a. informaţii legate de postul scos la...

PAGINA | 1

..

FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE.

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE.

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 300115 Timişoara, România.

Tel./Fax: +4 0256-592.224 (620), www.cbg.uvt.ro www.geografie.uvt.ro

.

.

.

MEMORIU JUSTIFICATIV

PENTRU SCOATEREA LA CONCURS A POSTULUI DE LECTOR,

POZIȚIA 18, DIN STATUL DE FUNCȚII AL DEPARTAMENTULUI DE

GEOGRAFIE

A. Informaţii legate de postul scos la concurs

Structura postului:

Geografia solurilor - 2 ore curs (la nivelul Licență, anul II, specializarea Geografie şi anul II,

specializarea Planificare teritorială - opţional);

Geografia solurilor - 3 ore lucrări practice (la nivelul Licență, anul II, specializarea Geografie

şi anul II, specializarea Planificare teritorială - opţional);

Geologie generală - 2 ore curs (la nivelul Licență, anul I, specializarea Geografie şi anul I,

specializarea Planificare teritorială);

Geologia României - 1 oră curs şi 2 ore lucrări practice (la nivelul Licență, anul I,

specializarea Geografie);

Gestiunea durabilă a deşeurilor - 1 oră curs şi 1 oră lucrări practice (la nivelul Licență, anul

III, specializarea Ştiinţa mediului);

Practica de specialitate - 2 ore lucrări practice (la nivelul Licență, anul II, specializarea

Planificare teritorială).

Total: 10 ore convenționale

http://www.cbg.uvt.ro/

http://www.geografie.uvt.ro/

PAGINA | 2

..





.

.

.

B. Memoriu justificativ

1. Necesitatea ocupării postului în contextul realizării obiectivelor din planul de

dezvoltare al departamentului și facultăţii

Considerăm necesară scoaterea la concurs a postului menţionat întrucât ocuparea

acestuia ar permite folosirea expertizei titularului la realizarea şi îndeplinirea obiectivelor

educaţionale şi de cercetare ştiinţifică ale Departamentului de Geografie şi ale Facultăţii de

Chimie, Biologie, Geografie.

Demersul actual de scoatere la concurs a postului de lector, poziția 18 este în

conformitate cu politica de resurse umane a Facultății de Chimie, Biologie, Geografie și,

impliocit a Departamentului de Geografie. Documentele strategice ale facultății și

departamentului evidențiază necesitatea recrutării şi promovării personalului didactic, în

concordanţă cu normele şi practica existente în cele mai bune universităţi din ţară şi

străinătate, încadrarea şi promovarea cadrelor didactice exclusiv pe baza criteriilor de calitate

propuse pentru fiecare funcţie didactică, în concordanţă cu Legea Educației Naționale şi Carta

Universităţii.

Abordări legate de problematica învelişului edafic, de calitatea resurselor de sol şi

păstrarea sau ameliorarea acesteia, a protecţiei mediului înconjurător, de realizarea unor studii

de impact asupra componentelor geologice şi edafice în scopul dezvoltării sustenabile,

precum şi procesul de gestionare durabilă a deşeurilor cu toate condiţiile şi demersurile pe

care le presupune, reprezintă doar câteva dintre tematicile care, în ultimii zeci de ani, au

stârnit tot mai mult şi interesul comunităţilor academice. În acest context, discipline precum:

Geografia solurilor, Geologie generală, Geologia României sau Gestiunea durabilă a

deşeurilor pot fi considerate indispensabile pentru înţelegerea acestor fenomene şi pentru

întocmirea unor analize solide care să stea la baza unei planificări teritoriale viabile la nivel

naţional, regional, local şi în luarea unor măsuri corespunzătoare de protecţie a mediului

înconjurător. Scoaterea la concurs a acestui post ar duce la dezvoltarea acestor domenii în

cadrul departamentului, conferindu-i un grad mai mare de atractivitate (dezvoltarea de

competențe de actualitate pentru viitorii studenți) și competitivitate (înscrierea în diverse

consorții internaționale deja focalizate pe astfel de problematici). În plus, considerăm că

departamentele de geografie care vor avea dezvoltate competenţele de a pregăti astfel de

specialişti, vor putea răspunde în viitor mult mai bine cerinţelor de pe piaţa muncii.

Formarea de competenţe specifice privind realizarea unor studii privind învelişul de

sol, conservarea şi/sau ameliorarea stării calitative a acestuia, rolul învelişului edafic şi acelui

geologic în cadrul întregului sistem de mediu înconjurător, de analiză a resurselor geologice şi

a modului raţional de exploatare a lor sau de realizare a unui management sustenabil al

deşeurilor va permite dezvoltarea programului de masterat Planificarea şi dezvoltarea

durabilă a teritoriului, asigurând continuitate şi creştere graduală a complexităţii abordărilor

teoretice, metodologice şi a aplicaţiilor practice până la nivelul doctoratului. Astfel, strategia

pe termen mediu și lung a Departamentului de Geografie este de a atrage în rândul său cadre

didactice tinere și valoroase, capabile să asigure o continuitate a rezultatelor notabile obținute

pe plan pedagogic și de cercetare. În același timp, se are în vedere și respectarea criteriilor de

evaluare instituțională, dar și consolidarea cercetării în domenii de actualitate pe plan

mondial, cum sunt geografia mediului înconjurător, cartarea solurilor, gestiunea durabilă a



PAGINA | 3

..





.

.

.

resurselor şi managementul integrat al deşeurilor.

Necesitatea ocupării postului este legată și de pensionarea relativ recentă (în anul

2013), a domnului Prof. univ. Dr. Gheorghe Ianoş, titularul cursului intitulat Geografia

solurilor, precum și a altor cursuri și lucrări practice din domeniul geografiei fizice. Mai mult

decât atât, Departamentul de Geografie din Timişoara nu are în prezent niciun cadru didactic

specializat în problematica analizei învelişului geologic, ceea ce crează anumite lacune în

formarea de competenţe, comparativ cu alte departamente de geografie din ţară şi din

străinătate.

2. Valoarea ştiinţifică pretinsă candidaţilor

Condiţiile de prezentare la concurs pentru postul care face obiectul prezentului

memoriu sunt prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, art.219 alin. (1), lit. a), art.

295 alin. (1) şi art. 301, în HG 457/4.05.2011, OMECTS 6129/2016, cu modificările şi

completările ulterioare, Regulamentul privind ocuparea posturilor didactice și de cercetare

vacante din UVT, art. 38 și Anexa 1 și în Standardele minimale necesare și obligatorii pentru

conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, Specializarea Geografie, punctul 1

Asistent, Lector. Standardul minimal pentru acordarea titlului didactic de Lector este

reprezentat de un punctaj cumulat la criteriile necesare care să fie mai mare sau egal cu 14.

3. Perspectivele postului

Disciplinele cuprinse în structura postului propus pentru concurs sunt fundamentale în

pregătirea studenţilor din ciclul de licenţă, mai ales în cadrul specializărilor Geografie,

Planificare teritorială şi Geografia turismului, asigurând transmiterea de cunoştinţe, formarea

deprinderilor necesare finalizării cu succes a studiilor şi achiziţionarea unor competenţe care

vor putea fi valorificate ulterior în şcoala masterală şi apoi în şcoala doctorală a

departamentului.

Astfel, expertiza viitorului titular selectat prin concurs ar duce la transmiterea de

cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi necesare în cercetarea ştiinţifică deoarece geografia solurilor,

geologia generală, dar şi cea a României şi analiza gestiunii durabile a deşeurilor sunt

domenii de foarte mare actualitate. Acest fapt este subliniat și de numeroasele contracte de

cercetare, atât naționale cât și internaționale, desfășurate în ultimii cinci ani la Departamentul

de Geografie, precum și de numărul ridicat de absolvenți preocupați de domeniile prezentate,

care în prezent urmează școala doctorală a departamentului. Menţionăm doar câteva dintre

contractele de cercetare derulate în cadrul Departamentului de Geografie în care au fost

valorificate competenţe deprinse prin finalizarea studierii unor discipline cuprinse în structura

postului scos la concurs: Modificări ale învelişului de soluri şi mijloace de reabilitare ale

terenurilor agricole din partea de vest a Câmpiei Banatului afectate de inundaţiile din

primăvara anului 2005; Metoda complexă de elaborare a hărţii geomorfologice digitale a

României prin tehnologii GIS/Teledecţie, suport pentru implementarea directivelor europene

de mediu; Elemente fundamentale de suprafaţă în modele digitale de elevaţie etc.

Luând în considerare gradul crescut de interes al studenților pentru specializările

cărora li se adresează disciplinele aferente postului scos la concurs, rolul important al acestor

discipline în economia specializărilor şi complexitatea lor, precum și necesitatea reechilibrării



PAGINA | 4

..





.

.

.

și asigurării viabilității de perspectivă a schemei de personal, considerăm că scoaterea la

concurs a postului care face obiectul prezentului memoriu este oportună și necesară.

4. Numărul posturilor existente deja în aceeaşi specialitate

În structura Statului de Funcțiuni al Departamentului de Geografie nu există niciun

post care să cuprindă discipline similare celor din structura postului scos la concurs.

5. Analiza evoluţiei numărului de candidaţi la specializările la care se scot posturile la

concurs în ultimii trei ani

În ultimii trei ani, situaţia studenţilor înscrişi la programele de studii la care se predau

disciplinele cuprinse în structura postului scos la concurs este următoarea:

Din datele enumerate mai sus, se poate aprecia că oferta noastră educaţională își

menține atractivitatea, iar postul de lector propus are perspective bune în următorii ani, având

în vedere analiza numărului de candidaţi la specializările vizate. Cele patru specializări din

cadrul ciclului de licență sunt deja consacrate, funcționând din 1990 (specializarea Geografie),

2001 (specializarea Geografia Turismului), respectiv 2007 (Planificare teritorială şi Ştiinţa

mediului).

6. Salariul minim de încadrare

Salariul minim de încadrare pentru un lector titular cu vechimea de 10-15 ani este de

2.871 RON/lună.

7. Strategia de dezvoltare a resurselor umane – situația pensionabililor în următorii 5

ani

Departamentul de Geografie are în vedere o strategie de resurse umane echilibrată,

încurajarea perfecţionării profesionale a cadrelor didactice, scoaterea la concurs, în

următoarea perioadă, a posturilor în conformitate cu necesităţile sale de dezvoltare atât din

perspectivă educaţională, cât şi a cercetării ştiinţifice.

Se va urmări menținerea echilibrului între nivelele superioare și cele de bază ale

ierarhiei posturilor universitare, astfel încât să se asigure atât experiența, prestigiul și

vizibilitatea națională și internațională a Departamentului de Geografie, cât și atragerea de

cadre didactice tinere și cu potențial ridicat de cercetare, încurajarea excelenței în activitatea

profesională, respectiv încadrarea în parametrii economico-financiari caracterizați prin

Specializare

ciclul licență Geografie Geografia turismului Planificare teritorială Ştiinţa mediului

Anul de studiu anul

I

anul

II

anul

III

anul

I

anul

II

anul

III

anul

I

anul

II

anul

III

anul

I

anul

II

anul

III

2017-2018 39 26 26 59 40 36 24 23 16 0 8 13

2016 – 2017 36 28 30 50 41 37 29 17 12 14 17 12

2015 – 2016 29 22 24 56 35 37 26 11 18 20 12 15



PAGINA | 5

..





.

.

.

sustenabilitate.

O atenție specială va fi acordată creșterii numărului de cadre didactice din

departament abilitate să conducă lucrări de doctorat, în scopul consolidării Școlii doctorale

de Geografie. Astfel, celor 5 conducători de doctorat din departament (din care Prof. univ.

dr. Petru Urdea, Prof. univ. dr. Nicolae Popa, Prof. univ. dr. Remus Crețan, Prof. univ. dr.

habil. Mircea Voiculescu, Conf. univ. dr. Lucian Drăguț), estimăm că în următorii 5 ani li se

vor mai adăuga cel puțin alte 2 cadre didactice.

În cursul anului universitar 2015-2016, s-a pensionat un cadru didactic, la împlinirea

vârstei de 65 de ani, Prof. univ. dr. Martin Olaru (n. 1951).

Conform legislației în vigoare, în următorii cinci ani, vor fi pensionate la limita de

vârstă alte 2 cadre didactice din departament, care ocupă în prezent un post de profesor

universitar (Petru Urdea, n. 1954), respectiv un post de conferențiar universitar (Constantin

Vert, n. 1953).

8. Strategia cercetării științifice a departamentului

Strategia cercetării științifice a Departamentului de Geografie vizează îndeplinirea

următoarelor obiective, statuând și principalele măsuri care trebuie luate în acest sens:

Creşterea prestigiului cercetării desfăşurate în cadrul Departamentului - Publicarea rezultatelor cercetării numai în reviste recunoscute CNCSIS, preferabil BDI

şi creșterea numărului publicaţiilor în reviste cotate ISI.

- Asigurarea participării membrilor catedrei la un număr cât mai mare de manifestări

ştiinţifice din ţară şi străinătate.

- Cooptarea în colectivele de cercetare a partenerilor din străinătate, cu recunoaştere în

domeniile de interes ale Departamentului.

- Publicarea de cărți științifice sau capitole de carte la edituri internaționale prestigioase și

la edituri naționale recunoscute CNCSIS.

- Publicarea de atlase și hărți la edituri internaționale prestigioase și la edituri naționale

recunoscute CNCSIS.

- Prezentarea rezultatelor cercetării la congrese și simpozioane internaționale de rang

european și mondial.

- Organizarea de congrese și workshop-uri internaționale care să sporească vizibilitatea

științifică a departamentului

Asigurarea continuităţii finanţării activităţilor de cercetare

- Documentarea sistematică cu privire la criteriile de eligibilitate, domeniile prioritare şi

calendarul competiţiilor naţionale şi la apelurile internaţionale de finanţări europene.

- Elaborarea de propuneri de proiecte de cercetare în vederea participării la competiţiile

naţionale şi internaţionale.

Îmbunătăţirea cotaţiei publicaţiilor ştiinţifice editate

- Adaptarea conţinutului, formei rşi ritmicităţii apariţiei revistelor editate la cerinţele

pentru revistele BDI.

- Realizarea demersurilor necesare pentru reevaluarea revistelor.

Afirmarea şi accentuarea utilităţii practice a cercetării pentru mediul economic-

social

- Asigurarea transmiterii către instituţiile locale, judeţene sau regionale a direcţiilor şi



PAGINA | 6

..





.

.

.

rezultatelor cercetării.

- Urmărirea evoluţiilor cadrului territorial local, judeţean şi regional, cu scopul de a veni

în întâmpinarea solicitărilor potenţialilor beneficiari.

- Diversificarea ofertei de servicii prin includerea celor de cartografie digitală, analiză

spațială în mediul GIS, construirea bazelor de date geospațiale.

Consolidarea colectivelor şi direcţiilor de cercetare

- Includerea masteranzilor şi doctoranzilor în colectivele de cercetare.

- Includerea masteranzilor şi doctoranzilor în echipele de realizare a granturilor și

contractelor de cercetare/servicii

- Realizarea de investiţii în baza materială, infrastructura de cercetare şi informaţională a

centrului CDR START.

9. Strategia de finanțare a departamentului, care să dovedească faptul că postul ce

urmează să fie scos la concurs poate fi susținut pentru o perioadă de cel puțin 3 ani

universitari.

Deşi, în ultimii ani, Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie a înregistrat un deficit

financiar semnificativ, dar cu tendință de redresare, Departamentul de Geografie a reușit să

asigure un bun echilibru bugetar, în fiecare an bilanțul său financiar fiind pozitiv și, prin

execedentele acumulate, asigurând reducerea unei părți a deficitului înregistrat la nivel de

facultate.

Acest lucru a fost posibil prin:

- strategia activă de dezvoltare a programelor de licență și master, care au înregistrat un

număr echilibrat de studenţi, deşi orele aferente acestor programe au fost remunerate

numai din posturi de lector vacant la nivelul licență și la masterat;

- strategia activă de dezvoltare a şcolii doctorale, care a adus departamentului un

excedent semnificativ, în condițiile în care activitatea de coordonare a lucrărilor de

doctorat a rămas neremunerată;

- organizarea financiar avantajoasă a planurilor de învăţământ şi a formaţiilor de studiu;

- organizarea activităților de predare astfel încât numeroase cursuri să fie făcute în

comun la mai multe specializări;

- solicitarea doctoranzilor pentru a ține ore de laborator/lucrări practice din posturile

vacante (echivalentul a 2 posturi vacante de asistent în anul universitar 2013-2014,

echivalentul a 2,62 posturi vacante de asistent în anul universitar 2014-2015,

echivalentul a 3,5 posturi vacante de asistent în anul universitar 2015-2016, respectiv a

2,09 posturi vacante de asistent în anul universitar 2016-2017).

- reducerea semnificativă a numărului de posturi vacante, la minimum necesar pentru

funcționarea în condiții legale.

- pensionarea cadrelor didactice care au depăşit vârsta de 65 ani.

- încărcarea cu încă cel puțin două ore convenționale a normelor cadrelor didactice

titulare.

Reducerea numărului de posturi titulare şi vacante justifică, în consecinţă, nevoia

ocupării unui număr suficient de posturi cu titulari care să ajute programele de studii oferite

de departament atât în vederea reacreditărilor ulterioare, cât şi în scopul susţinerii calităţii

didactice şi de cercetare.



PAGINA | 7

..





.

.

.

De asemenea, în vederea eficientizării activității în cadrul programelor de studii

oferite în domeniul Știința mediului, la nivelul facultății s-a convenit ca, începând cu anul

universitar 2013-2014, cele 3 specializări de mediu să fie comasate într-una singură,

organizată în cadrul Departamentului de Geografie.

Pe de altă parte, specializarea Geografie, la care sunt prevăzute cea mai mare parte din

activitățile didactice din postul de lector propus să fie scos la concurs, este una din

specializările cu cel mai mare număr de studenţi la nivelul de licenţă din întreaga facultate, ea

acoperind deficitul înregistrat de specializări cu număr mai mic de studenţi din cadrul

aceluiaşi departament.

Programele de master ale Departamentului de Geografie au atras, de asemenea, în

fiecare an la examenul de admitere și candidați ce provin din domenii diferite de geografie

(economie, cadastru, știința mediului, agronomie, etc.), cât și din alte universități. Numărul de

candidați, chiar dacă a prezentat ușoare oscilații, a asigurat, în general, un număr sustenabil de

studenți, în ultimii 3 ani. Considerăm că, datorită utilității sociale a programului și a calității

actului didactic, acest master va fi atrăgător și în viitor.

De aceea, Departamentul de Geografie poate garanta sustenabilitatea postului de

Lector, poziția 18 din statul de funcţiuni al departamentului.

10. Fișa postului

Aprobat, Prof. Univ. Dr.

Marilen Gabriel PIRTEA

_______________________________

FIŞA POSTULUI

personal didactic

Anexă la Contractul Individual de Muncă nr. …… din data de ………..

I. DATE PRIVIND IDENTIFICAREA POSTULUI

1. Numele şi prenumele titularului: VACANT

2. Facultate: Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie

3. Departament: Geografie

4. Denumirea postului: LECTOR UNIVERSITAR / Cod COR: 231003

II. CONDIȚII SPECIFICE PRIVIND OCUPAREA POSTULUI



PAGINA | 8

..





.

.

.

1. Studii specifice: superioare, conform Legislației și Regulamentului de ocupare a posturilor

didactice

2. Experienţă: conform Regulamentului de ocupare a posturilor didactice

3. Competenţă managerială1 (cunoştinţe de management, calităţi şi aptitudini manageriale)

III. SFERA RELAŢIILOR ORGANIZAŢIONALE

1. Ierarhice:

subordonat faţă de: DIRECTOR DE DEPARTAMENT

superior pentru:

2. Funcţionale: cadre didactice, departamentele administrative, organizaţii studenţeşti;

3. Reprezentare: -

4. Sfera relaţională:

internă - cu cadre didactice, departamentele administrative, organizaţii

studenţeşti;

externă - cu reprezentanţi ai organismelor partenere Departamentului/

Facultăţii/Universităţii de Vest din Timişoara.

IV. OBIECTIVELE SPECIFICE POSTULUI

Desfăşurarea activităţilor didactice, de cercetare şi a celor complementare, în concordanţă cu misiunea

şi obiectivele Universităţii de Vest din Timişoara, urmărindu-se creşterea calităţii prestaţiei didactice,

a rigorii ştiinţifice, precum şi perfecţionarea pregătirii profesionale.

V. ATRIBUȚII, RESPONSABILITĂŢI ŞI SARCINI SPECIFICE POSTULUI

A. Activităţi normate în statul de funcţii

I. Activităţi de predare, inclusiv pregătirea acestora

1. Cursuri aferente ciclului de studii universitare de licență

2. Cursuri aferente ciclului de studii universitare de master

3. Cursuri la forma studii academice postuniversitare

4. Cursuri la forma studii postuniversitare de specializare, inclusiv cursuri de pregătire pentru

examenele de definitivat sau dobândirea de grad didactic organizate pentru profesorii din licee,

gimnazii şi pentru institutori

5. Cursuri de perfecţionare postuniversitare, inclusiv cursuri de pregătire pentru examenele de definitivat sau dobândirea de grad didactic organizate pentru profesorii din licee, gimnazii şi pentru institutori

6. Module de curs pentru formarea continuă

72. Cursuri la şcolile de studii avansate (doctorate)

83. Cursuri organizate pentru pregătirea doctoranzilor

9. Alte cursuri (prelegeri) normate la forme moderne de învăţământ universitar

II. Activități de seminar, proiecte de an, lucrări practice și de laborator (inclusiv pregătirea acestora)

1 Pentru funcţiile de conducere 2 Dacă nu se regăsesc în Statul de funcții de la Scoala doctorală 3 Dacă nu se regăsesc în Statul de funcții de la Scoala doctorală



PAGINA | 9

..





.

.

.

1. Activităţi de seminar, complementare sau nu cursurilor enumerate la capitolul A.I., după caz, conform planului de învăţământ

2. Îndrumarea realizării proiectelor de an, complementare sau nu cursurilor de la capitolul A.I., după caz, conform planului de învățământ

3. Lucrări practice şi de laborator, conform cu planul de învăţământ;

III. Îndrumarea (conducerea) proiectelor de finalizare a studiilor, a lucrărilor de licență și de absolvire (disertaţie)

IV. Îndrumarea (conducerea) de proiecte de absolvire, de lucrări de disertație sau de absolvire pentru

toate formele de pregătire postuniversitară, prevăzute în planul de învățământ

V. Activitate de practică productivă sau practică pedagogică (inclusiv pregătirea acestora)

VI4. Îndrumarea doctoranzilor în stagiu (activitate normată) și în poststagiu

VII. Conducerea activităţilor didactice artistice sau sportive (inclusiv pregătirea acestora)5 1. Cursuri de turism pentru studenți

2. Cursuri sportive pentru studenți sau copiii angajaților 3. Gimnastică aerobică 4. Antrenamente cu echipe reprezentative (atletism, jocuri sportive) 5. Îndrumarea loturilor sportive în timpul desfășurării competițiilor 6. Organizarea de crosuri sau alte manifestări sportive de interes universitar sau național 7. Îndrumarea formațiilor artistice de interes universitar

8. Organizarea manifestărilor artistice

VIII. Activități de evaluare 1. Evaluare în cadrul pregătirii prin doctorat6:

- Comisie concurs de admitere - Comisie examen de doctorat

- Comisie susţinere publică teza de doctorat, inclusiv de evaluare a tezei - Evaluare referat de doctorat (prin participare la comisia de îndrumare)

2. Evaluare în cadrul concursurilor de admitere la toate formele de învățământ (inclusiv postuniversitar, altele decât doctoratul):

- Elaborare tematică și bibliografie - Comisie redactare subiecte

- Comisie examinare orală - Comisie corectură teze - Corectură teste - Comisie supracorectură - Comisie contestații - Comisie concurs de admitere (organizare, modernizare)

- Comisie supraveghere examen scris 3. Evaluarea în cadrul activităților didactice directe la toate formele de învățământ (curs, seminar, proiecte de an, proiecte (lucrări) de finalizare a studiilor, lucrări de laborator) inclusiv:

- Evaluare și notare teme de casă/proiecte - Evaluare și notare examene parțiale - Evaluare și notare examen (test) final

- Evaluare și notare teme (probleme) rezolvate acasă 4. Evaluare și activități complementare în cadrul comisiilor de finalizare a studiilor universitare sau postuniversitare

4 Dacă nu se regăsesc în Statul de funcții de la Scoala doctorală 5 În cazul facultăților de profil (Facultatea de Arte și Design, Facultatea de Educație Fizică și Sport, respectiv Facultatea de

Muzică și Teatru)



PAGINA | 10

..





.

.

.

- Elaborare tematică și bibliografie - Comisie elaborare subiecte - Comisie examinare și notare - Comisie supraveghere probe scrise - Comisie corectură (supracorectură) - Comisie contestații

IX. Consultații (pentru toate formele conexe cursurilor de la capitolul A.I.)

X. Îndrumarea cercurilor științifice

XI. Îndrumarea studenților (tutoriat) pentru alegerea rutei profesionale în cadrul sistemului de credite

transferabile

XII. Participarea la comisii și consilii în interesul învățământului

XIII. Activități privind promovarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar 1. Definitivatul

- Elaborare programe și bibliografie - Îndrumare și consultanță de specialitate și pedagogică - Inspecție școlară specială pentru evaluarea de specialitate, metodică și pedagogică - Elaborarea subiectelor pentru probele scrise, supraveghere, corectare și notare - Elaborarea subiectelor pentru probele orale, examinare și notare (comisie) - Organizare examen

2. Gradul didactic II - Elaborare programe și bibliografie - Consultanță și îndrumare (minimum două inspecții) - Inspecție școlară specială pentru evaluarea de specialitate, metodică și pedagogică - Elaborarea subiectelor pentru testul de specialitate și metodica specialității - Supraveghere teză, corectare și notare

- Elaborarea subiectelor pentru proba orală, examinare și notare 3. Gradul didactic I

- Elaborare tematică, elaborare subiecte, examinare și notare în cadrul colocviului de admitere

- Îndrumare (minimum două inspecții) - Inspecție școlară specială pentru evaluarea de specialitate, metodică și pedagogică

- Îndrumarea și evaluarea lucrării metodico-științifice - Participare la comisia pentru susținerea lucrării de grad (evaluare și notare)

4. Concurs pentru ocuparea posturilor vacante - Elaborarea tematicii și a bibliografiei - Comisie susținere examen - Comisie contestații

- Comisie organizare concurs - Comisie supraveghere probe scrise

XIV. Activități privind pregătirea și promovarea cadrelor didactice din învățământul superior 1. Concurs pentru ocuparea unui post de asistent universitar

- Îndrumare metodică și științifică

- Elaborare tematică și bibliografie - Elaborarea subiectelor pentru probele scrise, supraveghere teză, corectare și notare - Elaborarea subiectelor pentru probele orale, examinare și notare - Participare la proba practică și evaluare

2. Concurs pentru ocuparea unui post de lector universitar (șef de lucrări)

6 Dacă nu se regăsesc în Statul de funcții de la Scoala doctorală



PAGINA | 11

..





.

.

.

- Îndrumare metodică și științifică - Verificare dosar de concurs - Stabilire temă prelegere - Participare la prelegere publică - Evaluare

3. Concurs pentru ocuparea unui post de conferențiar universitar sau profesor universitar

- Analiză de dosar - Stabilire temă prelegere - Participare la prelegerea publică - Evaluare

B. Activităţi de pregătire științifică și metodică și alte activități în interesul învățământului

I. Pregătire individuală (autoperfecționare)

II. Audierea unor cursuri sau parcurgerea unor module de curs. Parcurgerea completă a formelor postuniversitare de învățământ în domeniul de activitate sau într-unul complementar

III. Participarea la conferințe, simpozioane, congrese ș.a., organizate în domeniul de activitate principal sau în domenii interdisciplinare

IV. Organizarea de congrese ș.a., în domeniul de activitate sau în domenii colaterale (complementare)

V. Înființarea, amenajarea și modernizarea laboratoarelor, a stațiilor-pilot, a centrelor de excelență

(cercetare), a aparaturii de laborator ș.a.

VI. Organizarea de schimburi academice între diferite universități din țară și din străinătate

VII. Participarea la programele internaționale la care România este parte

VIII. Perfecționarea propriei pregătiri pedagogice

IX. Elaborarea de manuale, îndrumare, culegeri de probleme și de teste și a altor materiale didactice

C. Activităţi de cercetare ştiinţifică, de dezvoltare tehnologică, activități de proiectare, de creație

artistică potrivit specificului

I. Activități prevăzute în planul intern

II. Activități în cadrul centrelor de cercetare din cadrul UVT

III. Activități în cadrul centrelor de transfer tehnologic

IV. Elaborarea individuală de inovare sau inventică prevăzute în planul intern

V. Documentare privind oportunitățile de finanțare pentru proiecte de cercetare

VI. Elaborarea tratatelor, a monografiilor și a cărților de specialitate prevăzute în planul intern

VI. ALTE SARCINI ŞI RESPONSABILITĂŢI



PAGINA | 12

..





.

.

.

I. Atribuţii pe linie managerială şi a celor cu privire la sistemul de control managerial intern, aşa

cum sunt ele stipulate în reglementările interne ale Universității de Vest din Timișoara în ceea

ce privește dezvoltarea sistemului de control intern managerial.

II. Respectarea prevederilor Cartei, Regulamentelor şi celorlalte reglementări interne în vigoare

în Universitatea de Vest din Timişoara;

III. Respectarea obligaţiilor privind prevenirea şi protecţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă, prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, aşa cum sunt ele stabilite prin legislaţia

din domeniu;

IV. Constituie obligație de serviciu verificarea zilnică (cu excepţia concediului legal) a

corespondenţei electronice sosite pe adresa instituţională de e-mail;

V. Participarea, la solicitarea Directorului de Departament/Decanului, la alte activităţi în interesul

instituţiei;

VI. Răspunde în termen la solicitările de ordin administrativ, punând la dispoziția persoanelor

responsabile, documentele, datele și informațiile solicitate, legate de activitățile în care acesta

este implicat.

VII. Verificarea zilnică (cu excepţia vacanţelor şi a concediului legal) a corespondenţei electronice

sosite pe adresa instituţională de e-mail.

VIII. În temeiul prevederilor art.39. alin. (2), lit. e) din Codul Muncii - republicat şi a art.39. din

Hotărârea nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, salariatul este obligat să

se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sănătăţii la locul de muncă, conform

planificării efectuate de către medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului.

IX. Realizarea sarcinilor de ordin administrativ reglementate la nivelul universității sau atribuite

de șeful ierarhic superior; legate de specificul postului cu respectarea repartizării echitabile a

sarcinilor între posturi;

– se pot detalia alte sarcini, atribuții, responsabilități, obiective și/sau termene stabilite

nominal de către șeful ierarhic superior;

VII. RESPONSABILITĂȚI PRIVIND PROTECȚIA ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII ȘI

SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ



PAGINA | 13

..





.

.

.

În realizarea sarcinilor de serviciu are obligaţia de a respecta Normele de Tehnica Securităţii şi

Sănătăţii Muncii şi P.S.I.;

Trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu

instrucţiunile primite din partea şefului ierarhic superior astfel încât să nu expună la pericol de

accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi

afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă;

Să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de

transport şi alte mijloace de producţie;

Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze

sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară

a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor

tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

Să comunice imediat şefului ierarhic superior şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de

muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitate şi sănătate,

precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;

Să aducă la cunoştinţă şefului ierarhic superior accidentele suferite de propria persoană;

Să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a

face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi

inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;

Să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a

permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără

riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;

Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

Să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.

X. DELEGAREA

Delegarea atribuţiilor aferente postului se face doar temporar, cu respectarea reglementărilor interne

privind redistribuirea sarcinilor de serviciu în caz de absenţă a unui angajat, cu aprobarea scrisă a

Directorului de departament, nominalizându-se persoana înlocuitoare.

XI. EVALUAREA PERFORMANŢELOR

Performanţa cadrelor didactice se evaluează pe baza componentelor prevăzute în Manualul calităţii

(evaluarea activităţii didactice făcută de studenţi, evaluarea colegială, evaluarea ierarhică,

autoevaluare), precum şi în concordanţă cu indicatorii prevăzuţi în strategiile de învăţământ şi

cercetare elaborate la nivel instituţional şi cu cei folosiţi în evaluările la nivel naţional, obiectivul de

performanță fiind „Bine”.

Activităţile prevăzute la punctul V (A) sunt normate în conformitate cu statele de funcții

aprobate, în speță cu poziția aferentă postului ocupat.

Ponderea, cuantificarea şi numărul de ore alocate activităţilor prevăzute la punctul V (A,B şi

C) și VI se pot modifica, fiind propuse de directorii de departament, avizate de consiliul



PAGINA | 14

..





.

.

.

facultăţii şi aprobate de senatul universităţii, anual cu respectarea legilor în vigoare, inclusiv al Legii

nr. 1/2011.

Angajatului ii revine obligația să realizeze activitățile prevăzute la punctul V, în conformitate

cu clauza art.287, alin . 22 din Legea 1/2011 precum și cu clauza “durata muncii” din contractul

individual de muncă, adică suma totală a orelor de muncă, realizată prin cumularea ponderilor

activităţilor, este de 40 ore pe săptămână.

Ponderea individuală a activităților care nu sunt prevăzute în statele de funcții poate varia de la

o lună la alta, pontajul/borderoul de prezență fiind verificat și avizat de către directorul de department.

Nu fac obiectul normării activităţile, inclusiv cele de cercetare ştiinţifică, finanțate și angajate

pe bază de contract cu alţi beneficiari decât Ministerul Educaţiei Naționale, Cercetării Științifice sau

instituţiile de învăţământ aflate în subordinea sa, sau prevăzute expres în fișele de post aferente altor

contracte individuale de muncă încheiate de angajat cu Universitatea de Vest din Timișoara.

Această fişă de post nu include activitățile și responsabilitățile aferente funcțiilor didactice de

conducere.

Decan Facultate

Conf. univ. dr. Cătălina Armanca ANCUŢA

Semnătura_________________________

Director Resurse Umane Titular post

Bogdan ALDEA ……………………………………………...

Semnătura_________________________ Semnătura_________________________

Data:

11. Fișele de disciplină

FIŞA DISCIPLINEI – Geografia solurilor

(specializarea Geografie)

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA

1.2 Facultatea CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE

1.3 Departamentul GEOGRAFIE

1.4 Domeniul de studii GEOGRAFIE

1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ

1.6 Programul de studii / Calificarea GEOGRAFIE / Cod calificare L10401002010



PAGINA | 15

..





.

.

.

Ocupaţii posibile conform COR:

Administrator de risc - 241240; Agent de turism - 422102; Asistent de cercetare în geografie - 263213;

Asistent de cercetare în meteorologie - 211210; Asistent meteorolog - 211206; Cartograf - 216501;

Climatolog - 211203; Geograf - 263202; Ghid de turism - 511301; Ghid de turism montan, drumeţie

montană - 511304; Ghid galerii de artă/interpret - 511305; Ghid habitat natural floră, faună - 511306;

Ghid montan - 511311; Ghid montan - 511311; Ghid turism ecvestru - 511309; Ghid turism ornitologic

- 511307; Ghid turism speologic - 511308; Hidrolog - 211424; Meteorolog (studii superioare) -

211201; Pedolog - 211425; Profesor în învatamântul gimnazial - 233002; Referent de specialitate

pedolog – 211420.

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei GEOGRAFIA SOLURILOR

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei Fd.

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 3.5 din care: curs 28 3.6 seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp: ore

Studiul după notiţe, suport de curs, bibliografie 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe teren 20

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate 15

Tutoriat 6

Examinări 2

Alte activităţi 6

3.7 Total ore studiu individual 69

3.8 Total ore pe semestru 125

3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Disciplina obligatorie conform planului de învăţământ

4.2 de competenţe Condiţii favorabile formării competenţelor proiectate în cadrul programului de

studii.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Sală echipată cu tehnica necesara susţinerii cursului

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala de laborator dotată parţial

6. Competenţele specifice acumulate



PAGINA | 16

..





.

.

.

Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e Definirea şi descrierea principalelor etape de evoluţie a solurilor

Rolul materialelor parentale în formarea, calitatea şi fertilitatea solurilor

Principalelor noţiuni, procese şi fenomene implicate în starea de calitate a terenurilor

Identificarea şi analiza potenţialului geografic în scop pedologic

Cunoaşterea principalelor elemente definitorii ale corpurilor solice şi impactul

acestora supra stării de calitate a mediului

Metode de elaborare a studiilor pedologice pentru evaluarea generală a resurselor de

sol

Aplicarea principiilor multi si interdisciplinaritatii in abordarea pedogeografiei

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor,

normelor şi a valorilor codului de etică profesională

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipe multidisciplinare, atitudine etică

faţă de grup

Autoevaluarea nevoii de formare profesională continuă în scopul inserţiei şi

adaptabilităţii la cerinţele pieţii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al

disciplinei

Cunoaşterea conceptelor cu care operează ştiinţa solului, în

general şi geografia solurilor, în special

Însuşirea caracteristicilor fundamentale ale solurilor

Înţelegerea relaţiilor şi legităţilor existente între ştiinţa solului şi

geografia solurilor

7.2 Obiectivele specifice Noţiuni generale referitoare le locul solului în geosistem şi

ecosistem, concepţia sistemică în definirea, formarea şi evoluţia

solurilor

Noţiuni generale referitoare la constituenţii solului şi originea

lor (mineralele primare şi secundare din sol, procesele chimice

din sol; fazele solului şi proprietăţile generale ale acestora)

Precizări generale ale diversităţii solurilor pe glob şi în România

Aplicaţii practice referitoare la starea de calitate a solurilor, cu

trimiteri exprese la tipurilor de sol cercetate

8. Conţinuturi

8.1. Curs

Metode de predare Obs.

Introducere, concept; importanţa, metode, noţiunea de ecopedosistem.

2 ore

Prelegerea ştiinţifică (introductivă, curentă,

finală; dialogată,

prelegere cu oponent,

prelegere team teaching,

prelegere cu dezbatere).

Alte metode: explicaţie,


2 ore

Faza fluidă a solului (apa şi aerul)

2 ore



PAGINA | 17

..





.

.

.

Proprietăţile chimice ale solului (complexul coloidal, aciditatea etc.)

4 ore

descriere, explicaţia

ştiinţifică, demonstraţia,

problematizare, studii de

caz,. conversaţie

euristică, dezbaterea,

asaltul de idei

(brainstorming).

Proprietăţile fizice: textura; structura; densitatea porozitatea; caractere

de diagnoză

4 ore

Clasificarea solurilor la nivel mondial şi în România; legile răspândirii

solurilor pe glob

2 ore

Solurile organice (histosolurile); solurile condiţionate de activităţi

antropice (antrosolurile); solurile minerale condiţionate de topografie

(leptosolurile, regosolurile, fluvisolurile, gleisolurile)

2 ore

Solurile minerale condiţionate de materialul parental (andosolurile,

arenosolurile, vertisolurile).

2 ore

Solurile minerale condiţionate de timp: (cambisolurile); solurile

minerale condiţionate de climatul arid: (calcisolurile, gipsosolurile,

solonceacurile, soloneţurile).

2 ore

Solurile minerale condiţionate de climatul temperat, izohumice:

(kastanoziomurile, cernoziomurile, faeoziomurile).

2 ore

Solurile minerale condiţionate de climatul tropical umed: (nitisolurile,

alisolurile, lixisolurile, acrisolurile, feralsolurile, plintosolurile).

2 ore

Învelişul de soluri al continentelor: Europa, Asia, America de Nord şi

Sud, Africa, Australia.

2 ore

8.2.Lucrări practice Metode de predare Obs.

Aplicaţii practice asupra monoliţilor si micromonoliţilor de sol, cu

referiri speciale asupra orizonturilor de sol şi a caracteristicilor

diagnostice: orizonturile A (molic, ocric, umbric).

2 ore










caz,. conversaţie


asaltul de idei

(brainstorming).



diagnostice: orizonturile B (cambic, argiloiluvial, spodic, natric, oxic).

2 ore



diagnostice: orizonturile E, C, R, Cca, etc.

2 ore



PAGINA | 18

..





.

.

.



diagnostice: caractere de diagnoză

2 ore

Lucrări de laborator: determinări de fizica solului: granulometrie,

conţinut de schelet, structură, densitate, porozitate,

permeabilitate; aprecierea caracteristicilor fizico-mecanice ale solurilor:

plasticitate, adezivitate, consistenţă etc.

2 ore

Lucrări de laborator: determinări chimice: pH-ul şi interpretarea lui

2 ore

Activităţi practice în teren 2 ore

Evaluarea stării de calitate a terenurilor agricole prin operaţiuni de

bonitare naturală: codificarea caracteristicilor de sol şi teren şi

stabilirea parametrilor necesari operaţiunilor de bonitare: temperatură,

precipitaţii, pantă, expoziţie, alunecări de teren, inundabilitate prin

revărsare.

4 ore



stabilirea parametrilor necesari operaţiunilor de bonitare: adâncimea apei

freatice, excesul de umiditate de suprafaţă, poluarea.

2 ore



stabilirea parametrilor necesari operaţiunilor de bonitare: gleizarea,

pseudogleizarea, salinizarea, alcalinizarea, textura, porozitatea

2 ore



stabilirea parametrilor necesari operaţiunilor de bonitare: conţinutul în

carbonat de calciu, reacţia, gradul de saturaţie în baze, volumul edafic

util, rezerva de humus

2 ore

Calculul notelor de bonitare

2 ore

Stabilirea claselor de pretabilitate şi de favorabilitate

2 ore



PAGINA | 19

..





.

.

.

Bibliografie

Florea, N. et al. (1968), Geografia solurilor României. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Ianoş, Gh. (2004), Geografia solurilor cu noţiuni speciale de pedologie. Editura Mirton, Timişoara.

Ianoş, Gh., Zisu, I. (2008), Metode de cercetare a solului pe teren. Editura Universităţii de Vest,

Timişoara.

Ianoş, Gh. (2008), Principii şi metode de cercetare a terenurilor agricole şi silvice. Evaluarea

calitativă a terenurilor agricole prin operaţiuni de bonitare. Editura Universităţii de Vest,

Timişoara.

Florea, N., Munteanu, I. (coord.) (2012), Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Editura

Sitech, Craiova.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul ştiinţific al cursului reprezintă baza de pornire în studiul Geografiei solurilor şi prin lucrările

practice derulate formează deprinderi şi priceperi esenţiale în cercetare. Disciplină fundamentală și

obligatorie, asigură bagajul corespunzător de noțiuni, concepte, principii și legități care se vor corela

cu cele din cadrul disciplinelor de Geologie, Geomorfologie, Geografie fizică generală și Geografia

hazardelor şi riscurilor.

10. Evaluare

Tip

activitate

10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de

evaluare

10.3.Pondere din

nota finală



PAGINA | 20

..





.

.

.

10.4.

Curs completitudinea şi corectitudinea

cunoştinţelor;

coerenţa logică, fluenţa,

expresivitatea, forţa de

argumentare;

capacitatea de a opera cu

cunoştinţele asimilate în activităţi

intelectuale complexe;

capacitatea de aplicare în practică,

în contexte diferite, a cunoştinţelor

învăţate;

capacitatea de analiză, de

interpretare personală,

originalitatea, creativitatea;

evitarea fenomenele de apreciere

şi notare subiectivă;

gradul de asimilare a limbajului de

specialitate şi capacitatea de

comunicare ;

notarea se va considera corectă,

dacă va corespunde următoarelor

caracteristici: obiectivitatea

(exactitatea, precizia,

corectitudinea, responsabilitatea şi

competenţa docimologică);

validitatea (nota acordată va

corespunde poziţiei ierarhice din

sistemul de notare – cu cifre, litere,

calificative); fidelitatea (nota

acordată de un examinator se

consideră fidelă dacă coincide cu

nota acordată de un alt

examinator).

examen scris prevăzut în

perioada

sesiunilor de

examene, pe bază

de lucrări scrise,

teste de

cunoştinţe sau

chestionare de

evaluare;

70 %



PAGINA | 21

..





.

.

.

10.5.

Laborator completitudinea şi corectitudinea

cunoştinţelor;



argumentare;






învăţate;





şi notare subiectivă; gradul de

asimilare a limbajului de


comunicare ;














examinator).

Observaţie

curentă

Chestionare orală

Examinare prin

probe practice

Evaluarea

activităţilor

practice

30%

10.6. Standard minim de performanţă

obţinerea notei 5 la evaluarea finală

obţinerea notei 5 la evaluarea efectuată la lucrările practice

prezenţa la minim 50 % din cursuri

complementar, in situatia in care se considera necesar, cadrul didactic poate suplimenta

examinarea prin itemi administrati oral sau scris, dupa caz.

conform regulamentelor în vigoare, aceleași criterii se aplică și în sesiunile de restanță și măriri.



PAGINA | 22

..





.

.

.

Data completării

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de lucrări

practice

Data avizării în catedră/departament Semnătura directorului de departament

Lect. univ dr. Sorin PAVEL

FIŞA DISCIPLINEI – Geografia solurilor

(specializarea Planificare teritorială)


1.2 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA





1.6 Programul de studii / Calificarea PLANIFICARE TERITORIALĂ / Cod calificare L10401002050


Administrator de risc - 241240; Analist teritorial - 263205; Asistent de cercetare în geografie -

263213; Cartograf - 216501; Consilier administratia publica - 242201; Geograf - 263202;

Planificator/ specialist plan sinteze - 241255; Profesor în învăţământul gimnazial – 233002.


2.1 Denumirea disciplinei GEOGRAFIA SOLURILOR



2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei Op.





Studiul după notiţe, suport de curs, bibliografie 20



Tutoriat 6

Examinări 2

Alte activităţi 6






PAGINA | 23

..





.

.

.


4.1 de curriculum Disciplina opţională conform planului de învăţământ


studii.



5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala de laborator dotată parţial


Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e Definirea şi descrierea principalelor etape de evoluţie a solurilor

Rolul materialelor parentale în formarea, calitatea şi fertilitatea solurilor

Principalelor noţiuni, procese şi fenomene implicate în starea de calitate a terenurilor

Identificarea şi analiza potenţialului geografic în scop pedologic

Cunoaşterea principalelor elemente definitorii ale corpurilor solice şi impactul

acestora supra stării de calitate a mediului

Metode de elaborare a studiilor pedologice pentru evaluarea generală a resurselor de

sol

Aplicarea principiilor multi si interdisciplinaritatii in abordarea pedogeografiei

Com

pet

enţe

tran

sver

sale




faţă de grup





disciplinei

Cunoaşterea conceptelor cu care operează ştiinţa solului, în

general şi geografia solurilor, în special

Însuşirea caracteristicilor fundamentale ale solurilor

Înţelegerea relaţiilor şi legităţilor existente între ştiinţa solului şi

geografia solurilor

7.2 Obiectivele specifice Noţiuni generale referitoare le locul solului în geosistem şi

ecosistem, concepţia sistemică în definirea, formarea şi evoluţia

solurilor,

Noţiuni generale referitoare la constituenţii solului şi originea

lor (mineralele primare şi secundare din sol, procesele chimice

din sol; fazele solului şi proprietăţile generale ale acestora

Precizări generale ale diversităţii solurilor pe glob şi în România

Aplicaţii practice referitoare la starea de calitate a solurilor, cu

trimiteri exprese la tipurilor de sol cercetate



PAGINA | 24

..





.

.

.

8. Conţinuturi

8.1.Curs



2 ore










caz,. conversaţie


asaltul de idei

(brainstorming).


2 ore

Faza fluidă a solului (apa şi aerul)

2 ore

Proprietăţile chimice ale solului (complexul coloidal, aciditatea etc)

4 ore

Proprietăţile fizice: textura; structur; densitatea porozitatea; caractere de

diagnoză

4 ore

Clasificarea solurilor la nivel mondial şi în România; legile răspândirii

solurilor pe glob

2 ore

Solurile organice (histosolurile); solurile condiţionate de activităţi

antropice (antrosolurile); solurile minerale condiţionate de topografie

(leptosolurile, regosolurile, fluvisolurile, gleisolurile)

2 ore

Solurile minerale condiţionate de materialul parental (andosolurile,

arenosolurile, vertisolurile).

2 ore

Solurile minerale condiţionate de timp: (cambisolurile); solurile

minerale condiţionate de climatul arid: (calcisolurile, gipsosolurile,

solonceacurile, soloneţurile).

2 ore

Solurile minerale condiţionate de climatul temperat, izohumice:

(kastanoziomurile, cernoziomurile, faeoziomurile,).

2 ore

Solurile minerale condiţionate de climatul tropical umed: (nitisolurile,

alisolurile, lixisolurile, acrisolurile, feralsolurile, plintosolurile).

2 ore

Învelişul de soluri al continentelor: Europa, Asia, America de nord şi

sud, Africa, Australia.

2 ore

8.2.Lucrări practice Metode de predare Obs.



diagnostice: orizonturile A (molic, ocric, umbric).

2 ore






PAGINA | 25

..





.

.

.



diagnostice: orizonturile B (cambic, argiloiluvial, spodic, natric, oxic).

2 ore







caz,. conversaţie


asaltul de idei

(brainstorming).



diagnostice: orizonturile E, C, R,Cca, etc.

2 ore



diagnostice: caractere de diagnoză

2 ore

Lucrări de laborator: determinări de fizica solului: granulometrie,

conţinut de schelet, structură, densitate, porozitate,

permeabilitate; aprecierea caracteristicilor fizico-mecanice ale solurilor:

plasticitate, adezivitate, consistenţă etc.

2 ore

Lucrări de laborator: determinări chimice: pH-ul şi interpretarea lui

2 ore

Activităţi practice în teren

1 oră

Bibliografie

Florea, N. et al. (1968), Geografia solurilor României. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Ianoş, Gh. (2004), Geografia solurilor cu noţiuni speciale de pedologie. Editura Mirton, Timişoara.

Ianoş, Gh., Zisu, I. (2008), Metode de cercetare a solului pe teren. Editura Universităţii de Vest,

Timişoara.

Ianoş, Gh. (2008), Principii şi metode de cercetare a terenurilor agricole şi silvice. Evaluarea

calitativă a terenurilor agricole prin operaţiuni de bonitare. Editura Universităţii de Vest,

Timişoara.

Florea, N., Munteanu, I. (coord.) (2012), Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Editura

Sitech, Craiova.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul ştiinţific al cursului reprezintă baza de pornire în studiul Geografiei solurilor şi prin lucrările

practice derulate formează deprinderi şi priceperi esenţiale în cercetare. Disciplină fundamentală și

obligatorie, asigură bagajul corespunzător de noțiuni, concepte, principii și legități care se vor corela

cu cele din cadrul disciplinelor de Geologie, Geomorfologie, Geografie fizică generală și Geografia

hazardelor şi risucruilor.

10. Evaluare

Tip

activitate


evaluare

10.3.Pondere din

nota finală



PAGINA | 26

..





.

.

.

10.4.


cunoştinţelor;



argumentare;






învăţate;





şi notare subiectivă;



comunicare ;














examinator).


perioada

sesiunilor de

examene, pe bază

de lucrări scrise,

teste de

cunoştinţe sau

chestionare de

evaluare;

70 %



PAGINA | 27

..





.

.

.

10.5.

Laborator completitudinea şi corectitudinea

cunoştinţelor;



argumentare;






învăţate;





şi notare subiectivă; gradul de

asimilare a limbajului de


comunicare ;














examinator).

Observaţie

curentă

Chestionare orală

Examinare prin

probe practice

Evaluarea

activităţilor

practice

30 %







conform regulamentelor în vigoare, aceleași criterii se aplică și în sesiunile de restanță și măriri.



PAGINA | 28

..





.

.

.

Data completării


Semnătura titularului de lucrări

practice



FIŞA DISCIPLINEI – Geologie generală



1.3 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA











Ghid montan - 511311; Ghid montan - 511311; Ghid turism ecvestru - 511309; Ghid turism

ornitologic - 511307; Ghid turism speologic - 511308; Hidrolog - 211424; Meteorolog (studii

superioare) - 211201; Pedolog - 211425; Profesor în învatamântul gimnazial - 233002; Referent de

specialitate pedolog – 211420.


2.1 Denumirea disciplinei GEOLOGIE GENERALĂ



2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Cp





Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 38

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 14



PAGINA | 29

..





.

.

.

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24

Tutoriat 14

Examinări 4





4.1 de curriculum Nu este cazul

4.2 de competenţe Nu este cazul


5.1 de desfăşurare a cursului Nu este cazul

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Nu este cazul


Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e

Elaborarea de proiecte profesionale având drept subiect elemente, procese şi fenomene

geografice, referitoare la anumite teritorii şi intervale de timp

Identificarea, definirea şi descrierea principalelor noţiuni, concepte, legităţi, procese şi

fenomene geografice, precum şi a metodelor de bază ale domeniului.

Utilizarea cunoştinţelor fundamentale ale domeniului pentru explicarea şi interpretarea

principalelor procese şi fenomene.

Însuşirea metodelor şi tehnicilor de culegere, prelucrare şi analiză a datelor.

Aplicarea cunoştinţelor fundamentale în interpretarea realităţii geografice.

Evaluarea obiectivă a rezultatelor obţinute în urma investigaţiilor geografice.

Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi

valorilor codului de etică profesională.

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faţă de

grup, respect faţă de diversitate şi multiculturalitate, acceptarea diversităţii de opinie.

Autoevaluarea nevoii de formare profesională continuă în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la

cerinţele pieţei muncii.


7.1

Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoaşterea genezei şi însuşirilor principalelor clase de minerale, categorii de roci şi

fosile, a legilor care guvernează procesele geologice şi fenomenele specifice geologiei în

vederea interpretării corecte a realităţilor geografice. Cunoaşterea morfostructurilor

majore ale teritoriului României, a succesiunii evenimentelor geologice şi a vârstei

corpurilor de roci în succesiunile litostratigrafice, în vederea aplicării acestor cunoştinţe

în interpretarea realităţilor geografice.



PAGINA | 30

..





.

.

.

7.2

Obiectivele

specifice

Cunoaşterea şi utilizarea definiţiilor, termenilor specifici geologiei, descrierii

mineralelor, rocilor şi fosilelor, pentru explicarea şi interpretarea principalelor procese şi

fenomene.

Dobândirea de cunoştinţe privind înţelegerea structurilor geologice prin prisma teoriei

tectonicii globale în context sistemic şi depistarea legităţilor care guvernează procesele

geologice, în vederea evaluării obiective a rezultatelor obţinute în urma investigaţiilor

geografice.

Cunoaşterea organismelor fosile în raport cu mediul în care au trăit, relaţiile lor cu

celelalte organisme şi influenţa pe care mediul a exercitat-o asupra lor, in vederea

caracterizării corespunzătoare a factorilor de mediu.

Cunoaşterea fenomenelor şi proceselor geologice prin interpretarea informaţiilor

concrete din teren în vederea obţinerii unei imagini sintetice a realităţii.

Înţelegerea reprezentării ideilor şi concepţiilor asupra organizării litosferei superioare

prin intermediul materialelor grafice: hărţi geologice, secţiuni geologice şi coloane

stratigrafice însuşindu-şi metodelor de analiză şi interpretare a materialului grafic.

Dobândirea abilităţii de a utiliza cunoştinţelor teoretice în vederea interpretării formelor

de relief ca rezultat al proceselor geologice care exprimă diferite situaţii din teren.

Înţelegerea complexităţii relaţiilor dintre corpurile de roci evidenţiate la momentul actual

prin eroziune.

Dobândirea de cunoştinţe privind complexitatea relaţiilor dintre rocile sedimentare şi

organismele fosile, plante şi animale şi importanţa lor litostratigrafică şi paleoecologică.

Transpunerea în practica de teren a cunoştinţele dobândite la curs în vederea observării şi

interpretării competente a realităţilor geologice şi geomorfologice.

Construirea de conexiuni logice prin care să se reconstituie procesele geologice în

desfăşurarea lor temporală şi spaţială, cu toate implicaţiile ce derivă din ele.

Citirea hărţilor geologice în vederea interpretării proceselor actuale.

Construirea de conexiuni logice prin care să se reconstituie evoluţia organismelor în timp

şi spaţiu.

Cunoaşterea distribuţiei spaţiale a unităţile geotectonice majore ale României (platforme

prealpine, orogene alpine), a petrografiei şi tectonicii acestora utilizând cunoştinţe

fundamentale de geologie pentru explicarea şi interpretarea principalelor procese şi

fenomene.

Înţelegerea reprezentării ideilor şi concepţiilor asupra organizării structurale şi

petrografice a morfostructurilor majore ale României prin intermediul materialelor

grafice: hărţi geologice, secţiuni geologice şi coloane stratigrafice însuşindu-şi metodelor

de analiză şi interpretare a materialului grafic.

Studiul eşantioanelor de roci şi realizarea materialelor grafice utilizând programe

informatice cu bază geografică şi aplicând strategiile de muncă eficientă şi responsabilă,

în echipă, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor codului de etică profesională,

acceptând diversităţile de opinie.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii



PAGINA | 31

..





.

.

.

Obiectul geologiei şi domeniile sale de studiu. Legătura

geologiei cu alte ştiinţe. Metode de cercetare în Geologie.

2 ore

Metoda expozitivă (prelegere,

explicaţie, argumentare):

prezentare Power Point.

Schiţe pe tablă

Metode interogative (conversaţia


problematizarea)

Structura internă a Pământului. Surse de informare directe şi

indirecte. Unităţile structurale concentrice ale Terrei. Crusta

terestră continentală şi oceanică. Mantaua superioară şi

inferioară. Nucleul extern şi intern.

2 ore




Schiţe pe tablă

Metodeinterogative

(conversaţiaeuristică, dezbaterea,

problematizarea)

Tectonica globală. Elementele geotectonice majore ale

litosferei. Deformarea litosferică. Relaţia dintre

mişcarea plăcilor, orogeneză şi epirogeneză.

2 ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)

Elemente de mineralogie şi petrografie-petrologie.

Geneza şi clasificarea mineralelor, rocilor magmatice,

metamorfice şi sedimentare.

2 ore




Schiţe pe tablă

Metode interogative


problematizarea)

Magmatism, magmă, manifestări magmatice intrusive:

plutoni majori, plutoni minori. Vulcanism, lavă, surse

de energie care explică apariţia la suprafaţă a lavelor.

Produse piroclastice. Tipuri de erupţii vulcanice.

Distribuţia vulcanilor pe glob. Prognoza erupţiilor

vulcanice. Vulcani noroioşi.

4 ore




Schiţe pe tablă

Metodeinterogative (conversaţia


problematizarea)

Tectonica plicativă şi disjunctivă. Efecte ale mişcărilor

tectonice. Mişcări seismice. Elementele unei mişcări

seismice. Tipuri de seisme. Cutremurele de pământ din

România. Riscul seismic. Predicţia cutremurelor de pământ.

Seismele din punct de vedere geomorfologic.

Elemente de paleontologie şi geologie cronologică

4 ore




Schiţe pe tablă

Metodei nterogative (conversaţia


problematizarea)



PAGINA | 32

..





.

.

.

Unităţile geotectonice majore ale României, platforme

prealpine (Platforma Moldovenească, Platforma Moesică şi

Platforma Scitică), orogene alpine (Orogenul Nord-

Dobrogean, Orogenul Carpatic - Dacidele interne ). Alcătuire

geologică şi structurală.

4 ore




Schiţe pe tablă

Metodeinterogative


problematizarea)

Orogenul Carpatic (Transilvanide, Pienide, Dacide mediane,

Dacide externe). Alcătuire geologică şi structurală.

4ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)

Orogenul Carpatic (Dacide marginale, Moldavide).

Alcătuire geologică şi structurală. Vulcanitele neogene.

Produsele postvulcanice. Avanfosa şi depresiunile

intracarpatice.

4 ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)

Bibliografie

Damian, R. Geologie generală. Editura Universităţii din Bucureşti, 2001.

Dragomir, B. P., Androhovici, A., Geologie generală, Editura Universităţii Bucureşti, 1995

Grasu, C. Geologie structurală, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997.

Keller, E., A. Environmental Geology. Charles E. Merrill Publishing Co., Columbus, Ohio, 1976.

Lăzărescu, V., Geologie fizică, Editura Tehnică Bucureşti, 1980.

Mârza, I., Constantina, C. Elemente de geologie şi geomorfologie. Editura Todesco , Cluj-Napoca,

2005.

Mutihac, V. Ionesi I., (1974). Geologia României, Ed. Thnică, Bucureşti

Mutihac, V., Stratulat Iuliana Maria, Fechet Magdalena Roxana, (2004). Geologia României. Editura

Didactică şi Pedagogică, S. A.

Sândulescu, M. (1984). Geotectonica României. Editura tehnică, Bucureşti

Uruioc Stela. Elemente de geologie, Editura Eurobit, Timişoara, 2010.

Uruioc Stela. Introducere în geologie, Editura Solness, Timişoara, 2011

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

Strategia recunoaşterii şi determinării

macroscopice a mineralelor prin studiul

proprietăţilor legate de coeziune şi a celor optice,

pe eşantioane din colecţia facultăţii. 2 ore

Metoda expozitivă (prelegere, explicaţie,

argumentare): prezentare Power Point.

Metode interogative (conversaţia euristică,

dezbaterea, problematizarea)

Recunoaşterea macroscopică a principalelor

minerale constituente ale rocilor.

4 ore


argumentare)





PAGINA | 33

..





.

.

.

Criterii de recunoaştere a rocilor magmatice

prin metode macroscopice. 4 ore


argumentare)



Recunoaşterea macroscopică şi încadrarea

sistematică a rocilor metamorfice.

4 ore


argumentare)



Noţiuni de paleontologie şi stratigrafie. Semne

convenţionale. Scara geocronologică.

2 ore


argumentare)



Criterii de recunoaştere şi încadrarea

taxonomică a fosilelor. 4 ore


argumentare)



Distribuţia morfostructurilor majore pe

teritoriul României. Harta unităţilor

geotectonice majore ale României. Hărţi

geologice din România la diferite scări.

Prezentare generală. 4 ore


argumentare)



Citirea şi descifrarea unor hărţi geologice din

România (scara 1: 50000) pe baza legendei.

Explicarea şi interpretarea profilelor geologice

şi a coloanelor stratigrafice. 4 ore


argumentare)



Bibliografie

Anastasiu, N. Determinator de minerale şi roci sedimentare. Editura Universităţii din Bucureşti, 2005

Boegiu,S. Geologie generală. Îndrumător de lucrări practice. Tipografia Universităţii din Craiova, 2003

Dragastan, et al., ,Paleobotanicăşipalinologie, Ed. Univ. Bucureşti, 1997.

Dragomir, B., P. Androhovici, A. Geologie fizică. Lucrări practice. Editura Universităţii din Bucureşti,

2001.

Hamilton W.R., Woolley A.R.,Bishop A.C. Minéraux, roches et fossiles du monde entier. Imprimé par

Mandarin Offset, Hong Kong, 1994.

***Hărţi geologice, scara 1:50 000



epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului

Conţinutul cursului asigură studentului cunoştinţe de specialitate în domeniul Geografiei, oferindu-i o

bună pregătire pentru interpretarea competentă a realităţilor geologice şi geomorfologice, în echipă

multidisciplinară, pe diverse paliere ierarhice, aplicând strategii de muncă eficientă şi responsabilă, pe

baza principiilor, normelor şi a valorilor codului de etică profesională.

10. Evaluare



PAGINA | 34

..





.

.

.

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere din nota

finală

10.4 Curs Cunoştinţele studentului la

examen

test grilă+întrebări

70%

10.5 Seminar /

laborator

Colocviu examinare orală

30 %

10.6 Standard minim de performanţă





examinarea prin itemi administrati oral sau scris, după caz.

conform regulamentelor în vigoare, aceleași criterii se aplică și în sesiunile de restanță și

măriri.

Data completării


Semnătura titularului de

seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului


FIŞA DISCIPLINEI – Geologie generală








1.6 Programul de studii / Calificarea PLANIFICARE TERITORIALĂ / Cod calificare

L10401002050


Administrator de risc - 241240; Analist teritorial - 263205; Asistent de cercetare în geografie -

263213; Cartograf - 216501; Consilier administratia publica - 242201; Geograf - 263202; Planificator/

specialist plan sinteze - 241255; Profesor în învăţământul gimnazial – 233002.


2.1 Denumirea disciplinei GEOLOGIE GENERALĂ





PAGINA | 35

..





.

.

.

2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Cp








Tutoriat 14

Examinări 4











Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e Elaborarea de proiecte profesionale având drept subiect elemente, procese şi fenomene








Evaluarea obiectivă a rezultatelor obţinute în urma investigaţiilor geografice.

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa










PAGINA | 36

..





.

.

.

7.1

Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoaşterea genezei şi însuşirilor principalelor clase de minerale, categorii de roci şi

fosile, a legilor care guvernează procesele geologice şi fenomenele specifice geologiei

în vederea interpretării corecte a realităţilor geografice. Cunoaşterea morfostructurilor

majore ale teritoriului României, a succesiunii evenimentelor geologice şi a vârstei

corpurilor de roci în succesiunile litostratigrafice, în vederea aplicării acestor cunoştinţe

în interpretarea realităţilor geografice.

7.2

Obiectivele

specifice

Cunoaşterea şi utilizarea definiţiilor, termenilor specifici geologiei, descrierii

mineralelor, rocilor şi fosilelor, pentru explicarea şi interpretarea principalelor procese şi

fenomene.



geologice, în vederea evaluării obiective a rezultatelor obţinute în urma investigaţiilor

geografice.

Cunoaşterea organismelor fosile în raport cu mediul în care au trăit, relaţiile lor cu

celelalte organisme şi influenţa pe care mediul a exercitat-o asupra lor, in vederea

caracterizării corespunzătoare a factorilor de mediu.

Cunoaşterea fenomenelor şi proceselor geologice prin interpretarea informaţiilor

concrete din teren în vederea obţinerii unei imagini sintetice a realităţii.

Înţelegerea reprezentării ideilor şi concepţiilor asupra organizării litosferei superioare

prin intermediul materialelor grafice: hărţi geologice, secţiuni geologice şi coloane

stratigrafice însuşindu-şi metodelor de analiză şi interpretare a materialului grafic.



Înţelegerea complexităţii relaţiilor dintre corpurile de roci evidenţiate la momentul actual

prin eroziune.

Dobândirea de cunoştinţe privind complexitatea relaţiilor dintre rocile sedimentare şi

organismele fosile, plante şi animale şi importanţa lor litostratigrafică şi paleoecologică.

Transpunerea în practica de teren a cunoştinţele dobândite la curs în vederea observării şi

interpretării competente a realităţilor geologice şi geomorfologice.

Construirea de conexiuni logice prin care să se reconstituie procesele geologice în

desfăşurarea lor temporală şi spaţială, cu toate implicaţiile ce derivă din ele.

Citirea hărţilor geologice în vederea interpretării proceselor actuale.

Construirea de conexiuni logice prin care să se reconstituie evoluţia organismelor în timp

şi spaţiu.


prealpine, orogene alpine), a petrografiei şi tectonicii acestora utilizând cunoştinţe

fundamentale de geologie pentru explicarea şi interpretarea principalelor procese şi

fenomene.




de analiză şi interpretare a materialului grafic.


informatice cu bază geografică şi aplicând strategiile de muncă eficientă şi responsabilă,



8. Conţinuturi



PAGINA | 37

..





.

.

.


Obiectul geologiei şi domeniile sale de studiu. Legătura

geologiei cu alte ştiinţe. Metode de cercetare în Geologie.

2 ore




Schiţe pe tablă

Metode interogative (conversaţi

aeuristică, dezbaterea,

problematizarea)

Structura internă a Pământului. Surse de informare directe şi

indirecte. Unităţile structurale concentrice ale Terrei. Crusta

terestră continentală şi oceanică. Mantaua superioară şi

inferioară. Nucleul extern şi intern.

2 ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)

Tectonica globală. Elementele geotectonice majore ale

litosferei. Deformarea litosferică. Relaţia dintre

mişcarea plăcilor, orogeneză şi epirogeneză.

2 ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)

Elemente de mineralogie şi petrografie-petrologie.

Geneza şi clasificarea mineralelor, rocilor magmatice,

metamorfice şi sedimentare.

2 ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)

Magmatism, magmă, manifestări magmatice intrusive:

plutoni majori, plutoni minori. Vulcanism, lavă, surse

de energie care explică apariţia la suprafaţă a lavelor.

Produse piroclastice. Tipuri de erupţii vulcanice.

Distribuţia vulcanilor pe glob. Prognoza erupţiilor

vulcanice. Vulcani noroioşi.

4 ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)

Tectonica plicativă şi disjunctivă. Efecte ale mişcărilor

tectonice. Mişcări seismice. Elementele unei mişcări

seismice. Tipuri de seisme. Cutremurele de pământ din

România. Riscul seismic. Predicţia cutremurelor de pământ.

Seismele din punct de vedere geomorfologic.

Elemente de paleontologie şi geologie cronologică

4 ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)



PAGINA | 38

..





.

.

.


prealpine (Platforma Moldovenească, Platforma Moesică şi

Platforma Scitică), orogene alpine (Orogenul Nord-

Dobrogean, Orogenul Carpatic - Dacidele interne ). Alcătuire


4 ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)

Orogenul Carpatic (Transilvanide, Pienide, Dacide mediane,

Dacide externe). Alcătuire geologică şi structurală.

4ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)

Orogenul Carpatic (Dacide marginale, Moldavide).

Alcătuire geologică şi structurală. Vulcanitele neogene.

Produsele postvulcanice. Avanfosa şi depresiunile

intracarpatice.

4 ore




Schiţe pe tablă



problematizarea)

Bibliografie

Damian, R. Geologie generală. Editura Universităţii din Bucureşti, 2001.

Dragomir, B. P., Androhovici, A., Geologie generală, Editura Universităţii Bucureşti, 1995

Grasu, C. Geologie structurală, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997.

Keller, E., A. Environmental Geology. Charles E. Merrill Publishing Co., Columbus, Ohio, 1976.

Lăzărescu, V., Geologie fizică, Editura Tehnică Bucureşti, 1980.

Mârza, I., Constantina, C. Elemente de geologie şi geomorfologie. Editura Todesco , Cluj-Napoca,

2005.





Uruioc Stela. Elemente de geologie, Editura Eurobit, Timişoara, 2010.

Uruioc Stela. Introducere în geologie, Editura Solness, Timişoara, 2010


Strategia recunoaşterii şi determinării

macroscopice a mineralelor prin studiul

proprietăţilor legate de coeziune şi a celor optice,

pe eşantioane din colecţia facultăţii. 2 ore


argumentare): prezentare Power Point.



Recunoaşterea macroscopică a principalelor

minerale constituente ale rocilor.

4 ore


argumentare)





PAGINA | 39

..





.

.

.

Criterii de recunoaştere a rocilor magmatice

prin metode macroscopice. 4 ore


argumentare)



Recunoaşterea macroscopică şi încadrarea

sistematică a rocilor metamorfice.

4 ore


argumentare)



Noţiuni de paleontologie şi stratigrafie. Semne

convenţionale. Scara geocronologică.

2 ore


argumentare)



Criterii de recunoaştere şi încadrarea

taxonomică a fosilelor. 4 ore


argumentare)



Distribuţia morfostructurilor majore pe

teritoriul României. Harta unităţilor

geotectonice majore ale României. Hărţi

geologice din România la diferite scări.

Prezentare generală. 4 ore


argumentare)




România (scara 1: 50000) pe baza legendei.

Explicarea şi interpretarea profilelor geologice

şi a coloanelor stratigrafice. 4 ore


argumentare)



Bibliografie





2001.







programului

Conţinutul cursului asigură studentului cunoştinţe de specialitate în domeniul Geografiei, oferindu-i o

bună pregătire pentru interpretarea competentă a realităţilor geologice şi geomorfologice, în echipă

multidisciplinară, pe diverse paliere ierarhice, aplicând strategii de muncă eficientă şi responsabilă, pe

baza principiilor, normelor şi a valorilor codului de etică profesională.

10. Evaluare



PAGINA | 40

..





.

.

.


evaluare


finală


examen


70%

10.5 Seminar /

laborator


30%








măriri.

Data completării



seminar



FIŞA DISCIPLINEI – Geologia României














Ghid montan - 511311; Ghid montan - 511311; Ghid turism ecvestru - 511309; Ghid turism

ornitologic - 511307; Ghid turism speologic - 511308; Hidrolog - 211424; Meteorolog (studii

superioare) - 211201; Pedolog - 211425; Profesor în învatamântul gimnazial - 233002; Referent de

specialitate pedolog – 211420.


2.1 Denumirea disciplinei GEOLOGIA ROMÂNIEI



PAGINA | 41

..





.

.

.



2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Cp.








Tutoriat 14

Examinări 4











Co

mpet

enţe

pro

fesi

onal

e

Elaborarea de proiecte profesionale având drept subiect elemente, procese şi fenomene








Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa










PAGINA | 42

..





.

.

.

7.1

Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoaşterea morfostructurilor majore ale teritoriului României, a succesiunii

evenimentelor geologice şi a vârstei corpurilor de roci în succesiunile litostratigrafice, în

vederea aplicării acestor cunoştinţe în interpretarea realităţilor geografice.

7.2

Obiectivele

specifice


prealpine, orogene alpine), utilizând cunoştinţe fundamentale de geologie pentru

explicarea şi interpretarea principalelor procese şi fenomene.

Cunoaşterea structurii unităţilor de platformă, a petrografiei şi tectonicii acestora

utilizând cunoştinţe fundamentale de geologie pentru explicarea şi interpretarea


Cunoaşterea alcătuirii geologice şi structurale a Orogenului Nord-Dobrogean şi a

Orogenului Carpatic, utilizând metodelor de bază ale geologiei pentru explicarea şi

interpretarea principalelor procese şi fenomene.



geologice.

Aplicarea cunoştinţelor geologice în studiul disciplinelor de specialitate şi în elaborarea

de proiecte profesionale având drept subiect elemente, procese şi fenomene geologice şi

geografice, referitoare la anumite teritorii şi intervale de timp.

Cunoaşterea şi explicarea fenomenelor şi proceselor geologice prin interpretarea

informaţiilor concrete din teren în vederea obţinerii unei imaginii sintetice a realităţii.




de analiză şi interpretare a materialului grafic

Dobândirea de cunoaştinţe fundamentale de geologie în interpretarea realităţii

geografice.




informatice cu bază geografică şi aplicând strategii de muncă eficientă şi responsabilă,



8. Conţinuturi


Scurt istoric privind cunoaşterea alcătuirii şi structurii

geologice a Romaniei. Noţiuni şi definiţii legate de

orogeneză, tectogeneză, fliş, molasă, wildflysch,

olistostromă, pânze de şariaj. 1 oră




Schiţe pe tablă



problematizarea)


prealpine, orogene alpine. 1 oră

Unităţile de vorland. Platforma Moldovenească şi

Platforma Scitică. Limite, structură geologică,

stratigrafie. Alcătuirea geologică şi structurală a

Platformei Moesice.

2 ore



PAGINA | 43

..





.

.

.

Unităţile orogenice. Orogenul Nord-Dobrogean. Pânza de

Măcin, Platforma Niculiţel, limite, alcătuire geologică.

1 oră

Orogenul Carpatic. Dacidele interne. Unitatea de Bihor,

Sistemul pânzewlor de Codru, Sistemul pânzelor de

Biharia. Alcătuire geologică şi structurală.

1 oră

Transilvanidele: Pânzele Metaliferilor simici; alcătuire


1 oră

Pânzele transilvane. Alcătuire geologică. Pienidele, alcătuire


1 oră

Dacidele mediane, structura pânzelor, alcătuirea geologică.

1 oră

Dacidele mediane, structura pânzelor, alcătuirea geologică.

Pânza getică şi pânzele supragetice.

1 oră

Dacidele externe şi dacidele marginale. Alcătuire geologică şi

structurală.

1 oră

Alcătuirea geologică şi structurală a Moldavidelor.

1 oră

Vulcanitele neogene. Produse postvulcanice.

1 oră

Avanfosa şi depresiunile intracarpatice.

1 oră

Bibliografie

Grasu, C. (1997). Geologie structurală, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,

Mârza, I., Constantina, C. (2005). Elemente de geologie şi geomorfologie. Editura Todesco , Cluj-

Napoca





Uruioc Stela. (2010). Elemente de geologie. Editura Eurobit, Timişoara

Uruioc Stela. (2011). Introducere în geologie. Editura Solness, Timişoara


Noţiuni introductive. Bibliografie. Prezentarea

semnelor convenţionale utilizate pe hărţile

geologice. Scara geocronologică. 2 ore

Metoda expozitivă (explicaţie,

argumentare):



Recunoaşterea petrotipurilor caracteristice

structurilor de platformă şi de orogen.

2 ore


argumentare):





PAGINA | 44

..





.

.

.

Caracterizarea formaţiunilor de fliş, molasă,

wildflysch, cu exemple. Pânze de şariaj în structurile

geologice din România. 2 ore


argumentare):



Distribuţia morfostructurilor majore pe teritoriul

României. Harta unităţilor geotectonice majore ale

României. Hărţi geologice din România la diferite

scări. Prezentare generală. 2 ore


argumentare):




România (scara 1:50.000, scara 1:200.000) pe baza

legendei. Explicarea şi interpretarea profilelor

geologice şi a coloanelor stratigrafice. 2 ore


argumentare):



Activităţi practice în teren

4 ore


argumentare):



Bibliografie





2001.







programului

Conţinul cursului asigură studentului cunoştinţe de specialitate privind unităţile geotectonice majore ale

României (platforme prealpine, orogene alpine) oferindu-i o bună pregătire în interpretarea realităţilor

geografice, în echipă multidisciplinară, pe diverse paliere ierarhice, pe baza principiilor, normelor şi


10. Evaluare


evaluare


finală


examen


70%

10.5 Seminar /

laborator


30 %




PAGINA | 45

..





.

.

.





examinarea prin itemi administrati oral sau scris, după caz.


măriri.

Data completării



seminar



FIŞA DISCIPLINEI – Gestiunea durabilă a deşeurilor

(specializarea Ştiinţa mediului)


1.6 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA



1.4 Domeniul de studii ŞTIINŢA MEDIULUI

1.5 Ciclul de studii LICENTA

1.6 Programul de studii / Calificarea ŞTIINŢA MEDIULUI / Cod calificare L10403004020

Ocupaţii posibile conform COR: Agent ecolog - 516904; Analist de mediu - 263203; Asistent de cercetare în ecologie si protectia

mediului - 213147; Auditor de mediu - 325703; Consilier administratia publica - 242201; Consilier

ecolog - 213113; Custode pentru arii protejate - 511316; Ecolog - 213305; Evaluator si auditor de

mediu - 314107; Inspector de specialitate ecolog - 213302; Inspector pentru conformare ecologica -

325706; Inspector protectia mediului - 325712; Monitor mediul înconjurator - 325705; Muzeograf -

262103; Profesor în învatamântul gimnazial - 233002; Ranger - 511315; Raportor ecolog - 516905;

Referent de specialitate ecolog - 213303; Responsabil de mediu - 325710; Specialist documentatie

studii - 214112; Specialist în managementul deseurilor – 325713.


2.1 Denumirea disciplinei GESTIUNEA DURABILĂ A DEŞEURILOR



2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei Ob.




PAGINA | 46

..





.

.

.

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14


Studiul dupănotiţe, suport de curs, bibliografie 20



Tutoriat 6

Examinări 2

Alte activităţi 6





4.1 de curriculum Disciplina obligatorie conform planului de învăţământ


studii.



5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala de laborator dotata parţial


Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e Definirea şi descrierea elementelor definitorii ale caracteristicilor deşeurilor;

identificarea de surse şi precizarea de categorii de deşeuri

Identificarea aproximativă a compoziţiei chimice a deşeurilor

Principalelor noţiuni, procese şi fenomene implicate în stocarea deşeurilor

Identificarea şi analiza potenţialului energetic al deşeurilor

Com

pet

enţe

tran

sver

sale




faţă de grup






PAGINA | 47

..





.

.

.


disciplinei

Cunoaşterea impactului deşeurilor asupra stării de calitate a

mediului

Perceperea principalelor principalelor inconveniente, urmare a

unor gestionări neconforme a deşeurilor

Cunoaşterea elementelor definitorii ale caracteristicilor

deşeurilor

7.2 Obiectivele specifice Modalizăţi de colectare şi transfer a deşeurilor

Modul de depozitare a deşeurilor; tratarea deşeurilor prin

diferite metode

Însuşirea unor deprinderi referitoare la reciclarea deşeurilor şi a

materialelor

Utilizarea unor utilaje implicate în colectarea si transferul

deşeurilor

Modalităţi de reducere a arealelor afectate de deşeuri prin

piroliză sau alte metode care utilizează temperaturi înalte

8. Conţinuturi

8.1. Curs


Noţiuni introductive; surse şi agenţi poluatori 1 oră Prelegerea ştiinţifică (introductivă, curentă,



prelegere team

teaching, prelegere cu

dezbatere).

Alte metode: explicaţie, descriere,

explicaţia ştiinţifică,

studii de caz,.

dezbaterea, asaltul de

idei (brainstorming).

Elemente definitorii ale caracteristicilor deşeurilor; surse şi categorii de deşeuri 1 oră

Compoziţia chimică a deşeurilor 1 oră

Colectarea şi transferul deşeurilor şi a materialelor recuperabile 1 oră

Depozitarea simplă şi controlată a deşeurilor. Clasificarea depozitelor de deşeuri 1 oră

Capacitatea depozitelor de deşeuri: amplasarea, forma, implicarea publică, caracteristici geologice, geografice, hidrologice 1 oră

Monitorizarea şi controlul scurgerilor 1 oră

Exploatarea şi monitorizarea factorilor de mediu din cadrul depozitelor de deşeuri şi a haldelor de steril 2 ore

Metode de tratare a deşeurilor 1 oră

Controlul impactului emisiilor şi a cenuşilor 1 oră

Piroliza deşeurilor 1 oră

Reciclarea deşeurilor şi a materialelor refolosibile 1 oră

Exploatare şi protecţia mediului 1 oră

8.2. Lucrări practice Metode de predare Obs.

- prezentarea structurii laboratorului;

- prezentarea bibliografiei;

- prezentarea cerinţelor şi a formei de evaluare;

- pregătirea vizitei la S.C. Remat MG S.A.

2 ore




prelegere team

teaching, prelegere cu



PAGINA | 48

..





.

.

.

- vizită la centrul de colectare şi sortare a deşeurilor

S.C. Remat MG S.A. Timişoara – sat Chişoda, comuna Giroc;

4 ore

dezbatere).

Alte metode: explicaţie, descriere,

explicaţia ştiinţifică,

demonstraţia,

problematizare, studii

de caz,. conversaţie


asaltul de idei

(brainstorming).

- seminar sub formă de discuţii libere, dezbateri şi analiză a

următoarelor teme: - „Ce înţelegeţi prin termenii: deşeuri, gestionare, durabil, gestionare

durabilă, gestionare durabilă a deşeurilor?”

- „Care credeţi că ar fi cele mai eficiente metode de gestionare eficientă a

deşeurilor?”

- „Cine este responsabil de gestionarea deşeurilor?”

- „Ce implicaţii are din punct de vedere socio-economic gestionarea

deşeurilor?”

4 ore

- vizionarea şi analiza (în regim brainstorming) a filmelor

documentare „Povestea lucrurilor”, Povestea apei îmbuteliate”,

„Povestea comerţului cu emisii de carbon”, „Povestea produselor

electronice”, Povestea schimbărilor globale”.

4 ore

Bibliografie Antonescu N. N., şi colab, Gestiunea şi tratarea deşeurilor urbane, Gestiunea regională, Editura Matrix Rom,

Bucureşti, 2006

Bold O.V., Mărăcineanu G.A., Depozitarea, tratarea şi reciclarea deşeurilor şi materialelor. Editura Matrix

Rom, Bucureşti, 2004

Căpăţână C., Simonescu C.M., Depozitarea, tratarea şi reciclarea deşeurilor şi materialelor recuperabile,

Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2006

Coste I., şi colab., Ecologie general şi agricolă, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001

Pascu R., Managementul deşeurilor, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2009

Rădulescu Hortensia, Gestionarea şi neutralizarea deşeurilor, Editura Eurobit, Timişoara, 2006

Rojanschi V., Bran Fl., Diaconu Gh., Protecţia şi ingineria mediului, editia a II-a, Editura Economică, Bucureşti,

2002

Rojanschi V., Bran Fl., Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, Bucureşti, 2002

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul cursului asigură studentului cunoştinţe de specialitate în domeniul dezvoltării durabile, oferindu-i o

bună pregătire pentru interpretarea competentă a realităţilor geografice, în echipă multidisciplinară, pe diverse

paliere ierarhice, aplicând strategii de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a


10. Evaluare

Tip

activitate


evaluare

10.3.Pondere

din nota

finală



PAGINA | 49

..





.

.

.

10.4.


cunoştinţelor;

coerenţa logică, fluenţa, expresivitatea,

forţa de argumentare;

capacitatea de a opera cu cunoştinţele

asimilate în activităţi intelectuale

complexe;

capacitatea de aplicare în practică, în

contexte diferite, a cunoştinţelor

învăţate;

capacitatea de analiză, de interpretare

personală, originalitatea, creativitatea;

evitarea fenomenele de apreciere şi

notare subiectivă;


specialitate şi capacitatea de comunicare

;

notarea se va considera corectă, dacă va

corespunde următoarelor caracteristici:

obiectivitatea (exactitatea, precizia,


competenţa docimologică); validitatea

(nota acordată va corespunde poziţiei

ierarhice din sistemul de notare – cu

cifre, litere, calificative); fidelitatea

(nota acordată de un examinator se

consideră fidelă dacă coincide cu nota

acordată de un alt examinator).


perioada

sesiunilor de

examene, pe

bază de lucrări

scrise

70%

10.5. corectitudinea cunoştinţelor; Observaţie 30%



PAGINA | 50

..





.

.

.

Laborator coerenţa logică, fluenţa, expresivitatea,

argumentare;

capacitatea de a opera cu cunoştinţele

asimilate în activităţi intelectuale

complexe;

şi capacitatea de comunicare ;

notarea se va considera corectă, dacă va

corespunde următoarelor caracteristici:

obiectivitatea (exactitatea, precizia,


competenţa docimologică); validitatea

(nota acordată va corespunde poziţiei

ierarhice din sistemul de notare – cu

cifre, litere, calificative); fidelitatea

(nota acordată de un examinator se

consideră fidelă dacă coincide cu nota

acordată de un alt examinator).

curentă

Chestionare

orală

Examinare prin

probe practice

Evaluarea

activităţilor

practice


Studenţii pot obţine nota 5, dacă fac dovada îndeplinirii acceptabile a cel puţin 40% din cerinţele la

examen şi a cerinţelor minimale de la activităţile de lucrări practice, la care prezenţa este obligatorie

(realizarea temelor cartografice, elaborarea de referate, exploatarea rezultatelor incluse în dosarul de

lucrări practice al studentului, prezentarea rezultatelor etc.).

Data completării


Semnătura titularului de seminar



FIŞA DISCIPLINEI – Practică de specialitate



1.7 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timișoara

1.2 Facultatea / Departamentul Chimie, Biologie, Geografie

1.3 Catedra Geografie

1.4 Domeniul de studii Geografie

1.5 Ciclul de studii Licență

1.6 Programul de studii / Calificarea Planificare teritorială/ Cod calificare L10401002050

Ocupaţii posibile conform COR: Administrator de risc - 241240; Analist teritorial - 263205; Asistent de cercetare în geografie -

263213; Cartograf - 216501; Consilier administratia publica - 242201; Geograf - 263202; Planificator/

specialist plan sinteze - 241255; Profesor în învăţământul gimnazial – 233002.




PAGINA | 51

..





.

.

.

2.1 Denumirea disciplinei PRACTICĂ DE SPECIALITATE IN NE MOLDOVEI



2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DI


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 4

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 56


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe



Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi……………………………………





4.1 de curriculum 4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Co

mpet

enţe

pro

fesi

onal

e

o Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, legităţi, procese şi fenomene geografice,

explicarea genezei şi evoluţiei lor, evaluarea consecinţelor pe care le au asupra sistemelor

geografice naturale si antropice.

o Utilizarea metodelor si tehnicilor de culegere si prelucrarea a datelor provenite din diferite

surse

o Realizarea de materiale grafice specifice

o Elaborarea unor studii și proiecte de specialitate

o Valorificarea rezultatelor obţinute din analize studii și proiecte geografice

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a





PAGINA | 52

..





.

.

.

7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea principalelor caracteristici geografice ale spațiului –laborator :

zona de NE a Moldovei



PAGINA | 53

..





.

.

.

7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a

noţiunilor specifice disciplinei);

aflarea specificităţii regionale a Moldovei şi a modului de

organizare a spaţiului respectiv;

identificarea corelaţiilor dintre fenomenele economico-sociale

şi specificul teritoriului în analiza regională;

însuşirea terminologiei specifice şi a semnificaţiei acesteia;

2. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei,

proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice si practice

ale disciplinei)

Însuşirea şi interpretarea proceselor şi fenomenelor

demografice, economice şi sociale din teritoriul vizat;

Explicarea prin analogii cu fenomene din areale diverse a

interacţiunilor complexe ce au loc în interiorul matricii

teritoriale a Moldovei;

Aprecierea corectă şi cu precizie a relaţiilor dintre factorii

economico-sociali şi actorii locali în individualizarea şi evoluţia

teritorială a Moldovei ;

Formularea de ipoteze privind modalităţile de planificare

teritorială şi analiză regională a Regiunii de dezvoltare NE

3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea

activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si

instrumente de investigare si de aplicare)

dobândirea de către studenţi a abilităţilor de analiză,

conceptualizare şi interpretare a problematicii geografiei

regionale şi planificării teritoriale;

cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de lucru necesare în

investigarea realităţilor demografice, economice şi sociale;

elaborarea unor materiale cartografice care să ilustreze modul de

planificare teritorială şi organizare a spaţiului;

interpretarea datelor obţinute din interviuri, anchete de teren

privind activităţile economice, sociale, turistice în procesul de

analiză regională.

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile

fata de domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat

pe valori si relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori

culturale, morale şi civice / valorificarea optima si creativa a

propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în

dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice /

angajarea in relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu

responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare

profesionala)

formarea unei atitudini pozitive, responsabile faţă de

problemele de planificare teritorială şi analiză regională;

promovarea spiritului de lucru în echipă, indispensabil

investigaţiilor de teren şi a însuşirii tehnicilor de analiză

regională;

implicarea studenţilor în afirmarea prestigiului departamentului

şi al instituţiei.



PAGINA | 54

..





.

.

.

8. Conţinuturi

8.1 Tematica activităților Metode de predare Observaţii

1. Specificul teritorial al Moldovei. Evoluţia istorică a

spaţiului moldav şi etapele principale în articularea

teritoriului

2. Spaţiul urban şi modele de dezvoltare urbană. Studiu de

caz: oraşul Iaşi

3. Prezentarea aspectelor naturale şi social.economice ale

diferitelor tipuri de spaşii vizitate.

4. Potenţialul turistic natural al arealului montan Ceahlău.

Modalităţi de valorificare turistică

5. Judeţul Suceava – instrumente, politici şi opţiuni de

dezvoltare regională. Întâlnire cu reprezentanţii

Consiliului Judeţean Suceava

6. Modalităţi de dezvoltare a turismului rural şi religios în

Bucovina 7. Rolul mecanismelor identitare în crearea şi afirmarea unui

brand turistic al Bucovinei

Prelegerea, explicaţia,

conversaţia, problematizarea

Bibliografie

Barbu, N, (1976), Obcinele Bucovinei, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

Ghinea, D., (2000) Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedica, Bucuresti.

Muntele, I., (1998), Populaţia Moldovei în ultimele două secole, Editura Corson, Iaşi

Ţurcanaşu G., (2006), Evoluţia şi starea actuală a sistemului de aşezări din Moldova, Casa Editorială

Demiurg, Iaşi

Ungureanu, Al., (1980), Oraşele din Moldova, Editura Academiei, Bucureşti

***, (1987) Geografia municipiului Iaşi, Editura UAIC, Iaşi ***, Autoritatea Naţională pentru Turism, Măsuri şi actiuni pentru Strategia de turism a Carpaţilor, Bucuresti

(http//turism.gov.ro/dezvoltare turistică)



programului

Stimulează implicarea personală a studenţilor în identificarea situaţiilor problemă în ceea ce

priveşte organizarea teritoriului vizitat

Facilitează iniţierea de contacte şi colaborări cu mediul social-economic local, în vederea

dezvoltării competenţelor profesionale ale studenţilor.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală



PAGINA | 55

..





.

.

.

10.5 Seminar /

laborator

- respectarea regulamentului de

practică

- prezența la toate activitatile

desfăsurate pe perioada practicii

- prezentarea temei primite

(sectoare de traseu)

- completarea fiselor de observatie

de catre fiecare grup

- scurt raport de practică

Evaluare curenta pe baza

criteriilor prezentate

Raport de practică

15%

15%

20%

20%

30%


Pentru nota 5:

Respectarea regulamentului de practica

Prezenta la activitatile desfăsurate pe perioada practicii

Completarea fisei de observatie

Data completării



seminar





PAGINA | 56

..





.

.

.

12. Extrase din procesele verbale ale ședințelor de Departament și Consiliului facultății



PAGINA | 57

..





.

.

.

Extras din procesul verbal al Ședinței Consiliului Facultății din data de 08/10/2015



PAGINA | 58

..





.

.

.

13. Extras din statul de funcții (doar pagina care conține postul scos la concurs).



PAGINA | 59

..





.

.

.



PAGINA | 60

..





.

.

.

14.10.2017

Director Deparatmentul de Geografie:

Lector univ. dr. Sorin PAVEL



a. informaţii legate de postul scos la...

Documents