a l oo r a º u lu i issn -...
TRANSCRIPT
aall oorraaººuulluuiiSSee ddiissttrr iibbuuiiee ggrraattuuii ttNNrr.. 1122 // 22001166
c
m
y
k
ISSN - 1582-4942
BBiirroouull VVeenniittuurrii vvãã iinnffoorrmmeeaazzãã!!
CCaalliittaatteeaa aappeeii eessttee mmoonniittoorriizzaattãã
ccoonnssttaanntt!!
Sezonul rrece ■■ pagina 3
■■ pagia 3
Biserica Ortodoxã îi prãznuieºte pe SfântulVasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul ºi peSfântul Ioan Gurã de Aur în fiecare an pe 30 ia-nuarie. La sfârºitul secolului al XI-lea în Cons-tantinopol se iscase o mare disputã vis-a-vis decare dintre aceºti trei sfinþi este mai mare.Trecând câþiva ani, cei trei sfinþi au început sã ise arate pe rând episcopului Evhaitelor, SfântulIoan Mauropous. Totuºi, în anul 1084 toþi ceitrei sfinþi i se aratã împreunã.
Sfântul Vasile cel Mare s-a nãscut înCezareea Capadociei într-o familie credin-cioasã, care îl slujea pe Dumnezeu, astfel cãpãrinþii au putut sã ii ofere o educaþie creºtinãaºa cum nu prea se întâlnea în acele vremuri.La început învaþã de la tatãl sãu, rectorulVasile, apoi decide sã meargã la Constan-tinopol ºi în cele din urmã la Atena, acolo undeîl va avea coleg ºi prieten foarte apropiat peSfântul Grigore de Nazianz dar ºi pe IulianApostatul, care va deveni ulterior împãrat. Lavârsta de 25 de ani, se întoarce în oraºul natalºi este botezat. De asemenea, împarte avereasa celor sãraci ºi intrã în monahism în anul355. În perioada petrecutã în cadrul bisericii,împreunã cu Grigore de Nazianz, alcãtuiesc oculegere care povesteºte în detaliu frumuseþeavieþii spirituale. Aceastã carte se numeaFilocalia – iubire de frumos. În 364 acesta estehironit preot, iar 6 ani mai târziu devine episcop
al Cezareei Capadociei.Sfântul Grigore de Nazianz, cunoscut ca
fiind unul dintre „pãrinþii capadocieni” s-a nãs-cut în apropierea cetãþii Nazianz, în oraºulArianz. Acesta provenea dintr-o familie de aris-tocraþi însã decide ca în anul 379 sã plece laConstantinopol unde va þine cinci Cuvântãriteologice pentru a cinsti Sfânta Treime. Datoritãacestor Cuvântãri, ulterior va primi numele de„Teologul”. Datoritã cuvântãrilor sale, SfântulGrigore de Nazianz este renumit pentru talen-tul sãu oratoric de care a dat dovadã ºi pentrucunoºtinþele sale vaste de retoricã. Tocmai prinacest lucru, Sfântul Grigore a reuºit sã demon-streze faptul cã, cultura creºtinã nu este cunimic inferioarã culturii pagâne.
Sfântul Ioan Gurã de Aur este considerat decãtre majoritatea creºtinilor ca fiind cel maiimportant membru al ºcolii din Antiohia, oraºcare a primit numele de „Podoaba Orientului”încã de pe vremea împãratului Alexandru celMare. Contribuþia adusã de cãtre Sfântul Ioaneste reprezentatã de crearea unor canoaneprecise, „taina cea mai presus de fire ºiînþelegere” care este mereu prezenta în cadrulSfintei Liturghii, când Mântuitorul nostru IisusHristos s-a jertfit cu adevãrat pentru noi.Cunoscut ca unul dintre cei mai importanþi ora-tori ai timpului, Sfântul Ioan a primit titlul de„învãþãtor ºi sacerdot universal”, iar pentru
toate contribuþiile sale i-a fost dat numele deHrisostom, tradus ca ºi Gurã de Aur.Majoritatea preocupãrilor sale se axeazã peactivitatea pastoralã ºi pe exegeza biblicã.
Semnificaþia acestei sãrbãtori estereprezentatã de jertfa transcendentalã adusãde cãtre credincioºi lui Dumnezeu, dar ºi jert-fele provenite din eforturile sale morale, spiri-tuale sau fizice, care trebuiau sã fie permanentînaintea Domnului.
AAtteennþþiiee!! AAtteennþþiiee!! AAvveeþþii llaa
ddiissppoozziiþþiieeuunn nnuummããrr
ddeeTTeellVVeerrddee!!
Primãria Pucioasavã pune la dispoziþienumãrul de telefon tipTelVerde (gratuit) -00880000 880000 332266, princare puteþi sesizaprobleme cu care seconfruntã oraºul sauputeþi propune mãsuride îmbunãtãþire a ac-tivitãþii administrative.
CCoolliinnddee mmiinnuunnaattee aauu rrããssuunnaatt,, îînn lluunnaa DDeecceemm--bbrriiee,, îînn iinncciinnttaa PPrriimmããrriieeiiPPuucciiooaassaa.. PPrreeººccoollaarriiii ººiieelleevviiii uunniittããþþiilloorr ddee îînnvvããþþãã--mmâânntt aauu aadduuss mmaaii aapprrooaa--ppee mmaaggiiaa CCrrããcciiuunnuulluuii ººiiaauu ffoosstt rrããssppllããttiiþþii ccuu rrooppoo--ttee ddee aappllaauuzzee ººii ddaarruurrii..GGllaassuurrii ccrriissttaalliinnee aauubbuuccuurraatt ssuufflleetteellee ttuuttuurroorrcceelloorr ccaarree aauu pprriimmiitt ccuueemmooþþiiee ººii bbuuccuurriiee vveesstteeaacceeaa bbuunnãã aa NNaaººtteerriiiiDDoommnnuulluuii IIiissuuss HHrriissttooss..VVãã mmuullþþuummiimm ttuuttuurroorrcceelloorr ccaarree,, îînn aacceessttee zziillee,,nnee--aaþþii ttrreeccuutt pprraagguull!! LLaa MMuullþþii AAnnii!!
Sfinþii TTrei IIerarhi: VVasile ccel MMare,Grigorie TTeologul ººi IIoan GGurã dde AAur
LA MULÞI ANI, TUTUROR SÃRBÃTORIÞILOR! SÃ AVEÞI PARTE DE ZILE SENINE, FERICIRE,
SÃNÃTATE ªI BUCURII NENUMÃRATE ALÃTURIDE CEI DRAGI SUFLETULUI!
Primãria PPucioasa aa pprimit nnumeroºi ccolindãtori!Primãria PPucioasa aa pprimit nnumeroºi ccolindãtori!
■■ pagina 5
BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
pagina 2
HOTÃRÂREPrivind: Aprobarea numãrului de asistenþi
personali ai persoanelor cu handicap grav ºi anumãrului de indemnizaþii pentru anul 2017.
HOTÃRÂREPrivind: Cesionarea contractului de închiriere
nr. 27276/05.12.2012, ce are ca obiect închiri-erea terenului în suprafaþã de 6 mp pentruamplasarea unui chioºc de difuzare a presei,carte ºi papetãrie, situat în oraºul Pucioasa, str.Fântânelor colþ cu Aleea blocurilor de la I. I.IONIÞÃ MARIAN RELU la S.C. NIMA PRESSCONSULTING SRL.
HOTÃRÂREPrivind: Casarea unor mijloace fixe din cadrul
Spitalului Orãºenesc Pucioasa, conform central-izatorului anexa nr. 1.
HOTÃRÂREPrivind: Constituirea comisiilor privind
scoaterea din funcþiune în vederea casãrii aunor mijloace fixe din cadrul SpitaluluiOrãºenesc Pucioasa.
HOTÃRÂREPrivind: Scoaterea din funcþiune în vederea
casãrii a unor active fixe din cadrul SpitaluluiOrãºenesc Pucioasa.
HOTÃRÂREPrivind: Declararea ap. nr. 17, bl. 1 ANL, str.
Rândunelelor, drept locuinþã de necesitate ºi
repartizarea acestei locuinþe, doamnei DenteAlina Luminiþa.
HOTÃRÂREPrivind: Declararea camerei nr. 9, bl. Omnia,
str. Fl, Popescu, drept locuinþã de necesitate ºirepartizarea acestei locuinþe, domnului SAMFIRDAVID.
HOTÃRÂREPrivind: Aprobarea cheltuielilor aferente
navetei cadrelor didactice ºi personalului didac-tic auxiliar.
HOTÃRÂREPrivind: Reorganizarea comisiilor pe princi-
palele domenii de activitate pe întreaga duratã amandatului Consiliului Local al oraºuluiPucioasa.
HOTÃRÂREPrivind: Validarea mandatului de consilier
local al doamnei Arjan Laurenþia
HOTÃRÂREPrivind: Rectificarea bugetului local pe anul
2016.
Hotãrâri aale Consiliului LLocal PPucioasa
- ººeeddiinnþþaa oorrddiinnaarrãã ddiinn 2222..1122..22001166 -
- Întocmirea actului de deces seface la serviciul public comunitarlocal de evidenþã a persoanelorsau, dupã caz, de ofiþerul de starecivilã din cadrul primãriei unitãþiiadministrativ-teritoriale în a cãreirazã s-a produs decesul.
-- DDeeccllaarraaþþiiaa ddee ddeecceess ssee ffaaccee îînntteerrmmeenn ddee 33 zziillee ddee llaa ddaattaaîînncceettããrriiii ddiinn vviiaaþþãã aa ppeerrssooaanneeii..
- În cazul în care decesul nu afost declarat în termen, întocmireaactului de deces se face cu apro-barea Parchetului.
- Când decesul se datoreazãunei sinucideri, unui accident saualtor cauze violente, precum ºi încazul gãsirii unui cadavru,declararea se face în termen de48 de ore, socotit din momentuldecesului sau al gãsirii cadavrului.
❉❉ Acte nnecesare:
11.. CCEERRTTIIFFIICCAATTUULL MMEEDDIICCAALLCCOONNSSTTAATTAATTOORR AALL DDEECCEESSUU--LLUUII;;
22.. AACCTTUULL DDEE IIDDEENNTTIITTAATTEE AALLDDEECCEEDDAATTUULLUUII;;
33.. LLIIVVRREETTUULL MMIILLIITTAARR SSAAUU,,DDUUPPÃÃ CCAAZZ,, AADDEEVVEERRIINNÞÞAA DDEERREECCRRUUTTAARREE AA CCEELLUUII DDEECCEE--DDAATT;;
44.. CCEERRTTIIFFIICCAATT DDEE NNAAªªTTEERREEDDEECCEEDDAATT;;
55.. CCEERRTTIIFFIICCAATT DDEECCÃÃSSÃÃTTOORRIIEE DDEECCEEDDAATT;;
66.. FFOOTTOOCCOOPPIIAA AACCTTUULLUUII DDEEIIDDEENNTTIITTAATTEE AALL DDEECCLLAARRAANNTTUU--LLUUII..
ÎÎNNTTOOCCMMIITT,,IInnssppeeccttoorr SSttaarree CCiivviillãã,,
JJeeccuulleessccuu RRaalluuccaa
BBIIRROOUU SSTTAARREE CCIIVVIILLÃÃDECEMBRIE 22016
NNAAªªTTEERRIIMORÃRESCU SEBASTIAN – 5.12.2016, OLARU NICHOLAS-ANDREI
- 5.12.2016, SAMOILÃ ANTON-ANDREI - 25.11.2016, DOBRESCU RADU– 19.12.2016.LE DORIM MULTÃ SÃNÃTATE!
CCÃÃSSÃÃTTOORRIIIIMANEA ION-ADRIAN ªI CHIRICÃ IOANA - 17.12.2016, POPA MIHAIL
ªI NICOLAE MIHAELA-LAURA - 22.12.2016, MORARU CÃTÃLIN ªITEODORESCU ANA-MARIA – 27.12.2016, TEODOROIU RADU ªIBUNESCU ANA-MARIA – 28.12.2016, CHIRAN VALENTIN ªI SOLOMONLENUÞA - 30.12.2016.LE DORIM CASÃ DE PIATRÃ!
DDEECCEESSEEDRAGOMIR POLIZU – 61 ANI, MIHÃLCESCU STANA – 83 ANI,
MÃGUREANU GEORGETA – 69 ANI, DINU VIOREL – 66 ANI, BARBUVALERIA – 72 ANI, CREÞA PARTENIE – 85 ANI, CONSTANTIN ION- 69ANI, DUÞÃ CORNELIU – 62 ANI, TOPORÃSCU IOAN – 76 ANI, ANDREIELENA – 79 ANI, TEODORESCU GHEORGHE – 94 ANI, FLORESCUCONSTANTIN - 86 ANI, MAVRODIN ION - 72 ANI, BUªCÃ ANDREI – 78ANI, MÃNOIU MARIA – 78 ANI, SAVU GHEORGHE – 91 ANI, MATEI ION-89 ANI, BUDA AUREL – 79 ANI, FOLEA FLOAREA – 72 ANI, MÃNICAMARIA – 82 ANI.DUMNEZEU SÃ-I ODIHNEASCÃ!
AAccttee nneecceessaarree îînn vveeddeerreeaaîînnrreeggiissttrrããrriiii ddeecceessuulluuii
BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
Buletin dde iinformare
PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaaall oorraaººuulluuii
Primãria Pucioasa - telefon: 0245.232.277; fax: 0245.232.276 Tipãrit la Tipografia ARTPRESS
pagina 3
PPrriinn HHCCLL nnrr.. 119999//22001166 aauu ffoosstt aapprroobbaattee iimmppoozziitteellee ººii ttaaxxeellee llooccaallee ppeennttrruu aannuull ffiissccaall 22001177 îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu pprreevveeddeerriillee lleeggiiii nnrr.. 222277//22001155 pprriivviinndd CCoodduull ffiissccaall,, ccuu mmooddiiffiiccããrriillee ººii ccoommpplleettããrriillee uulltteerriiooaarree..AAssttffeell,, îînn aannuull 22001177 ccootteellee,, vvaalloorriillee iimmppoozzaabbiillee,, nniivveelluurriillee iimmppoozziitteelloorr ººii ttaaxxeelloorr llooccaallee,, ttaaxxeellee ssppeecciiaallee rrããmmâânn llaa aacceelleeaaººii vvaalloorrii ssttaabbiilliittee pprriinn HHCCLL nnrr.. 114400//22001155 ppeennttrruu aannuull 22001166,, ccuu eexxcceeppþþiiaa ttaaxxeeii ddee ppaarrccaarreeaauuttoottuurriissmm,, ttaaxxãã ccaarree ss--aa mmooddiiffiiccaatt ddee llaa 7700 lleeii//lluunnãã//aauuttoovveehhiiccuull llaa 4400 lleeii//lluunnãã//aauuttoovveehhiiccuull,, aa ttaaxxeeii ssppeecciiaallee ddee ppaarrccaarree ppeennttrruu ppeerrssooaanneelleeffiizziiccee ddee llaa 112200 lleeii llaa 9900 lleeii//lloocc ddee ppaarrccaarree,, iiaarr uurrmmããttooaarreellee ttaaxxee ssppeecciiaallee aauu ffoosstt eelliimmiinnaattee:: ttaaxxaa ddeebbllooccaarree rrooþþii,, ttaaxxaa vviiddeeoo,, ttaaxxaa ffoottoo ººii ttaaxxaa ooffiicciieerree ccããssããttoorriiee îînn zziilleellee ddee ssââmmbbããttãã,, dduummiinniiccãã ººii ssããrrbbããttoorrii lleeggaallee..PPrreecciizzããmm ccãã tteerrmmeenneellee ddee ppllaattãã îînn aacceesstt aann aauu ssccaaddeennþþãã llaa ddaattaa ddee 3311 mmaarrttiiee,, rreessppeeccttiivv 3300 sseepptteemmbbrriiee,, iiaarr ppeennttrruu ppllaattaa iinntteeggrraallãã aa ttaaxxeelloorr ººii iimmppoozziitteelloorr ppâânnãã llaa pprriimmuull tteerrmmeenn 3311 mmaarrttiiee ssee aaccoorrddãã bboonniiffiiccaaþþiiee ddee 1100%%..
ªªEEFF BBIIRROOUU VVEENNIITTUURRII,,EECC.. GGAABBRRIIEELLAA SSOOLLOOMMOONN
ÎÎNNAAIINNTTEEAA SSEEZZOONNUULLUUII RREECCEE*ASIGURAÞI - VVÃ UURMÃTOARELE
MATERIALE:-sare pentru topirea gheþii pe trotuar ºi
cãile pe care circulaþi în gospodãria dum-neavoastrã;
-nisip pentru a îmbunãtãþi tracþiunea;-unelte de îndepãrtare a zãpezii.DDaaccãã llooccuuiiþþii llaa ccaassãã aassiigguurraaþþii--vvãã ccãã
aavveeþþii ssuuffiicciieenntt ccoommbbuussttiibbiill ddee îînnccããllzziirree..IIzzoollaaþþii--vvãã ccaassaa ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree tteerrmmiiccººii iinnssttaallaaþþii--vvãã jjaalluuzzeellee ssaauu aaccooppeerriiþþii--vvãã ffee--rreessttrreellee ccuu mmaatteerriiaall ppllaassttiicc..
Pregãtiþi-vvã aautoturismul, aastfel:-acumulatorul ºi sistemul de aprindere
trebuie sã fie în stare foarte bunã iar bor-nele bateriei curãþate;
-asiguraþi-vã cã nivelul antigelului estesuficient pentru a evita îngheþarea;
-asiguraþi-vã cã sistemul de încãlzire ºidezgheþare funcþioneazã eficient;
-verificaþi sistemul de acþionare alºtergãtoarelor de parbriz asiguraþi un nivelcorespunzãtor de lichid de curãþare;
-asiguraþi-vã cã termostatul funcþio-neazã corespunzãtor;
-verificaþi funcþionarea farurilor ºiluminilor de avarie;
-verificaþi dacã existã fisuri în sistemulde eºapament, reparaþi-le sau înlocuiþi-ldacã este necesar. Inhalarea monoxiduluide carbon este letalã;
-verificaþi nivelul ºi densitatea uleiului.Uleiurile grele coaguleazã mai mult la tem-peraturi joase ºi nu sunt la fel de lubrifi-ante;
-folosiþi anvelope pentru zãpadã ºidotaþi-vã cu lanþuri antiderapante;
-pregãtiþi-vã sã utilizaþi combustibiladecvat sezonului ºi verificaþi filtrul de aer;
-þineþi apa departe de sistem utilizândaditivi ºi menþinând plin rezervorul de gaz.
PE TTIMPUL SSEZONULUI RRECE:-ascultaþi la radio, televiziune, buletinele
meteorologice ºi informaþiile autoritãþilorlocale responsabile cu gestionarea situaþi-ilor de urgenþã;
-mâncaþi regulat ºi beþi lichide, dar evi-taþi excesul de cofeinã ºi alcool;
-evitaþi sã vã extenuaþi când curãþaþizãpada depusã. Efortul fizic în condiþii defrig extrem poate cauza un atac de inimã.Înainte de a ieºi afarã pentru a face efortfizic este necesarã o încãlzire a organis-mului;
-fiþi atenþi la semnele de îngheþ.Acestea includ pierderea simþurilor ºiculoarea albã a vârfurilor degetelor de lamâini, de la picioare, urechilor ºi nasului.Dacã observaþi astfel de simptome, solici-taþi imediat ajutor medical;
-fiþi atenþi la semnele de hipotermie.Acestea includ frisoane incontrolabile,pierderea memoriei, dezorientare, inco-
erenþã, exprimare neclarã, somnolenþã ºiepuizare aparentã. Dacã observaþi astfelde simptome, duceþi victima într-un spaþiucãlduros, îndepãrtaþi-i hainele umede,încãlziþi-i mai întâi partea centralã a corpu-lui ºi, dacã victima este conºtientã, admi-nistraþi-i bãuturi calde non alcoolice.Solicitaþi ajutor medical cât mai urgentposibil;
-economisiþi combustibilul pentruîncãlzit, dacã este necesar, menþinândtemperatura în casã mai redusã decât înmod normal. Închideþi temporar alimenta-rea cu cãldurã în anumite camere;
-utilizaþi autoturismul, numai dacã esteabsolut necesar. Dacã trebuie sã con-duceþi, luaþi urmãtoarele mãsuri: circulaþidoar ziua, niciodatã singur, ºi anunþaþicunoºtinþele despre programul dumnea-voastrã;
-folosiþi drumuri principale evitaþi dru-murile secundare considerate scurtãturi.
DDAACCÃà UUNN VVIISSCCOOLL VVÃà SSUURRPPRRIINNDDEERREE ÎÎNNMMAAªªIINNÃÃ,, LLUUAAÞÞII UURRMMÃÃTTOOAARREELLEE MMÃÃSSUURRII::
-trageþi pe dreapta. Porniþi luminile deavarie ºi agãþaþi o cârpã pe antena radioori la geam;
-rãmâneþi în autoturism pânã ce forþelede salvare vin sã vã salveze. Nu ieºiþi dacãnu vedeþi în apropiere o clãdire în care aþiputea sã vã adãpostiþi. Atenþie, distanþelesunt distorsionate de zãpada viscolitã. Oclãdire poate pãrea aproape, dar poate fiprea departe pentru a merge prin nãmeþiimari de zãpadã;
-porniþi motorul ºi sistemul de încãlzireaproximativ 10 minute la fiecare orã, pen-tru a menþine cald în interior. Când motorulfuncþioneazã, deschideþi uºor o fereastrãpentru ventilaþie. Acesta vã va protejaîmpotriva inhalãrii monoxidului de carbon.Curãþaþi periodic zãpada de pe þeava deeºapament;
-miºcaþi-vã pentru a menþine organis-mul cald, evitând extenuarea;
-nu dormiþi. O persoanã trebuie sã fietreazã, în orice moment, pentru a vedeaforþele de salvare;
-beþi lichide pentru evitareadeshidratãrii;
-aveþi grijã sã nu consumaþi bateriaautoturismului. Bateria este necesarã lamenþinerea în funcþiune a luminilor, cãlduriiºi radioului;
-porniþi lumina din interior pe timp denoapte pentru ca echipele de salvare sã vãobserve;
-dacã vã aflaþi într o zonã deschisã ºiaveþi posibilitatea, scrieþi mare pe zãpadã”SOS” pentru a atrage atenþia piloþilor caresurvoleazã zona în cãutarea dumneavoas-trã;
-dacã viscolul a încetat ºi este absolutnecesar, pãrãsiþi maºina ºi continuaþi dru-mul pe jos.
RReeffeerreenntt pprrootteeccþþiiee cciivviillããNNÃÃSSTTAASSEE CCOORRNNEELL
SSeezzoonnuull rreeccee ((tteemmppeerraattuurrii ssccããzzuuttee))
BBiirroouull VVeenniittuurrii vvãã iinnffoorrmmeeaazzãã!!
pagina 4 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
Colinde ºi clinchete cristaline de clopoþeiau rãsunat în luna decembrie în ºcoala noas-trã. Spiritul magic al sãrbãtorilor ne-a învãluitca o luminã binefãcãtoare, aducând iubire ºisperanþã. „Iubeºte ºi ajutã pe cine te ajutã ºite iubeºte. Iubeºte ºi ajutã fãrã a precugetala folosul tãu!” B.P. Haºdeu
Crãciunul este perioada bucuriei, cãcifiecare din noi dãruim iubire în toate formeleei. Cu gesturi mici ºi mari, umãr lângã umãr,mânuþã împreunatã cu o altã mânã, aducemalinare, bucurie, ºi zâmbete celor de lângãnoi ºi exersãm actul generozitãþii ºi al ome-niei.
În acest cadru de poveste, în ziua de 22decembrie 2016, elevii ºcolii au ales, ca înfiecare an sã fie voluntari. Voluntariatul estepentru elevii noºtri o modalitate de a se impli-ca, de a ajuta, de a învãþa, de a se facecunoscuþi ºi utili. În cadrul activitãþilorStrategiei Naþionale de Acþiune Comunitarã,elevii ºi cadrele didactice de la ªcoalaGimnazialã „Mihai Viteazul”, din Pucioasa,au participat la activitatea Din suflet pentru
suflet. „Cu un bãnuþ dãruit poþi cumpãracerul. Nu fiindcã cerul ar fi atât de ieftin, cifiindcã Dumnezeu este atât de plin de iubire.Dacã n-ai nici mãcar acel bãnuþ, atunci dã unpahar cu apã rece!” (Sfântul Ioan Gurã deAur)
Astfel, am continuat o tradiþie care þine demai bine de 10 ani, în care 120 de voluntariai ºcolii, coordonaþi de cadrele didactice vo-luntare, au participat la strângerea de fonduridin care au fost cumpãrate ºi formate 100 depachete cu dulciuri, fructe ºi rechizite pentru46 de beneficiari, elevi ai ªcolii „MihaiViteazul” din Pucioasa, dar ºi pentru 56 debeneficiari ai Centrului de Îngrijire ºiAsistenþã, din Pucioasa.
Pentru a aduce puþinã bucurie beneficiar-ilor, elevii însoþiþi de cadre didactice s-audeplasat la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþãdin oraº. Ajunºi în faþa celor care îi aºteptaucu nerãbdare, au cântat colinde ºi au dãruitdin inimã ceea ce au pregãtit. Elevii au fostînsoþiþi de director adjunct, prof. înv. primarPincovici Alina-Ivona, prof. Mihai Cristina,
prof. Sprinceanã Sorin.De asemenea, elevii îndrumaþi de doam-
nele învãþãtoare ºi de cãtre dna prof. dedesen Tufeanu Cornelia, au confecþionatornamente pentru bradul de Crãciun ºi felic-itãri care au fost dãruite bãtrânilor de laCentrul de Îngrijire ºi Asistenþã, dinPucioasa.
Cum orice dar are o valoare mai maredacã îþi atinge sufletul ºi dacã are valoarespiritualã, corul Angeli format din elevii vol-untari ai ªcolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” afãcut sã rãsune mesajul Naºterii Mântui-torului prin colindele strãbune cântate. Corula fost condus ºi pregãtit cu devotament decãtre dl prof. de religie Sprinceanã Sorin.
Prin gestul lor frumos, copiii au reamintittuturor cã Moº Crãciun existã ºi cã el nu arevârstã, atât timp cât aduce bucurie ºi sper-anþã celor care au cu adevãrat nevoie de ea.Important este sã ne gândim din când încând ºi la cei de lângã noi, sã arãtam cã nepasã ºi sã încercãm sã facem ceva, fãrã aaºtepta altã rãsplatã decât zâmbetul ºi
lacrimile pline de recunoºtinþã ale celor careprimesc, cãci dãruind, devii mai bogat!
CCoooorrddoonnaattoorr SSNNAACC,, pprrooff.. MMiihhaaii CCrriissttiinnaa--FFlloorriinnaa
DDiirreeccttoorr aaddjj..,, pprrooff.. îînnvv.. pprriimmaarr PPiinnccoovviiccii AAlliinnaa--IIvvoonnaa
SSppiirriitt ddee ssããrrbbããttooaarree llaa ªªccooaallaa GGiimmnnaazziiaallãã „„MMiihhaaii VViitteeaazzuull””
Aºteptãm cu nerãbdare venireazilei în care vom pleca din nou întabãrã! Aºa sunau cuvintele mãr-turisite de copiii participanþi la Ta-bãra Internaþionalã de Limba En-glezã de la Bicaz, cu ocazia reve-nirii acasã. Aceasta nu e o tabãrãoarecare, ci una magicã, plinã desurprize plãcute. În ultimii trei ani,elevii ºcolii noastre au avut noroculde a-ºi face prieteni noi, alãturi decare au lucrat în echipã ºi s-aujucat, în cadrul cursurilor atractivede limba englezã, organizate întabãra de la Bicaz, în parteneriat cuprofesori din Marea Britanie. Aufost însoþiþi de trei doamne profe-soare minunate, doamna TeotocElena – Loredana, de la ªcoalaGimnazialã „Mihai Viteazul”- Pu-cioasa, doamna Cîrnaru Elena -Raluca, de la ªcoala Gimnazialã„Ion Mareº” -Vulcana Bãi ºi doam-na Pãduraru Daniela de la ªcoalaGimnazialã „Sfântul Nicolae”- Pie-troºiþa, ce i-au fãcut sã se simtã însiguranþã, chiar dacã erau departede familiile lor. Cu lacrimi în ochiºi-au luat rãmas bun unii de la alþii,la sfârºitul zilelor de tabãrã.
Iatã câteva dintre gândurile ce-lor care au mers în tabãrã anulacesta, desprinse din jurnalul gru-pului: „În tabãra aceasta mi-au plã-cut foarte mult orele de englezã. Aufost foarte multe concursuri minu-nate. Mi-am fãcut foarte mulþi pri-eteni. Excursiile au fost frumoasepentru cã am vãzut locuri noi” (IlieRebeca); “Aceastã tabãrã m-a fãcutsã învãþ multe lucruri folositoare.Cel puþin mãcar m-am distrat câtam putut. Anul viitor sigur o sã maivin. “(Gugescu Denisa) “În aceastãtabãrã m-am simþit minunat. Celmai mult ºi cel mai mult mi-au plã-cut paintball-ul, discoteca ºi con-cursul de tenis de masã. Mesele aufost “cool”. Mi-am fãcut un prietensupervizor, pe Tomi. “(Drãgoi Raul)
Dragi prieteni, vã prezentãmcâteva dintre obiectivele turisticepe care le-am vãzut în timpultaberei de la Bicaz.
Cetatea Neamþ se aflã localiza-tã pe stânca Timuº de pe CulmeaPleºului (numitã ºi Dealul Cetãþii),la o altitudine de 480 m ºi la o înãl-þime de 80 m faþã de nivelul apeiNeamþului, aflatã la marginea denord-vest a oraºului Târgu Neamþ,din Moldova.
Cetatea a fost construitã la sfâr-ºitul secolului al XIV-lea de Petru I.A fost fortificatã în secolul al XV-lea
de ªtefan cel Mare Considerând cãCetatea Neamþ nu este suficientîntãritã pentru a rezista atacurilorinamicilor Moldovei, în rãgazul din-tre Bãtãlia de la Podul Înalt (ianua-rie 1475) ºi Bãtãlia de la Valea Albã(26 iulie 1476) el a poruncit supra-înãlþarea zidurilor cetãþii cu circa 6-7 m ºi construirea de creneluri ºiferestre înguste, prin care apãrã-torii cetãþii puteau sã supraveghezeºi sã loveascã duºmanii. Pe laturade nord a fortului muºatin s-a con-struit un zid flancat de patru bas-tioane semicirculare cu ziduri groa-se ºi rezistente, cu înãlþimi vari-abile, de pânã la 30 de metri. Acestzid a încadrat o curte exterioarã.Cetatea a fost distrusã în secolul alXVIII-lea (1718) din ordinul domni-torului Mihai Racoviþã. Restauratã,a fost inclusã pe lista monu-mentelor istorice din judeþul Neamþdin anul 2004.
Cheile Bicazului reprezintã ozonã geograficã deosebit de pitore-ascã din România, situatã în parteacentralã a Munþilor Hãºmaº, înnord-estul þãrii, în judeþele Neamþ ºiHarghita. Cheile au fost formate derâul Bicaz ºi fac legãtura între Tran-silvania ºi Moldova. Au o lungimede peste 6 km de la Lacul Roºu înamonte pânã la localitatea BicazulArdelean în aval ºi sunt strãbãtutede drumul transcarpatic DN12Ccare leagã oraºele Gheorgheni ºiBicaz.
Cheile Bicazului sunt incluse înParcul Naþional Cheile Bicazului -Hãºmaº ºi fac parte din rezervaþianaturalã Cheile Bicazului ºi LaculRoºu (2.126,53 ha)
Lacul Roºu (local cunoscut ºi
sub numele de Lacul Ghilcoº) esteun lac de baraj natural format înurma prãbuºirii unui versant dincauza cutremurului din 23 ianuarie1838, de 6,9 magnitudine, la poa-lele muntelui Hãºmaºul Mare, înapropierea Cheilor Bicazului, la dis-tanþa de 26 km de Gheorgheni, înjudeþul Harghita. În urma mãsurãto-rilor din anul 1987, s-a constatat cãlacul se întinde pe un perimetru de2.830 m, aria este de 114.676 m² ºivolumul apei care se acumuleazãeste de 587.503 m³. Lacul s-a for-mat la altitudinea de 983 m, într-odepresiune cu un climat predomi-nant subalpin. Numele sãu provinede la Pârâul Roºu care traverseazãstraturi de culoare roºie cu oxizi ºihidroxizi de fier.
Am vizitat ºi Casa memorialã a
lui Ion Creangã din Humuleºti. Esteun muzeu memorial înfiinþat în casaîn care s-a nãscut ºi a copilãrit celmai mare povestitor român, IonCreangã (1837-1889) în satul Hu-muleºti (astãzi suburbie a oraºuluiTârgu Neamþ) din judeþul Neamþ.Clãdirea este o construcþie din bâr-ne de lemn, cu acoperiº dinºindrilã. A fost locuitã pânã în 1959de descendenþii familiei Creangã,fiind restauratã în 1937 prin grija luiNicolae Iorga. Lângã muzeu, segãseºte Parcul tematic „Ion Crean-gã”, un loc în care am întâlnit per-sonaje îndrãgite din poveºtile pen-tru copii scrise de Ion Creangã.
Am traversat oraºul PiatraNeamþ, reºedinþã a judeþuluiNeamþ, cu telegondola, admirândpeisajul de sus. În partea de nord a
oraºului se ridicã muntele Cozla,care este o prelungire spre sud-esta Munþilor Stâniºoarei, munþi bogatîmpãduriþi, cu altitudinea maximãde 1531 m. Muntele Cozla areforma unei culmi alungite de la nordla sud ºi este alcãtuit din straturi demarne diferite, ºisturi argiloase,straturi bogate în fosile de peºti ºialge, reprezentate ºi la Muzeul deªtiinþe Naturale din Piatra Neamþ.Pe râul Bistriþa sunt lacurile de acu-mulare Bâtca Doamnei (255 ha ºiun volum de cca. 10 mil. mc) ºi laculReconstrucþia (10 ha ºi un volumde cca. 250 mii mc). Pe Cozla aufost descoperite în 1882 izvoare deape minerale cloruro-sodice ºi sul-furoase, recomandate în tratareaafecþiunilor digestive ºi circulatorii.
Situatã aproape de centrul ora-ºului, pe strada ªtefan cel Mare ºilângã drumul care urcã spre staþiade sosire a Telegondolei, gradinazoologicã de la baza munteluiCozla adãposteºte specii de ani-male reprezentative pentru faunaautohtonã. Vizitatorii pot admiraexemplare de urºi, lupi, vulpi, cã-prioare, cerbi ºi pãsãri. Un lucruinedit pe care îl întâlneºti aici îlreprezintã veveriþele care coboarãdin pãdurile de pe muntele Cozla,dupã hrana pe care o gãsesc lagrãdina zoologica. În interiorul par-cului se aflã ºi un bazin cu o fân-tânã artizanalã unde poþi vedeacâteva exemplare de broaºteþestoase.
RReeaalliizzaattoorrii,, pprrooff.. TTeeoottoocc EElleennaa--LLoorreeddaannaa
pprrooff.. CCîîrrnnaarruu EElleennaa--RRaalluuccaapprroodd.. PPããdduurraarruu DDaanniieellaa
RROOMMÂÂNNIIAA,, ÞÞAARRAA MMEEAA FFRRUUMMOOAASSÃÃ!!
pagina 5BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
Odatã cu scãderea temperaturiicreºte pericolul dezvoltãrii ºi multiplicãriibacteriei anaerobe ClostridiumPerfringens. Pentru a preîntâmpina pro-blemele de anul trecut, Primarul OraºuluiPucioasa - ing. Constantin Ana, a solici-tat Apelor Române, respectiv Companieide Apã Târgoviºte Dâmboviþa, sã moni-torizeze constant calitatea apei, atât laintrarea, cât ºi la ieºirea din Staþia detratare Pucioasa.
Continuãm sã vã informãm cu privirela situaþia monitorizãrii zilnice a para-metrului indicator Clostridium Perfrin-
gens, la intrarea ºi ieºirea din Staþia deTratare a apei Pucioasa. Din probele pre-levate ºi analizate pânã la aceastã datãde cãtre SC Compania de Apã TârgoviºteDâmboviþa SA, rezultã cã apa este înconformitate cu prevederile Legii458/2002 (republicatã) privind calitateaapei potabile.
Vã vom þine permanent la curent ºi vãasigurãm cã vom face tot ce ne stã înputinþã astfel încât, calitatea apei dis-tribuitã cãtre populaþie sã fie în conformi-tate cu normele legale!
PPrriimmããrriiaa PPuucciiooaassaa
Calitatea aapei eeste monitorizatã cconstant!
ÎN AATENÞIA LLOCUITORILORORAªULUI PPUCIOASA
Prin prezenta vã aducem la cunoºtinþã faptul cã, în conformitate cuHotãrârea A.D.I. nr. 191/19.12.2016, privind stabilirea ºi aprobarea cuantumu-lui taxei de habitat cu destinaþie specialã de salubrizare pentru anul 2017, art.4, pct. a ºi b, scutirile/reducerile de la plata taxei de habitat sunt valabile pe operioadã de 1 an, iar dupã expirarea perioadei prevãzute se va formula altãcerere de scutire/reducere.
UU..AA..TT.. OOrraaººuull PPuucciiooaassaa
Clubul Copiilor Pucioa-sa a fost gazda Simpozio-nului „Henri Coandã”.Evenimentul a avut locsâmbãtã, 10 Decembrie2016, ora 10.00. Invitatspecial a fost primulromân care a zburat încosmos generalul Dumitru
Dorin Prunariu, cetãþeande onoare al oraºului Pu-cioasa, membru de onoa-re al Muzeului Aviatic.Organizatori au fost profe-sorii Sandu ºi NicolaeDiaconescu, iar copiii par-ticipanþi, elevi ai cercurilorde aero-rachete.
Înfiinþat în anul 1953,cercul de Aeromodelismeste unul dintre cele maivechi cercuri de acest gendin România.
Cu un palmares impre-sionant în cei peste 60 deani, la aceastã activitates-au perindat mii de elevi.
Clubul de aeromo-delism are o pista de zborcaptiv dupã standardeF.A.I ºi mini Helioport, unparc de Aeronave reale,iar în anul 2000 CompaniaTarom a donat elevilor oaeronava A.N.24 depasageri Y R – B M C.
La Clubul Copiilor„Nicolae Mateescu” seaflã un muzeu unic în þarãºi chiar în Europa, con-strucþiile expuse fiind rea-lizate în totalitate de copii.
SSiimmppoozziioonn „„HHeennrrii CCooaannddãã”” -110066 aannii ddee llaa zzbboorruull
ssaavvaannttuulluuii rroommâânn llaa PPaarriiss
GGooggooººeelleeppuuffooaassee
IInnggrreeddiieennttee* 500 g fãinã;* 200 ml lapte;* 25 g unt gras;* 25 ml ulei:* 25 gr drojdie;* 1 ou;* 3 linguri cu zahãr;* esenþã de vanilie;* coajã rasã de la 1/2 lãmâie;* un praf de sare;* zahãr pudrã vanilat (pentru pudrat).
MMoodd ddee pprreeppaarraarreeDizolvãm drojdia în 50 ml lapte cãlduþ.
Restul de lapte îl încãlzim împreunã cuzahãrul, atât doar cât acesta sã se topeascã.Dãm deoparte, lãsãm sã se rãcoreascã ºiadãugãm esenþa de vanilie.
Într-un castron punem fãina pe care oamestecãm cu drojdia înmuiatã în lapte, oul,untul topit, praful de sare, coaja rasã delãmâie ºi laptele cãlduþ. Frãmântam aluatul
pânã când se omogenizeazã, dupã careadãugãm uleiul ºi mai frãmântãm 5-10 minutepânã se desprinde de pe pereþii vasului.Lãsãm aluatul sã creascã la cald pânã îºidubleazã volumul, cam 50-60 de minute.
Din aluatul crescut întindem o foaie de 5-6mm grosime. Tãiem gogoºile cu un paharmare (diametru 7-8cm) ºi le lãsãm sã creascãaproximativ 30 de minute, apoi le prãjim peambele pãrþi în ulei încins. Le scoatem pe unºervet de hârtie ca sã se absoarbã uleiul dela prãjit.
Dupã ce s-au rãcorit, le pudrãm cu zahãrºi le servim.
În perioada 21-22 Decembrie, Primãria Oraºului Pucioasa a organizatFestivalul Naþional de Colinde.
24 de grupuri au încântat publicul în cele 2 zile de concurs. Participanþii auurcat, rând pe rând, pe scenã ºi au colindat cu drag. Prima zi s-a încheiat curopote de aplauze, concurenþii reuºind sã aducã mai aproape spiritul sãrbãtorilorde iarnã. Emoþiile au continuat ºi a doua zi pentru celelalte 10 grupuri înscriseîn competiþie. Fiorii ºi bucuria au fost aduse de cei care au cântat ºi ne-au încân-tat!
Festival NNaþional dde CColinde,la PPucioasa!
pagina 66 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
22 Decembrie este ZiuaVictoriei Revoluþiei Române, zicare a deschis drumul spredemocraþie ºi reintegrarea þãrii înspaþiul economic, politic ºi cultu-ral euroatlantic.
La Pucioasa s-au depuscoroane de flori în memoriaeroilor Revoluþiei din Decembrie1989 ºi s-au þinut momente de re-culegere, aducându-se în acestfel un omagiu celor care ºi-ausacrificat viaþa în lupta contracomunismului.
Aceastã zi rãmâne pentruistoria poporului nostru ziua încare, cu sacrificii de vieþi ome-neºti, se înlãtura un regim totali-tar ºi se deschideau perspec-tivele pentru crearea ºi dez-voltarea unui stat democratic.
AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa
22 DDecembrie –– ZZi iistoricã,marcatã ººi lla PPucioasa!
Sunteþi în cãutarea unui loc de muncã?
VVãã ffaacceemm ccuunnoossccuuttãã ooffeerrttaa ddee aannggaajjaarree ccee nnee--aa ffoosstt îînnaaiinnttaattããddee ccããttrree SSCC NNUUBBIIOOLLAA RROOMMAANNIIAA SSRRLL..
Pentru mai multe detalii: 0731490712 / 0725721200
O tonã de hârtie reciclatã salveazãde la tãiere 15 arbori maturi.
PET-ul reciclat poate fi folosit pentrua fabrica noi produse: covoare, machete,material pentru tricouri, încãlþãminte,pulovere ºi jachete, genþi, umpluturã pen-tru haine de iarnã sau saci de dormit ºichiar jucãrii;
Sticla poate fi reciclatã la infinitdeoarece structura sa nu se deterioreazãla reprocesare.
Un cartuº de imprimantã obiºnuit sedescompune în peste 450 de ani. Deaceea, reciclare lor devine necesarã.
Bateriile conþin metale periculoase,precum: mercur, plumb, cadmiu, nichel,litiu. Aruncate necorespunzãtor ºi odatãajunse în naturã, aceste metale polueazãputernic mediul.
Se estimeazã cã pungile de plasticºi alte deºeuri din acest material, arun-cate în ocean, duc la moartea a peste 1milion de fiinþe marine anual.
Reciclarea unei singure sticle deplastic ar economisi atâta energie cât sãþinã un bec de 60W aprins timp de 6 ore.
O singurã dozã de aluminiu reci-clatã economiseºte destulã energie câtsã asigure funcþionarea unui televizorpentru 3 ore.
Becurile economice conþin mercur.De aceea, ar trebui reciclate, nu aruncatela groapa de gunoi.
Abandonat în naturã, plasticul sedescompune într-o perioadã ce variazãîntre 100 ºi 400 de ani.
Procesul de reciclare a hârtiei
genereazã cu 70% mai puþinã poluaredecât producerea hârtiei din materieprimã.
Uleiul este unul dintre cele mai marisurse de poluare a apei, un litru de uleiuzat poate contamina circa 1 milion delitri de apã. În acelaºi timp, are efect ne-gativ asupra canalizãrii ºi asupra func-þionãrii staþiilor de epurare, ducând pânãla blocarea ºi distrugerea acestora.
Pentru a compensa pierderea decopaci din ultimul deceniu, ar trebui cafiecare persoanã de pe Pãmânt sãplanteze 2 copaci pe an ºi sã-i îngri-jeascã timp de 10 ani.
Numãrul de pungi de plastic folositeanual în România este de 5 miliarde.Doar 1% din pungile de plastic generatela nivel mondial se recicleazã.
ªtiaþi ccã?
ªªccooaallaa GGiimmnnaazziiaallaa nnrr.. 44 „„EElleennaa DDoonniiccii CCaannttaaccuuzziinnoo””
oorrggaanniizzeeaazzaa ccoonnccuurrss ppeennttrruu ooccuuppaarreeaa
uunnuuii ppoosstt ddee îînnggrriijjiittoorr..
pagina 77BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
11..CCee ppaassiiuunnii aarree IIooaannaa PPaavveelleessccuu??PPoovveessttiiþþii--nnee ppuuþþiinn ddeesspprree ddvv..
La aceastã întrebare vã spun cã nu îmiplace sã vorbesc despre mine. Dezvãluirilese petrec în taina ºi intimitatea comunicãrii,presupun o libertate interioarã pe care nu oam în interviuri. Dar vã pot spune cã muncamea în teatru ºi film este ºi marea mea pasi-une.
22..AAþþii ccrreessccuutt îînnttrr--uunn mmeeddiiuu ddee aarrttiiººttii.. CCuummvv--aauu iinnfflluueennþþaatt îînn ccaarriieerraa ººii ccuumm eerraa aattmmooss--ffeerraa aaccaassãã??
Am vorbit despre familia în care am cres-cut, de nenumãrate ori, aºa cã pentru a numã repeta, am sã vã spun, doar, ca toatãcopilãria mea a fost o binecuvântare. Tot ceam trãit atunci mi-a influenþat devenirea ºimi-a condus paºii, mi-a format caracterul. Amcrescut în Teatrul Mic, printre colegii mameimele, actriþa Corina Constantinescu. Acasãasistam la discuþiile „aprinse” dintre tatãlmeu, doctorul pediatru Mihai Pavelescu,unchii mei Mihai Constantinescu, PaulGherasim ºi invitaþii lor permanenþi MariettaSadova, Petre Þuþea, Mircea HoriaSimionescu, Costache Olareanu, ArsavirActerian, Adela Petrescu ºi mulþi alþii, despreliteraturã, politicã ºi viaþã. Tot ce am învãþatde la ei a fost validat în timp. M-am aflat tottimpul pe baricada cea bunã a istoriei. ªipentru asta le mulþumesc.
33.. CCee vvaa lleeaaggãã ddee oorraaººuull PPuucciiooaassaa??Pucioasa este locul de naºtere ºi
devenire al celor din familia Constantinescuºi al celor care s-au mai „adãugat” pe parcursfamiliei lui Tache ºi Steliana, din ªerbãneºti.Au fost nouã fraþi care s-au iubit ºi au insuflatºi copiilor ºi nepoþilor aceeaºi dragoste deneam ºi glie, cum se spune. Toþi am rãmasfideli Pucioasei ºi revenim mereu aici pentrua ne întâlni ºi a ne iubi ºi ochi în ochi, nunumai prin gând ºi mijloace tehnice decomunicare. Un exemplu elocvent este datde unchiul ºi mãtuºa noastrã, Tore ºi FloritzaDiaconescu, care dupã mulþi ani de succespetrecuþi în Statele Unite, s-au întors înDiaconeºti, pentru a se bucura de familia pecare nu au uitat-o niciodatã. Eu ºi fratele meuLiviu Pavelescu, stabilit ºi el în Germania dinanii „80, ne-am petrecut verile copilãriei tot înPucioasa, unde ne întâlneam cu veriºoriinoºtri, cãrora le duceam mereu dorul, de laun an la altul. Pucioasa ne uneºte ºi noi oiubim mult. Pucioasa este copilãria sufletuluinostru. Este permanentã ºi dragostea noas-trã.
44.. OObbiiººnnuuiiþþii ssãã aavveeþþii mmooddeellee??
Un om, o generaþie care trãieºte fãrãrepere, fãrã modele, suferã, dupã pãrereamea, de suficienþã ºi prostie. O generaþie nueste doar o structurã biologicã. Ea trebuie sãfie definitã conceptual, deci, cultural. Atuncicând nu existã repere, modele, dimensiuneaculturalã nu poate fi atinsã. Aºa încât, nu maiputem vorbi de termenul de generaþie.Biologicul nu va lãsa nici o amprentã poste-ritãþii. Sau, dacã existã încercãri culturale chi-nuite în cadrul acestei generaþii care se vreaspontanã, ele, cu siguranþã, vor fi caduce.Cred cã am rãspuns la întrebare. Da, amrepere ºi modele. Ele mi-au definit devenirea.
55.. CCaarree ssuunntt lluuccrruurriillee ppee ccaarree aaccttoorriiaa vv--aaaajjuuttaatt ssãã llee îînnvvããþþaaþþii ddeesspprree dduummnneeaavvooaassttrrãã,,llaa uunn nniivveell ppeerrssoonnaall??
Cred cã orice actor care îºi organizeazã„miºcãrile „în permanentã preocupare pentrudevenirea lui, este un om chinuit ºi în neo-bositã cãutare. ªi mai cred cã actorul ºtie maimulte despre rolurile pe care le abordeazã,decât despre el însuºi. Introspecþia noastrãeste concentratã în alte suflete, în alte chimiiºi acþiuni, decât ale noastre. Viaþa cotidianãpentru un actor nu este decât o repetiþie pen-
tru scenã. Ce am aflat despre mine înaceastã cãutare? Cã este singurul lucru pecare ºtiu sã-l fac ºi singura mea validare cahomo faber.
66.. CCee ffeell ddee pprrooiieeccttee ccoonnssiiddeerraaþþii ccããlliippsseesscc ddee ppee sscceennaa rroommâânneeaassccãã îînn pprreezzeenntt??
Scena româneascã nu este decât rezul-tatul bântuirilor celor care fac teatru acum înRomânia ºi cred cã este într-o zodie bunã, curealizãri importante.
77.. SSppuunneeþþii--mmii ccââtteevvaa nnuummee ddee ppeerrssoonnaa--lliittããþþii ddiinn lluummeeaa ffiillmmuulluuii,, ddee oorriiuunnddee,, aallããttuurrii ddeeccaarree vv--aarr ppllããcceeaa ssãã lluuccrraaþþii ººii ddee ccee..
Nu mi-am dorit niciodatã, ºi nu îmi dorescnici acum sã lucrez cu anumiþi regizori sauactori de oriunde ar fi ei. Admir pe mulþi, darvisurile mele nu se îndreaptã spre ei. Eu cumine am treabã...
88.. CCaarree ssuunntt,, ddiinn ppuunnccttuull dduummnneeaavvooaassttrrããddee vveeddeerree,, aacceellee ccaalliittããþþii aallee uunnuuii aaccttoorr ffããrrããddee ccaarree aacceessttaa nnuu ppooaattee rreeuuººii îînn ccaarriieerrãã?? CCeeîînnsseeaammnnãã,, ddee ffaapptt,, ssãã aaii ttaalleenntt aaccttoorriicceesscc ººiipprriinn ccee ssee ddeeoosseebbeeººttee uunn aaccttoorr sscclliippiittoorr ddeeuunnuull mmeeddiiooccrruu?? CCââttee ddiinnttrree aacceessttee lluuccrruurrii sseeîînnvvaaþþãã îînn ffaaccuullttaattee??
Oh, Doamne! Nu ºtie nimeni de ce unactor reuºeºte în carierã. De obicei sunt con-juncturi care þin de noroc. Cerkasov, mareleactor rus, când a fost întrebat ce este talen-tul, s-a uitat în sus ºi a spus „Boje”. Deci,dacã îl ai, talentul, strãluceºti, dacã nu, nu.Iar la UNATC înveþi meserie, ca un dulgher,de exemplu. Restul vine din altã parte....
99..CCaarree eessttee cceell mmaaii ddrraagg rrooll aall dduummnneeaa--vvooaassttrrãã,, ddee ppâânnãã aaccuumm?? AAþþii ppuutteeaa ssppuunnee ccããaavveeþþii uunnuull ddee ssuufflleett,, ccaarree vv--aa ttrreeccuutt pprriinn ttooaatteessttããrriillee ººii vv--aa tteessttaatt lliimmiitteellee??
Limitele nu ni le cunoaºtem, niciodatã,pentru cã tot ce facem noi, actorii, toatãviaþa, este sã le agresãm permanent. Amavut roluri în care am simþit cã ajung cucunoaºterea sufletului în locuri nebãnuite ºineatinse de mine pânã atunci. Zelda din„Zelda The Last Flapper”, Rona din „Copiii luiKennedy”, Dora din „Woman As A Battlefield”ºi Anna Karenina au fost patru dintre ele.Laurence Olivier spune cel mai frumosdespre munca actorului –„I don’t know whatis better than the work that is given to theactor – to teach the human soul the know-ledge of itself.”
1100..SSppuunneeþþii--nnee 55 ffiillmmee ccaarree vv--aauu mmaarrccaatt ººiiaaccttoorriiii ccaarree vv--aauu ppllããccuutt îînn mmoodd ddeeoosseebbiitt((rroommâânnii ººii ssttrrããiinnii))..
Sunt foarte multe de ambele pãrþi, printreele -„Portocala Mecanica”, „Casablanca”,„Patul Conjugal”, „Reconstituire”, „Birdman”.
Meryl Streep domneºte peste toþi, acompani-atã de schimbãtori actori – Jack Nicholson,Dustin Hoffman, Gene Hackman, PhilipSeymour Hoffman, ºi niciodata detronatulLaurence Olivier.
1111.. CCuumm aarraattãã zziiuuaa ppeerrffeeccttãã ppeennttrruu IIooaannaaPPaavveelleessccuu??
Pe scenã sau pe platoul de filmare.1122.. CCee ssffaatt aaþþii ooffeerrii ttiinneerriilloorr ddiinn zziiuuaa ddee aazzii
ccaarree îii ddoorreesscc oo ccaarriieerrãã ddee ssuucccceess îînn lluummeeaacciinneemmaattooggrraaffiieeii??
Nu existã reþete pentru succes. Nimeni nule are. Dar, dacã vor sã fie actori, le-aº spunesã plece, dacã nu simt cã fãrã teatru nu pottrãi.
1133.. OO aammiinnttiirree ppllããccuuttaa ddiinn ttiimmppuullffiillmmããrriilloorr??
Sunt foarte multe... Naºterea din bisericade la Comarnic, este cred, cea mai dãinu-itoare în sufletul meu. Filmarea trebuia sã sedesfãºoare pe durata a trei zile. S-a filmat înºase ore, la o temperaturã de minus 25 degrade. Am ºtiut cã am fãcut un lucru bun.Asta nu am mai simþit niciodatã. Îndoiala nebântuie pânã la epuizare, de fiecare datã.
1144.. CCee ppããrreerree aavveeþþii ddeesspprree ffiillmmuull rroommââ--nneesscc aaccttuuaall??
Trãim într-o societate în care urâtul iaforme alarmante. Filmul românesc actualvorbeºte pleonastic despre acest adevãr.Etapa asta cu adevãrul ar trebui depãºitãpentru cã nu este de loc interesantã în arta.Pe cine intereseazã cã eºti adevãrat? Oetapã într-adevãr artisticã ar fi aceea de a dao dimensiune majorã urâtului. De a-l exacer-ba, exorciza ºi vindeca. Cotidianul urâtului nueste interesant pe ecran, decât dacã restruc-tureazã sufletul privitorului dupã vizionare.Neorealismul italian asta a fãcut în anii 60.Asta face ºi Lucian Pintilie ºi Nae Caranfil cufilmele lor singulare ºi minunate. La veºnicamasã de bucãtãrie cu „preopinenþi” dingãleata de la bloc ºi cu psihologii de la per-iferia societãþii, unde poþi sã ajungi? ªi cui îitrebuie?
1155.. DDaaccãã aarr ffii ssãã oo lluuaaþþii ddee llaa îînncceeppuutt,, aaþþiiaalleeggee aacceellaaººii ddrruumm??
Da. Cu toate cã acum mi-ar fi mai greu.1166.. UUnn ggâânndd ppeennttrruu llooccuuiittoorriiii oorraaººuulluuii
PPuucciiooaassaa??Bãiatul meu Ionuþ, de câte ori vine în
Pucioasa, claxoneazã de trei ori, în semn dedragoste ºi de salut. Aºa fac ºi eu. Poate ofaceþi ºi voi, din iubire pentru acest oraº.
VVaa mmuullþþuummeesscc ppeennttrruu iinntteerrvviiuu!!
RReeaalliizzaatt ddee LLuummiinniiþþaa GGooggiiooiiuu
Reþeta ssuccesului: interviu ccu aactriþa IIoana PPavelescu
* Violenþa în familie este reprezentatã de orice fel deagresiune fizicã sau sexualã, acompaniatã sau nu de agre-siune verbalã.
* Se manifestã prin:-agresiune fizic, prin pãlmuiri , loviri cu/de obiecte
casnice, loviri repetate peste faþã sau corp urmate de loviricu genunchii sau picioarele etc;
-agresiune sexualã, prin viol, viol marital, incest,abuz sexual asupra copiilor sau asupra partenerei;
-agresiune verbalã, violenþa fizicã sau sexualã esteacompaniatã frecvent de abuz emoþional: umiliri ºi criticijignitoare, înjurãturi, ameninþãri cu deprivarea de resursefinanciare, moartea, etc.
CCOONNSSEECCIINNÞÞEELLEE VVIIOOLLEENNÞÞEEII ÎÎNN FFAAMMIILLIIEE::* Afecteazã sãnãtatea somaticã, psihicã, spiritualã, pre-
cum ºi dezvoltarea socio-economicã;* Depriveazã societatea de participarea deplinã a
femeilor la viaþa socialã prin extenuare ºi devitalizarea lor,subminarea încrederii ºi respectului de sine;
* Efectele violenþei domestice sunt devastatoare asuprafemeilor, dar ºi asupra copiilor, fiindu-le afectate educaþia ºi
dezvoltarea normalã.
CE TREBUIE SÃ FACÃ PERSOANELE AGRESATE ÎNFAMILIE?
* Sã se prezinte imediat la Poliþie pentru a depune plân-gere;
* Sã scoatã un certificat medico-legal pentru con-statarea leziunilor produse prin agresare, certificat care vaface diferenþa la încadrarea juridicã;
* Sã se adreseze Direcþiei Generale de AsistenþãSociala ºi Protecþia Copilului.
TELEFON URGENÞÃ: 112POLIÞIA PUCIOASA:
0245760385ÎÎ.. ªªEEFFUULL PPOOLLIIÞÞIIEEII OORRAAªªUULLUUII PPUUCCIIOOAASSAA
CCoommiissaarr--ººeeff ddee ppoolliiþþiieePPLLEEªªAA EEDDUUAARRDD--CCOONNSSTTAANNTTIINN
REBUS
OOrriizzoonnttaallIniþiaþivã în luptã.Anotimpul cel mai cãlduros.Judeþ din România.Scos din frigider.
VVeerrttiiccaallFoarte lacom.Rezistent.Par pus în grãdinã.Coboarã.
PREVENIREA VVIOLENÞEI ÎN FFAMILIE
c
m
y
k
c
m
y
k
BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarree
PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºuluipagina 8
Luna Decembrie a fost unadeosebitã pentru oraºul Pucioasa,care a intrat într-o lume de poveste!
Localitatea a îmbrãcat straie potri-vite pentru a întâmpina cum secuvine sãrbãtorile de iarnã. Luminilemagice, menite sã-i deschidã caleaºi lui Moº Crãciun, au fost aprinse înprezenþa a foarte mulþi oameni dor-nici sã vadã instalaþiile ºi bradul.Numãrãtoarea inversã a fost pornitãde primarul Constantin Ana alãturide toþi copiii, care au urcat pe scenaamplasatã în Parcul Independenþei.Miile de luminiþe au stârnit ropote deaplauze. Momentul a fost urmat deun concert deosebit al Trupei Zavera.
În Parcul Independenþei s-auascultat colinde. Familia Udrea acreat o atmosferã încãrcatã deemoþie ºi bucurie, de magie ºi cãl-durã! Duminicã, 18 Decembrie, celemai frumoase colinde ºi ropote deaplauze au rãsunat în Parcul Central!
Farmecul sãrbãtorilor de iarnã aînvãluit Oraºul Pucioasa! A fost vre-mea colindelor ºi a bucuriei, vremeacând minunea Naºterii Mântuitoruluia cuprins sufletele ºi le-a înnobilat!Mii de ghirlande, globuleþe ºi figurineau împodobit localitatea noastrã, iarluminiþele de poveste i-au ghidatcalea lui Moº Crãciun.
Vineri, 23 Decembrie, ora 17.15,pe peronul Gãrii din oraº, ºi-a fãcutapariþia ºi Moº Crãciun! Alãturi deCrãciuniþa sa ºi spiriduºi, moºul celdarnic ºi bun a sosit cu trenul, laPucioasa! A fost întâmpinat la Garãcu bucurie ºi multã cãldurã. PrimarulOraºului i-a dãruit cheia oraºului, iartimp de trei zile, Moº Crãciun a primitsarcina de a aduce bucurie tuturor.Întreg alaiul a pornit cãtre ParculIndependenþei unde copiii nerãbdã-tori abia aºteptau sã-l colinde ºi sã-irecite poezii.
La trecerea dintre ani, PrimãriaPucioasa a organizat un spectaculosfoc de artificii! Pentru a marca cumse cuvine Noul An 2017, PrimarulConstantin Ana, Viceprimarul DanSprinceanã ºi consilierii locali aioraºului Pucioasa, alãturi de nume-roºi cetãþeni au urmãrit împreunãspectacolul de pe cer.
A fost o lunã cu evenimente deo-sebite! Reprezentanþii Primãriei Pu-cioasa ne promit numeroase acti-vitãþi plãcute ºi în perioada urmã-toare!
AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa
Decembrie îîn PPucioasa, llunã dde ppoveste!