* •A-n-gJL-g. VIII. -Ajrad-io, 2 i 1884. Nr. 3 3 .

BISERICA si SC OL'A. Foia bisericesea, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemana: DUMINECA.

Fretfttsiui a b o n a m e n l a l u i t Paîtra Aastro- Ungari'a pe ann . . . 5 fl.-

„ „ „ „ jum. ann 2 „ 50 „ Pentru Romani'a si strainetate pe an 14 franci

„ >, >, ., J- a. ' franci

P r e t l u l u i n s e r t l u n i t o r u : Corespondintiele s6 se adreseze la Redac-. tiunea dela

Pentru publicatiunile de trei o n ce eonbenu < BISERICA si SCOL'A" cam 150 cuvinte 3 fi., pana la 200 cuvinte i •• J , r s iLr banii de prenumeratmne la

i fl. si mai sus 5 fl. v. a. T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A In A S A O .

Sistema de economia a poporului nostru. In lume esista o lege, dupa carea, când

vedi, ca unu lucru nu ti-a succesu, ai detorinti'a, ae cauţi, si se te uiţi multu la modulu, cum l'ai esecutatu, se cercetezi adecă nu cumva ai facutu vre o gresiela, carea ti-a compromisu resultatulu, — ca astfeliu la a dou'a ocasiune, se scii de ce se te feresci, ca se poti obtiene succesulu dori tu.

Acesta lege ne veni in minte in momentulu cand voimu a-ne ocupa de o cestiune vitala, pre-eum este aistem'a de economia, ce o practica poporulu romanu din aceste parti.

Poporulu nostru, precum se scie, este po-poru agricolu. Din productele pamentului se sus-tiene elu insusi pre sene, din pamentu si-platesce elu sarcinele pnblice; totu de aci solvesce pre preotu, pre invetiatoriu, pre advocatu si pre toti acei'a, de alu caroru servitiu are trebuintia. Pa-mentulu este uniculu isvoru de venitu alu ro­manului, din carele se alimenteza atât privaţii, cât si tote institutiunile romanesci.

Pana la anulu 1882, precum se scie, in tim-pulu celoru diece ani rei, ce s'au urmatu unulu dupa altuia, pamentulu a produsu f6rte putienu; si tie-ranulu nostru spre a-se pote sustiene pre sene, a fost nevoita a-si vinde vitele, si a face detorii. I n anii 1882 si 1883 am avuţu inse doi ani buni. D e s i aceşti doi ani buni n'au fost in stare a în­ghiţi pre cei diece ani rei de mai nainte, totuşi faci'a tieranului devenise mai vesela, si se părea, ca a inceputu a respira mai liberu.

Binele, asia se pare, ca tiene putienu in lu­me, si anulu acest'a l'a pusu pre iute de nou pre gânduri atât pre tieranu cât si intrega tier'a.

Anulu 1884 nu s'ar pote numi in genere tocma anu reu. Adeveratu, ca recolt'a in urm'a umblării cei straordinarie a timpului, in multe lo-«uri a fost compromisa; sunt inse unele pârti, in

cari recolt'a in grâu ca articlu principalu, a succesu.

Nenorocirea este inse in anulu acest'a, ca venind tieranulu cu rodnrile sale la piatiu, n'a aflatu pretiula, pre carele l'a asceptatu. Astfeliu bucate putiene, si pretiu mica, er sarcinele publice totu asia de mari, ca si in anii de mai nainte, remane caracteristic/a, ce se pune in sarcin'a anului a-cestui'a.

Aceste d6ue impregiurâri, si anume cuanti-tatea cea mica a productiunii si pretiulu celu scadiutu din anulu acest'a trebue se ne dea la toti multu de cugetată. Ba este neaperatu de trebuin­tia, ca dmenii ca mai mnlta carte, se nu lase, ca asupra acestora doue impregiurâri se cugete nu­mai tieranulu; ci se stăruiesca si densii a cugeta multu asupra acestei cestiuni, ca astfeliu cu toţii se-i potem veni in ajutoriu tieranului in lucrulu seu, carele de o potriva ne intereseza pre toti.

* * *

In economia sunt doue impregiurâri, cari for-meza fundamentulu bunastârii si progresului, si anume:

1) A produce cât mai multu si cât mai ef-tinu, si respective cu mai putiene spese de pro-ductiune.

2) A ave la indemana unu piatiu, unde se poti valora cât mai bine productele, si anume, ca preste spesele de productiune se poti obtien6 si unu cascigu, din carele se poti trai, si se poti pune ceva la o parte.

Vorbindu de punctulu antaiu, trebue se con-statâmu, ca tieranulu romanu mai in tote ale sale, se pare, ca-i place a reman6 stationarin, seau precum dice densulu, „cum neam pomenitu din mosi stremosi." Acesta nu o face din motivulu, ca d6ra nu i-ar place progresulu; ci mai multu din caus'a, ca fiindn densulu in trecu tu pre de multe ori insielatu in afacerile sale, a dţwfcnitu f6rte

314 B I S E R I C A « S C O L 'A ANULA VIU-scrupulosu, na voiesce se mai créda nimica, pana cand nu vede insusi cu ochii, si na se convinge. Astfeliu tieranulu romanu se tiene si astadi tota de acea sistema de economia, pre carea o-ş in-vetiatn din betrani.

Productele principali ale lui sunt grâulu si cucuruzulu. Daca aceste dóue rodescu, si au si pre-tiu, atunci este bine, ér daca nu, atunci tieranulu este espusu la totu soiulu de neajunsuri, si chiar ajunge in positiunea de a-i se vinde pamentulu si casuti'a, eredita dela părinţi. Grâulu este unu productu delicata. Ca se pota rodi bine, are tre-buintia de pamentu bunu, si de lucra multu, ér lucru intre impregiuràrile nòstre este forte scumpa.

Pamenturile tierannlui nostru sunt inse forte esploatate si seracite in cele mai multe partì. Mai nainte erâ in usu in cele mai multe locuri a s e lasâ asia numitolu ogoru negru. Odichnindu pamentulu unu anu de dile, recólt'a de grâu in cele mai multe parti erâ sigura. Inmultindu-se inse sarcinele publice pre pamentu pre de o parte, ér pre de alfa perdiendu tieranulu din pa­mentulu, ereditu dela mosi stremosi, n'a mai po­tuta remane pre langa sistem'a ogorului negra si acum in cele mai multe locuri semăna pamen­tulu in fiacare anu, dar farà unu planu bine com­binata, ci cam asia, precum vine, asia incât tota cam la alu doilea anu pre acelasi pamentu se semăna totu grâu, seau bucate cu paia, cari fi-end pamentulu seracitu nu produca, seau pro-ducu forte putienu, si abia se acoperu cheltuiele avute cu lucrulu si semanti'a.

Catra acést'a se mai adaogă apoi impregiu-rarea, ca pretiulu grâului a scadiutu, si astadi celu putinu judecandu dupa căuşele, care au con­tribuita la acésta scadere — nu sunt prospecte, ca grâulu nostru se mai ajungă curend unu pretiu mare de esemplu 11 seau 12 fi. maj'a metrica seu si mai mare, precum se vindea adecă in anii de mai nainte. Piati'a principala, in carea se vindea grâulu nostru a fost pana acum streinatatea, si anume tierile din apusulu Europei. In aceste tieri situatiunea s'a schimbata in timpulu din urma prin tmpregiurarea, ca pre noi ne cuncuréza A-meric'a, Eussi'a, si chiar Indi'a, cari dispunendu de pamentu mai putienu esploatatu, de cum este alu nostru, si de masine agricole, producu mai eftinu, si prin comunicatiunea usióra pre mare pre­tiulu producteloru loru nu se urca asia de tare, pana cand ajungu la piatiu, precum se intempla cu productele no'stre, cari se transportéza multa mai scumpu pe drumurile de feru.

Sub astfeliu de impregiurâri nu mai potem remane nici decât pre langa sistem'a de econo­mia, practicata pana acum, in carea productalu principala erâ grâulu ; ci trebue se introduceam

modificâri in economia asia, precum ni-le DICTEZ* timpulu si impregiuràrile, iu cari traimu.

In privinti'a acésfa na se pota stabili in teoria regale generali, de órece fiecare producta si are trecuintiele sale. Tota ceeace se POTÈ dice in generalu este, ca se semanàmu mai multe so­iuri de producte, si se punemu mai mare ponda pre economi'a de vite si pre economi'a de gradina.

Semanandu noi ierburi nobile, cum sunt lu­cerna, trifoiu, mazariche si altele, apoi cultivandu pomi nobili, si semanandu piante, cari se sépa ca sap'a, cum sunt d. e. burgundii, tutunulu, sì aitele pre de o parte se imbunatatiesce pamen­tulu, ér pre de alta parte potem tiene mai multe vite, cari totdeun'a se vendu cu pretiu bana, si astfeliu potem esi din perplessitàtile, in cari ne afiàm astadi.

Am indigitatu acestea aici pre scurta. Vornn reveni ţn numerii următori asupra flăcărui puncta, in specialu.

"Unu ofertia. pre seam'a seminariului diecesanu din Arad.

Inregistrâmu ca plăcere, ca pariatele I o s i f Na[gy din R o i t a substeruutu in diu'a de 19 Septemvre a. c. Pré Sautiei Sale, părintelui Epi-scopu diecesanu sum'a de 136 fl. 3 cr. v. a., ea colecta, făcuta de densulu pre seam'a seminariu­lui, si anume 86 fl. 3 cr. ca colecta dela popò-reni si dela biserica, ér 50 de fl. oferta dela. densulu.

Totu cu acesta ocasiune numitalu domna » luata obligamentulu, ca in cinci ani consecutivi va mai contribui in fiacare anu cu sum'a de cât» 50 fl. v. a. ca astfeliu ofertulu seu se ajungă sum'a de 300 fl. adecă trei sute fiorini valut'a austriaca.

Faptulu acest'a se lauda insusi pre sene, s i nu are trebuintia de laud'a nimenui.

Cand lu-inregîstrâmu inse aici, na potema, ca se nu amintimu, ca seminariulu nostru mai are inca malte trebuintie, pana cand lu-voma vede ridicata si arangiatu cu tòte cele necesarie. Astfeliu in vederea multeloru sale trebuintie ape-râura, ca clerulu si poporulu nostru nu i va de-trage nici de aici înainte denariulu seu, si esem-plulu dnului Nagy si alu multora alti barbati ai nostri, cari au venita in ajutoriulu acestui insti-tutu, va fi imitata de fiacare din noi in propor-tiunea puteriloru, de cari dispunemu.

Zidirea si adaptarea seminariului prin pro-priele nòstre puteri, prin contribuirile clerului s i poporului va ave in eternu o insemnatate remar­cabile in istori'a culturei nòstre naţionale. F ia­care tenera, care va cresce in acesta seminari» nn va potè uità nici odată, ca acesta palata aht

Aírala VIII. S I S E R I C A si S G O L ' A 315

mngeloru este ridicata prin zelala si bunavointi'a clerului si poporalai din eparchia. Faptulu acest'a va II pentru fiacare elevu unu puternica stimula la studiu, ér dupa esirea sa din institutu unu mi­dii ocu, puternicu, earele va tace, câ se-si aducă aminte, ca densulu este crescutu de biserica si naţiune, cu scopa ca inim'a si spiritulu seu se fia totdéun'a in servitinlu bisericei si natiunei.

„Miculu Abecedariu" ilustrata i» usulu scóleloru primare de Ioana Tuducescu >

invetiatoriu in Lipova. Arada 1883 §i 1884. < ( A p r e c i a r e cr i t i ca ) >

O causa de frunte, pentru care invetiamentulu \ din scólele nòstre poporale nu aduce rodurile astep- s tate, este : putina interesare ee se arata in genere \ eatra invetiamentu, din partea factoriloru cbiemati a-lu inaintá. Neuniformitàtea in planu si in mijlóeele de invetiamentu inca este o piedica. Acést'a se ob­serva totdéun'a la esamenele scólei poporale.

Spre a veni intr'ajutoriulu invetiamentului, ven. Consistoriu diecesanu inca la anulu 1877 au elabo-ratu si introdusu unu planu de invetiamentu, pre «are Pau adoptatu si ven. Consistoriu din Orade. Astfeliu in intréga dieces'a Aradnlui planulu este acelaşi.

Privind inse la mijlóeele invetiamentului, ce le aflam in scólele nostre poporale de pre teritoriulu ambeloru Consistorio, vedemu cà acele diferu (bádin-tr'unele cbiar lipsescu). De aici apoi resulta ca : in acole cu invetiatori deopotrivă conscii de cbiemarea loru nu gàsimu acelasi scopu.

Yoindu a delatará si acestu neaiunsu, Consis-torinlu nostra diecesanu avendu in vedere §. 122 alu „Stat. org." au publicatu in mai multe renduri con-cursu pentru compunerea cartiloru de scóla, amesu-ratu planului introdusa. Acestei dispositiuni folosi-tóre avemu d'a-i multiami ca intre bărbaţii nostri de scóla s'au pornitu o activitate roditóre, alu că­rei resultata au fost compunerea urmatóreloru carti scolare: Fisic'a, Istoria universala si Carte de ru­găciuni de Dr. Georgiu Pop'a ; Fisic'a de Emericu Andreescu ; Istori'a naturala de Dr. Paulu Vasiciu, Socóta (inca netiparita) de Traianu Barzu ; Legume-ri'ft de Nicolae Avramu ; Gramatic'a limbei magiare de Betranutiu — Varga, si in fine : Esercitii intui­tive, Gramatic'a romanésca, Economi'a, Socót'a, Greo-grafi'a, Istori'a naturala, Tabelele mesúrele si banii, Miculu Abeeedariu si Metodulu Abecedariulu de Ioanu Tuducescu.

Aceste carti fiind in cea mai mare parte cuno­scute publicului scolaro, vomu apretia de asta-data numai ,Miculu Abeeedariu'', cea mai grea si cea mai importanta carte pentru scól'a poporala.

Abecedariulu are de scopu a inveti'a pre cei mici: cetirea. Planulu de invetiamentu (pag. 29) ad­mite in scól'a poporala dóue metóde pentru invetia-rea cetitului : pre celu fonetica, si pre celu scriptole-Sţcw, dupa care propunu astadi mai toti invetiatorii diecesei. Abecedariulu dar, ce se va intrebuintia in scóla ca mijlocu de invetiamentu, are se fia intoemitu strictamente dupa acesta metodu. Totodată trebue sa corespunda principiului : „dela usioru la mai greu." Spre a poté inveti'a cu succesu cetirea dupa meto­

dulu scriptolegicu se mai recere ca fiecare scóla sa aiba dóue esemplare de tabele pentru parete : unulu eu litere scrise, altulu cu litere tipărite.

n Miculu Abecebariu" alu dlui Tuducescu se com­pune din 2 parti separate un'a de alt'a si impartite in cate patru trepte sau graduri. Partea I pentru pri-mulu anu de scóla cuprinde : mecbanismulu scrierii si cetirei cu litere mici. Partea II (pentru alu doilea anu de scóla) cu litere «mari si cu cele ciriliee. Urméza apoi Metodulu.

a) Partea I. Specialu acesta parte cuprinde in trépta I i Esercitii pregatitóre pentru scrisu si cetitu, in II. Scrierea si cetirea practica ; in III. Scrierea si cetirea cu vocale apoi consonante originale si mo­dificate, literele din vorbe straine, punctuatiuni, ac­centa greu si apostrofa; in III. Scrierea si cetirea cu intregu alfabetulu cela mica.

Acést'à impartire satisface pe deplin postulat é-loru de mai sus. Ceea ce redica ins» mai pre susu de tòte valórea Abecedariulu este cà: cele dóne tre­pte prime, din cari se compane metodulu scriptole­gicu, suntu lucrate : in forma de manualu si in forma de tabele pentrn parete. Ideea autoriului d'a purcede astfeliu ni se pare cu atât mai nimerita, cu cat scó­lele nòstre, deosebitn cele serace, mai usioru si-potu procură cate unu esemplariu de tabele decât 2 esem­plare cum s'ar recere la metodulu scriptolegicu.

Cu privire la scrierea si cetirea practica (trépta II tabele si manualu) autorulu au ilustratu Abece­dariulu cu 18 icòne representandu fiintie si obiecte cari tòte — afara de un'a — se potu numi cu vorbe de câte o silaba. Din aceste vorbe normale invetiato-riulu potè desvoltâ fòrte usioru cu şcolarii tòte sune­tele limbei, si astfeliu a inveti'a cetitulu — scriind», in timpulu celu mai sen rtu.

Materialulu Abecedariului, ce urméza langa i-cóne, este compusu din vorbe de câte o silaba apoi succesiva „dela usioru la mai greu" si din câte 2—4 silabe ; pretotindenea insa mai anteiu scrisulu apoi cetitulu, care ordine e observata pana la capetulu cârtii.

b) Partea II in trépt'a I si II cuprinde scrierea si cetirea cu litere mari si mici ; in trépta III suntu descrise fiintiele si lucrurile representante prin cele .18 icòne din partea I ; apoi in trépta IV cetirea cu litere cirile.

Cuprinsulu ambeloru parti este variatu; limba usiòra si potrivita cu intielegerea prunciloru din cei 2 ani primi de scóla.

c) Metodulu Abecedariului este astfeliu intoe­mitu incât oricare invetiatoriu cetindu-lu, are intréga conversatiunea ce se recere cu şcolarii la propunerea cetitului — scriindu.

Partile metodului la trépta I si II sunt : 1) in-tuitiunea icònei; 2) analisarea sau desvoltare a sune­tului din vorba cu care numimu fiinti'a ori lncrulu representatu prin icòna, 3) scrierea, apoi cetirea su-neteloru ; 4) repetirea desvoltarii snneteloru cu litere tipărite, si in fine 5) Scrierea tactica, ce nu e toc­mai indispensabila, dar fòrte practica si folositóre pentru deprinderi. Tractarea celuialaltu materiala deosebitu bucatile de cetire inca-si au metodulu loru.

Dopa ce cunóscemu împărţirea, cuprinsulu si forma cum e lucrata Abecedariulu, facemu si obser­vările, pre cari credemu cà autorulu trebue se le aiba in vedere la a dóu'a editiune. Anume :

1) Pentru desvoltarea sunetului v, in loculu vor­bei normale : vie cu icòna, ar trebui alésa alta vorba

316 B I S E R I C A si S G O L'A Analii VIH.

numai de o silaba, cum sunt si celelalte 17 infati-siate prin ic6ne. Se recere acesta pentru causa ca precum ne convingemu din intuirea icfineloru cea care a r a t a : viia, se observa mai ne limpede. Cautandu noi a afla o vorba normala de o silaba pentru desvolta-rea sunetului: v, amu aflatu in limb'a nostra urma-torele : vadu,, varu, vasu, vinu, valu, văscu, ventu si vaci. Dintre aceste vadulu (loculu de trecere prin apa) nu se p6te desemna si tipări astfeliu ca şcolarii sa-lu pota distinge bine, las'ca e si unu conceptu prea greu pentru incepetori; varulu erasi e greu a -Iu aretâ si cunosce prin icona; vasulu dă ansa la confundarea concepteloru ce potu veni sub numirea generala d e : vasu, precum olu, bute, cada, blidu e t c ; vinulu nu e prea didactica vorba pentru d'a o face cunoscuta

£ prunciloru mici; valulu—valu de pânza, valu de mare I si valu adecă necasu era-si este o vorba grea pentru

iatielesu si ilustra numai valulu de pânza s'ar put6, a cărui forma insa e deosebita la orasiu si la s a t u ; vasculu, ce se afla pe la verfulu copaciloru din pă­dure, precum nici ventulu nu se pote aretâ bine cu ie6na. Remane deci numai vorba : vaci, care ar fi du-pre noi potrivita pentru desvoltarea sunetului v.

2) Pentru desvoltarea sunetulu: d, autorulu in- * trebuintieza vorba: podu, numita punte in limb'a l i -literara. Icon'a din Abecedariu se pate distinge cu ochii bine de eatra ori care scolariu, dar fiindcă ro-manulu pe langa podu si punte mai are si podulu dela casa, autorulu aru face bine daca la editiunea urma-tore ar înlocui si vorb'a podu pentru desvoltarea sune­tului d cu alta vorba ce nu pote fi intielesa altcum.

Acest'a este apretiarea crictica ce am doritu a face Abecedariului Dlui Tuducescu, carele speram câ va fece multu servitîu iuvetiamentului primaru, fiind elaboratu cu multa grije, si t ipari tu — pre cât seim — numai dupa o desbatere si aprobare din partea Reuniunei tuturora invetiatoriloru din dieces'a A -radului.

Recomendându deci acesta carte de scola, do-rimu ca ea sa fia imbratisiata in mesura aceea cu care autorulu s'an silitu a-lu compune corespundietoriu, dupa o praxa invetiatoresca de 25 de ani.

Unu asesoru amsistorialu.

Adunarea generala a societăţii fondului pen­tru teatru.

Siedinti'a a dóu'a s'a t ienutu Dumineca dupa sant 'a liturghia. In acésta siedintia s'au cetitu r e ­pórtele comisiuniloru, si s'au luatu eonclusu asupra loru. Dupa autenticarea siedintiei prime trecendu-se la ordinea dilei

I. Reportoriulu Greorgiu Lazaru aréta, ca comis-siunea esmisa pentru inscrierea de membri a inca-satu ca tacse dela membri si oferte snm'a delOOO fi. Adunarea a luatu acést'a cu plăcere la eunoscintia.

I I . Reportorulu comissiunei financiare: Visarion Roman aréta, ca starea fondului este urmatórea:

a) In bani ga fa si in papire de s tă tu 34,832 fioreni.

b) in pretensiuni 4289 fioreni. Totu de odată reportandu ca comisiunea a cer-

cetatu socotile, si le-a aflatu in ordine propune a-se vota absolutoriu comitetului pentru manipularea ca-ssei pre anulu trecutu. Ceeace adunarea primesce.

I I I . Reportorulu comissiunei pentru propuneri loan Slaviciu cetesce repórtala acestei comissiuni, si

!> dupa o discussiune, la care ieau par te mai multi < membri adunarea primesce propunerile, ca sè se scérga s din list 'a datorniciloru fondului membri socotiţi d e > nesolvabili, ér celorlalţi datornici se li-se faca p r o -ì cesu, sè se infiintieze comitetele locale in centrele \ de cultura, si ca pre viitoria ea ocasiunea i n t r u n i r i -> loru societàtii sè se dea representatiuni teatrale . > Procsim'a adunare generala se decide a-se t iene î in anulu viitoriu in Biseric'a alba. ; Ca acést'a siedinti 'a se inebeia.

> arangiatu cu acésta ocasiune in sal'a dela „Crăcea > alba" a fost forte bine cercetata. Cadrilulu primu s'a i jucatu in 3 colo ne de 60 de parechi. Petrecerea a fost > forte animata, si totulu infacisiâ una aspectu p ic to-> rescu. E r a o piacere se privésca cineva jocula de co-; lori, ce-lu presentaa frumósele costume naţ ionale . ; Petrecerea a t ienutu pana diminéti 'a.

In cele ce urméza inregistràmu numele dame— loru, cari au participată si ne eeremu scuse, dac* d in

i eróre vomu fi lăsata afara vre unu nume. ; Au participatu : \ Dintre domne : Luereti 'a Olariu din DeVa, Le-> ti t i 'a Oncu (in costuma naţionala), Iulia Bocsianu d i a ? Curticiu, Silvi'a Feieru din Borosineu, dnele Mari 'a i Nicór'a, Tamasdan din Curticiu, Radnianu din Curticiu. < Belesiu din Odvosiu, Veliciu din Inenlu micu, Emil i ' a Ì Miclea, Elen'a BZamzea din Fiscutu (in costumu natio— i nalu), dnele Cornea (in costam natioaalu), Mari'a P u r -<j caria, Mer'a din Siri'a, Bonciu, Rea Silvi'a Ceontea, s Meroea din Pecic'a, Sid'a din Siri'a, la l i ' a Gebelesia > din Pecic'a, Conopan (in costam naţionala), Mari 'a j Selceleanu din Cel'a (in costum naţionala), A n y a < Voie'a, Siepetianu (in constuma naţionala), Misiciu, > Stanesca (in costuma nationalu), Fizesianu, Bogdana l din B. Comlosiu, ved. Comlosianu, Vui'a (in costuma < naţionala), Melani'a Papp (in constumu naţ ionala) , s An'a Craciunu. > Domnisióre : Silvi'a şi luli 'a Bogsianu din Car-< ticiu, Adel'a Marienescu (in costuma naţionala), E a -j geni'a Serbu, Melani'a Balintu, Adelin'a Braunu, Sil-> vi'a Tamasdanu, Emili 'a si Irm'a Radnianu, Caterin'a ţ Stanu, Corneli'a Belesiu, Regin'a Cornea (in constumu < nationalu), l r in 'a Antalu, Livi 'a Sierbanu, Alexan-i drin'a Sierbanu, Georgin'a Misiciu, Catarin 'a Bragi 'a , Ì Dragin'a Mer'a, An'a Boneiu, Livi 'a Bogdanu, N e l i 5 Teuceanu (in constum nationalu), Mari 'a Stoicoviciu, ì Iulian'a Petianu (in costuma nationalu), Mezin, Ius— < tin'a Roman (in costumu nationalu), dr'a Bogdana din \ B . Comlosiu. > I a fine notàmu, ca inainte de pausa 10 tener i Ì romani din societatea „Progresulu" imbracati in haine < naţionale au jucata ca multa precisiune „Batut 'a si > Calusieriulu." Dansulu s'a esecutatu de numiţii t e -ì neri cu multa precisiune, si au fost aclamati de pu -i bliculu privitoriu cu aplause si s t r igate de „se tra— s iésca." > „ Cu balulu s'au încheiata aceste serbatori na t io -i naie, cari au fost din tòte punctele de vedere sueeese, < Sum'a încasata de societate ca venitu cura ta s din tacse, oferte, dela concertu si dela baiu este de Ì 1526 fi. o suma, la carea nu s'a ridicatu venitulu l a i nici un'a din adunările trecute ale fondului pen t r a 5 teatru.

Anuln VIU. B I S E R I C A si S C O L ' A 317

D i v e r s e . * Sinodulu eparchialu aln diecesei Aradului

este conchiamatu la o sessiune estraordinaria pre Joi in 27 Septemvre eal. vechiu (9 Octomvre cal. nou) a. c. la 9 ore inainte de amedi. Obiectulu, de carele se va ocupa acestu sinodu, este cumperarea unei rea­lităţi, ce se afla in apropiiarea Aradului, pre sem'a diecesei.

* Cu privire la conchiamarea congresului nationalu bisericescu cetimu in „ Telegrafulu ro­manu" urmatdrele: „Unu emisu mai nou ministerialu face de o cam data impossibila convocarea congresu­lui nostru nationalu-bisericescu pre terminuln normala de 1/13. Octemvre, nu eschide inse, ca congresulu se se intrunesca mai tardiu, si adecă in lun'a lui No-emvre. Motivulu este luatu din consideratiuni politice. Intr 'aceea consistoriulu metropolitanu se va intruni in timpulu celu mai scurtu."

* Altetiele Loru Principele de cor6na alu Au-stro-Ungariei si principes'a Stefani'a au facutu o vi-sita Maiestăţii Sale, Regelui României la Sina ia in diu'a de 13/25 Septemvre. Primirea A. A. L. L. la curtea romana a fost cât se pote mai splendida. In-telnirea A. A. L. L. cu M. M. L. L. regele si regin'a României s'a intemplatu in gar 'a Predealu, carea erâ frumosu impodobita cu drapele austriaee si romane. De asemenea frumosu impodobita erâ si gar 'a dela Sinai'a, unde o compania de venatori din batalionulu alu doilea de venatori si music'a regimentului 6 de dorobanţi saluta sosirea Augustiloru 6speti.

A. A. L. L. petrecura Ia Sinai'a pana in 16/28 Septemvre, cand la Gurghiu in Transi lvania, unde se afla si acum la venatore.

La sosirea in Gurghiu A. A. L. L. au fost in-tempinati intre alţii si de poporulu romanu din co­muna si giuru, sub conducerea diui protopopu gr. cat. alu Reghinului Vasiliu Ratiu. Alteti 'a Sa, dupace a datu man'a cu magnaţii si cu onoratorii, ce veniseră spre intempinare. s'a intorsu si spre poporulu romanu, si dandu man'a si sus numitului protopopu, dupace a ascultatu discursulu de bineventare, pronunciatu in limb'a germana i-a disu; „comunica si celorlalţi preoţi si intregului poporu romanu, ca eu vin acum chiar din Romani'a.

In 30 Sept. s'a inceputu venatdrea la ursi. A -A. L. L. voru petrece la venatu in acele pârt i vr'o 8 dile.

* Anuuciu literara. A aparutu in tipografia diecesana din Aradu „Compendiu do geografia universala" de dlu prof. preparandialu Teodoru Ceontea, e d i t i u-n e a a I l - a revediuta, emendata si inbogatita cu 18 figuri originali, intercalate in textu ; formatulu este octavu mare in 16 cdle. Atragemu atenţiunea onor. publicn cetitoriu asupra acestei cârti importante, ca a tâ t mai vertosu, câ dlu autoru a usiuratu fia-cârui studierea geografiei, dandu cârtii mape trebuintiose. —De almintrelea asupra intregului vom reveni. P re -tiulu unui esemplariu brosiuratu face numai 1 fl. 50 cr. v. a. seau 3 lei 75 bani. Dela 10 esemplarie u-nulu este rabatu.

Totu dela acelaşi autoru se mai afla.de ven-diare cu pretiulu de susu „Aritmetic'1 a generala si spe-tiala" neaperatu de lipsa pentru invetiatori, preoţi, comercianţi si economi, precum si pentru toti 3colarii scâleloru medie.

* Crudime. In eomun'a Socodoru, comitatalu Aradului s'a descoperita de eurend unu casu infiora-toriu. Unu locuitoriu de acolo cu numele Susanu Gav-r i la nu traiâ bine cu soeia sa, si ca se se p6ta scapâ de dens'a o închise intr'o odaia laterala, unde o mal­t r a ta tiranesce mai in fiacare d i ; er de mâncare i-dedea numai câte putien, ca astfelin incetulu cu in— cetulu se mâra de fome si de torburi. Doi ani de dile a petrecutu nenorocit'a femeia in acâsta stare. Dilele t recute casulu s 'a descoperitu, si faptuitorinlu a fost datu pre man'a justiţiei. Elu se afla închisu preven-t ivu ia judecatori 'a din Chisîneu. Soci'a este in o stare a tâ t de slăbită, incât nu este sperantia de a-se pote rensanatosiâ.

* Unu fotografu c u r a g i o s a . Unu fotografa en-glesu, care de mai multu timpu se afla prin India , cerca dupa unu sujetu intereaantu. Intr 'o di ajunse la marginea unei păduri. Pietorulu se lasa la umbra ca se odichnesca putienu pentru-ea se pdta calatori mai departe De odată i se oferi unu sujetu neas tep-ta tu de fotografatu. Unu bivolu selbaticu puternica zăcea in linişte maiestatica langa trnpin'a unui ar bore desmerdandu-se la adierea ventului ; din sus tu~ fisiu, de-a s tang'a câmpia intinsa, sorele erâ spre a-pusu — tablou minunatu ! Artistulu si-direge a p a r a ­tura. Deodată audi ucu sgomotu in tufisiu. In nemij­locita aprogiere s tâ unu tigru tupilatu si gat'a s& se arunce. Potografulu se umplu de groza si-3i d i ae : Care din doi vom cade prada, eu ori elu (bivolulu)? Elu remase pe locu fara de a misica. Tigrula sa re asupra bivolului rumpendulu de grumadi. A r t i s t a l a deschide acoperementalu aparatului fotografica si fo­losesc» ocasiunea. Tigrulu tîrâii prad'a iu tufisiu Sr pietorulu se depărta cercandu adapostu. Fo tograf ia a succesu de minune. Tabloulu se vinde cu miile. Elu representâ pre unu t igru in t6ta selbateci'a iaL Intemplarea e comunicata sinceru de unu diuariu mare englezu. „Triban'a."

* Armat'a rusa.— Se dice câ armat'a rusa are se fie redusa cu 100,000 omeni.

Comisiunea militară ar fi o ta r i tu : 1) d'a reduce regimentele Caucasului si reserv'a ; 2) d'a ficsâ sep-viciulu militară la cinci ani pentru infanterie si sieae ani pentra cavalerie, in locu de trei si patra ani cam este as tadi ; d'a micsiorâ fiecare armata cu 25,000 omeni, cifr'a contingentului.

lutret ienerea soldatului costând 90 rable, o scă­dere de 100,000 âmeni va face o economie de 9 mi-lidne ruble. „Rom."

* O noua cometa. — La Heidelberg, s'a obser-vatu de d. Wolf o noua cometa.

Ea s'a vediutu dupa câte-va dile la Paris . Acesta cometa are strălucirea unei stele d'a die-

cea mărime, o frumosa concentratiune si-o frumdsa coda. In acestu momentu se afla la 21 6re 20 minute de urcare la drept'a si 20 grade de coborire spre nordu- Ea se cob6ra repede spre sud cu o iutiela dTa-prope o jumetate la gradu pe di, devenindu din ce in ce mai stralucitore. „Rom."

* „Ilustratiune romana" este t i t lulu unei .fan­tasie brilante," pentru piano, compusa de Carol K a r -rasz si dedicata domnei Alexandrin'a Oprisiu. Acfista fantasia este compusa din arie romane, si merita a fi procurata de toti, câţi dintre romani se pricepu l a pianu. Pretiulu este 1 fl. 20 cr. si se capeta la F . I . Wet te l in Timisior'a, precum si la redactiunea a-ceatei foi.

B I S E R I C A si S C O IVA Anulu Vin.

* 0 reuniune preotiésea in Timisiór'a. Preo-tîmea gr. ar. din tractnln Timîsiorii, precum cetimu Î B „Imrainatoriuln" voiesCe a infiintiâ o reuniune preotiésea. Spre scopala acest'a părintele protopres-•itern M. Dreghiciu a conchiamata pre diu'a de 27 Septemvre la o conferintia spre a-se contielegere, o-«epa, incasàrii birului preotiescu si in privinti'a in-fiintîandei reuniuni. Si pana cand vomu potè vorbi mai detaiatu asupra acestei reuniuni, salutàmu cu piacere pre fraţii preoţi din tractulu Timisiorii pen­tru acesta iniţiativa frumósa.

* Espositiunea cooperatoriloru Romani in lasi a*a deschisu Sâmbăta, 8 Sept. Inca dela 9 óre diminé-ti*a, piati'a Ştefan celu mare eră plina de lame, cu tòte c& pentru întrunirea cortegiului se hotarise óra 10. Sra alesu ca punctu de întâlnire, statu'a nemuritoriu-lui erou Stefana eelu mare, care cu man'a sa de bravu părea, cà protege inaugurarea acestei mari opere pa­triotice in capitai'a Moldovei.

Pe la 10 óre si jumetate tòte autorităţile civile si militare, împreuna cu dlu D. C. Bntculescu, pre­siedute si initiatoriulu societatiloru cooperative din Romani'a, erau adunate.

Dlu Dim. Gusti a rostitu urmatórea cuventare : «Diu'a era frumósa si ceriulu stralucitoriu de lu-

lumina; èra tiér'a, càci Romani'a cu capulu ei stâ întrunită spre acestu locu spre a fi fatia si cu venera-tiune si amorn se salute inaugurarea statuei nemuri-toriului dn. Stefanu Voda.

A trecutu de atunci unu anu, trei luni si 8 dile, sì totu in acestu locu, si totu sub podób'a acelui ceriu binevoitoriu, o alésa si imposanta adunare, din B O U este grupata spre a începe o serbare nóua : Ser* barea muncei, serbatórea esistentiei omului, dupa cum glasulu celui prea puternicu din vécuri dise:

„Si intru sudóre fetiei tale vei trai. Si din a-césta sudóre a muncei stórse cu hărnicie si sciintia, se nasce bogatie, care indestulézà si indulcesce cu uultiamire viéti'a omului pregatindusi cercând trep-tatu némurile : la puterea, mărimea si dominatiunea loru sociala.

Langa piciórele acestui colosu de marire alu tierei, la umbr'a acestoru flamure treicolóre care au intretiesutu nafram'a de mirésa a României, si brâulu eelu tare alu unirei, noi trebue cu intieleptiune si sigurantia se muncimu.

Brasd'a culturala a tierei, multiamita institutiu-loru nostre liberale, e trasa ; si daca sermanulu nu are plugu si boi, cu legendarinlu molivei lui Purcelu, apoi éca de nu domnuiu, umbr'a lui ne dice: plugu si boi de munca aflaţi in indemnulu, încurajarea, spri-jinulu si pild'a data de societatea cooperatoriloru Ro­mani!

Ea a si inceputu lucrulu. Onore si glorie tie, fiobila societate pentru mantuitórea iniţiativa ce ai ioatu.

Nu dara dela curtea domnésca din Vaslui, ca ia di de pasci se mai ridica glasulu lui Stefanu, ci din palatulu veehei capitale a Moldovei, si din pra-gulu bisericei acestui domnu ce este in fati'a nòstra pare cà se aude sioptindu-se :

.Pasu înainte si la munca" ? Se mergemu dara, se mergemu la templul u mun­

cei, pe care astadi cooperatorii lu-deschidu la noi. Mai înainte inse ve rogu : dati-mi dorulu inimei vòs­tre^ dati-mi si aventulu vostru, alu tuturorn, pentru-ea in numele acestui orasiu se potu dice :

„Pre geniulu muncei, scumpa Românie, „Iaşii 'lu saluta cu doru si mândrie.

Traiesca Romani'a! Traiesca Regele si Regin'a! Traiesca societatea cooperatoriloru! Se mergemu fratiloru."

Dupa acest'a in sunetulu musiceloru si in stri­gatele pline de entusiasmu ale publicului asistentu, cortegiulu a pleeatu spre localuln expositiunei in mo-dulu urmatoriu: Gendarmii calări, music'a militară, comitetulu sectiurei societăţii cu bandierele secţio­nate si unu drapelu nationalu, exposantii si membrii societatiloru invitate.

100 lăutari, cari esecutau marsiulu cooperato­riloru, si unu plutouu de gendarmi calări încheia cor­tegiulu.

Proeessiunea a urmatu strad'a mare pana la in­trarea espositiuuei.

* Higien'a poporala cu privire la satenulu romanu. Cu figuri in textu de Dr. O. Vuia, pretiulu 1 fl. Dela 10 esemplarie 1 sa dârabatu. Acest'a carte este indispensabila preotiloru invetiatoriloru si ace­lora cărturari, cari traindu la tiera n'au îndemâna mediculu.

* Comerciuln de p@ru. De cand a'a inceputu dusimani'a intre Franci'a si Chin'a, vasele ce yinu din estremulu Oriinte nu mai aducu provisiuni de peru in porturile franceze, lucru, pentru care frizerii din Marsili'a sunt forte necăjiţi.

Vasulu „lrawaddi" adusese la 28 Aug. o mare provisiune de peru din imperiulu ceresc, pe candu va­sulu „Sindch," care a sositu Vinerea trecuta, n'amai adusu nimicu. Perulu Chinezu este intrebuintiatu mai cu seama in Europ'a sudica, acestu peru e mai raru de cat celu europenu, cam aspru, insa e forţe potrivitu pentru italieni, Spanioli si Provensali din caus'a coldrei sale negre In Marseille se lucreza in fiecare anu 80000 de chilograme de peru, din acestea 40000 vinu din Chin'a, 22000 din Itali'a, 1347 din Cochinchin'a, 2000 din Indi'a, etc.

* Colorea cugetariloru. — In acestu mementu se afla intr'unu spitalu germanu untt nevrosiacu, care pare ca este inzestratu de o vedere estraordinaria. Acest individu vede o lumina albastra redicandu-se d'asupra frunţii personeloru, cari se afla in fati'a lui, când aceste persane si-concentreza lucrarea loru in­telectuala asupra unui subiectu 6re-care, altminterea disu cand cugeta mnltu. S'au făcut speriintie in acesta privintia, si de câte ori persanele puse in fati'a lui au inceputu se cugete, acest vediatoriu estraordinariu vede in giurulu capului loru lumin'a cugetării, care dice câ este albastra, seau putienu violeta. P6te câ intr'o di se va pote" ajunge cu ajutoriulu inatrumen-teloru de observatiune, a recunâsce natur'a cugetării cui-va! In acea di, cea ce se numesce civilisatiune va fi la sfersitulu seu.

C o n c u r s e * l In sensulu decisului ven. Consist, dto Arad 3/15 \ Septemvre a. c. Nr. 2629 B. se escrie concursu pea-) tru ocuparea postului de capelanu pe langa parochulu i veteranu Ioanu Popoviciu la parochi'a din lancahid \ cu filialulu Cheu, protopresb. B. Comlosiu, comitatulu

Anula VVIL B I S E R I C A si S C O L A Ş l »

Torontalului, cu termina pana in 28 Octomvre »f. v. in care di ai alegerea se va efeptui. Parochi'a e de st II—8» classa.

Emolumintele : a) Vf parte din V, de jngeru in-tra si din y g estravilanu pamentu gradina, b) y, parte din sesiunea parochiala de 30 jugere pamentn ara­toria si 3 jugere calcatura c) 1 / i parte din tòte ve­nitele stolari dela 190 de case d) l / t parte in natura grâu birnlu parochialu usuatu dela 35 sesiuni de pa­mentu si 60 case.

Doritorii de a ocupa aceatu postu sunt obligaţi a-si trimite şupliceie loru iu sensulu reguleloru esis-tînte, adresate Comitetului parochialu, concerninte la Vine. Sierbanu in B.-Comlosiu comitat. Torontalu pana la 23 Octomvre st. v.

Concurenţii au de a-se presenta in biserica in vr'o dumineca ori serbatóre, in intervalulu indicata spre a-si aretâ desteritatea s'a scientitica, cantare si tipicu.

Iancahid, in 14 Sept. v. 1884. Comitetulu parochialu.

în contielegere cu mine V i n c e n t i u S i e r b a n u , protop.

Conforma ordinatiunei Ven. Senatu scol. din Caransebesiu de dto 4 Maiu a. c. Nr. 245 se escrie concursă pentru îndeplinirea statiunei invetiatoresci romane confesiunale din Solciti'a, cottnlu Temisiului, protopresbit. Versietiului, cu terminu de alegere pe 28 Octomvre st. v. 1884.

Emolumintele sunt : a) In bani gata 300 fi. v. a. b) spese la conferintiele invetiatoresci 10 fl. c) spese pentru scripturistica B fl. d) 6 orgii de lemne, din care are a-se incaldi si scóla e) cortelu libera si gradina de legumi y 4 de jugera f) 2 jugere de pa­mentu aratoriu g) dela inmormentari a 20 cr.

Dela recureuti se cere sè se presinte in vre-o dumineca ori serbatóre la s. biserica spre a-3i aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Recursele instruite in sensulu stat. org. bi* a« dresate Ccomitetului parochialu, se le substérna P. On. Domnu I o a n e P o p o v i c i u protopresb. in Mercin'a per Varadia. /

Solciti'a in 12 Sept. 1884T Comitetulu parochialu.

In contelegere cu protopresb. tractualu.

Se escrie concurau pe staţiunea invetiatoresca din Muram', cu terminu de alegere pe 7/19 Octomvre a. c.

Emolumintele anuali sânta: 162 fl. 30 cr. 60 meti de grâu, 8 orgii de lemne, pamentu 4 jugere, pausalulu de scrisu 5 fl., 6. fl, pentru conferintie, cuar-tiru liberu si gradina intravilana.

Recursele adjustate conformu prescriselora sta­tutului organicu si cu Testamoniulu din limb'a ma­ghiara, se se sabsterna subscrisului inspectoru de sc61e in Szecsdny per Vinga.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: losiffu « r a d i n a r i u m. p. insp. scol.

Se escrie concursă pentru staţiunea invetiato­resca provisorie din comun'a Saravotla, comitatul To* rontalului cu terminu de alegere pe diu'a de 14 Octom­vre in carea di se va tienea si alegerea.

Emolumintele sunt 300 fl. v. a. 2 stângini de lemne si pae de ajuns pentru a încadi scol'a si cortelulu, 2 lantie pament aratoriu, 10 fl. v. a. Scripturistica

si purtarea prolocolulni siedintieloru. B fl. pentru con­ferintie, dela inmormentari taesa de BO cr. cortelu libera cu doue chilii, cuina, cămara si carte destula de mare, insemnandu carnea dela purtarea si acomodarea ale­sului fatie cu St'a Biserica si modalitatea ca copil asii va aternâ si definitiv'a întărire.

Aspiranţii la acestn posta se indatoreâia in rea-timpulu de susu pusu a-se infatiosa in una din dumineci in St'a Biserica, aratandu-si desteritatea in cantu ai tipica.

Recursurile adjustate conform prescriselora Sta­tului Organicu se se substerna celu multn pana in & Octomvre anal cur. stil. vechiu subscrisului presidinte.

Comitetulu Scolariu. Constantin Olariu.

Cn scirea si învoirea Dini Mita D o l g a m. p. ispee. scolariu.

Pe staţiunea invetiatoresca vacanta la sc&Pa nóaa in Sefeusîu-Cighirel, ae escrie cuncursu ca termina de alegere 7 Octomvre st. v.

Emolumintele suntu: in bani gât'a 250 fl. v. a. unu patrariu pamentn, 8 orgii de lemne din care ae in caldi esce si scól'a, cuartiru si gradina.

Recursele adjustate conformu prescriselora sta­tutului organicu bisericescu si regulamentului sco­lara, au a-se adresa Onor. comitetu parochialu si a se tramite D. P. T. Plorianu Monti'a inspectoru cer-cualu de scóle in Sicul'a pr. B-Iueu si a-se presenta in vre-o Dumineca ori serbatóre la biseric'a din loca spre a-si aretâ desteritatea in cantari si tipico.

Seleusiu-Cighirelu' la 11 Septembre 1884. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine F l o r i a n n M o n t i a m. p. inapec seoL.

Pentru deplinirea definitiva a statiunei invetia­toresci din opidalu Vascau-Baresti, eu termina pe 39 Septemvre v- a. e.

Emolumintele snnt : 1. 130 fl. delà comun'a bisericésca. 2. 32 fl. dela mărit, dominiu eppescu rom. catk. 3. 10 cabale de bucate, grâu si cueurudiu. 4. 10 stangeni de lemne. 5. 4 holde de pamentn. 6. Cuartiru cu gradina. Recurenţii vom avé a-si trimite petitiunile sale

instruite cu documentele necesarie, si adecă testimo­niu de calificatinne si documentai despre cunoscintia limbei magiare pana la 29 Sept. a. c. intitulate co­mitelui parochiala gr. or. din Vaseou-Baresei la sub-scrisulu protopopu iu Beiesiu.

Data in Beinaiu la 2 Sept. y. 1884. in contielegere cu comitet, parochiala concerninte.

Vasiliu Papu m. p. profc insp. cer. de soole.

Se escrie concurau pentru staţiunea invetiato­resca vacanta din comun'a Toraea (Tornya) Cottulu Ceanadului, protppiatulu Aradului cu termina de ale­gere 30 Septembre (12 Octobre) a. c.

Emolumintele anuali suntu: 1) 200 fl. v. a. 2) 3y s jugere pamentu estravilanu de 1 classa. 3) 2 orgii de lemne pentru invetiatoriu. — pentru incal-ditulu ac61ei comun'a, da paie, cate vor fi de lipsa.— 4) Servitoriula de incalditu ai maturarea scalei 8 fl. — Scripturistic'a B fl. v. a. pentru conferintia daca va partecipâ 10 fl. Cuartiru cu 2 chilii si gradina de legume.

320 B I S E B I C 'A si S C O L 'A Anulu VIII.

Recurenţii voru avă a-si tramite petitiunile sale adjustate conforma dispusetiuniloru stat. org, pana la 28 Sept. st. v. la subscrisulu insp. in Sieitinu.

Sieitinu 3/15 Sept. 1884. in contielegere cu comit, paroch. din Tornea.

Teodoru Popovwiu m. p. inspect. cere. de sooie*

Dedrece la primuln concursă na s'a insinuaţii sici una recnrinte, asia se escrie de nou concursă pe staţiunea invetiatoresca dela scol'a din Tautiu, cu ter­mina de alegere pe 30 Septemvrie st. v. 1884.

Emolumintele suntu : 1 In bani gafa Împreuna cu depntatulu 220fl v.a. 2. Dela inmormentari mari 50cr. dela inmormen-

tari mici, unde va fi poftitu 30 cr. 3. Pentru incalditulu scalei si locuintiei invetia-

toriului 11. orgii de lemne. 4 Pentru conferintia 7 fl. 50 cr. Dela recurinti se recere: a) Se fie preparandi absoluţi cu testimoniu de

enalificatiune precum si din limb'a magiara. b) Dela acei individi, carii au fostu deja in func-

tâune se recere atestatu de moralitate dela officiulu parochialu, vidimatu de inspectorulu concerninte si se-si trimită recursurile loru Domnului inspectoru eercualu de sc61e Florianu Montia in Sicul'a, per B. Ineu, apoi in vreo Dumineca ori serbatore a se presentâ in Biserica pentru a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Tautiu in 4. Septemvrie 1884. Comitetulu parochialu.

In conteelegere cu mine: F l o r i a n u Montia insp. scol.

Pe bas'a ordinatiunei consistoriali dto 17. Au gostu a. c. Nr. 845. Se escrie cbneursu pentru ur-matoreie staţiuni invetiatoresci:

1 Roitu, cu emolumintele anuale a) in bani 145 fl. b) 15 cu bule de grâu c) 4 orgii de lemne, d) 2 orgii de paie, e) pamentu estravilanu de 600° D f) maci-natu de bucate in trei renduri la anu, — cuartiru in matura cu gradina de legumi de 700° n si veniturile cantorali termin ulu alegerei 23 Septemvre a. c.

2, LupoPa. a) in bani gata 60 fl. b) 10 cubule de bucate, c) 2 mesuri de fasole, d) 8 orgii de lemne, ») 100 porţii de fenu, — cuartiru in natura cu gra­dina de legumi si veniturile cantorali, terminuiu ale­gerei 30 Septemvre a. c.

Doritorii "de a ocupa vreuu'a dintr'aceste sta­ţiuni suutu poftiţi a-si tramite recursurile adjustate conforma prescriseloru statutului organicu subsemna­tului comisariu consistorialu Oradea-mare (Nagyvârad) pana la terminuiu de alegere.

Petru Suciu m. p. comisaria consistoriala.

Din lipsa de recurenţi se escrie concursă de nou conform in altei ordinatiuni Consistoriale ddto 1 Sep­temvre a. c. Nr. 520 Scl. si a decisului luatu insie-dinti'a comitetului parochialu, pentru ocuparea postu­lui de invetiatoriu, la sc61'a confesionala rom. gr. or. din Basesci, dieces'a Caransebesiului, Protopresvitera-tulu Făgetului.

Emolumintele sunt: in bani gafa 300 fl. v. a. din carii este a-se cumpera si aduce lemnele pentru inealzitulu seoiei, 5 fl. v. a. pentru conferintie, 5 fl.

v. a. pausialu scripturistica, cortelu liberu, si gradina de 3U j u g e r Q , pentru legumi, si */* jugeru estravilanu.

Doritorii de a ocupa acestu postu, au se substearna petitiunile lor provediute cu documintele neeesarie con­form prescriseloru statutului organicu bisericescu, pana la 28 Octomvre a. c. st. v. si adresate comitetului pa­rochialu, ale trimite esmisului consistorial Ioan Velo-van paroch in Brazovd post'a ultima Kottova. Diu'a de alegere s'a defige pe 28 Octombre a. c. st. v.

Basesci, in 9 Septembre 1884 Comitetulu parochialu

In contielegere cu mine: I o a n V e l o v a n paroch si esmisu consist

De 6rece la primulu concursu nu s'a insinuatu nici unu recurinte, asia se escrie de nou concursu pe postula de capelanu pe lan ga nepotinciosulu preotu Ioan Ra-dulescu din comun'a Dragsina, protopresvit. Jebelului cu terminu de concurare pana la 14 Octobre a. o. st. t.

Emolumintele impreunate cu acestu posta sunt: a) 1 / z parte din un'a sesiune par. comasata de

clasa 1-a. b) 73 parte din t6te venitele stolari dela 112

familii. e) 7s parte din birnlu par. si adecă: 84 case

dau 7 4 &ra 28 case dau cate 5 oche de bucate parte grâu parte cucuruzu.

Doritorii de a competa la acestu postu au a-si tri-mete suplicele de concursu instruate conform stat. org. si regulamentului pentru parohii, protopresb. district. Alesandru Ioanoviciu in Jebelu pana la terminuiu susu indicatu — Recurenţii sub durat'a concursului au a se presentâ in S. biserica in vr'o Dumineca seu'serbato-re spre a si aretâ desteritatea in cantu si tipica.

Comitetulu parochialu. Dragsina, in 9 Sept. 1884.

In contielegere cu protop, traotualu.

Pentru ocuparea postului invetiatorescu la scol'a confes. gr. or. rom. din comun'a Dabos, protopresb. Jebelului se escrie concursu cu terminu de concurare pana la finea lui Octomvre a. o. st. v.

Emolumintele sunt: In bani gafa 73 fl. pentru sare 6 fl. pentru clisa 36 fl. pentru lumini 10 fl. 9 stenjeni de lemne din care are a-se incaldi si scdl'a, 20 meti de grâu, 20 meti de cucuruzu, l 1 / , jugeru de pamentu aratoriu, 1 / 2 jugeru de fenu, pentru confe­rinţe 8 fl. si cortelu liberu cu 1 jugeru de gradina.

Doritorii de a ocupa acestu postu sunt poftiţi a-si trimite recursele instruate in sensulu stat. org. protop. districtulu. Alesandru Ioanoviciu in Jebelu pana la terminuiu sus indicata.

Dubos, in 9 Septembre 1884. Comitetulu parochialu

In contielegere eu protop. district.

I Subscrisulu am on6re a aduce la cunoscin-\ ti'a onoratului publicu, cumcâ

eancelari'a mea advocatiala l pana aci condusa in Bogsi'a-montana, o-am stra­ja mutata la A r a d u pe strad'a Kossuth Nr. 68. I Demetriu Antonescu, m. p. ) advocata in legile cirile si cambiali.

Tipariulu si editur'a tipografiei diecesane din Aradu. — Redactoru respundietdriu : AUGUSTIN HAMSEA.