei cupe mai mici, de cristal, pentra victoriile la coborîre, super G şi slalom uriaş! La combinata alpină, P. A. Aamodt (Norvegia) a reuşit să-şi adjudece victoria şi cupa, iar la special, austriacul Cristi Mayer a fost “fericitul” . La femei, “generalul” a revenit lui Renato Gotschl (Austria), care a mai cîştigat super G-ul şi combinata aplinâ. Slalomul uriaş a revenit M ihaelei Dorfm aister (Austria), iar “specialul” slovencei Spela Pretnar...

P e tre N A G Y

w m ş o

“U” Cluj se află în căutarea primului succes, absolut necesar în m e n ţin e re a ş a n se lo r de evitare a retrogradării. Jocul de astăzi de pe “Ion M oina” se anunţă crucial pen tru ambele formaţii. A flate în luptă directă “U” şi Bihorul speră să-şi ia una celeilalte toate cele trei puncte puse la băta ie. A tît studenţii c lu jen i, c ît şi b ih o re n ii lui C ostel O rac, în c lasam entu l a d e v ă ru lu i, au la p a s iv un îngrijorător şi obsedant “-11”. în atare condiţii, trupa antrenată de P e tre G ig iu n u -ş i p oa te permite nici un pas greşit, mai ales pe propriul teren. Şi, pentru meciul cu Bihorul, “principalul” clujean nu poate alinia cel mai bun unsprezece, fie din cauza su sp en d ărilo r, fie d in cauza

acciden tărilo r. T ruşcă, E lisei, Lazăr, N iţă şi Sărm ăşan sînt daţi a c c id e n ta ţ i , ia rM. Popescu şi M îm e sînt în c o n tin u a re în s ta re de su s p e n d a re d u p ă “ e p iso d u l Tg. M ureş” . V o r reintra însă

-T îm ovan, M unteanu, Sălăgean şi F ilip Lăzăreanu. Clujenii au efectuat ieri, de la ora 14,00, o u ltim ă şe d in ţă de p reg ă tire , d u p ă c a re s -a u re tra s în c a n to n a m e n tu l d e la A d m in is tr a ţ ia T a b e re lo r Şcolare. G igiu ar putea începe partida în urm ătoarea alcătuire: F . L ă z ă re a n u - D . M a te i, M unteanu, Sălăgean, Sărmăşan - A ş ti le a n , M a r ta , T ru şc ă , T îrn o v a n - D . D ă sc ă le sc u , Codreanu. Pe banca de rezerve s-ar p u tea ‘să figureze: Lonca,

Petre Gigiu: “Cuvîntul de ordine: victorie!"____________

B îcîin , R. D an, Neag, Elisei.B ih o ren ii au sosit în C lu j-

N apoca în ju ru l orei 17,00 şi s-au cazat la Hotelul N apoca. Se aude că vor fi încurajaţi de' aproxim ativ 500 de suporteri!!!

Ie ri, în tre a g a co n d u ce re a FC “U ” a participat la funeraliile fostei stele a Clujului din anii ’70, “ G y u ri” So lom on, decedat la sfîrşitul săptăm înii trecute.

C o d in S A M O IL Ă

2 2 m a r t i e

• A cum o ju m ăta te d e secol, în 1950, în această zi a deb u ta t, o no u ă ed iţie a D iv izie i B de fo tb a l. L a s ta r t s-a a lin ia t şi f o r m a ţ ia “ Ş e p c i lo r - r o ş i i ” , p u rtîn d pe atunci den u m irea de “C .S .U .C .” D ebutul în D iv izia B a fo s t re u ş it: C .S .U .C . a î n t r e c u t la M e d ia ş f o s ta d iv iz ionară A , “Partizan” (fosta G a z M e ta n ) , cu 2 -0 ! I a tă ech ipele : C .S .U .C .: C r is te a - T a r â u , lo an o v ic i - C r ă c iu n II, L u c a , M ih u ţ - /V v ra m , L u tz , Z ă h a n , C o p il I , K ovăcs W iJIy; “ P A R T IZ A N U L ” : B u k k o sy I - L u c a , D u m itre scu - M o ln a r , C o m a n , Ş e rb a n - M o ld o v a n , S z ă s z , P â p a i , S z a b o , P o p . A m bele goluri au fost m arcate de “ P u p i” A v ram .

L Ă S Z L 6 Fr.

Jo i, 23 m artie după-amiază, Asociaţia Judeţeană de Fotbal Cluj doreşte să organizeze o în tî ln ire cu fa c to r ii de ră sp u n d e re d in fo tb a lu l gherlean . P re z en t la m eciul OLIM PIA - ISCT din cadrul seriei a V l-a a D iviziei “C”, dom nul A u re l C o ro ian ne-a declarat că prin aceste deplasări

F o t b a l u l g h e r l e a n î n

a t e n t i a “ ş e f i l o r ”

în te r i to r iu se u rm ăre ş tq o c o la b o ra re m ai b u n ă cu c o n d u c ă to r ii fo tb a lu lu i din provincie. La întîlnirea ce va avea loc jo i la o ra 17,00, ,1a sediul Filialei PN L Gherla vor p a r tic ip a a rb it r i i , ju c ă to r i i , a n tre n o r ii şi c o n d u c ă to r ii g ru p ă r i lo r fo tb a l is t ic e d in loca litate . V a fi p rezen tă şi presa, care în m ica urbe se află mereu în centrul atenţiei.. Mai ales de cînd echipa fanion a urbei, O L IM PIA , se a flă pe primul loc în D ivizia “C ”, cu şan se de p ro m o v are . Prom ovare, care, de fapt, va co nstitu i şi tem a c en tra lă a dezbaterilor de jo i.

SZ.Cs.

G i m n a s t i c ar i t m i c as p o r t i v ă

Practicantă a gim nasticii ritm ice sportive în cadrul Clubului sportiv “U ” C luj, m edaliată cu a r g in t la C .N . d in 1973 su b în d ru m a re a antrenoarei ista Paşcu, fost antrenor al secţiei de gim nastică ritm ică în acelaşi club “U” , L e c to r d rd . M etan ia C îm peanu , F E F S C lu j-N ap o ca , revine în a ten ţia specia liştilo r cu un titlu de specialitate. Unul care abordează in ex tenso o ram ură relativ nouă a gimnasticii. C are se bucură de o a ten ţie- deosebită, de o d ezv o lta re şi o abordare care dă personalitate practicanţilor, celor interesaţi şi celor implicaţi în educaţia fizică şi sportul feminin.

Pentru autoare şi editură, R IS O P R IN T C lu j- N apoca, G im n astică ritm ică sp o rtiv ă este un titlu important, lucrarea punînd în evidenţă atuu- rile , supleţe, arm onie, ritm icita te , d inam ism , g raţie, avan taje le estetice fiind dub late de o sănătate exemplară.

O pt capitole - D efiniţie, sa rc in i şi ob iective, D a te isto rice , C o n ţin u tu l teh n ic a l g im nastic ii ritm ice spo rtiv e , Selecţia în, g im n astica r itm ică spo rtiv ă , P re g ă tire a fizică, P re g ă tirea a rtis tic ă , C o n ţ in u tu l m o tr ic a i g im n a s t ic i i r i tm ic e spo rtive , A n sam b lu rile - unitare, oferă o s in teză de m are valoare teoretică şi practică, cu date ş i .

" r'awr-CV.'g'-t'VlîAVi W J i A i

V

\

VI'-'.inform aţii la zi. D e la locul g im nasticii ritm ice sportive în sistem ul educaţie i fizice şi sportu lu i, obiectivele, tehnica corpora lă, acom paniam entul m u zica l, c r ite r i i d e s e le c ţie , d e z v o lta re a şi educarea calităţilor m otrice specifice, dezvoltarea fizică a rm onioasă, ed u ca ţia execuţiei artistice , educarea c rea tiv ită ţii, e lem en tele co rp o ra le la acţionarea ob iectelo r porta tive , reguli d e b ază ale com poziţiei exerciţiilo r de ansam blu, fo rm aţii cu şase sau cinci g im naste, susţinute de o iconografie b o g a tă şi i lu s tr a t iv ă , e x c e le n te în v e d e re a “ a p r o fu n d ă r i i şi c o m p le tă r i i c u n o ş t in ţe lo r p ro fes io n a le” .

D e m o s te n e S O F R O N

D e m a r b in e d e u n seco l, d in p a tru în p a tru an i, o m e n ire a se rb ează - c ăc i e o ad ev ă ra tă să rb ă to a re - Jo c u r ile O lim p ice . D o a r tre i d in tre e d iţi i n u s-a iţ d e s fă ş u ra t - c e le d in 1916 , 1940 şi 1944 , d in c a u z a c e lo r d o u ă d e v a s ta to a re ră zb o a ie m o n d ia le . C e le m a i m u lte d in tre e le s -a u d e ru la t în tr -u n cad ru fire sc , n o n n a l , fă ră e v e n im e n te şo c a n te ; u n e le , în să , au răm as în m o d d e o se b it în is to rie . S ă re am in tim , în treacă t,

p e fu r iş , p r in sp a te , p e n tru a n u f i n e v o i t s ă s t r în g â m în a u n u i a tle t d e c u lo a re . H e ls in k i 1 9 5 2 : z iu a d e 2 9 iu l i e v a

■ ră m în e u n a d e re fe r in ţă în sp o r tu l ro m â n e s c : se o b ţin e p r im a m e d a lie o l im p ic ă d e au r. I o s i f S â rb u , u n a rd e le a n , p r o f e s o r d e t i r la A N E F S -u l b u c u re ş te a n , r e a l iz e a z ă în p r o b a d e a rm ă l ib e ră c a l ib ra re d u s , 4 0 d e fo c u r i , p o z iţ ia c u lc a t , 4 0 0 d e p u n c te d in 4 0 0 p o s ib i le ! T o t în 1 9 5 2 a re lo c ş i u n a lt

că la p r im a e d iţ ie a Jo c u r i lo r - A te n a 1 8 9 6 , p ro b a d e e v e n im e n t, d e n a tu ră p o lit ic ă : p e n tr u p r im a o a ră p a r t i c ip ă m ara to n ; d e s fă şu ra tă c h ia r p e la J o c u r i U n iu n e a S o v ie t ic ă ;

Civilizaţie şi sport

JO C U R I O L IM P IC E DEOSEBITE (I)

t r a s e u l “ o r i g i n a l a f o s t c îş t ig a tă d e u n p ă s to r d e cap re , g re c u l S p iro s L o u is , c a re n u -m a i . c o n c u r a s e în v ia ţa lu i la v re o în tre c e re de a le rg ări. S a u că , la c ea d e a do u a ed iţie d e la P a r i s - 1900, c a r e s - a d e s f ă ş u r a t c o n c o m ite n t c u E x p o z i ţ iaM o n d ia lă , p re m iile a u co n sta t în ... c rav a te , p ă lă r ii , u m b re le , basto an e! P e n tra ţa ra n o a stră e s te im p o r ta n tă e d iţia d in a n u l 1924 d e la P a ris (o ra şe care a u o rg a n iz a t d o u ă ed iţii: P a r is , L o n d ra şi L o s A n g e le s ), c în d p re z e n tă m p e n tr a p r im a o a ră o a d ev ă ra tă d e le g a ţie ca re se ş i în to a rc e c u o m ed a lie de b ro n z , o b ţin u tă la ru g b y , u n d e a u p a r tic ip a t d o a r tre i ţă r i: SU A , F ra n ţa şi R o m ân ia . G ig a n tic e şi sp e c ta c u lo a se au fo s t Jo cu rile d e la B e r lin - 1936, d a r p u se , evident* su b se m n u l zv as tic ii fa sc is te ş i a teo rie i su p ra o m u lu i a ria n . D e a c e e a c în d tr ib u n e le î l a c lam a u p e J e s s e O w e n s - c îş tig ă to r a p a tra m ed a lii o lim p ice de aur, A d o lf H itler. p ă ră se a s tad io n u l

ş i n u d o a r a tî t , d se v a c la s a c h i a r p e l o c u l I în c l a s a m e n t u l n e o f i c i a l p e n a ţ i u n i . D e a i c i î n a i n t e s p o r t i v i i a f l a ţ i l a e s t u l c o r t in e i d e f ie r v o r f i a lă tu r i d e c e i ru ş i , p r in tre c e i m a i m e d a l ia ţ i c u a u r î n f o a r te m u lte d is c ip l in e .

Jo c u r i le O l im p ic e 'd e la M u n c h e n d in 1972 a u s c r i s o p a g in ă n e a g ră în I s to r ia m a r i lo r c o m p e t iţ i i .

U n g ru p d e te ro riş ti p a le s tin ie n i a u lu a t, d in S a tu l O lim p ic , n o u ă o s ta te c i , a tle ţi d in I s ra e l ş i a u u c is a lţ i d o i. P r e te n ţ ia lo r e r a e lib e ra re a a 2 0 0 d e d e ţin u ţ i p a le s t in ie n i d in Is ra e l . P o li ţ ia g e rm a n ă a în c e rc a t e lib e ra re a o s ta tic ilo r , d a r te n ta t iv a â e şu a t. B a la n u m ă ru l d e v ic t im e s - a m a i a d ă u g a t ş i c e i n o u ă s p o r t iv i d in Is ra e l, 5 te ro r iş t i ş i u n p o l iţ i s t . O p o v e s te t r a g ic ă ş i a b s u rd ă , c a r e a î n d o l i a t p u r i ta t e a d r a p e lu lu i o l im p ic .

D o rin A L M Ă S A N

E*®p^i^=5raBiBHHsa1 A l C l a , p „ te a f,y Tcclama dumneavoastră

r\

J co no m m

c k :B Uffipî neajtBoxaţi (îm mtfr&l!** , ■ «sat •

— ■■ ■-— Mfiamwtnr«iui :gMJd' nTl i i «T^aT- l u___zRodica NICA (directorul Sucursalei Cluj a SIF „Banat-Crişana"), Ioan CUZMAN I

(preşedintele SIF „Banat-Crişana”), Gabriela GRIGORE (directorul Departamentului ' Finanţare din cadrul SIF „Banat-Crişana")

(1999 - un an bunîn c iu d a m e d iu lu i e co n o m ic „ o s til” ,

p reşed in te le unu ia d in tre cei m ai cunoscuţi „co lo ş i financiari” a i R om âniei susţine că e m ulţum it de rezu lta te le ob ţinu te în anul 1 9 9 9 d e că tre S o c ie ta te a d e In v e s tiţii F in an c ia re „B an a t-C rişan a” , an tic ip înd o ev o lu ţie sim ilară şi pen tru anul 2000.

C el m ai im portant even im en t al anului t r e c u t p en tru S IF „ B a n a t-C rişa n a ” este în c e p e r e a tra n z a c ţ io n ă r i i a c ţ iu n ilo r la ca teg o ria I a B ursei de V alori B ucureşti, a lă tu ri d e celelalte 4 Societăţi de Investiţii F in a c ia r e , e v e n im e n t a ş te p ta t d e cei a p ro x im a tiv 9 ,2 m il io a n e d e a c ţio n ari ( d in t r e c a re c i r c a 4 8 8 .0 0 0 a c ţ io n a r i fondatori).

'Dividende de 71 de miliarde de leiîn c a d ru l A d u n ă r i i G e n e ra le a

A c ţ io n a r i lo r S IF „ B a n a t- C r iş a n a ” (p rogram ată pentru data de 30 -31 martie a .c .), Consiliul de A dm inistraţie al societăţii v a p ropune repartizarea a circa 70 la sută d in p rofitu l net o b ţinu t anul trecut (mai p rec is a 71,35 de m iliarde de lei, d in cele 102,07 realizate) pen tru d ividende. Astfel, une i acţiuni SIF îi va reveni un dividend b ru t d e 130 de lei, sum ă ce va fi redusă cu v a lo a rea im pozitului p e div idende, de 5 la su tă în cazul acţionarilo r persoane fizice şi 10 Ia sută pentru persoane ju rid ice .

D -n a G a b r ie la G r ig o r e , d ire c to ru l D epartam entu lu i F inan ţare din cadrul SIF

„B anat-C rişana” susţine că s-a optat pentru" repartizarea unei părţi atît de mari din profit pen tru capitolul dividende pe m otivul că „foarte m uţi dintre acţionarii noştri aşteaptă aceşti bani, au nevoie de ei” .

P re şe d in te le S IF „B an a t-C rişa n a ” a d eclara t că d istribuirea către acţionari a acestor drepturi băneşti va începe, cel mai probabil, în luna iunie a anului în curs. Nu se cunoaşte, însă, care va fi instituţia căreia î i v a fi în c re d in ţa tă a ceas tă a c ţ iu n e , c o n d u ce rile c e lo r 5 SIF-uri căutînd , în m om entul de faţă, soluţia cea m ai puţin , costisitoare, astfel încît suma de bani care va ajunge efectiv la acţionari sâ fie afectată c ît m ai p u ţin po sib il de cheltu ie lile de distribuţie.

Se impune restructurarea portofoliului

>--------------------------- ' vIoan Cuzm an susţine câ, din cele 197 de

m iliarde de lei (la cît s-au ridicat veniturile SIF anul trecut) c irca 60 la sută au rezultat d in p la s a m e n te le e fe c tu a te p e p ia ţa m o n e ta ră , în v re m e ce c îş tig u rile d in dividendele societăţilor aflate în portofoliul SIF au fost de num ai 30 la sută d in total. „ M u lte d in tre f irm e le la c a re s în tem acţionari nu au obţinut profit sau valoarea profitului este foarte mică”, declară Ioan C uzm an. „D e altfel, ponderea veniturilor d in d iv id e n d e , în to ta lu l v e n i tu r i lo r societăţii noastre, se află, de c îţiv a ani încoace, într-o continuă scădere, tendinţă care se va m enţine ş f în viitor” . A cesta este m otivul pen tm care unul dintre punctele

din strategia pe anul 2000 a SIF „Banat- Crişanâ’’ este restructurarea portofoliului," „ c u ră ţire a ” a c e s tu ia de so c ie tă ţi le nerentabile şi achiziţionarea de acţiuni la companii cît m ai rentabile.

L a finele anu lu i trecu t, SIF „Banat- C rişana” deţinea acţiuni la 805 societăţi comerciale, dintre care 35 sînt cotate la B ursa de Valori Bucureşti şi 498 pe piaţa e x tra b u rs ie ră R A S D A Q , re s tu l fiin d societăţi comerciale deschise dar nelistate o ri înch ise . C a nu m ăr, cea m ai m are pondere o deţin societăţile care activează în dom eniul com erţu lu i şi alim entaţiei- publice (238), iar ca pondere a capitalului în total portofoliu SIF, cele din industria m etalurgică reprezintă circa 23 la sută din total.

SIF-urile se tem . de investitorii dubioşi ,V _____________:______________ ’ J

Unul din punctele de pe ordinea de zi a A dunării G enerale a A cţionarilo r SIF „Banat-Crişana” (dar şi al celorlalte patru SIF-uri) se referă la eliminarea sau respectiv menţinerea prevederii din statutul societăţii care specifică faptul că nici un investitor (persoană fizică ori juridică) nu poate deţine m ai m ult de 0,1 la sută din capitalul unei SIF. Discutarea acestui subiect vine după ce num eroşi in v es tito ri au declara t că acţiun ile celor 5 Societăţi de Investiţii Financiare nu prezintă interes pentm ei atîta v re m e c ît le e s te l im ita tă ex cesiv participarea în capitalul acestora.

Ioan C uzm an su s ţin e că e necesară m enţinerea plafonului de 0,1 la sută cel puţin atîta vreme cît preţul de tranzacţionare a acţiunilor SIF la Bursă este foarte redus (circa 300 de lei pentm un titlu „Banat- C rişana”). „In situaţia e lim inării acestei restricţii, un investitor străin, de exemplu, a r putea achiziţiona un pachet consistent de acţiuni cu o sum ă aproape simbolică”, susţine Cuzman, adăugind că, în momentul de fa ţă , o c o n c e n tra re e x ce s iv ă a a c ţ io n a r ia tu lu i n u a r fi în in te re su l acţionarilor m inoritari. „Nimeni nu poate garanta că investitorul respectiv are gînduri bune”, a mai spus Ioan Cuzman.

Ream intim faptul că, în toam na anului trecut, Comitetul Bursei de Valori Bucureşti re co m an d a se c e lo r c in c i S o c ie tă ţi de Investiţii Financiare m ajorarea cu pînă la 5 la su tă a p ro c e n tu lu i re p re z e n tîn d deţinerile unui singur acţionar în capitalul unei astfel de societăţi.

A lin T U D O R

DIRECŢIA GENERALĂ A VĂMILOR ADUCE VAMA ÎN “CA li!

. Ieri a avut loc la Cluj-Napoca o întîlnire a agenţilor economici din judeţele Cluj, Alba, Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Sălaj cu conducerea Direcţiei Generale a Vămilor. Instituţia menţionată a fost reprezentată de directorul său general,Nini Săpunam, şi de directorul adjunct, Gelu Ştefan Diaconu.Aceştia au prezentat firmelor care desfăşoară activităţi de comerţ exterior procedura de vămuire la domiciliu. Directorul Direcţiei Generale a Vămilor, Nini Săpunaru, a declarat că „de aceste prevederi metodologice" vor beneficia la nivel naţional aproximativ 300 de agenţi economia" mari. Estimăm că 40% din exporturile României vor decurge prin acest procedeu.” Este vorba, de fapt, de două procedee diferite de vămuire la domiciliu: unul pentru import şi altul pentru export. Dacă cel pentru export a apărut deja în Monitorul Oficial şi este prelucrat firmelor, pentru procedeul de vămuire la import se mai lucrează cu ajutorul agenţilor economici direct vizaţi. Astfel, prin implicarea agenţilor economici în

■ realizarea lui, se speră atingerea standardului european în domeniu.Condiţia de bază pentru aplicarea procedurii de vămuire la domiciliu este valoarea

exportului realizat în anul calendaristic anterior. Acesta trebuie să se ridice la minim 10 milioane de dolari, sau să existe minimum 200 de declaraţii vamale de export depuse la biroul vamal de plecare. Autorizaţia va fi emisă de Direcţia Generală a Vămilor, după desfăşurarea unui proces de avizare care va dura o lună şi jumătate.

Metodologia de vămuire la domitiliu presupune trecerea prin mai multe etape, printre care constituirea unui depozit bănesc la dispoziţia biroului vamal de plecare, obţinerea declaraţiilor preautentificate, identificarea sigiliilor, completarea autorizaţiilor, sigiliarea mijlocului de transport Trebuie, de asemenea, justificată utilizarea declaraţiilor vamale preautentifiacte şi a sigiliilor. Persoana juridică autorizată, care poate benefida de vămuirea la domiciliu, trebuie să prezinte agentului vamal actele corespunzătoare fiecărei operaţiuni de export derulată în perioada de justificare (nu poate depăşi 30 de zile).

Fiecărui lucrător vamal Ti vor fi desemnate 4 sau 5 societăp comerciale, pe care la va controla periodic. Printre agenţii economia din judeţ care au partiripat la întîlnirea cu directorii Direcţiei Generale a Vămilor- au putut fi remarcaţi reprezentanţii societăţilor Argos, Flacăra, Sanex, Iris, Terapia, Sticla Lucsil, Romsilva, Someş Dej, Sortilemn Gherla 6tC.

A n c a B L A G A

Directorul Departamentului Finanţare din cadrul Societăţii de Investiţii Financiare „Banat-Crişana", d-na Gabriela Grigore, ne-a declarat că în toamna anului trecut a încheiat contracte de administrare cu preşedinţii, respectiv consiliile de administraţie, a 5 societăţi clujene lai care SIF-ul este acţionar majoritar: „Arta Culinară”, „Comat”, „Comcereal”, „Napomar” şi „Napotex”.

„Prin aceasta jam urmărit să stimulăm conducerea firmelor în cauză să obţină rezultate cît mai bune”, susţine Gabriela

. Pentru a obţine rezultate cît mai bune, ■

Managerii trebuie stimulaţi serios... cu bani

I • :

Grigore. Potrivit convenţiei încheiate Jntre cele două părţi, neîndeplinirea anumitor criterii de performanţă din cauze neobiective (precum un anumit nivel al cifrei de afaceri, • a profitului din exploatare, ori a celui net) conduce la sancţionarea conducerii firmei în cauză, nefiind’ exclusă nici posibilitatea destituirii acesteia. Pe de altă parte, însă, în situaţia, obţinerii unor venituri suplimentare, conducerea primeşte o parte din excedentul realizat sub forma unui bonus anual, valoarea acestuia situîndu-se în jurul a 20-25 de milioane de lei, cu anumite . variaţii de. la o societate la alta.

Directorul Departamentului Finanţare susţine că a pus în practică această metodă şi la alte firme aflate în portofoliul societăţii pe care o conduce, iar rezultatele au fost dintre cele mai bune. A | in T U [)0 R

1991-în urma convorbirilor dintre Alexandr Besmertnîh,ministrul de Externe sovietic, şi omologul său român, Adrian

Năstase, a fost parafat Tratatul de colaborare, bună vecinătate : şi prietenie dintre URSS şi România.

FiîtfH«ECONOM I&Revoltă la „M ucart"

Salariaţii de la Mucart au ieşit ieri în curtea întreprinderii. Ei nu au avut, însă, revendicări şalariale sau sindicale. M uncitorii au protestat ca răspuns la o hotărîre judecătorească definitivă şi executorie prin c a re S C „ M u c a rf ’ SA trebuie să plătească unui fost partener de afaceri circa" 1,3 m iliarde de lei.• Eugenia Salcă, directoarea societăţii „Mucart”, ne-a declarat:;

,,... se pare câ justiţia a fost indusă în eroare deoarece nu a fost soluţionat şi procesul în -care m oLacţionam în instanţă aceeaşi firmă.”.." C oncret, este vorba desp re u n con tract com ercial de compensare dintre cele două firme aliate în litigiu. Prin acest contract, „M ucari” livra firmei partenere produse şi presta diverse servicii, prim ind în sch im b hîrtie. D irectoarea „M ucart” a afirmat c ă această convenţie a fost . sistată la un. moment d a t , :rătnînînd în discuţie o sumă de aproxim ativ 1,3 m iliarde de lei.

■ Procesele dintre cele două societăţi durează din august 1999. Salariaţii şi conducerea firmei „Mucart” se declară nemulţumiţi de faptul că, în timp ce firma este obligată să p lătească suma aflată în discuţie, procesul intentat de societatea clujeană „părţii adeverse” nu a fost soluţionat. „împotriva noastră a fost luată o decizie definitivă, în timp ce procesul nostru trenează. A r "fi trebuit făcută o corelare între cele două procese” , a m ai declarat Eugenia Salcă.

A n c a BLAG A

Ministeral Finanţelor blochează activitatea de export

Senatorul PD Ionel A ich im ioaie aN declarat, în plenul Senatului, că amînarea, de către . M inisterul: Finanţelor, a elaborării normelor de: ap licare ale Ordonanţelor, de Urgenţă 215 şi 217/1999 privind impozitul pe profit şi TVA, blochează activitatea de export a României.

Aichimioaie a arătat că, în absenţa acestor norme, operatorii econom ici sînt în imposibilitate sâ-.şi calculeze obligaţiile fiscale şi să întocmească facturile. El a apreciat câ întîrzierea înregistrată în elaborarea norm elor de ap licarea Ordonanţelor 215 şi 217/1999 nu se datorează “numai delăsării birocratice”, întrucît în perioada 1998 - 1999 M inisterul F inanţelor a elaborat aproape 40 de hotărîri de guvern şi ordonanţe pentru scutiri sau reduceri de taxe vamale.

Senatorul PD a mai acuzat M inisterul Finanţelor că “îşi consum ă energia” pentru a “inventa noi biruri” pentru .a-şi recom pensa clientela politică. . /

Vameşii clujeni işi fac datoriaNini Săpunam, direcorul Direcţiei Generale a V ăm ilor a

declarat ieri, la Cluj, că vam eşii clujeni .sint printre cei măi eficienţi din ţară. Astfel, ei au reuşit, de la an la an. să sporeascăiveniturile încasate de la agenţii economici. Această creştere reflectă gradul de dezvoltare: al unei regiuni, fiind „un adevărat indice al prospertităţii” . Datorită rezultatelor obţinute, vameşii clujeni au fost şi vor fi în continuare utilizaţi pentru efectuarea de controale în alte regionale:: ale DGV. ml

In ceea ce priveşte alocarea de personal vamal pentm A eroportu l Internaţional C luj-N apoca, directorul D G V a afirm at că deocamdată nu poate da un răspuns definitiv. Este aşteptată aprobarea bugetului pentm a vedea dacă personalul, si: asa insuficient, va fi sau nu redus.

A .B L A G A

Cartele de 100.000 de leiRom Telecom va pune în vînzare, la mijlocul lunii aprilie,

o nouă cartelă pentm telefoanele publice, la un preţ de 100.000 de lei, în acelaşi timp societatea recom andînd deţinătorilor de cartele emise anterior lunii mai 1998 să utilizeze integral creditul existent pe acestea pînă cel mai tîrziu la 1 aprilie, dată după care vechile cartele nu. vor mai fi acceptate în sistem ul de telefonie publică.

La 1 aprilie vor răm îne în circulaţie doar cartelele emise după luna m ai 1998, acestea putînd fi recunoscute după data em iterii, care este înscrisă pe o bandă de culoare albastră. Cartelele pe care nu este prezentă sau vizibilă banda albastră • cu in fo rm aţii despre da ta em iterii vor fi e lim inate din circulaţie. Cele trei ediţii de cartele la care banda albastră . este prezentă, dar data em iterii este anterioară lunii m ai 1998, vor fi, de asemenea, scoase din circulaţie.

Începînd cu prima zi, a lunii aprilie se va aplica autom at criteriul privind termenul de, valabilitate de doi ani de la data emiterii înscrisă pe cartela telefonică. Ca urmare, periodic, vor fi elim inate automat din circulaţie cartelele pentm care expiră term enul de valabilitate.

In ultim ii ani, Rom Telecom a pus în circulaţie circa 20 de m ilioane de cartele telefonice, a căror valoare a variat de la 5 .000 lei pînă la 60.000 de lei.

_____________________ J

© ' M

f l l H9

l £ 5 p

©

w w t.f « s l* 3 . f fe f f f i |f f l W l t txl^ă&'iwâsr3̂ jfe

T? *••.** > V4 s[J»̂ L'';îC. *#>.*£''” 1

Cursuri pe piaţa yalutara SuntatedeBNR

m 1 I r t iS 2 î : 0 3 .2 0 0 b

Cursuri pepiatayâinlară.uit ̂ . ' • ’• ■ ■ ' - < n ■ V ÂfctfVTrtfft A i R l

U &- lei -

|s«nb DfMmirtsoc »tabCateporta 1( 26 societati >

[ Mas. [ Win. | Prrwsd.T Val, teta b (tai)

ELN ALLIEODEALS ELCOND2ALAU 100C 420 ) 24-î 391 420 39 i 402.62 1830 7368M.»ALR ALRO SLATINA 25000 149000j_ -0.7| 1460» 1510» 1480»j 148924.30 3144 4682180».»ARC ARCTIC GĂIEŞTI . .10» - 1040 -1.0 , 1060 • 1070 1000 1018.10 202718 206387180.»ASP RAF1NAPJA ASTRA ROMANA pioc 1000 . 620 .-3. 630 6» 620I ‘ 627.84 51» 32020»»ATB ANTiBlOTiCElASI 10» 900| -2.?| S00 920 9QQI ' 900.47 7352 6620280.00AIO AZOMURES TG. MUPfS' " 1000 740| -1.3| 750 750 74CI 747.99 23325 17446980.»BTR BANCA TURCO-ROMANA eocictcni 1000 27»| 0.0 27» 27» 27» 27».» 152» 410400».»CMP. COMPA SIBIU 1000 4601 -9.£| 460 460 460 459.44 720 3308».»DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI - 1000 63C -1.6| 640 640 • . 630[ 635.76 104939 , 66716270.»EU ELECÎRCAPARATAJ BUCUREST 1000 8» 0.0| 810“ 820 8»I 809.36 105496 85384720.»EXC EXCELENT BUCUREŞTI 1000 55CI 0.0j 560 55C 550l 550.» 169 92950.»NVR C. N. F. R NAVROM GALATi 25000 58» 0.0I ' 0 0 ' 0: 5192.86 280 . 14540M.WOIL OILTERMINAL CONTANTA' ' 10» 470 ■4.1 475 475 470 473.64 3761 1781365.»OLT OLTCHIM RM. VALCEA 10» 335i -5.6 351 351 335 344,75 555» 191335».»PCL POLICOLOR BUCUREŞTI 10» 30» -16 3050 . 3050 3000 3024.45 1276 - 38592».»R8R RULMENTUL BRAŞOV * 1000 141: -2.8 143 143 140 141.61 31400 44464».»3 MC ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA 25000 2550 -15.0 2550 2550 2550 2550.» • '2» 5100».»TBM TURBOMECANICA BXURESTI 25000 187». 0.0 0 0 0 185».» •120 22200».»TER TEPAPIA CLUJ NAPOCA ' 10» 1800 -2.7 1830 1840 1800 4824.53 64» 116770».»TLV BANCA TRANSILVANIACLU3 NAF 10» 1920 1.1 1930 1930 1920 1920.13 32242 619088».»- Total 601,172 1,003,166,245

Societati de Investiţii FinanciareSimb D* nun ir* socbtata VN Ine h. Var D*ac. Mix. Mm. Prm*d. Nr.act. Val. tebb(bi)SIF1 S.l F BANAT-CRJSÂNA ARAD 10» 367 14.7 313 367 313 348 1,094,617 360,789,323SIF2 S.I.F, MOLDOVA BACAU 10» 280 14.8 236 280 236 - 266 1,017,985 270,331,976SIF3 S.I.F TRANSILVANIA BRAŞOV 10» 5» •149 436 5» 428 473 1,571,824 743,550,8723IF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI 10» 496 13.2 439 5» 437 479 1,715,130 820,916,0963IF3 S.l F. OLTENIA CRAIOVA 10» 372 14.8 321 372 320 347 663,173 299,097,895Total S!F 6,262,729 2,514,896,162

Citafltr’B a R-a \ *01 scc'ietati)ASV ASTFA, VAGOANE AFAD 10» 1230 -0.8 1240 1240 1230 1236.12 1661 20532».»BRC BERCENI BUCUREŞTI 10» 810 -2.4 830 830 810 822.21 213» 175130».»BRM BERMAS SUCEAVA 70» 24» 0.0 2350 24» 2350 2372.67 1617 38366»»C!P CIPPOM PLOIEŞTI 10» 280 •6.7 300 3» 280 . 284.31 130» . 35960».®CPR CHIMOPAfi BUCUREŞTI . 250» 124» -0.6 124» 124» 124» 12142.86 420 51O0COQ.CODOR DOROBANŢUL PLOESTl 30» 10» -4.8 11» 11» 10» 1060.60 11552 122520» 00EPT ELECTRCPUTERE CRAIOVA 10» 315 0.6 301 319 . 301 316.59 ’ 60614 19169962»IMP IMPACT BXURESTI 10» 2350 11.9- 2250 2350 2250 2319.23 26» 60300».»IMS IMSAT BXURESTI 10» 2550 -1.9 2650 2650 2650 2650» 50» 132500» »INT INTERNATIONAL SINAIA 10» 62» 0.0 62» 62» 62» 6193.48 8706 53920450.®MCN MECANICA CEAHLAU hatra N&*ţr 250» 128QQ Q.G 0 - 0 0 12528.78 139 17415».»MEF MEFIN SINAIA 250» . 6960 6.9 6950 6950 6950 6936.63 273 18937».»NVL NAVOL OLTENIŢA . 10» 490 14.8 420 490 420 429.70 6042 2596250.»PAN PANEGRANO CLUJ NAPOCA 250» 240» 14.3 240» 240» 240» 22325.71 . 1093 244020».®PPL PRODPLA3T BXURESTI 250» 33000 0.0 0 0 0 290».» . 60 23200»»SCD SICOMED BUCUREŞTI 10» 1910 -1.6 1930 1940 • 1910 1922.87 14673 232143».»SIC SILCCTUB ZALAU 250» 4100 -13.0 4100 41» 41» 41».» 3» 12300» 00SRT SIPETUL PAŞCANI 25» 1500 3.5 .1420 15» 1420 1446.06 66» 95440M.MSTR STRATUSMOB BLAJ 10» 195 0.0 190 195 190 194.84 ' 10322 2011180.»TRS TURISM TRANSILVANIA cwjnapoc; 250» 530» 0.0 0 0 0 51012.65 79 40300».®VAC PRODVINALCO CLUJ NAPOCA 10» ' 1150 -14.0 1200 12» 1150 1192.35 17» 20270».»

Total categoria a ll-a 193,062 227,190,472Total categoria I ♦ II (exdU3lvSIF) 794,234 1,230,356,717TOTALGENERAt 7,056,963 3,745,052,879

C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a ( m i i l a i ) = T 7 1 3 5 4 9 S o c i e t a t i c o m e r c i a l a e x c l u s i v S I F ( r r t i l l e i ) = S I F ( m l l . l e i ) — 1 1 1 5 6 5 9B E T R O L = 5 - 4 1 .6 7 p u n c t e - V a r i a ţ i e «B E T - C R O L * 5 0 5 .* 4 7 p u n c t e V a r i a ţ i e *

6 5 9 7 8 9 0

- 7 . 5 3 p u n c t e ( - 1 . 3 7 % ) - 3 . 6 3 p u n c t e ( - 0 . 7 1 % )

C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a ( U S D ) “ S o c i e t a t i c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I F ( U S D ) ■ 5 7 3 4 8 1 0 7B E T U S D = 2 1 1 . 5 7 . p u n c t e B E T - C U S D = 2 2 0 . 0 3 p u n r . t o

3 9 9 9 5 5 8 6 5 »IF ( U S D ) a 3 4 2 1 0 7 7 5 8

V a r i a ţ i e ■ V a r i a ţ i e ■

- 2 . 9 4 p u n c t o ( - 1 . 3 7 % ) - 1 . 5 0 p u n c t e ( - 0 . 7 1 % )

NOTĂ: La categoria a ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi

S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

SIM B O L S O C IE TA TE CO M ER C IA LĂ V A R IAŢIE NR.TR A N Z A C ŢII

VO LUMT O T A L

V A LO A R ET O T A L Ă P R E Ţ MEDIU

G R A T . G R U P A IN S TA L A ŢII - C J 77.70 v:-:y .-2 1*36466 > 6 4 8 0 63 00 .: 1777 •N A P P N A P O L A C T - C J 23,73 6 16348 445 0 48 00 2722N A P O . N A P O C A - C J 58.43 -;-;v *$5. ?; :y 1:3 45 2 0 382 6 74 00 1109S A N E S A N E X - C J 0.00 2 52364 24611080 470R O U C ■v;:;:;. R O M S U C M E R - C J , * -9 9.8 2 : 28132:, -1 0 1 2 7 5 2 0 360IN P R I N S T I T U T P R O IE C T - C J 210.00 1 1554 481 7 40 0 3100

. G R N O G R A N D E M A R - C J - / ' 0 :00 : -V -,r4şW } r 3 8 5 6 0 0 0 : : '4 0 0 0N A C H N A P O C H IM - C J 1.54 2 11350 3001000 264

. IR N A IR IS C L U J N A P O C A - C J 0:00 •V :5 5 0 0 ? •2860000 : < 520: •S O B A S O M E S B A L A S T IE R E - C J 0.00 1 800 704000 880

6 L N A h LfcC i K O !i iG M «:••'■ Napoca - C J • :: 0 ,00 1 - 156 l i 4 8 3 6 0 0 1 3100

A G T UA G R O T R A N S P O R T T U R D A

- C J 0.00 1 40 260000 6500

C A C U //■,: C O M A T C L U J - C J , 0.00 1 39 140400 * - 3600 -A R O J A G R O M E C C L U J - C J 0.00 1 448 120960 270

;N A F A 1 ., P H A R M A F A R M .1 •: {N A P O F A R M F A R M A C E U T 3.64 1, 159 \ &0630 570

R E F E R E M A R U L 16 F E B R U A R IE ■ C J 0.00 1 39 78000 2000

-A R D A A R D E A L U L - C J OOO 1 114 6 8400 600 i

T O P I O

S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă N R .T R A N Z A C Ţ II

V O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M EDIU |

•FNCC . • R N .C . C A p^R AS1^:CL;i.;i/:: 13 ' 48434092 i;-: 9585727840 • 520 l

L U JC L U JE R U L C O F E T Ă R II B U C U R E Ş T I - 3 1022000 2963800000 2900

P U M C - P U M A C B U C U R E Ş T I - BU;a;| 1 ' ; ' 6 745- 1922325000 285000 ]M E T G M E T E X - Q B 5 8778 711231375 61024 |ROPJ R O L A S T -A G " ' • 9 f 331226 - :: 217354208 1 656IC E Z IC M E E L E C T R O tZ O L A N T E - B U 16 170358 187741000 1102

' P H O F PHO EN1X - S M 8 77563 181984600 • 2346 \S A IT S A IFC A R - T R 3 5490 138897000 25300

' lU B R ÎU S B R A Ş O V - B V 9 189001 137956610: 730 x 'A P LX - A P O L L O - B U 2 136347 • 122712300 900

D a t e s i n t e t i c e

: « . ^ j r i t e î NzAcT,oNATC"t«an>a c Tv,

* VARIAŢIA ZILEI ’ ...................... v a r i a ţ i a p r o 6 e ^ a C S ‘:::::::::::::::;::

...................................................................... 454

.......................................................................... 13.027.511

.................................... 1 2.619.257.130 L E I

............................................................. 702 0 6 P U N C T E............................................... . . ............. +1.28 P U N C T E

- + 0 .1 8 %

rfflu^mfân ln r^ eritoare ia Bursa de VaIori Bucureşti si la Kata extrabursleră RASDAQ provin’.CAPITAL INVEST SJL, str. Constanţa u . ‘:7( Clt^apoca TeL 433.212.

D E N U M I R E A

V A L U T E IS im bo l

Variaţie . faţă de ztua precedentă (% )

C U R S U LIn l e i

DOLAR AUSTRALIA AUO 0.56 î 11770

DOLAR CANADA CAD 0.03 i - 13117

FRANC ELVEŢIA CHF 0.13 Ţ . . 11628

COROANA DANEMARCA OKK ' 0.00 2516

URA STERLINA GBP 0.0 S t 30252

YEN JAPONIA JPY 0.32 Ţ • 180.86

COROANE NORVEGIA N6 K 0.00 - 4 2293

COROANE SUEDIA SEK ■ 0.27 Ţ 2232

DOLAR SUA . USD 0.00 ' 19286

DST DST 0.18 X 25890

EURO * EUR' . 0.04 ţ ' 18742

CursurîlB gărilor participante ta EURO : < ?- - . r ..i-..":•-“y- •. ; •. -

SHILING AUSTRIA ATS 0.00 1362

FRANC BELGIA BEF 0^2 Ţ 465

MÂRCÂ GERMANA, dem o.04VŢ.-/;;.:v.-- g583

PESETAS SPANIA •ESP 0.04 Ţ 112.64

MARCA FINLANDEZA F̂IM 0.03 t 3152

FRANC FRANŢA FRF 0.04 Ţ 2857

LIRĂ IRLANDA IEP 0.03 Ţ 23797

LIRĂ ITALIA UT 0.00 9.68

GULDEN OLANDA . NLG. 0.04 Ţ 8505

ESCUDOS PORTUGHEZ/ PTE 0.03 Ţ 93.48

1 g AUR (preţ în lei) 0.46 Ţ 177429

C a sa de schim b ’ * * U S D *** * ' • d e m

v a l u t a r * c “ . V c.........-

, v

: M A C R O G R O U P : 1 9 2 0 0 1 9 .3 5 0 9.4 0 0 9 .5 2 0

. . P L A T I N U M . 1 9 .1 7 0 . 1 9 .3 0 0 9.4 0 0 9 .5 0 0

C A M B I O 1 9 2 0 0 1 9 .3 0 0 9 .4 2 0 9 .5 2 0

P R IM A 1 9 .1 7 0 1 9 2 7 0 9 .4 0 0 9 .5 0 0

■ 'B a tîc D ....... ’ " v ( f ' ** t

B a n c P o s t 1 9 .1 5 0 1 9 2 9 0 9.4 0 0 9 .5 2 5

B R D 1 9 .1 5 0 1 9 .3 3 0 9 .4 3 9 9 .6 2 4

B C R • 1 9 .1 7 5 1 9 2 0 0 9 3 3 7 9 6 8 6

T ra n s ilv a n ia • 1 9 .1 5 0 1 9 2 8 0 9.4 0 0 9 2 2 0

* C u rsuri afişate la ora 1 5 .3 0 . La a ce ea şi casâ d e schim b valutar,

cursurile pot varia de la un punct d e lucru la altul.

m i* C u rsuri B N R ■ lei -

' D A T A ■/ E U R O D E M G B P U S D A U R

M ie rcu ri, 15.03 18.423 9.420 30.053 19.130 178.547

J o i, 16.03 18.507 9.462 30.088 19.167 177.906

V in e ri, 17.03 T8.618 9.519 30.225 19.219 178.203

L u n i, 20.03 , 18.621 9.521 30.316 19.258 176.769

Marţi, 21.03 18.735 9.579 30.238 .19.286 176.623

- p e rs o a n e f iz ic e p e r s o a n e ju r id ic e -: B k n c a Ia v e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 6 l u n i : 9 lu n i 1 2 l u n i B a n c a la v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i . 9 l u n i 1 2 l u n i

B C R * 10 5 0 51 5 2 5 3 5 4 B C R * 1 0 5 0 5 1 5 2 5 3 5 4

B R D . 10 4 8 4 8 : 4 8 . 4 9 5 0 B R D * * 1 0 4 5 4 7 4 8 4 9 5 0

10 4 8 4 9 : 5 1 ^ . 5 3 ,5 6 0 B A(dob. rtvIrulM i) 1 0 4 5 4 6 4 7 4 8 4 9

B A (d. ravbufbU) (d.fl.ă)

10 4 9 5 0 51 5 2 5 3

- 10 4 9 5 2 - B a n c P o s t * 9 • 3 8 4 0 4 2 4 3 4 5

B a n c P o s t * • 10 4 7 4 8 4 9 • 5 0 .. 51 B u c u r e ş t i 7 4 3 4 7 - -

B u c u r e ş t i 7 4 3 4 7 - - ‘-C a r p a t i c a 1 0 5 0 • 5 0 4 8 4 8 4 8

C a r p a t i c a : 10 ' 5 3 - 5 6 56 56 5 6 T r a n s i l v a n i a 1 0 4 4 4 8 4 6 4 5 4 4T r a n s i l v a n i a 10 4 9 5 2 5 0 4 9 4 7

R o m â n e a s c ă * * 1 0 5 0 5 2 • 5 1 51 5 1. R o m â n e a s c ă * * » 10 - • 5 0 . ... 5 2 ; 51 51 < 5 1 .

C E C 9 4 2 4 3 4 4 4 4 4 SC E C 9 4 3 4 3 4 4 . . . 4 5

A L I A N Ţ A . 10 51 5 2 5 3 5 4 5 6 B . I .R . 1 2 ' 4 4 . 4 5 4 6 4 6 4 7

B .I .R . 10 4 9 5 0 51 5 2 5 3 N A P O C A(dob. UurlutnM) 1 0 5 0 5 2 5 3 • 5 5

j . N A P O C A(dob. fluctuant*} ' - 10 ; '■ • '5 5 '; 5 7 6 0 - \ * V -v . 6 2

L O I A L C O O P 1 0 6 2 6 5 6 8 - - 7 0L O I A L C O O P 10 6 2 6 5 6 8 7 0

S F I N X C O O P 1 4 6 2 6 4 *S F I N X C O O P . 1 4 , 6 2 ' 6 4 • • ■ . ■ - .

R O M E X T E R R A (d o b . v a r ia b ilă )

10 51 r 5 3 5 5 5 6 5 7R O M E X T E R R A

(dob. v trU b U ) 1 0 51 5 3 5 5 5 6 5 7

T U R C O - R O M Â N Ă 5 5 0 5 2 4 5 - 4 5T U R C O - R O M A N A * .• - 5 - : * 5 0 . - 5 2 ■ 4 5 ; ■-/>, 4 5

" D A C I A - F E L I X " 8 . 3 0 2 0 2 0 2 0 " D A C I A F E L I X " - . 9 - 4 2 4 0 3 9 3 8 3 7

: '‘ l o n Ţ i r i a c " -. .5 , 4 6 - 4 7 4 8 4 9 ■ . 5 0 : " I o n Ţ l r l a c " 5 4 4 4 6 4 7 4 7 4 8

" C l u j " 10 5 0 5 5 * . - - " C l u j " 1 0 5 0 5 2 ■ ■ * *

* doblnda se capitalizează;n cu plata dobînzii la expirare. Notă; Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei, pină la ora 12" prin la t 19.74.18.✓ •

V < ; . V A L U T A •v-, . ‘ ' - - ^ .. • r

- p e rs o a n e f iz ic e - % - p e r s o a n e ju r id ic e - %B A N C A V a l u t a V e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 I u n ! 12 l u n i • B A N C A . Valuta V e d e re 1 lu n ă 3 lu n i 6 l u n i ' 9 k m l 12 lu n i

B C RD E M 3 - 3 ,3 3 ,7 4 ,1

B C RD E M 3 3.3 3 .7 . 4.1

U S D 4 - 4 ,7 5 5 5 ,2 5 U S D 4 4,7 5 5 5.2 3

B R DD E M 2 ,2 5 2 ,4 2 ,5 2,6 2 ,6 5 2 ,7

•' B R DD E M 2.2 5 2,4 2,5 . 2 4 2,6 5 2.T

U S D 3 4 ,1 5 4 ,2 5 4 ,4 4 ,5 4 , 6 5 U S D 3 4,1 5 4,2 5 4,4 . 4,5 4 ,6 5

B a n c P o s tD E M 2 ,2 5 - 2,8 • 3

B a n e P o s tD E M 2 ,2 5 2 ,5 - 2.8 3

U S D 4 4 .8 • 5 U S O 3 4 . 4 .2 . 4 ,5

: ? B . A g r i c o l ă /D E M 3 3 ,7 4 4 .1 4 ,2 5 4 ,6

B . A g ric o lăD E M •. 3 •. ' 3,7 4 ' 4,1 4,23 4 .6

U S D '4 , 5 . 5 ,7 5 ,8 6 6 . . 6 , 1 5 U S Q , 4 ,5 5.7 5.8 6 6 6 ,1 5 .

I o n Ţ i r i a cD E M 2 ,2 5 3 ,2 3 ,3 3 ,7 5 4 4 , 2 5 O E M 2 .2 5 3 ^ 3 .3 3.7 5 4 4 ^ 5U S D 3 ,5 5 5 ,2 5 5 ,5 4 ,8 5 5 ,7 5 U S D 3 .5 5,2 5 5,5 5,5 S.S 6

B . I . R . **D E M 3 ,5 3 .7 5 4 ■ ■; 4 , 2 5 4 ,7 5 .. . 5

;•••■ B .ÎJ t .D E M 3 3 ^ S r 3 ,7 5 . 4 , 4.23 4 .5

U S D . ' . - , 4 4 ,7 5 5 5 ,2 5 5 ,7 5 . 6 U S D 3.5 4.25 .4 .7 5 5 5 JI5

T r a n s i l v a n i aD E M 3 - 3 ^ 5 3 ,5 3 ,7 5 4

Tra n s ilv a n iaD E M 3 - 3 ^ 5 3 .5 3.75 4

U S D 3 - - 5 ,5 5 ,7 5 6 6 , 5 U S D 3 - 5.5 5.7 5 6 6 ,5

: R o m â n e a s c ă .D E M ■ '\ :3 " ; s; ţ 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4

R o m â n e a s c ăD E M . - 3 •. • 1 3. • 3 ^ 5 3 ,5 3,7 5 4

U S D 3 ,5 4 ;7 5 5 ,5 5 ,7 5 6 .7 U S D 3 ,5 4,7 5 S f i 5 .7 5 6 7

C a r p a t i c aD E M 2 ,5 - - 3 ,5 - 4

C a r p * tic*D E M 2 .5 - - 3 ,5 - 4

U S D 3 - • - 4 ,5 • 5 ,5 U S D 3 - - 4 .5 - 5 ^D E M 2,1 2 ,2 5 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 , 5

B u c u re ş tiD E M 2,1 2 .2 5 2 ,5 2*5 . 2,5 2JS

U S D 2.8 4 ,3 4 ,3 4 ,3 '4 , 3 / . ' 4 ,3 U S D 2,8 : 4.3 " ..4 ,3 • 4 .3 4 ^ 4 .3

T u r c o - R o m â n ăD E M 1 ,5 4 4 , 2 - 4 ,5 - 4 .7

T u r c o -R o m â n ăD E M 1,5 4 4 .5 . 4 .7

U S D 1 ,5 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 7 ,1 U S D 1,5 6 ,2 5 6.5 6,7 5 . 7.1

R o r p e x t e r r aD E M 3 3 ,2 3 ,3 . 3 ,5 ■ 4 , 2 :

R o m e x te rra •D E M 3 :3 .2 3,3 3 ,5 ' 4 4 .2 .

U S D 3 ,5 5 5 ,2 * 5 ,4 5 .5 5 ,6 U S D 3,5 5 5 ,2 5,4 5.5 5.6

" D A C IA F E L IX "D E M . 2 2 ,5 2 ,5 3 3 3

" O A C I A F E L IX *: D E M : >•, 2..V-: 3.5 3 3 3 .5 . 4 - ■

U S D 2 3 3 '3 ,5 4 - 4 , 5 '• U S D . /!.:;:2.: • . 4 ' ■: 4 ' 4 / 4 J S - ' 4.5

NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă în funcţie de bancă

>1' HI i j TilL IHFOND ' . ADM OTOTRATOR 1 -

: VALOAREv '; u a

CREŞTERE ÎN 1999 ■:

CREŞTERE DEu i .01.2000

NR. IN V ES TITO R I (2 9 .0 2 .2 0 0 0 ):

ACTIV M CT (tn ld Je i) ; -

- (29.O22O0O) -

A c t iv e J u n i o r A c t iv e M a n a g e m e n t In te r n a tio n a l S .A . > .. 2 .1 3 3 8 1 % 1 1 ,9 1 % 5 6 3 0 ,7 8 5

A c t iv e C i a s s i c 1 A c t iv e M a n a g e m e n t I n te r n a t io n a l S .A . 2 1 ^ 3 4 7 8 ,9 % 1 2 ,3 8 % 5 8 7 0 ,7 3 4

A c t iv e D in a m ic A c t iv e M a n a g e m e n t In te r n a tio n a l S .A . 5 3 .8 6 0 8 2 ,8 % 1 2 ,5 3 % 9 3 8 2 J2 0 9

A r m o n ia ’ - ' ' R e a l F in I n v e s t S J ^ . 1 3 8 .1 0 0 3 0 ,9 % 1 2 ^ 8 % 9 5 1 1 ^ 5 7

A lp h a A d m in is t r a to r S J V . 2 6 0 .0 0 0 6 4 ,7 % 5 ,3 % 4 6 4 2 7 1 ^ 6 8

A R O A F S p o r S .A . ;16 4 .3 0 0 8 7 ,2 % 1 0 ,1 0 % 1 .5 5 7 6 ,0 8 6

C a p ita ! P lu s . C e r t in v e s t S A . ‘ 1 5 .7 0 3 1 1 0 5 ,8 % 1 5 ţ0 7 % 9 .9 6 8 1 4 ,1 5 4

F o n d u l p e n t r u C o m e r ţ E x te rio r S ira S A . 1 5 3 .1 1 0 1 0 3 ,9 % 1 3 ,3 1 % 1 .9 5 6 3 8 .0 9 3

F o r t u n a C ia s s ic - . y : ... C a p it a l A s s e t M a n a g e m e n t S A . ,6 4 3 .0 0 0 9 2 % . 1 0 ,8 6 % 2 2 .5 2 8 3 5 ,5 6 8

F o r t u n a G o ld (1 9 .0 1 .2 0 0 0 ) . ' ‘ * C a p it a l A s s e t M a n a g e m e n t S A . 1 .0 9 3 .1 0 0 - 9 ,3 1 % 6 3 5 ,1 2 0

F o n d u l d e fn v e s titii ş l D e z v o lta r e ,^ 8 .0 1 .1 9 9 9 ) S .M .F . 2 0 0 0 S A . i 5 8 8 .5 0 4 1 0 5 ,2 % 1 4 ,2 7 % 5 7 7 1 0 4 3 9

F o n d u l d ş In v e s tiţ iî G e ls o r . •* . G e is o r A s s e t M a n a g e m e n t S A . : 1 1 .6 5 0 . 1 4 ,0 3 % 1 1 .7 6 4 1 6 2 ,4 5 8

F o n d u l N a ţ io n a l d e A c u m u la r e (3 .0 2 .1 9 9 9 ) S o v I n v e s t S .A . 2 7 .6 2 0 1 3 4 % 1 8 ,0 3 % 1 7 .4 2 6 1 2 2 ^4 3 0

F o n d u l N a ţ io n a l d e In v e s t iţ ii J S o v in v e s t S A . 8 8 .8 5 0 > 2 2 1 ,8 % 2 5 ,8 5 % 2 3 4 .9 5 2 . 2 .7 9 7 .4 4 2

F o n d u l M o n e ta r S ta b ilo • > • Q u a d r a n t A s s e t M a n a g e m e n t S A . 2 5 1 .1 1 1 9 2 ,8 % 1 2 ,8 1 % 5 5 8 2 4 .9 5 1

T e z a u r C e r t in v e s t S .A . 1 4 0 .7 9 5 2 7 ^ % 1 1 ,3 6 % 7 9 4 .5 6 4

F o n d u l M u t u a l T r a n s ilv a n ia 1 ' G lo b in v e s t S .A . 7 2 ,0 0 0 1 6 8 ,9 % 1 3 ,0 8 % 5 2 9 3 4 ,1 7 5

Aici a r pu tea fi reclama dumneavoastră 1' T S ! _ 9

H ' i j i c ! ; :I-X-; â F iff î I::

1997 - Regele Mihai a sosit la Londra, în cadru primei misiuni dintre cele asumate cu prilejul

ultimei vizite pe care fostul suveran al României a făcut-o la Bucureşti, în vederea sprijinirii

demersurilor României de aderare la NATO.

v a r u l d c

Bărbatul care-i bărbat, îi cade căciula din cap, o ia, o scutură şi o pune la loc şi merge înainte, dar fem eia nu-i tot aşa cînd îi cade năframa.

Am auzit vorbele astea deunăzi, din gura unei mame care, facînd apel la înţelepciunea populară, îi explica fiicei cam cum vine treaba cu drepturile şi libertăţile femeii în m ate rie de sex şi c am care e locul ei într-o lum e în care , încă, e vai de casa unde cotcorogesc găinile şi cocoşul tace!

R e c u rg în d la a c e e a ş i în ţe le p c iu n e populară am reuşit, g ra ţie unui volum de P roverbe rom ân eşti (A n to lo g ie .. . , de G e o rg e M u n te a n , . E d i tu r a M in e rv a , B ucureşti, 1984) să reconstitu i un tablou al femeii rom âne aşa cum a fost şi cum, în m are parte, a răm as ea considerată încă, în c iudă p reten ţiilo r de em ancipare ale abia născutelor m işcări fem iniste.

După aceste p roverbe, fem eia a r fi fost m ai bine să nu se nască: D ecît fată, mai bine mergea p e apă. • Fete multe, sărăcie la casă. • Cînd se naşte băiatul rîd pereţii,/ Cînd se naşte fa ta p lîng pereţii. • Ai fete, strîngi gunoaie.

îngăduitoare p înă p este p oate cu aspectul fizic şi m oral/in telectual al bărbatului - • Bărbatul să f i e puţinei mai frumos decît dracul • Bărbatul nu-i bai că-i puţinei, numai să f ie mintea la el. • Bărbatul să f ie ca dracul, numai bărbat să fie . • Bărbatul după vînă s e cunoaşte. • Bărbat bun şi usturoi dulce nu se poate. • Fie un băţ descojit,/ Tot se numeşte bărbat - , dar nem ăsura t de a sp ră în ceea ce priveşte

■ fem eile, nu e de m irare câ înţeleaptă voce p o p u la ră c o n c h id e : însoară cînd vrei, mărită cînd p o ţi • A mărita o fa tă este a arde o dată. • Fetele ş i după urşi se duc. Şi cum sâ nu se ducă şi după urşi dacă a ltfe l e de rîsu l lu m ii? F iin d că , spune aceeaşi voce în ţe leaptă la care adesea facem recurs: Fata dacă-mbătrineşte/Pune paie şi-o pîrleştc • Fata bătrînă/ E bună căţea la stină. • Fereşte-te de boierii noi şi de fe te le bătrîne. • Fereşte-te de bătrîna fată m are/ Ca de-o vacă-mpungătoare.

Şi bătrînă şi fa tă marc, nu; dar fată mare p în ă la nuntă, n ea p ă ra t da! A dică: Fecioria, cinstea fe te i,/ Cine-o pierde/ n-o m ai vede. Sau : Poalele muierii,/Cinstea muierii;/Cum ş i le ridică,/Cinstea pe jo s p ică . Sau : F em eia cin stită e coroana bărbatului.

Fem eia p ro v erb e lo r noastre e plină de cusururi, cele m ai ev idente fiind limbuţia şi... prostia: Cine caută nevastă fără cusur, neinsurat rămîne. • Bucatele, ca muierea, fă ră dresuri n-au gust. • Dacă limba femeii

ar f i mai scurtă, zilele bărbatului ar f i mai gîndeşte. • Muierea îmbătrîneşte, dar poftalungi. • Femeile, cînd se-adună, parcă-s gîştele la pîrîu. • Femeia e cîine, latră dar nu muşcă. • Femeia-i poale lungi şi minte scurtă. • Femeia-i sac fără fund. • Să te

ferească Dumnezeu de judecata femeiuşcă şi de bătaia prostului.. • Dintele de minte la muiere tocmai după moarte iese. • între un da şi un nu al femeii nu încape nici un v îr f de ac. • Cine n-aude, nu vede,

fem eia-şi crede. • Nimic mai schimbător ca vremea şi câ muierile.

L a atîtea defecte, şi unde m ai pui şi că ea l-a scos p e “om ” din Rai, nu e de m irare că fe m e ia p lă m ă d ită d in p o p u la ra în ţelepciune este fie o sculă a D racului, fie D iavolu l însuşi, fie chiar un adversar de tem ut al acestuia: De muiere nu scapă nici dracul. • Gîndurile muierii îs răshirate ca coada dracului. • Unde e femeia e şi dracul.• Femeia a îmbrătrînit ş i p e dracid cu descreţirea unui f ir de păr . • Femeia are gîndul dracului, ca şi el te azvîrle unde nu trebuie. • Femeia a scos p e om din rai. • Femeia e calul (scula, spra) dracului. • Femeia judecă şi p e dracu şi-l scoate dator.'• Femeii nici dracu nu-i vine de hac, • Femeii, cînd i-e bine, caută p e dracu. • Muierea e dracu, numai coarnele îi lipsesc.• Baba e calcid dracului • Baba e talpa iadului. • Chiar ş i cea mai bătrînă dintre fem ei tot are o coastă de drac într-însa. • Femeia hotărăşte/ Şi Satana împlineşte.

F em eia p ro v e rb e lo r n o astre nu poate ex is ta fără bărbat: Nici topondfără coadă, nici fem eia fă ră bărbat nu este bună de vreo treabă. • Unde nu-i bărbat în casă/ Nu e nici pîine pe masă: • Dacă moare nevasta mea se duce lumea jumătate; dacă mor ş i eu se isprăveşte lumea. • Vorbele sînt femei, fap tele sînt bărbaţi. • Celui mai blînd dobitoc îi trebuie b ici./ Celei mai oneste fem ei îi trebuie bărbat. • Femeia fără bărbat/Ca calul despiedecat. • Muierea fă r ă b ă rb a t/ Ca carul fă r ă p ro ţap . • Muierea fără bărbat, ca furca fără fu i. • Muierea fără bărbat, ca un cuifără ciocan.• Muierea în p a t/ Nu se suie fără bărbat.• Minerea fă ră bărbat/ Rău se tăvăleşte în pat.

E lim pede şi că femeia văzută prin prism a ace le iaşi în ţe lepciun i popu lare e sim plu obiect sexual şi, pardon, curvă: Pe fem eie nu trebuie s-o cunoască bărbatul decît de la brîu în jo s . • Orice fem eie poate să po toa le un bărbat. • Căţeaua pînă nu pleacă prin mahala/ Cîinii nu se iau după ea. • Femeia care a eercat o dată păcatu, nu se dă în lături măcar s-o p ic i cu ceară.• Femeia cînd are pat, la nimic alt nu mai

nu-i conteneşte. • Muierea pofteşte şi la urdă de curcă ş i la lapte de cuc. • Muierea văduvă tot castraveţi visează. • Baba bătrînă nu se sperie de drugă groasă. • Se

' poate păzi un sac de purici, o turmă de iepuri, dar o fem eie nu. • Bărbatul ţine cheia uşii, dar fereastra e deschisă. •Toate

femeile ar f i cinstite/ Dacă n-ar f i ispitite.• Bărbatul are ochi să vază/ Femeia are ochi să fie văzută.Aleargă la p a t de vădană/ Ca ş i la masa de pomană. • .Cel cu o muiere, ca ce l numai cu cămeşă. • O fem e ie ' nu poate f i bună d ec ît: pentru un an, ca şi un f ‘ calendar.

A şad a r, ce e s te p e rm is b ă rb a tu lu i , e s te im p a rd o n a b il ţ p e n tru fe m e i. C ă j . d o ar: B ărba tu -i ţ' -bărbat, ■ f e m e ia ; femeie. ' De-mi purta jj> nevasta nădragii, fc m i-aş arunca şif; izmenele. • D ec ît muiere de aur, mai bine bărbat de paie.• Vai de casa unde bărbatul e muiere. •A ajuns bărba tu l sluga m uierii. •Aferim, cucoş, cam te bat găinile! • Ce-i căciulă, nu-i tulpan. 1• Cînd te însori, să te însori nu să te măriţi.

M ai r ă m în e de adăugat că, în baza aceleiaşi înţepeciuni p o p u la re , fe m e ia trebuie, musai, bătută.F iin d că : Omulsfinţeşte locul ş i fem eia, dacă o poate stăpîni. • Muierea bună îi aur şi argint, iar cea rea s-o dai dracului. • Muierea c î t . de bună să n-o slăbeşti din friu. • Pe femeie s-o încaleci, iar nu să te încalece. • Unde nu-i frică de bărbat,/ nu-i ruşine nici de sat. • Cu calul şi cu coasa nebătută nu fa c i . nici pe dracu. • Femeia nebătută e ca moara neferecată. • Muierea e ca coasa, dacă n-o baţi nu ascultă.

M i se p a re m ie sau ... recentele date statistice referitoare la situaţia femeii în R om ânia (v io len ţă , abuz, discrim inare) încep să fie, şi altfel, înţelese?

A rg h ira A R G H IR

m s m

0 :

Soţia m arelui b ărbat poate fi găsită de .către b iograful insistent p rin d ed ica ţii sau p re fe ţe , în structuri d e genul: D ev o ta te i, n eu ita te i, iu b ite i m ele... f ă r ă d e care aceas tă c a r te , a ce st s tud iu , e tc , n u a r fi... n ic io d a tă . N u arareori ea se recrutează din rîndul studentelor adorînd extatic un prom iţător asistent universitar, sau d in rîndul pub licu lu i fem in izat în neputinţa sa creativ spirituală fară de care, însă , nu ex istă nici gloria artistului nici a scriitorului.

/. B u c ă tă re a să , sp ă lă to re a să , secre tară c a lif ic a tă , s a u ch ia r ultracalificatâ, telefonistă , fem eie de serviciu, doică, la nevoie chiar infirm ieră, confidentă, sprijin de nădejde, pernă de învelit contra g rijilo r sau invid iilor, soţia m arelui bărbat, face de toate, nu

Soţiile bărbaţilor m ari pot fi auzite destul de des în m ass-m edia evocînd am intiri sau cerîndu-şi drepturile. în prim ul caz, ele sînt un fel de cronică dom estică, un fel de istorie orală şi derivată a veritabilei istorii literare, culturale care e înscrisă în tratate sau tom uri docte. în cel de-al doilea caz, soţiile m arilor bărbaţi devin, nu de puţine ori, de o tristă virulenţă. Li se cuvin pensii substanţiale pentm aportul lo r secret dar de neînlocuit la edificiul culturii naţionale. Cusutul propriilor nasturi de către genialul soţ sau plata unei dactilografe a r fi putut prim ejdui existenţa unor opuri. Casa personală, m ai ales dacă a fost transform ată în fundaţie pen tm perpetuarea m em oriei marelui bărbat, trebuie reparată şi sînt cem te

p e n tm to ţi, c i n um ai p e n tm el. M enţionăm că, în concep ţia sum e m ai m ult sau m ai puţin serioase de la buget.prezentei încercări de fiziologie umană, so ţia m arelui bărbat nu este o parteneră de genul Sim one de B eauvoir pentru Sartre, ea este, în prim ul rînd, soţia... M arelui B ărb at E a nu este neinstruită sau lipsită d e haruri intelectuale. Din contră, a tît in teligenţă cît şi instrucţia o a ju tă să îşi îndeplinească m aternele îndatoriri m aritale cît mai bine. Problem a este că soţia M arelui B ărbat trebuie să nu nutrească am biţii personale, ci doar surogate d e am biţie personală, surogate cu atît m ai v iolente cu cît sînt m ai interm ediate prin persoana distinsului şi respectatului ei soţ. E a este cea m ai geloasă apărătoare a genialităţii consortului căci altfel eforturile ei a r putea deveni patetice prin devotamentul lor necondiţionat, ridicole prin naivitate şi autodistrugătoare prin mutilarea vo ită a propriu lu i eu. Oricine îndrăzneşte să afirm e că nu a citit opera m arelui so ţ în întregime devine aproape echivalentul unui duşm an personal.

R e ce n t m ass-m ed ia ro m ân ească a ra p o rta t un succes al Academ iei R om âne. Soţiile academ icienilor decedaţi vor primi nişte pensii de urm aş substanţial m ărite. Este sem nificativ că r e p o r te ru l n u m e n ţio n a n im ic d e sp re e v e n tu a li i so ţi d e academiciene. O f i avînd colege în înaltulfor d-na Zoe Dumitrescu- Buşulenga? E ste lim pede, însă, că fară truda ascunsă a soţiei m arelui bărbat edificiul culturii rom âne ar arăta cu totul altfel. C ît despre soţul m arilo r femei... A cesta ori nu ex istă - marile femei fiind suspect de frecvent ori divorţate ori necăsătorite - ori exerciţiul său de devotam ent este m ult prea singular ca să se poată transforma într-un m odel com portam ental, cel pu ţin p înă în acest m oment al

istoriei.

M ih a e la M U D U R E

Teodora TATARU:

C O S M E T I C A -LA EA ACASĂ

f , ; . * de vorbă cu estetician TE O D O R A *A TĂ TARU , Salonul Ire n e Pliis Schw arzkopf

- Să începem cu dvs...- Am terminat Liceul „Ştiinţe ale Naturii” , iar în 1986 am

absolvit cursul de cosmetică. Lucrez ca m achior - cosm etician la Salonul Irene Plus Schwarzkopf.

D e u n d e în c l in a ţ i a s p r e cosm etică?

- P e n tru că e a se m ă n ă to a re cu m ed ic in a , ş i-a p o i m i-a p lă c u t în totdeauna să aju t o a m e n ii, şi nu în ultimul rînd pentru că această meserie îţi dă m ari satisfacţii.

- O r ic e - f e m e ie v rea să a ra te bine. C e c red e ţi d e sp re t r a t a m e n t e l e e fectuate acasă?

- T ra ta m e n te le "c o sm e tice se po t face acasă în cazul în c a re d isp u i de aparate le necesare. Insă, cel mai indicat e s te c e l re a liz a t în tr -u n c ab in e t cosm etic, deoarece s ta f ilo c o c i i şi s tre p to c o c ii sîn t destul de răspîndiţi.

- Ne p u teţi vorbi d e s p r e t r a - t a m e n t e l e cosm etice...

- T ra ta m e n te le cosm etice sînt cele

■ pentru acasă, pe care şi le face clienta acasă, şi despre care am am intit, precum şi cele din saloanele de cosmetică.

- A m înţeles că ex istă m ai m u lte tip u ri d e tra tam en te . A ţi p u tea să exem plificaţi?

- Tratamentele cosm etice în saloanele de cosm etică sînt de două tipuri: a) cosm etica terapeutică (integrală) - aceasta areca scop să preîntîmpine şi să trateze bolile corpului şi aiefeţei; b) cosmetica de înfrum useţare (cosm etica de întreţinere şi decorativă) - aceasta aduce un plus de valoare feţei,m aschează unele defecte punînd în valoare trăsăturile feţei.

M ai există şi cosm etica de m odelare (reparatorie) - ce are ca scop prevenirea unor defecte şi în acelaşi tim p să repare acolo unde este cazul. Doresc să amintesc că tratam entele terapeutice (efectuate o dată la o lună) nu sîn t suficiente, deoarece acestea nu înfrum useţează, ci doar curăţă tenul. E le trebuie continuate cu cele de înfrumuseţare.

- P u te ţi să de ta lia ţi p u ţin cosm etica de în fru m u se ţa re ?- Secretul frum useţii fem eii constă în tra tam en tu l de

întreţinere. Aceste tratam ente întîrzie apariţia ridului, redau tenului sclipiri de m ătase, frum useţe eternă, perm anenta veselie şi tonicitate a feţei.

- C a re este v îrsta o p tim ă p e n tru u n t ra ta m e n t cosm etic?- V îrsta optim ă p e n tru e fec tu a rea unu i tra tam en t de

înfrumuseţare este după 20 de ani, însă tratamentele terapeutice se aplică începînd cu perioada pubertăţii.

- C ît de des a r tre b u i să frecven tăm u n cab in e t cosm etic?- Tenurile cu problem e necesită tratam ent o dată, de două

sau chiar detrei ori pe săptăm înă. Pentru un ten norm al este suficient un tratam ent ţ e lună, iar pentru tenurile sensibile aproxim ativ o dată la 4-6 luni.

- C e v-aţi d o ri cel m ai m u lt în p lan pro fesional?- M i-aş dori ca tratam entele realizate la noi să se ridice la

standardul celor realizate în Occident, Şi apoi ar fi im portant ca şi bărbaţii să acorde aceeaşi importanţă aspectu lu i tenului la fel ca femeile.

, M ih a e la D . P O P

s-L=

Violenţa te iasă fără grai. împreună putem pune capăt tăcerii.

:se rv ic ii g ra tu ite de co n silie re psihosocială şi juridică pentru fete şi femei împotriva abuzului sexual şi violenţei

• Hot-line Psi: de marţi pînă vineri, orele 9-11 şi 15-17;• Hot-line Juridic: marţi, orele 11-13; tei. Hot-line: 19-81-55.Program consiliere directă (str. Sindicatelor 4)• Psihosocială: marţi şi joi, orele 14-17; miercuri şi vineri, orele 9-12; • Juridică:marţi şi joi orele 9-11; miercuri, orele 15-17; vineri, orele 12-14.

POLIŢIA CLUJ: '955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

1999 - Partidele de opoziţie au criticat declaraţia preşedintelui Emil Constantinescu, potrivit căreia

România considera "necesară şi legitimă" o intervenţie a NATO în provincia sîrbă Kosovo, în

cazul în care negoderile de pace aveau să eşueze.

USuR e ( c r e a ţ î e ) s o c î o l o q î c ă

m i

M u e x is t ă o r@ t@ tă a s u c c e s u lu iIn zilele de 17-18 martie, la Ciuj-Napoca,

s-a desfăşurat, sub patronajul Catedrei de Socio log ie a UBB, la in iţia tiva Cercului Experimentahde Sociologie, cu sprijinul oferit de Metro Media Transilvania şi Centrul de .Cercetare a Relaţiilor Interetnice, o sesiune de com unicări ştiin ţifice, ce a avut ca temă "Sociologia - referea ţie) şi dialog”.

Această sesiune a reunit studenţi sociologi (şi nu numai) din centrele universitare Braşov, Cluj şi Iaşi. Asistenţa a lăsat, prin numărul ei, o bună impresie atît organizatorilor, cît şi profesorilor prezenţi în sală pe parcursul celor două zile de desfăşurare a sesiunii de comunicări. Astfel, pentru a destinde atmosfera şi a asiguram cadru propice de desfăşurare a manifestării s-a spus despre studenţii prezenţi în sală că “cei care au venit sînt cei inteligenţi” si că, ar fi.b ine dacă

aceştia ar f i posesorii cît mai multor idei fixe şi bune (combinaţia ideală între numărul ideilor şi calitatea acestora). Dialogul a fost prezent tot timpul p e parcursul sesiunii, atît intre profesori şi studenţi, cît mai ales între studenţi. Dialogul intre profesori şi studenţi, studenţi şi profesori s-a axat pe teme cum ar fi: poziţia sociologului în societatea românească contemporană (poziţie dramatico-sublimă - aşa cum aprecia un domn profesor), este sociologul în com petiţie cu analistul politic?, se poate vorbi la noi de existenţa unei comunităţi a sociologilor?, are succesul o reţetă sau mai multe?.

O posibilă soluţie oferită auditoriului: pentru o mai bună receptare a sociologului în România, trebuie schim bată m entalitatea oam enilor modifîcînd contextul de stimului.

Studenţii prezen ţi la sesiune au susţinut

comunicărj ştiinţifice p e teme ca: tatuajul ca modă, paradoxul etnocentrismului, evoluţia fertilităţii în România, modelul şefului, un public lipsit de opinie, Absolut Vodka - teorie şi imagine publicitară, imaginar social şi strategii identitare, harta imaginarului colectiv, .autonomia, locală, siguran ţa so c ia lă în context con tractu al, management şi cultură. . '

Gazdele şi-au onorat cu adevărat condiţia şi au oferit oaspeţilor la sfîrşitul manifestării cîteva cărţi (de bază pentru studentul sociolog).

Putem spune că, in iţia tiva C ercu lu i Experimental de Sociologie a însemnat un suCces pentru sociologia clujeană şi un punct de plecare pentru o viitoare comunitate a studen ţilor sociologi din întreaga ţară. ~

Flo ren ţa S T Ă V Ă R A C H E

(AFP)Administraţia Clinton' a

.încheiat un acord cu “Smith and W COlUI I , unul dintre principalii fabricanţi de arme de foc din ţară, pentru întărirea mecanismelor de siguranţă în comercializarea şi utilizarea armelor individuale, a anunţat, un oficial american.,Acordul permite înlăturarea ameninţării cu urmărirea civilă din partea Guvernului federal împotriva acestei societăţi, modificări în fabricarea, distribuirea şi publicitatea pentru armele de foc.

Preşedintele Bill Clinton a salutat acordul, subliniind că acesta reprezintă “o victorie majoră pentru familiile

americane”. Clinton şi-a exprimat speranţa că şi alţi fabricanţi de arme vor urma” exemplul dat de “Smith & Wesson", care este cea mai mare dintr-un număr de şapte mari companii americane importante care produc arme de foc. El stipulează că fabricanţii •de arme vor împărtăşi responsabilitatea evitării ca aceste arme să ajungă pe mîininepotrivite,” a afirmat el, într-o declaraţie pentru presă făcută la Casa Albă.“Pentru prima dată,”urî fabricant de arme se angajează să schimbe fundamental modul în care armele sînt concepute, distribuite şi vîndute”, a spus, în continuarea declaraţiei sale, preşedintele Clinton, care de mai

multe luni duce o campanie intensă împotriva industriei armelor de foc.■_ Revolverele “Smith & Wesson” au fost utilizate în toate confruntările militare la care au participat, soldaţii americani în ultimii 150 de ani. Mai multe tipuri de arme, printre care şi

c e l e b r e l e “Magnum” de calibru mare, au ieşit din atelierele “Smith and W e s s o n ” . Compania a fost înfiinţată în 1852 la Norwich, în

Statul Connecticut, pe coasta de est a Statelor Unite, de Horace Smith şi Daniel Wesson, care au inventat un revolver ce putea trage, cu repetiţie, mai repede decît orice armă din acea vreme.

La sfîrşitul anilor 1860, armele Smith&Wesson au ajuns şi pe piaţa europeană. în timpul unei expoziţii de arme, la Paris, în 1967, Marele Ddce Alexei Romanov ai Rusiei, a cumpărat cîteva revolvere pentru el şi apropiaţii săi. De atunci, revolverele au început să se vîndă în toată Europa, iar o mare parte chiar Guvernului rus.

în perioada interbelică, “Smith and Wesson" a conceput un pistol destinat poliţiştilor confruntaţi cu recrudescenţa crimei organizate, celebrul 357 Magnum, care a inaugurat clasa cunoscută sub acest nume.

în 1990 Smith & Wesson a introdus o nouă serie de pistoale cu auforeîncărcare, denumite “A treia Generaţie”, care au cunoscut un succes imediat la instituţiile' şi agenţiile de securitate şi pază. ‘

REJTITUIRI: ARGHEZI DE/PRE AVERI!Se vorbeşte azi cu atîta patimă despre proprietate, despre averi, despre reconstituirea lor. Unii vor să li se garanteze - am mai

spus-o - ceea ce au furat după revoluţie. E posibil orice la noi. Nu mă pot abţine, să amintesc cîteva rînduri superbe ale lui Arghezi, despre avere..:

“Averea poartă, de altfel, într-însa mucegaiul care o descompune. Furtul şi tîlhăria, prin care se adună obişnuit averea, servesc la distrugerea ei. O descompun şi recompun războaiele, revoltele, discontinuarea efortului. Creatorul unei averi zăreşte în leagănul care-i adoarme copiii, pe devastatorii ei. Acum şapte sute de ani funcţiona la Colonia o tăbăcărie care mai există şi azi în proprietatea aceleiaşi familii, cu 20 de generaţii de tăbăcari. Aci continuarea muncii, prefecţionată din tată-n fiu într-o avere, care- I şi o disciplină morală şi un sîmbure social, urmează logica selecţiunii. Beethoven a fost a şaptea generaţie dintr-o familie de muzicanţi!”. . -

“O generaţie strînge, şi altă generaţie risipeşte. Datoria generaţiei strîngătoare este să cheltuiască şi să repartizeze măcar din socoteala de conservare a unui patriotism inteligent.... Averea strînsă din dragostea sălbatecă de sine, este pîndită legitim de hoţi şi pusă la îndoială de drepţi; Drepţii pregătesc răsturnările mari, înverşunate, ale revoluţiilor, însă’revoluţiile sînt precedate şi urmate de tîlharil”.

Oare azi nu se întîmplă la fel? Şi apoi, dacă un om înţelept nu-şi poate proteja singur şi gospodări cu grijă aVerea, merită să ‘ i-o garanteze statul? Care stat?! Statul sînt ei!!

V io re l C A C O V E A N U

a r a b ia sa u d ităDECLARĂ RĂZBOI VRĂJITORILOR...

25 de v ră jito ri au fo st arestaţi în Arabia Saudită de ' fcătre P o l i ţ ie a ju ta tă de A so c ia ţia de încurajare; a

. Binelui şi de luptă îm potriva R ă u lu i, c u n o sc u tă sub num ele de “M outawiine” .

E i s în t p a s ib il i de ped eap sa cu m oartea. Un responsabil al M inisterului de Afaceri islamice a declarat că vrăjitorii susţineau că sînt capabili, contra unor sum e

m ari d e b a n i, să j v in d e c e sterilitatea, să decidă sexul unui copil la naştere, să îmbogăţească sau să despartă cuplurile:

D acă a r tre b u i să fie d eca p ita ţi toţi şarlatanii, şi în 'E r a n ţ a num eroase case de edituri s-ar transform a în cimitire!

DE LA H0N0LULU LA SEAHLE: REVENDICĂRI SOCIALE Ca AJUTORUL

ARMELORîntr-un birou al unui Şantier

naval din Seattle, un necunoscut a deschis focu l u c ig în d doi oameni şi rănind alţi doi. Cu două zile înainte, la Honolulu, un tehnician angajat al firmei

R an k X e ro x şi-a u c is opt

c o le g i de m uncă. A cestea sînt ultim ele episoade din seria “ crim e la locul de m uncă” care au m arcat începutul anului. în A tlanta, un tînăr care a fost concediat şi-a omorit prietena şi cei patru copii ai săi. După două săptăm îni, tot în Atlanta, un angajat la Bursa de valori şi-a asasinat soţia, apoi

a o m o r ît 9 p e rso a n e . Salariaţii nem ulţum iţi sînt în concurenţă cu liceenii rebeli. Ca şi în cazul de la Colegiul din Littleton, cînd doi liceeni au om orît 15 persoane.

în Clevland (Ohio), Poliţia a aflat la tim p de complotul celor 11 liceeni: ei au făcut ro st de arm e ş i . ex p lo z iv pentru a repeta.m asacrul din Littleton, dar unul dintre ei a trăd a t, av ertiz în d u -i pe părinţi. *. •

T ra d u c e re şi a d a p ta re M o n ic a M O L D O V A N

I N m u M . . .

Precum vaca care se balegă în m ijlocu l carosabilului, aşa şi unii proprietari de m aşini îşi lasă caroseriile pe unde apucă: pe stradă, între blocuri - fliosc! Şi se s im t jig n iţi dacă cineva îe atrage atenţia că spaţiul com un trebu ie p ro te ja t de m izerie, că nu se face, că tâblăria nu-i ca op inca de care te desparţi

•în m om entul în care te-ai ho tărît că-i ruşinos să te trezeşti în fiecare dim ineaţă, cu apelativul de ţăran.

E drept că nici locuri am enajate pen tru aşa ceva nu există, dar, fiţi convinşi, e m u lt m ai c instit să “ parchezi” la o ram pă autorizată de gunoi, decît să-ţi jaşi je g u l acolo unde te-ai defectat (la cap şi alte cele!).

C . U R Z IC Ă

in d ir e c t n o n s to p 0 L W f k K 8 t l H t K ' 1 întorsătură spectacu loasă într-un caz de omor

11

Satul Morlaca, 9 februarie 1999, o după-masă liniştită de iarnă... La barul din sat s-a adunat mai multă lume, la un . pahar de băutură. La o masă • stăteau ţigării, la alta români. Din vorbă în vorbă, au început să se tachineze, să'se înjure... Fiind sub influenţa alcoolului, spiritele s-au încins şi s-a iscat un scandal. în care au fost implicate în jur de -15-16 persoane. Martorii oculari cred .

'că cei care au pornit scandalul au fost Pop Romulus şi fiul acestuia, Pop Remus. Afară se întunecase deja, protagoniştii bătăii aveau minţile tulburate de alcool, aşa că fiecare lovea.

unde putea. Lui Lingurar Ionel, recent operat la prostată, i-au fost destule cîteva lovituri ca să cadă, în stare de inconştienţă, la pămînt. După cîteva ore a murit. A fost arestat Farcaşiu L., pe motiv'că i-a lovit pe Lingurar în cap cu un par. Acesta este arestat de un an

de zile. Ieri, la Tribunalul Cluj, a fost pe rol căzui lui Farcaşiu,

' acuzat de omor. După audierea martorilor-, avocatul apărării a cerut achitarea lui Farcaşiu, pe motiv că acesta nu a comis omorul. “Farcaşiu a fost arestat pe baza unei singure declaraţii, cea a lui Pop Romulus, cel care

a stîrnjt scandalul ca să-şi apere fiul, fiind cel care a organizat grupul ce a pornit în urmărirea ţiganifor, deşi-la bătaie au participat mai mult de 15 persoane... Organele de cercetare-s-au oprit la declaraţia unei singure persoane atunci cînd au încriminat un om. în afară de Pop Romulus nimeni nu spune că Farcaşiu a fost cel care l-a lovit cu parul în cap pe Lingurar, omorîndu-l.” Căldărar

. Daniel, nepot al victimei şi martor, a declarat că nu Farcaşiu l-a omorît pe unchiul său. Tot ce îşi doreşte e sâ se găsească adevăratul vinovat...

V io r ic a G A Z S l

atitudinea C h i n ^ ^ n H n t 6 ^ ’ ° S 8 n e d e m ă s u ri P e n t m a tempera a S e n n t f re aCeStea nu™ărîndu-se şi trecereaarmatei intr-un grad supenor de alertă.

Ofiţerii sîrbi se fac vinovaţi de comiterea, în Kosovo, a uni violuri colective, în timpul campaniei aeriene a NATO împotrivi

Iugoslaviei, în primăvara anului 1999, afirmă organizaţia de apărare a drepturilor omului Human Rights Watch, într-un raport

dat publicităţii ieri

—na'* r —»jf-rv•Ut&is&L-ir ‘Wfe.-M

• A

e iis iia p i l i i i I şi Preşedinţia iisn â iiii

m m

Statul trebuie să fie arbitrul jocului liber şi

sănătos ai forţelor economiei de piaţă”

urmare din pagina 1piedică în calea c reşte rii econom ice este neîndeplin irea nici unei condiţii pen tru s to p area declinului econom ic.

- Pc ce b u to a n e c re d e ţi c â a r treb u i să se ap ese im e d ia t?- Mai întîi e vo rb a d c n iş te m ăsuri de un gen deoseb it, p e

care noi le avem în v ed ere în virtutea p ro iec tu lu i pe care l-am realizat încă înain tea congresu lu i PN R d e la B raşov , din

5-6 februarie. S toparea d ec lin u lu i presupune m ăsuri în toate sectoarele cheie ale eco n o m iei, începînd cu agricultura. V or trebui luate m ăsuri în cad ru l sistem ului fiscal şi al băncilo r. V or trebui asistate specia l n işte sectoare cum a r fi exportu rile , cu dobînzi p re fe ren ţia le p en tru exportatori, şi, în p rim ul rînd, încurajarea ace lo r sec toare care pot aduce rezu lta te im ediate. A gricultura ocupă prim ul loc. O agricultură pu tern ic a sista tă de către stat - în p rim ul rînd stoparea acestei risipe inadm isib ile d e bani, pe ca re o rep rez in tă cuponiada.

- D ar fo s tu l dv . co leg P e tre R om an , pe a tu n c i p r im - m in is tru , a s p u s c ă s ta tu l tre b u ie să-şi ia m în a d e p e econom ie...

- Iertaţi-m â, asta este o expresie spusă aşa, la “g lobal” , una dintre cele m ai pericu loase . N icăieri în lum e - unde ex istă un sistem econom ic articu la t şi un m odel de c reştere - n im eni nu s-a d ispensat d e ro lu l s ta tu lu i. A, că nu este , vorba d e o econom ie c en tra liza tă , c a re n u mai poate fi v iab ilă în tr-o econom ie de p iaţă - este c lar. D ar garantul respectării regu lilo r econom iei de p iaţă este însuşi statul. Aţi văzu t vreo econom ie care sâ c rească pe o p e rioadă lungă fară in tervenţia statului, fară prognoze pe term en lung şi fară organism e care să planifice anum ite creşteri, sâ se lec teze sectoare econom ice com petitive? în perspectiva aderării n o astre la UE, c ine va face se lecţia sectoarelor prio ritare? C are este modelul de creştere econom ică a Rom âniei? C ine le v a s tab ili? Nu organele guvernam entale?! Asta nu înseam nă econom ie centralizată de tip com unist, ci că statul trebuie să fie a rb itru l jo cu lu i liber şi sănătos al fo rţelo r econom iei de piaţă, inclusiv a l forţelor concurenţiale.

C o n s il ie ru l p re z id e n ţia l C o n s ta n tin Degeratu a confirm at, ieri, că negocierile ro m ân o -ru se v iz în d c rea rea u n e i lin ii te le fo n ic e d ire c te în tr e K re m lin şi Preşedinţia României s-au purtat în perioada 12-16 se p tem b rie 1994, în p a ra le l cu d iscu ţiile p r iv in d re o rg an iza rea re ţe le i telefonice şi telegrafice interguvemamentale existente din perioada CAER.

U lt im a ru n d ă d e n e g o c ie r i p e n tru finalizarea celor două sistem e de legături a fost solicitată de partea rusă pentm perioada 29 octom brie - 3 no iem brie 1996, însă discuţiile nu au m ai avut loc “din cauza alegerilor” , a spus Degeratu.

C onsilie ru l p rez id en ţia l a explicat că “ re ţe le le te le fo n ic e şi te le g ra f ic e interguvem am entale cifrate (I.G. şi T .I.G .) au fost rea liza te în perioada reg im ulu i com unist, în tre R om ân ia şi unele state m em bre în T ra ta tu l de la 'V a rş o v ia şi CAER, pe baza unor convenţii succesive încheiate în perioada 1958 - 1969” . în baza acestor convenţii, au fost puse în funcţiune c irc u ite te le fo n ic e şi te leg ra fice în tre B ucureşti şi B erlin, Budapesta, M oscova,

. Sofia, V arşov ia şi Phenian, aceasta din u rm ă r e a l iz în d u - s e p r in t ra n z it p r in M oscova.

P o t r iv i t lu i D e g e ra tu , S e rv ic iu l de T elecom unica ţii Spec ia le (STS) a cerut CSAT, la sfîrşitul anului 1991, să analizeze

oportun ita tea m enţinerii în funcţiune a acestor legături. în urma solicitării STS, C SA T a decis “reorganizarea” 're ţe le i, a aprobat regulamentul de funcţionare şi lista abonaţilor: preşedintele, primul ministru, m iniştrii de Externe, de Interne, al Apărării, Industriilor, SRI, SIE şi o serie de ambasade ale s ta te lo r străine la B ucureşti şi ale Rom âniei în străinătate. El nu a precizat desp re ce am basade este vorba, dar a m enţionat că, prin aceeaşi hotărîre, CSAT a cerut Ministerului de Externe şi STS “să în trep rin d ă dem ersurile d ip lom atice şi tehnice necesare”.

“Pe această bază, în perioada 1993 - 1996, cele două instituţii au purtat negocieri cu structurile corespunzătoare ale Federaţiei Ruse”, a spus Degeratu, arătînd că ambele părţi au convenit “un acord yizînd realizarea îegă tu riio r telefonice crip ta te speciale, structura acestui sistem, m odul de realizare a circuitelor, regulile de folosire, precum şi struc tu rile în să rc in a te c u 're a liz a re a , tehnică a sistemului”. Degeratu a afirmat că s in g u ru l a r tic o l c a re a ră m a s în divergenţă.se referea la liniile telegrafice criptate, discuţiile finale pe această temă. urmînd să fi avut loc în perioada octombrie - noiembrie 1996. Consiliem l prezidenţial a a firm at că u ltim ele negocieri pentru instalarea aşa-numitului fir roşu Bucureşti- K rem lin au avut loc în paralel cu cele

p r iv in d s is te m u l d e le g ă tu r i interguvem am entale, în septem brie 1996, discuţiile fm alizîndu-se cu încheierea unui, pro toco l tehnic. Acesta p revedea ca, în term en de şase săptămîni de la finalizarea aco rd u lu i, p ă r ţi le să o rg a n iz ez e d o u ă c irc u ite te le fo n ic e cu fu n c ţio n a re perm anentă în tre M oscova şi B ucureşti. f

\ D egeratu a afirm at câ, potrivit înţelegerii, circuitele telefonice urmau să folosească ap a ra tu ră de sec re tiza re d e p ro d u c ţie rusească, astfel încît, în luna mai 1995, partea m să a livrat părţii rom âne, în m od g ra tu it, trei com plete de se c re tiz a re a com unicaţiilor. A paratura se găseşte, în

"p rezen t, la STS. P o triv it c o n s i lie ru lu i ' prezidenţial, CSA T a reanalizat, în 1998, p ro b le m a c o m u n ic a ţii lo r sp e c ia le c u M o sc o v a şi a d ec is “ în tr e p r in d e re a demersurilor diplomatice şi tehnice necesare p e n tru d e s f i in ţa re a a c o rd u r i lo r şi a legăturilor telefonice securizate realizate pe baza lor” . în consecinţă, au fost desfiinţate legăturile cu Cehia, Ungaria, Bulgaria şi RD Coreeană, fiind făcute şi notificările— necesare către Federaţia Rusă.

U ltim a notificare către M oscova a fost făcută în septem brie 1999, însă partea rusă nu a răspuns. D egeratu a spus că, d in . d is p o z iţ ia p re şe d in te lu i E m il C o n s ta n tin e sc u , â fă cu t o v iz i tă d e documentare la STS, în urm ă cu trei zile,'

^dispunînd,- cu acest prilej, “ scoaterea din Funcţiune a circuitelor criptate cu Federaţia Rusă”.

C u p r o fu n d ă d u re re , a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă , a

• p ro f. u n iv . d r. MIRCEA ZACIU, m e m b ru d e o n o a re a l A cadem iei R om âne, s tră lu c it istoric

şi c r it ic l i te ra r , c e tă ţean de o n o are a l m unicip iu lu i, m em bru m a rc a n t al U niun ii S c riito rilo r d in R om ân ia , em inent dascăl a i U n iv e rsită ţii c lu jen e şi m en to r generos al m u lto r generaţii de a u te n tic i in te lec tu a li rom âni.

A d u n a r e a de d o liu va av ea loc jo i, 23 m a rtie 2000, o ra 13,00, în fo a ie ru l Casei U n iv e rs ita rilo r d in C luj. ■

D u m n ezeu să-l od ihnească în pace!

| i ş

£

l a d i m i î P u ţ i n f ă r i

a f i r m ă c ă i n d e p e n d e n t a u n e i e s t e g a r a n t a t ă d e d e z v o l t a r e a

e c o n o m i e i s i a r m a t e iP reşed in te le in te rim ar rus,

V ladim ir Puţin, a declarat, ieri; că independenţa unei ţări este garantată de gradul de dezvol­tare al econom iei şj al armatei, inform ează AFP. “ în secolul al X X I-lea , o ţa ră nu p o a te fi independentă fară o economie şi o arm ată dezvoltate”, a decla­rat Puţin, în timpul unei vizite

la Nijni-N ovgorod, oraş situat într-o zonă unde industria mili­ta ră e s te b ine rep rezen ta tă .- “Trebuie să facem concurenţă' celorlalte state, nu doar în do­m eniul industriei militare, ci şi în dom eniile economic, financi­ar, diplom atic şi informatic” , a m ai spus preşedintele interimar rus. El a adăugat că si-ar dori

ca mai mulţi tineri să lucreze în domeniul industriei m ilitare, în condiţiile în care după 1996 v îrs tă m ed ie a a n g a ja ţ i lo r acestei industrii a variat între 47 şi 58 de ani. “T rebuie să c reăm c o n d iţi i p e n tru a-i convinge pe tinerii specialişti să m e n ţin ă p o ten ţia lu l a c e s te i industrii” , a mai spus Puţin.

Maghiarii din afara graniţelor Ungariei au condiţii reale pentru a-şi păstra identitatea naţionalăI tJ • ?

Maghiarii din afara graniţelor Ungariei au, în prezent, posibilităţi reale de a-şi păstra identitatea naţională şi de a trăi în condiţii 'intelectuale şi materiale normale, a declarat luni, în Parlamentul ungar, Nemeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul de Externe al Ungariei, dînd citire raportului despre îndeplinirea sarcinilor politice referitoare la maghiarii care trăiesc în afara graniţelor Ungariei.

Dezbaterea raportului a fost urmărită şi de către liderii

organizaţiilor maghiarilor de dincolo de 'graniţe. “Se pregăteşte proiectul’ de lege referitor la statutul juridic al maghiarilor din afara graniţelor, iar pînă la 30 noiembrie va ajunge în faţa Parlamentului şi propunerea’ care oferă unor cetăţeni de dinafara graniţelor preferinţe speciale în domeniul serviciilor”, a spus secretarul de stat. Nemeth afirmă că aşa- numita Lege a statutului juridic al maghiarilor de peste graniţe va avea o primire favorabilă din partea comunităţii euro-atlantice.

Nemeth Zsolt a mai adăugat că prin înfiinţarea Conferinţei Permanente Maghiare (CPM) se va putea realiza un fel de integrare naţională. Această instituţie vă contribui la integrarea maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei în ţările în care trăiesc.

Demnitarul ungar a spus că această integrare bivalentă este răspunsul dat de Guvernul civil Pactului de la Trianon, odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia, precum şi celorlalte “traume” naţionale ale

secolului. Nemeth a precizat că, în prezent, în Bazinul Carpaţilor, aproximativ 3 - 3,5 milioane de maghiari trăiesc în minoritate. Numărul acestora a stagnat de-a lungul secolului XX, dar în cursul ultimului deceniu s-au accelerat în mod îngrijorător tendinţele cauzatoare de asimilare şi emigrare, a afirmat Nemeth.

Secretarul de stat a mai spus că în ultimii zece ani, în urma rezultatelor obţinute în domeniul politicii naţionale, s-a diminuat scepticismul, iar armonizarea

obiectivelor politicii externe ale Ungariei - integrarea europeană cu politica regională şi naţională - pare realizabilă.

Nemeth a atras atenţia asupra situaţiei economiceîngrijorătoare din Ucraina şi a subliniat că, în România, UDMR a avut un rol considerabil în procesul de reformă internă a societăţii româneşti, în ciu.da faptului că neatingerea unor obiective a afectat în mod sensibil comunitatea maghiară din România.

PD SR nu v a susţină

necondiţionat proiectul de

bugetPDSR nu va susţine

adoptarea proiectului de lege privind bugetul de stat pe 2000 în forma actuală, considerînd că este “nerealist”, a declarat, ieri, deputatul PDSR Florin Georgescu, adăugînd că

.partidul său îşi va modifica această poziţie în cazul în care vor fi acceptate cele 65 de amendamente proprii, care “schimbă construcţia- bugetară”. Georgescu a apreciat că acest buget /‘continuă deteriorarea ̂nivelului de trai al populaţiei”' şi duce la “înrăutăţirea stării serviciilor publice, sănătate, învăţămînt, puterejudecătorească”. El a apreciat că sumele alocate acestor domenii ajung doar pentru 10 luni, nu pentru un an, cît a fost proiectat bugetul. Potrivit lui Georgescu, construcţia bugetului porneşte de ia premise corecte: creşterea economică şi reducerea inflaţiei, însă acestea nu sînt realizabile în condiţiile în care finanţarea externă este întîrziâtă. El a criticat faptul că Guvernul acordă înlesniri fiscale, deşi “se plînge că nu sînt venituri suficiente pentru sănătate, învăţămînt” şi creşte fiscalitatea. în opinia PDSR, pentru colectarea veniturilor bugetare se “deplasează sarcina fiscală pe umerii celor care trăiesc din salarii şi pensii”, iar în privinţa cheltuielilor cresc cele de consum, în detrimentul celor pentru investiţii.

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 D 8 din 22.03.1991 'cod fiscal R 204469

IL IE C Ă L IA N (redactor şef);VA LE R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct);C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).Tei: 19.16.81; fax: 19.28.28;E-maîl: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia ̂ __E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate p e t c u ; ' c o n t a b i L r t A T i : t e l .: 19.73.07 - l i v i a p o p

" T e l/fa x - S U B R E D A C I ţ A Ţ U R p A : T EL/FAX : 3Ţ.4 3 .23

REDA C ŢIA : Cluj-Napoca, str. Napoca 16C U L T U R Ă : T E L . 19.74.90 - M IC H A E L A B O C U ; E V E N IM E N T : T E L . 19.74.90 - R A D U V I D A S O C IA L , E C O N O M IC : T E L : 1 9 .7 5 .0 7 ; S P O R T : T E L . : 19.2 1 .27 -C O D I N S A M O I L Ă :"■ P U B L I C I T A T E : T E L ./ F A X :1 9 .7 3 .0 4 - R Â U L S E S T R A Ş ; D IF U Z A R E M IC A P U B L IC IT A T E : T E L : 19.49.81. - S T E L A

4 a ? m -

S ecretar de redacţie: H orea PE TR U Ş 19.74.18

S U B R E D A C Ţ IA D E J : T E L ./ F A X : 21.60.75