OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

CONFERENCE :

Apprendre à boire la lumière

(A învăţa s bei lumina)ă

Data: 22.07.1971

Durata: 44

Fa a Aţ

Iat deci, a fost un osp , dragi fra i şi surori. ă ăţ ţ Şi nu s-a terminat. Cu

siguran , ast zi a i manifestat ceva mai mult iubire fa de Soare.ţă ă ţ ă ţă

S-a sim it. Ca şi cum l-a i fi privit pentru prima dat . (Soarele) Era atâtţ ţ ă

de frumos! Este formidabil. Da, trebuie s iubi i, trebuie s iubi i,ă ţ ă ţ

trebuie s iubi i întreaga natur . Trebuie s-o iubi i. Şi mai alesă ţ ă ţ

Soarele... dac vre i cu adev rat, cu adev rat s v schimba i. ă ţ ă ă ă ă ţ

Exist un organ pe corpul omenesc care vorbeşte despre Soare:ă

sunt ochii. El este cel care i-a format, ca ochii s -l poat vedea,ă ă

contempla. Pentru c îşi spunea: «O, dac nu exist f pturi care să ă ă ă ă

m vad , s vad cât sunt de frumos, e trist!» Şi atunci a creat ochii,ă ă ă ă

pentru a fi contemplat. Şi e bucuros, când îl priveşti. Şi el se

plictiseşte, dac nu sunt oameni care s -l iubeasc , s -l admire: noi,ă ă ă ă

adoratorii soarelui. Din nou v vorbesc despre lucruri la care oameniiă

nu se gândesc, nu se gândesc niciodat . ă

Şi de ce iubim ochii ? N-a i în eles de ce animalele şi oamenii, cândţ ţ

sunt în fa a voastr , v privesc ochii, nu privesc altceva. ţ ă ă Da. Pentru că

animalele, oamenii simt c e acolo ceva care vorbeşte, care exprim ,ă ă

care se manifest , ceva mai viu. În timp ce b rba ii - o, bie ii de ei! -ă ă ţ ţ

se uit la picioarele femeilor. În loc s priveasc ochii, privescă ă ă

pricioarele! Asta dovedeşte c sunt inferiori animalelor, pentru că ă 1

animalele nu v privesc picioarele, v privesc ochii, se uit ceă ă ă

spune i... Şi ceea ce este extraordinar, este c v în eleg. Şi aşteaptţ ă ă ţ ă

aceast iubire şi când v d c le privi i cu iubire, încep s dea dină ă ă ţ ă

coad , pentru a ar ta c sunt bucuroase. Ele în eleg limbajul iubirii. Şiă ă ă ţ

când le privi i cu mânie, iar şi în eleg, imediat, şi încearc s fug .ţ ă ţ ă ă ă

Numai oamenii nu în eleg mare lucru. În loc s se uite la ochi, se uitţ ă ă

la picioare! Aşadar, la o fat , ochii şi chipul nu valoreaz absolută ă

nimic, dar picioarele... Şi în elegând asta, fetele încearc s -şiţ ă ă

îngrijeasc picioarele, cu cioarpi... Iar ochii... Ochii îi înnegresc. Ca să ă

vezi ! E un lucru la fel de prostesc. Prostesc. Nu trebuie s pui nimică

pe ochi. Nimic. Nici pe gene. Pentru c e sinistru. ă Este însp imânt toră ă

s vezi o fat care s-a uns pe ochi. Iar oamenii proşti consider c eă ă ă ă

minunat. Dar Ini ia ii... imediat sc de i în ochii Ini ia ilor. Imediatţ ţ ă ţ ţ ţ

în eleg cine sunte i şi ce cere i şi încotro v îndrepta i şi ce c uta i. Eiţ ţ ţ ă ţ ă ţ

ştiu chiar şi cum o ve i lua pe pant în jos, pentru c este scris peţ ă ă

ochi, pe machiajul ochilor c vre i dec derea. Eu aşa citesc. Acum, înă ţ ă

ce fel citesc ceilal i, e treaba lor. Dar eu ştiu s citesc cu precizieţ ă

limbajul fiec rui lucru. Cum citesc femeile moderne şi ce fac ele, astaă

e altceva, e fals. Şi când v machia i ochii, sunte i deja în c utareaă ţ ţ ă

unui derbedeu ca s v m nânce, s v ron ie. ă ă ă ă ă ţă Îl chema i. Altminteriţ

de ce pune i aşa ceva pe ochi? Pentru voi înşiv , ve i spune. Nu,ţ ă ţ

pentru a atrage un z rghit şi atunci ve i vedea pe dracul ziua înă ţ

amiaza mare. S-a întâmplat multora. Eu le-am prevenit, dar nu m-au

crezut, iar acum sunt complet pierdute. Din aceast cauz . ă ă

Iat deci câteva cuvinte pentru a expirma cât de mult, Soarele,ă

ast zi... De fapt, nu Soarele, ci noi. Pentru c Soarele esteă ă

întotdeauna la în l ime, niciodat nu este în neregul . ă ţ ă ă E vorba de noi,

în ce fel vedem noi lucrurile. Şi dac sunt zile în care îl be i în felulă ţ

acesta, v osp ta i – şi este adev rat, este o hran – este un lucruă ă ţ ă ă

care ine de voi. Nu pentru c ar fi el mai dulce, mai mieros, ci voi. A iţ ă ţ

fost într-o stare bun , a i dormit bine, v-a i odihnit bine... Alfel suntă ţ ţ 2

zile în care el este minunat, încânt tor, dar nu-l putem privi. Ne eă

somn.

Iar acum, dragi fra i şi surori, întrucât veni i aici, desigur, pentru aţ ţ

primi ceva nou, pentru a înv a şi nu numai aşa, s v petrece iăţ ă ă ţ

vacan a, s omorâ i timpul, ce ar mai fi de înv at? Arta nou : de aţ ă ţ ăţ ă

bea lumina Soarelui. Pentru c în trecutul îndep rtat, omul se hr neaă ă ă

cu lumina şi cu Soarele. Iar mai târziu, a pierdut aceast capacitate.ă

Primul om mânca foc şi bea lumin . Iar noi trebuie s ne întoarcemă ă

(acolo), (s reînv m) cum s mânc m foc şi s bem lumin . ă ăţă ă ă ă ă Şi vă

asigur c Soarele este cu adev rat o hran . Este cea mai bun hrană ă ă ă ă

şi cea mai subtil . Şi ve i vedea c vor veni zile când v ve i sim i înă ţ ă ă ţ ţ

pace, în armonie şi ve i sim i c respecta i legile, adic regulile şi vţ ţ ă ţ ă ă

ve i sim i din ce în ce mai bine, ve i vedea c plexul solar va începeţ ţ ţ ă

s bea aceast lumin . Ve i sim i c v hr ni i şi c be i luminaă ă ă ţ ţ ă ă ă ţ ă ţ

Soarelui. Pân atunci nu ştim ce e hrana Soarelui. Trebuie s neă ă

hr nim altfel. Dar asta nu înseamn s nu mânc m. Dup hranaă ă ă ă ă

solid , lichid ... ci s înv m s ne hr nim cu acele particule pe careă ă ă ăţă ă ă

Soarele le trimite, f r încetare, în întregul Univers. Aceasta este artaă ă

nou . Iat lucruri pe care trebuie s le înv m. Ei bine, în acestă ă ă ăţă

domeniu, întreaga omenire doarme înc . Oamenii se hr nesc numaiă ă

cu lucruri solide, lichide şi atât. Ei nu ştiu nici m car s respire, (s seă ă ă

hr neasc cu lucruri) în stare gazoas , cu aer. ă ă ă Cât în ce priveşte

lumina, o, e ceva foarte îndep rtat pentru ei. Dar în a 6-a ras , astaă ă

se vor face oamenii: se vor hr ni şi hrana lor va fi cu adev rat celest .ă ă ă

Se vor sim i mai bine, mai puternici, mai lucizi, mai inteligen i. Aşa cţ ţ ă

de-acum, când mai veni i, începe i s v hr ni i; m car încerca i. Astaţ ţ ă ă ă ţ ă ţ

nu înseamn c ve i reuşi, dar încercând preg ti i terenul şi într-o ziă ă ţ ă ţ

ve i fi uimi i s vede i c în voi vibreaz ceva şi v hr ni i, v hr ni iţ ţ ă ţ ă ă ă ă ţ ă ă ţ

cu adev rat. Cu adev ratv hr ni i, sunte i plini, sim i i ceva, oă ă ă ă ţ ţ ţ ţ

chintesen în interior. Iar apoi o împ r i i, o d rui i tuturor f pturilor.ţă ă ţ ţ ă ţ ă

S nu crede i c sunt numai oameni pe p mânt; sunt miliarde,ă ţ ă ă 3

nenum rate f pturi care populeaz întreaga natur ; întreaga natur eă ă ă ă ă

plin , plin , plin (de f pturi) – p mântul, rocile, aerul, apa, tot, tot...ă ă ă ă ă

Numai c nu le vedem. Şi atunci cine v împiedic , atunci când a iă ă ă ţ

adunat prea, prea mult din aceast chintesen , încât preseaz ,ă ţă ă

izbucneşte şi nu este nimeni lâng voi pentru a-i da din ea, cine vă ă

împiedic s trimite i tuturor f pturilor? Şi v asigur c nu există ă ţ ă ă ă ă

bucurie mai mare ca aceea de a putea trimite aceast lumin ,ă ă

aceast c ldur , aceast iubire, aceast hran , aceast chintesenă ă ă ă ă ă ă ță

tuturor f pturilor care exist în univers. Nu exist bucurie mai mare.ă ă ă

Bucuria pe care o resim i i când mânca i, când be i sau cândţ ţ ţ ţ

s ruta i/îmbr işa i pe cineva sau când v cump ra i ceva, cândă ţ ăţ ţ ă ă ţ

c l tori i, desigur, sunt bucurii; sau când citi i c r i, când asculta iă ă ţ ţ ă ţ ţ

muzic , sunt bucurii. Dar bucuria are grade. Bucuriile nu sunt la fel.ă

Oamenii nu s-au oprit pentru a vedea c exist bucurii greoaie,ă ă

condensate, cam grosiere, iar alte bucurii sunt atât de subile, de

luminoase, atât de largi, încât nu pot fi comparate cu bucuria de a

bea la bistrou sau de a juca c r i sau de a te ciond ni sau de a teă ţ ă

culca cu femei... Bucuria de a putea ajunge s împar i aceast iubireă ţ ă

tuturor acestor f pturi dep şeşte tot. Atunci eşti în extaz. Eşti atât deă ă

dilatat, în extaz, pentru c … De fapt de ce aceast bucurie este atâtă ă

de spirituală ? Pentru c nu este în ea nici un strop de egoism, deă

personalitate, nici o particul . Totul este pentru întreaga lume, nimică

pentru voi. În timp ce celelalte bucurii – când mânca i, când be i, cândţ ţ

îmbr işa i/s ruta i (pe cineva) şi aşa mai departe – nu este atât deăţ ţ ă ţ

dezinteresat, nu este atât de spiritual, pentru c lua i ceva de laă ţ

ceilal i. De pild , mânca i un pui. Evident, este foarte pl cut, darţ ă ţ ă

bietul pui, dac îl întreba i ce p rere are, ceva spuneă ţ ă ? Va spune că

nu exist pe lume ceva mai crud, mai r u decât oamenii. Sau ună ă

mielu . Hai, în oalţ ă cu el! Şi aşa mai departe. Vede iţ ? Sunt bucurii şi

bucurii. În unele bucurii sunt elemente prea personale, prea egoiste,

4

în timp ce bucuria de a da... Şi de unde am înv at eu asta? De laăţ

Soare. L-am întrebat : «Care este cea mai mare bucurie care exist peă

p mântă ?» El a zis : «E aceea de a da, aşa cum fac eu şi de aceea

sunt cel mai fericit, mai luminos, cel mai frumos, cel mai puternic, cel

mai pur şi mai nemuritor. » Dând şi iar dând devii nemuritor. E un

lucru extraordinar! El mi l-a spus. Dar, ve i zice: «Cum v vorbeşte, înţ ă

ce limbaj?» În orice caz, nu este un limbaj omenesc. Nu este nici

francez , nici bulgar , nici turc , nici german . E un limbaj unic. Seă ă ă ă

numeşte limbajul universal. Şi dac v voi spune într-o zi c toateă ă ă

religiile vor dispare, ca nişte sorogaturi, ca lucruri particulare, ca

lucruri personale, triburi?... Da, triburi şi clanuri. Şi va exista o religie

universal : religia Soarelui. Da. V-o garantez. Şi de unde am aflată

asta? El mi-a şoptit-o. Mi-a spue: «Eee, toate religiile sunt inven ii,ţ

sunt nimicuri, fleacuri... dar utile, utile, utile – aşa a zis el – necesare.

(A insistat asupra acestui lucru, ca s m linişteasc .) Necesare, eă ă ă

adev rat, dar trec toare – a zis el – pentru c , ce se povesteşte înă ă ă

ele!... E câte ceva adev rat – a zis – dar ce se povesteşte, se spună

lucruri de necrezut! Dar – zice el – p streaz asta pentru tine. Religiaă ă

– a zis el – eu am s-o aduc. Cum am adus ştiin a? Eu am adus ştiin a,ţ ţ

dar oamenii nu ştiu, caut încoace şi încolo: Cine oare a fost primulă

care a creat ştiin a? O, ce proşti sunt oamenii! Apoi caut cine a adusţ ă

religia, prima religie. Apoi caut cine a adus arta nou – sau veche.ă ă

Dar – a zis el – ei nu ştiu c eu le-am adus. Sunt primul. Şi uite cum –ă

a zis : când am început s -i luminez pe oameni, ei au v zut distan a,ă ă ţ

au v zut mineralele, copacii, care erau înaintea lor pe p mânt şiă ă

p s rile şi plantele şi toate stelele, tot… Aha, au v zut culorile,ă ă ă

formele, distan ele, m rimile şi dimensiunile şi au început sţ ă ă

m soare, s ating /s pip ie, s cânt reasc , s observe şi asta a fostă ă ă ă ă ă ă ă ă

ştiin a. Ştiin a nu exist – a zis el – f r lumina mea. Lumina esteţ ţ ă ă ă

cauza ştiin ei, pentru c ea î i permite s vezi, s consta i, sţ ă ţ ă ă ţ ă

calculezi, s cânt reşti, s m sori. Şi iat geometria, nu-i aşaă ă ă ă ă ? Şi iată 5

pictura, iat sculptura şi matematica, tot, tot, totă ! F r lumin nuă ă ă

exist ştiin .ă ţă

Şi apoi mi-a spus c tot el a creat şi religia. « Când i-am înc lzit peă ă

oameni, erau atât de bucuroşi, de ferici i, încât voiau s -şi exprimeţ ă

iubirea, încântarea, adora ia şi au g sit ceva de adorat, de admirat,ţ ă

pentru c aveau prea mult c ldur în interior. Iar când nu mai există ă ă ă ă

c ldur , nu mai exist religie adic admira ie, iubire, încântare... toateă ă ă ă ţ

aceste sentimente. C ldura a creat religia, adora ia, admira ia,ă ţ ţ

iubirea. Şi când i-am însufle it pu in – a zis el – le-am dat un elementţ ţ

de via , au început s sar , s se mişte şi iat dansul, iat arta. Auţă ă ă ă ă ă

început s fac mici castele... de nisip, mici mâzg leli; şi a ap rută ă ă ă

arta. Datorit vie ii mele. Via a Soarelui creaz arta. F r via nu seă ţ ţ ă ă ă ţă

mişcau. De exemplu cadavrele nu mai pot nici s deseneze, nici să ă

sculpteze, nici s danseze. Vede i, ce mi-a revelat Soareleă ţ ?! Dar cea

mai important dintre toate revela iile este aceea despre cum putemă ţ

înfrumuse a lucrurile: iubind. ţ Şi hop! totul devine mai frumos. Şi în

asta st noua religie, care va veni. ă Adev rata religie, cea veşnic , ceaă ă

nemuritoare, Soarele o va aduce, adic Dumnezeu prin intermediulă

Soarelui. Şi atunci vom în elege principiile, legile, regulile... tot; şi cumţ

s devenim o divinitate. Ştia i c soarele este o divinitate? Oameniiă ţ ă

nu ştiu. Ei cred c este un cuptor de incinerare care se va stinge într-oă

zi. Îi mai dau câteva milioane de ani, dup care gata, s-a ispr vit,ă ă

Soarele va muri. Ei nu ştiu c Soarele este ca pas rea Phoenix: el aă ă

înv at ştiin a regener rii/reînnoirii şi în fiecare zi se regenereaz /seăţ ţ ă ă

reînnoieşte; el nu va muri niciodat . Va muri atunci când va hot rî elă ă

însuşi. Pentru c e adev rat; aşa cum v-am spus, chiar şi Dumnezeu,ă ă

Dumnezeu creat – pentru c exist un Dumnezeu absolută ă

increat/necreat – şi Dumnezeu, într-o bun zi, va adormi, va înghi iă ţ

înregul Univers şi apoi va fi o nou reîncarnare. Dumnezeu, da. El eă

nemuritor, dar şi el se schimb . Lucrul acesta nu este spus nic ieri înă ă

religie. Nici cei care-l ştiu nu îndr znesc s -l spun , pentru c aceastaă ă ă ă 6

ar zdruncina toate convingerile sau toate no iunile... Pentru cţ ă

Dumnezeu... Noi suntem ca El. Ne-a creat dup chipul Lui. Şi cum noiă

ne reîncarn m şi P mântul se reîncarneaz şi el – acum este la a 4-aă ă ă

reîncarnare. Iar noi suntem ca Dumnezeu. Deci şi Dumnezeul se

manifest şi apoi totul dispare. El adoarme. Este ziua şi noaptea. Înă

India, lucrul acesta se numeşte «ziua şi noaptea lui Brahma». Iar o zi

a lui Brahma, oh, là, là! nu po i rosti num rul; atâtea cifre are c nu-lţ ă ă

po i rosti; atât de mul i ani are o zi a lui Brahma. ţ ţ Şi atunci, de ce nu şi

o noapte, dup aceea? O noapte. Chiar şi pentru Brahma exist nop i.ă ă ţ

Şi apoi din nou se trezeşte şi din nou adoarme. Este via a Lui. Iatţ ă

deci de ce noi îi sem n m pu in. Vede iă ă ţ ţ ? Altfel n-ar fi adev rat c amă ă

fost crea i dup chipul Lui. ţ ă Pentru c ceea ce ni se întâmpl nou nu iă ă ă

se întâmpl Lui. Îns ceea ce se petrece cu El este în mare/la propor iiă ă ţ

mari şi la modul ideal. Acum câteva zile v-am vorbit pu in despre astaţ

şi a i fost oarecum zdruncina i/bulversa i, mira i. ţ ţ ţ ţ Ei, da. Iar Soarele,

bineîn eles, va ajunge într-o zi s se sting . Dar nu le e datţ ă ă

astronomilor s ştie când. El se va stinge, totul va adormi şi totul vaă

disp rea – f r s dispar . Aşa, înghi it; hopă ă ă ă ă ţ ! solve. Ca norii. Privi i:ţ

apar, dispar, apar, dispar. Şi ei vorbesc în mic despre ce se petrece în

mare, despre marile evenimente care se vor produce într-o zi. Numai

c nu trebuie s ne ocup m de asta, aici. Lucrul acesta este... Deşiă ă ă

Înv mântul nostru cunoaşte/con ine toate misterele tuturorăţă ţ

ini ierilor şi tuturor filozofiilor Indiei, Caldeei, Egiptului, Tibetului –ţ

(deci, deşi) Înv mântul nostru con ine toate secretele, toateăţă ţ

misterele, nu este necesar s le abord m, pentru c , deocamdat ,ă ă ă ă

este inutil. Sunt alte lucruri de înv at. Sunt alte lucruri maiăţ

importante: cum s mânc m, cum s bem, cum s iubim, cum să ă ă ă ă

lucr m, cum s înv m şi aşa mai departe, cum s cre m lucrurile şiă ă ăţă ă ă

chiar cum s dormim. Dar oamenii au abandonat toate acestea şi s-auă

lansat (în alte direc ii). Ei cunosc atâtea şi atâtea lucruri abstracte şiţ

îndep rtate, dar în via a de zi cu zi, ca s aplice ceva, sunt lips laă ţ ă ă 7

apel. Iar eu, iat , am încercat s schimb ceva în aceast privină ă ă ţă ; mi

s-a dat aceast misiune. Mi s-a dat aceast misiune de a orientaă ă

oamenii pe o alt direc ie. Şi ve i vedea c va fi mult mai util, multă ţ ţ ă

mai practic, mult mai avantajos, iar apoi, toate vor fi dintr-o dată

în elese, pricepute. Dintr-o dat , pentru c omul va fi preg tit sţ ă ă ă ă

asume multe îndatoriri, multe lucr ri; va fi mai rezistent şi mai capabilă

şi mai puternic, v asigur. ă E p cat c au fost neglijate multe lucruriă ă

din via a de zi cu zi. Tr im automat, mecanic, mânc m, bem, dormim,ţ ă ă

muncim, dar suntem centra i doar pe latura intelectual – lectura sauţ ă

studiile şi aşa mai departe – atunci când, tot ceea ce facem, dac amă

fi conştien i de importan a sau de semnifica ia a ceea ce facem, pânţ ţ ţ ă

la cele mai m runte lucruri, dac am fi conştien i... Asta e toată ă ţ ă

Ştiin a ini iatic . Purt m în noi toat Ştiin a ini iatic , tot Universul,ţ ţ ă ă ă ţ ţ ă

f r s ne d m seama c le purt m în noi înşine, în ceea ce facem.ă ă ă ă ă ă

Dac am studia fie şi numai ochii, felul de a privi sau urechile careă

aud sau digestia, dac am studia numai digestia sau numaiă

procrearea sau alte lucruri, am descoperi c purt m toate bibliotecileă ă

asupra noastr , f r s le deschidem şi f r s le citim şi suntemă ă ă ă ă ă ă

mereu pe undeva, chipurile pentru a înv a şi n-am înv at nimic.ăţ ăţ

Adev rata ştiin /cunoaştere începe prin a deveni conştien i de ceeaă ţă ţ

ce facem. Pentru c ceea ce facem – lucrurile cele mai m runte,ă ă

simplul fapt de a ne mişca sau siplul fapt de a deschide gura pentru a

rosti cuvintele – acestea sunt mişc ri, sunt activit i pentru care,ă ăţ

pentru a reuşi s le cizeleze, s le realizeze Naturii i-au trebuită ă

miliarde de ani. Ca şi formele: forma nasului, a frun ii. Sau organele:ţ

cum au fost organele cizelate? (Au trebuit) miliarde de ani. Înainte

chiar ca ele s fi ap rut, s-a f cut o lucrare acolo, în lumea invizibil .ă ă ă ă

Dar, ve i spune: «Nu sunt miliarde de ani. P mântului, savan ii nu-iţ ă ţ

dau miliarde de ani!» Ce ştiu savan ii? Aşadar, noi purt m (în noi)ţ ă

toate bog iile, toate ştiin ele/ cunoaşterile, toate comorile, tot, tot,ăţ ţ

tot, f r s ne d m seama. Şi suntem mereu afar , undeva, în loc să ă ă ă ă ă 8

ne studiem, s ne observ m, s ne vedem, s constat m, s fimă ă ă ă ă ă

conştien i şi s descifr m. Purt m; ca m g ruşul care poart icoane,ţ ă ă ă ă ă ă

poart c r i şi nu ştie c poart Biblia, Coranul, tot…El rage. El poartă ă ţ ă ă ă

lucruri extraordinare – Cerul şi P mântul – dar nu ştie, r mâneă ă

m g ruş. Şi ce sunt oameniiă ă ? M g ruşi, desigură ă ! Pur şi simplu nişte

m g ruşi, pentru c sunt atât de supraînc rca i cu icoane, cu c r i, cuă ă ă ă ţ ă ţ

biblioteci, dar nu ştiu ce duc (în spinare). Am s v aduc o dovadă ă ă :

privi i-i pe femei şi pe b rba i, ei duc ceva cu ei, un lucru pe careţ ă ţ

niciodat nu l-au în eles, nu l-au studiat, s vad ce e în în untru, înă ţ ă ă ă

acele dou lucruri. ă Întreaga ştiin ini iatic este acolo, în ele şi deţă ţ ă

acolo am scos eu lucruri formidabile. Dar oamenii care practic n-auă

v zut nimic. Acolo am descifrat eu lucruri stupefiante, extraordinareă !

Natura a condensat totul acolo, iar oamenii le profaneaz , leă

murd resc – când sunt lucurile cele mai sacre. ă De ce a pus Natura o

întreag ştiin în ele/asta, iar oamenii n-au v zut nimic? Şi continuă ţă ă ă

s nu vad . Şi dac v-aş revela... Înc n-am primit ordinul s vă ă ă ă ă ă

revelez, ce se afl în acele dou lucruri, cât minun ie a pus în eleă ă ă ăţ

Inteligen a cosmic ! Iar oamenii sunt ultimii care vor în elege ceva.ţ ă ţ

Când v spuneam c sunt m g ruşi supraînc rca i (cu de toate), mă ă ă ă ă ţ ă

ve i crede, într-o zi. La început v-a i sim it vexa i. Dar e adev rat:ţ ţ ţ ţ ă

m g ruşi. Tot timpul caut în afara lor şi nu v d bog iile care au fostă ă ă ă ăţ

puse în ei. Dac ar şti m car gura, doar gura, cu limba şi buzele, cumă ă

vorbim, cum se creaz cuvântul? Ar fi ului i s vad c cele două ţ ă ă ă ă

principii, masculin şi feminin, produc copilul, Verbul, cuvântul. Limba

cu cele dou buze. Ce este? Atunci, de ce nu au v zut asta?ă ă

Inteligen a cosmic a lucrat milioane de ani pentru a realiza asta. Şiţ ă

cu acest copil, se fac minuni : se fac r zboiaie, se declanşează ă

revolu ii, reuşim s spânzur m oameni sau s -i eliber m, cu acestţ ă ă ă ă

cuvânt. Şi cum se ob ine el, cum este formatţ ? E formidabil! Oamenii

n-au studiat nimic, nimic, nimic. Trebuie s înceap , în sfârşit! Vede i,ă ă ţ

dragi fra i şi surori? Nu v-a i gândit niciodat la asta. Iat de ceţ ţ ă ă 9

sunte i în fa a acestui mare instructor, în fa a acelui preot careţ ţ ţ

oficiaz şi care va aduce noua religie – de data aceasta universal :ă ă

religia Soarelui, a Luminii, a c ldurii şi a vie ii. Iat Sfânta Treime. Şiă ţ ă

unde caut creştinii Sfânta Treime? Ei n-o g sesc niciodat . ă ă ă Iar noi,

noi suntem zi de zi cu aceast Sfânt Treime. Ea este o realitateă ă

pentru noi. Şi vom deveni ca ea, într-o zi. Creştinii sunt foarte

departe de aceast religie universal ! ă ă

Reflecta i, studia i, asculta i-m , urma i anumite lucruri; nu ve iţ ţ ţ ă ţ ţ

regreta. Nu ve i regreta. Adev rata religie este Soarele, adic s dai,ţ ă ă ă

s dai, s âşneşti, s înc lzeşti, s ştii s faci sacrificiul. Asta seă ă ţ ă ă ă ă

numeşte sacrificiu, renun are. Şi apoi ? Apoi vine extazul, vineţ

bucuria, vine frumuse ea, vine splendoarea, vine tot. Unde le c ut m?ţ ă ă

Mereu în afar , undeva, şterpelind, însuşindu- i, înghi ind ceva;ă ţ ţ

mereu. Fiecare cu filozofia lui. Ei bine, aceast filozofie este diabolic .ă ă

Nu este cea a Soarelui. E diabolic şi oamenii sunt neferici i. De ce ?ă ţ

Sunt neferici i tocmai din cauza filozofiei lor periculoase, diabolice,ţ

întunecate, omeneşti. (???) Şi cum vre i ca lucrurile s se aranjeze, cuţ ă

o asemenea filozofie? Şi rile, na iunile şi toate celelalte ? Şi seţă ţ

masacreaz pentru c aceast filozofie le aduce la asemeneaă ă ă

distrugere. Şi iat c acum şi comuniştii încep s ajung laă ă ă ă

Înv mântul nostru. Doi ruşi, scriitori – am s v dau numele lor – înăţă ă ă

fa a unui ziarist francez, vorbeau, aceşti ruşi. Ei spuneau: «Nu ceremţ

decât lucrurile cele mai rapide: maşinile cele mai rapide, televizoarele

cele mai perfec ionate şi rachete şi câte şi mai câte... Nu, nu, nu – aţ

zis el – asta este o greşeal . Toat lumea crede c este vorba deă ă ă

progres. Acesta înc nu este progresul. Omenirea se afl în fa a uneiă ă ţ

pr p stii şi când vor începe s vad aceast pr pastie, îşi vor daă ă ă ă ă ă

seama c vor fi distruşi şi poate atunci se vor opri. ă Exist lucruri maiă

esen iale decât acesta – a spus el: latura spiritual .» Uite c ruşiiţ ă ă

încep s vorbeasc la fel ca noi. E un lucru formidabil ! Dar am s vă ă ă ă

citesc aceast cugetare, care mi-a fost trimis . Am s v-o citescă ă ă 10

textual, pentru c poate, când o transmi i, poate faci mici greşeli. Şiă ţ

am s v citesc apoi un gând al lui Einstein. (Ve i vedea c ) Einsteină ă ţ ă

gândea ca noi. Numai c eu am o alt viziune asupra lumii. Poate că ă ă

– nu spun c le va dep şi pe celelalte, viziunea celorlal i – nu, dar nuă ă ţ

ştiu, felul în care voi c uta, voi g si imagini, aşa cum v-am spus: Iat ,ă ă ă

aceast filozofie este diabolic . Şi întreaga lume a adoptat-o: doar să ă ă

ia, s extirpe, s -şi potoleasc poftele şi niciodat s dea, să ă ă ă ă ă

îmbun t easc , s înfrumuse eze, s -i fac pe oameni ferici i... Nu.ă ăţ ă ă ţ ă ă ţ

Mereu cum, unde s mearg s înghit , s fure ceva... A, esteă ă ă ă ă

extraordinar , aceast filozofie; este atât de r spândit , încât suntă ă ă ă

foarte pu in care îi scap . Foarte pu ini, doar câ iva. To i ceilal i suntţ ă ţ ţ ţ ţ

în ea. Şi atunci religia: cum vre i s în elege i religia cu o asememeaţ ă ţ ţ

mentalitate ? Chiar şi religia va fi... îi vor arde pe ceilal i (pe rug), (vaţ

fi) o religie personal , o religie foarte personal , foarte egoist . Iară ă ă

ceilal i... Ca şi creştinii: nu exist decât catolicismul, iar to iţ ă ţ

ceilal i/toate celelalte religii greşesc. Dar iat c existau budişti care îiţ ă ă

dep şesc prin sacrificiul lor, prin abnega ie, nu m nânc carne, nuă ţ ă ă

omoar oameni şi chiar prefer s ard în foc decât s fac r u. ă ă ă ă ă ă ă Nu le

e fric de moarte, în timp ce creştinilor le este fric de moarte. Credă ă

în Dumnezeu, dar le este fric de moarte. Nu cred în eficacitatea luiă

Dumnezeu, care îi va ajuta, care îi va salva. Le este fric de moarte.ă

Atâta timp cât i-e fric de moarte, nu eşti creştin. Da. Nu ai nici oţ ă

religie. Trebuie s învingi moartea, s nu- i fie fric de ea, pentru că ă ţ ă ă

moartea nu exist . Dac i-e fric de moarte, înseamn c eştiă ă ţ ă ă ă

ignorant. Nu exist moarte. O prim var veşnic , veşnic reînnoire.ă ă ă ă ă

Iat ce ne reveleaz Soarele. Soarele este cel care ne reveleaz acestă ă ă

lucru. Eu sunt un «transmi tor» al Soarelui. Sunt un traduc tor juratţă ă

(de la «a traduce » cu sensul de «a tr da» - n.t.)ă . «Traditore,

traditore». Cum era ? Adic traduc torul este un tr d tor, pentru că ă ă ă ă

traduce prost şi tr deaz gândul. Iar eu, sunt eu un tr d toră ă ă ă ? Hai,

spune iţ ! Da, sunt un tr d tor, dar în alt sens. ă ă Îns în ceea ce priveşteă 11

Soarele, nu sunt un tr d tor. Eu traduc bine, bine, bine limbajul lui.ă ă

Am înv at limbajul lui şi v traduc din când în când câteva cuvinte.ăţ ă

Dar sunt un tr d tor în alt fel. V-am explicat, nu-i aşaă ă ? A, şti i deja?!ţ

Dar fr iorul n-a auzit lucrul acesta. Atunci, pentru fr ior, am s spun.ăţ ăţ ă

Uite ce tr d tor ciudat, ce soi de tr d tor sunt euă ă ă ă : şti i c , pentru aţ ă

p trunde într-o fort rea , e întotdeauna nevoie de un tr d tor, altfel,ă ă ţă ă ă

fort rea a este imposibil de cucerit. Întotdeauna trebuie un tr d tor.ă ţ ă ă

Iar acest tr d tor poate fi o gaur , o fant , nu-i aşaă ă ă ă ? o fisur ,ă

undeva... ceva. Şi atunci, într-o zi, m-am ridicat, aşa, în fa aţ

Fraternit ii şi am zis: «Şti i voi cine sunt eu?» Se aşteptau s spun oriăţ ţ ă

Zarathustra sau Buddha... Şi au fost ului i când m-au auzit spunând cţ ă

sunt tr d torul nr.1. Erau dezam gi i, s rmanii. Atunci le-am explicată ă ă ţ ă

– pentru c erau cam speria i – ce este un tr d tor. Cuvântulă ţ ă ă

«tr d tor» nu este frumos, nu este pl cut, nu este ceva de fal să ă ă ă ă

numeşti pe cineva «tr d tor». Atunci le-am spus: «Uite, întregulă ă

P mânt este o fort rea de necucerit pentru spiritele luminoase careă ă ţă

vor s vin s o demoleze şi s p trund în untru, s -i slaveze peă ă ă ă ă ă ă ă

oameni. Iar eu sunt un tr d tor care va deschide o uş , undeva, ca oă ă ă

întreag armat s intre şi s-a ispr vit cu oamenii! M car această ă ă ă ă ă

fort rea , materialismul, trebuie s se pr buşeasc . Şi se va pr buşi,ă ţă ă ă ă ă

deja se pr buşeşte. Mai are foarte pu ine zile de respirat,ă ţ

materialismul. Aceast fort rea trebuie demolat ! Iat în ce fel suntă ă ţă ă ă

eu tr d torului nr.1. Dar altfel, nuă ă ! V-am tradus ast zi câteva pasajeă

din cartea Soarelui. Sunt un avocat al Soarelui – nu avocatul

diavolului, cum spun unii : «Sunt avocatul diavolului». Nu, avocatul

Soarelui. Trebuie s spunemă : «Soarele, acest necunoscut.» Da,

trebuie s spunem asta. Aşa cum spunea Carrel ă (Alexis Carrel –

chirurg şi fiziolog francez – 1873-1944, Premiul Nobel, 1912 – n.t.) :

«Omul, acest necunoscut.» Dar eu aş zice : «Soarele, acest

necunoscut.» Pentru c , de fapt, ce ştim despre Soareă ? Foarte pu ineţ

lucruri : latura fizic , materială ă ; dar latura spiritual , faptul c este ună ă 12

spirit, un creier, care gândeşte, care ordon lucrurile şi c toateă ă

evenimentele care se produc pe planete, el le ordon ? Ei bine,ă

savan ii nu ştiu asta. Vor descoperi într-o zi. Descoper câte ceva dinţ ă

aspectele magnetice, electrice, care depind de Soare, de petele din

Soare, c exist unele repercursiuni asupra p mântului, şi cam atât.ă ă ă

Asta e tot. Ei nu merg niciodat pu in mai departe, s vad c maiă ţ ă ă ă

sunt şi alte lucruri. Ei zic: «A, latura electromagnetic se schimbă ă

pu in, din cauza acestor pete, a acestor lucuri care ies din Soare şi oţ

oarecare mortalitate, câteva boli, câteva epidemii... » Şi atât. Nu

merg mai departe. Nu exist inteligen , vede i voi?!ă ţă ţ

13