W

llii,isl"

pl

Ta

ia, povegtileunui sat de

eWi, 1i:,

b,

W

CRITIstoria, povegtile

gi viala unui sat de sa;i

Ruxandra Hurezean

Cuprins

Trecutul este o alti gari -prefa!5 de Emil Hurezeanu .............7

Argument ............14

IAscultffnd-o pe Sofia.... .............19

Cri! - lstoria, povegtile Si viala unui sat de sagi @ 283

Intdlnirea cu comunismul........................................ 5 3intre doud !dri.............. ......56

IISatu1......... ..........63

intemeierea................. .......63Oamenii Crifului de altddatd ............72

Biserica din Cri!...... ..........83

Turnul s\dninii................ ...........................93

Enoria;ii, ordnduiala bisericii...... ......94

$coala, de la 1470 ............99

Or ganizar ea administrativi a satului :

vecinitdgile, legile gi primdria................. 1 0BPompierii, mAndria satului.....,. .....1,22

Obiceiurile de muncd.. .......................'1,29

Pddurea, p5gunile, animalele, apeductele......136Abatorul, mdcelarul, drumarul, belitorul,

crematoriuI.................... ............1,42

Moara........ .....146Doctorul, stomatologul, pilSrierul,

poeta, pictorul..... ......................1,49

Igiena Ia sa;i.......... ............L51_

Muzicanlii gi teatrul... ...156Cimitirul de pe deal gi ceremonia

inmormAntdrilor........ ..............160

284 S Ruxandra Hurezean

TArgurile, intAlnirile. ....162Sirbitorile sagilor........ .......................L66

Hainele...... ....176

fudecata de la tei..,.. ......t82Streinii, mormonii, italienii cu cagcavalul

gi prijitura Lica la tonomat...................... 1 84La Cri! sose;te un italian........ ............186

IIIRizboiul.. .......189

ryComunismul.....

V

193

Plecarea. Reintoarcerea gi Criful a2i.............2l!Ve chil e familii : F o lb e rth, M a rti ni, S chmi dt....... 2 0 6

Organizarea gi funcfionarea satuluiautonom sisesc, pe scurt.,. ..229

1. Preotul.. ........................229

2. Presbiteriul.............. ....229

Cri! - lstoria, povestile gi viala unui sat de sagi @ 285

3. Comitetul satuluisau Comitetul comunaI............... ...............232

4. Primiria ........................233

5.,,Deputafii"................ ....2346. Func!ionarii.............. ...2357. Sitenii... ...235B. Societatea Feciori1or................. ....2389. Societatea Fetelon. ....23810. Societatea Femei1or................. .23911. Vecindtd!i1e........... .'23912. Societatea pdgunatului ;i

societatea plugarilor. ..............241

Criful in date istorice.Extrase din arhive ..........,........243

Situalia juridic5..... .........248

$coa1a........ ....250Semnul cu care se marcau

animalele cu fier incins......... .....................25LDreptul la zecime.. .........252Legea gcolii sau anumite articole

despre slujba gi tainul dascilului..........253Legea ;colii. Despre slujba

dascdlului tn ;coald.... ..............255Despre slujba dascdlului fn bisericd....................2 56

2aG S Ruxandra Hurezean

in pro b lem e exte rn e ;i ale comunitdfii.............. 2 5 7Despre tainul dascdlului. ...................260

Despre morli ;i inifierea femei\or.........................2 62Despre ddrile dascdlului. ....................263

Ce au construit critenii in 200 de ani............267

Legendele Crifului.......... .......27L

Glume, snoave alecrifenilor de demult ...............277

Crit - lstoria, povegtile gi viala unui sat de sagi S 287

rIt

AscueXt&xrd*& pe Ss&a

Sofia Folberth din Crig trdie;te acum in Germania,tn casa unor nepofi. Dar se tntoarce tn fiecareprimdvard fn satul ei, cam deodatd cu pdsdrilecdldtoare. Se a;azd fn cdsula din curtea bisericii;i ia la puricat fiecare colp de sat, sd vadd ce mai eIa locul lui.

Pe unul dintre turnurile bisericii-cetate,chiar tn fafa cdsulei ei, ca printr-o straniecoincidenfd, ;i-au fdcut cuib ni;te berze. DoamnaSofia le urmdre;te cu aten,tie ;i, de;i n-o spune,simte cd intre ea ;i pdsdrile acelea existd o legdturdpe care doar Dumnezeu o poate explica. Plecatul;ivenitul lor in fiecare an la locul unde au cuib nu

.tine de legile pdmdnte;ti scrise fn vreo apostild.

Cri! - lstoria, povestile gi viala unui sat de sagi S 19

ofia s-a niscut de SfAntul Petru ;i Pavel, in casa

pirinteasci de pe strada Principald din Cri!, invara anului 1,922. A fost primul copil al familieigi tot Sofia, ca pe mama gi pe bunica gi pe mamabunicii, a trebuit sd o cheme. Era lege. Aga cumprimul biiat purta intotdeauna numele tatdlui,fetele purtau numele mamei. Pirinlii ei erauoameni credinciogi, ca gi bunicii gi bunicii bunicilor.Mama, cealaltd Sofia, se trigea din familia celuimai instdrit om din sat. Erau zece frafi, gase bdieligi patru fete. CAnd i-a venit timpul de miritat, is-a propus si-l ia de so! pe fiul unui om aproapela fel de bogat ca ei. Dar Sofia a refuzat. Caz rarintAlnit in familiile de atunci. A cerut sd fie ldsatisi se cisdtoreascl cu un biiat pe care-l iubea, deginu era la fel de instirit ca ei. ,,Era de pe aceeagi

strad5?", a intrebat Sofia-bunica. ,,Dal." ,,Atunci polisi te mirifi cu el, dacd ar fi fost mai de sus, de pecealalti stradd, nu se putea'l i s-a rispuns.

Strezile cele mai apropiate de centrul satuluierau locuite de oamenii mai instirili gi deci, maiharnici, aga ci strada era un criteriu de selecfie,privea calitatea familiei, a membrilor ei, gradul deeducalie gi de pricepere in agriculturd sau meserie.Spre marginile satului locuind de obicei ultimiivenifi, oameni mai pulin instirifi sau slugile. Dar

20 S Ruxandra Hurezean

nu era obligatoriu ca toate aceste cisdtorii intrefamiliile mai slrace gi cele instdrite sd nu aibiloc. Daci familiile tinerilor erau mai tolerante,lucrurile se aranjau, dacd, nu, atunci se intAmplauadevirate drame.

,,Nu din rdutate sau zgArcenie se procedaastfel'] explici Sofia, ,,ci pentru ci atunci era

o legituri clari intre cAt munceai, cAt erai de

organizat gi priceput 9i cAtI avere aveai. Se

considera ci un om sirac a fost mai pulin harnic.Noi nu aveam sagi foarte bogafi, nici foarte siraci.Erau oarecari diferenfe, care la cdsitorie contau,dar nu se exagera cu bogilia. Familiile de sagi,

dacd aveau bani, igi dideau copiii la gcoli, ticeauo moari sau o fieririe, dar nu-gi ticeau castele,

Noi nu iegeam din rAnduiala strimogeasci;i nu ne

ficeam bogltani, ci doar oameni instirili care sIdea copii degtepli. Singura clddire cu etaj din satulnostru gi prima de acest fel de pe toati valea a fostgcoala gi mai tArziu primiria."

Povestim gi ne uitdm prin fotografiile de

familie. Sofia-mama era foarte frumoasi, poate cea

mai frumoasi femeie din sat gi prima dintre suroricare a invdgat si lucreze la o magini de cusut.Era a mamei ei, nu i-o didea acasl la ea, unde s-a

mutat cu tatil Folberth, dar putea merge oricAnd

Cri! - lstoria, povegtile 9i viala unui sat de sagi 6 2L

la bunica pentru a coase o pereche de pantalonisau o cdmagi. CAnd i s-a niscut prima fatd, i-a pusnumele Sofia, dupd lege. $i avea sd aibl de to!i, cincicopii, trei fete gi doi biiegi. Iar viafa lo4 povestitdaici de ultima Sofie, este viala unei lumi intregi.

,,Pe strada noastrS, chiar peste drum, locuiao veri;oard care avea bunicii venili de la Viena. Nejucam mai mult la ea, pentru ci bunica vienezi gi

bunicul ei tdceau pllirii gi aduseseri cu ei tot felulde reviste de modi gi dantele, panglici, pene, floricu care ne impodobeam. Era o sirbdtoare continud.Doar cd bunicii vienezi ne obligau si invSgimgermana, asta fiindu-ne mai tArziu, cAnd am ajunsla gcoald, de mare folos. Noi cu verigoara am inv5latnemlegte de la bunica vienez6,, iar cAnd ne-amdus la gridinifi, niciun copil din sat nu mai gtianemlegte ca noi. Bunicul ne spunea de Himeltate,Dumnezeu, Tatil din Cer: <daci nu sunteli cuminfi,nu ajungeli la Himeltate>>, ne zicea. Acasi gi-n satvorbeam flamanda, limba pe care, impreuni cumulte alte obiceiuri gi reguli, o adusesem de acasd,din partea aceea a Europei, care acum e Luxemburg.La inceput in gcoala noastrd s-a invlpat in latind gigreacd, iar mai apoi in german5."

intr-un regulament gcolar al satului, dinL593, se menlioneazl, cd elevilor le era interzis

22 @ Ruxandra Hurezean

sd vorbeascd in pauze limba germand, pentru a-gi

exersa latina. Iar rectorul spune la un moment dat:

,,DacI copiii nogtri ies din sat gi nu gtiu latinegte gi

grecegte, a cui va fi ru;inea, nu a noastr5?!" Chiar

;i dupd ReformS, copiii sagilor invSlau greaca,

latina, germana gi, din clasa a cincea, romAna ;iistoria RomAniei. Dar limba maternd, pe care sagiidin zona Sibiului o vorbesc si astdzi in case, esteflamanda.

Sofia-mama s-a cisitorit din dragoste. ,,S-a

v6zut asta", spune Sofia-fiica, ,,pentru cd eu nu-miamintesc sd-i fi auzit spunAnd vreodatl cuvinteurAte sau certAndu-se. Tata a fost gi el, se vede

la fotografie, un birbat frumos. El fdcea toatetreburile pe afard,, n-a ldsat-o pe mama niciodatdla grddind, in grajduri sau la gunoi. Mama era cu

lucrul in cas5, torcea cAnepi, lAnd, 1esea, cosea,

fdcea mAncare. S-au iubit mult gi s-au inlelesbine toatd viala, pentru ci ei au avut norocul sd

se cisdtoreascd din dragoste. Mama era o fiin!5milostivd, darnicS. Era foarte largi la suflet gi se

apleca la fiecare nevoiag, ajuta pe oricine. Tata era

ldran, dar cu cartea in mAni, nu adormea seara,in nicio seari, flri sd aibd o carte in mAn5. Citea

cAteva pagini gi apoi adormea. $i o revistd, uncalendar al agricultorului, o carte de rugdciuni,

Crii - lstoria, povegtile gi viala unui sat de sagi S 23

W

iia Folberth, in interiorul zidurilor fortificate, unde s-a amenajot un muzeu cu

obiectele rdmase din gospodsriile saSilor (fotografie din octombrie 2015)

orice, dar citea. CAnd eram elevi, ne imprumutaude la gcoald,iarna, cirli pentru noi gi cirgi pentrupirinfi, sd aibi ce citi in serile lungi de iarnd.

$tiam sd ne dim cu schiurile, dar aveam gipatine. Tata le tdcea. Acolo, din jos de bucdtirie,avea un atelier unde iarna ficea roli de cirufi, spife,juguri pentru boi 9i patine din lemn pentru copii."

Bdrbalii erau obligafi si gtie meserie, altfelnu se descurcau in via!5. Bunicul din partea mamei,bogdtagul, avea $ase feciori gi pe fiecare l-a invilat omeserie. Unul era fiera4, altul morar gi unul chiar s-afhcut gofer de taxi in Bucuregti. ,,Bunicul meu a avutgase bdiefi gi a hotdrAt cd fiecare trebuie si inveleo meserie, dar in alte familii nu tofi invdgau. Acolounde erau numai unul sau doi bdiefi, ei trebuiausd rimAni la gospoddrie, unde era nevoie de ei, nuputeau si plece. Bunicul meu a luatinsi o slugd sd-lajute gi pe bdiegi i-a pus si invele meserie. Unul afost fiera4, altul moran altul a fost trimis ca ucenic lacizmar, dar a fugitin Bucuregti, unde s-a ficut gofer.El a fost primul ;ofer de taxi din Bucuregti. Avemgi acum o fotografie cu el care gade la volanul uneimagini din acelea mari, de lux, cum erau atunci,gi pe ma;ind scrie taxi. Ceilalli frali au fost zidarigi tAmplari", povestegte cu fotografiile in mAn5, insacristia bisericii, Sofia Folberth.

26 S Ruxandra Hurezean