a efectuat

5
A efectuat: Marciuc Diana , gr.BA, anul IV A verificat : G. Melnic, conf.,univ. Sisteme de planificare în afaceri Test: 1. În raport cu conținutul activitații de planificare, planificarea poate fi: Planificare strategică Planificare tactică 2. Capacitatea de producție medie anuală se calculează dupa formula: C pma =C pc C ps T m 12 +C pi T f 12 , unde C pma – capacitatea de producție medie anuală; C pc – capacitatea de producție existentă în funcțiune la începutul anului; C ps – capacitatea de producție scoasă din funcțiune; C pi – capacitatea de producție intrată în funcțiune; T nt – timpul de nefuncționare a capacității scoase din funcțiune, în luni; T f – timpul de funcționare a capacității intrate în funcțiune, în luni. 3. După orizontul de timp la care se referă, planificarea poate fi: Planificarea de perspectiva Planificarea curentă Planificarea operativă 4. Îmbunătățirea folosirii capacitații de producție sub raport extensiv reprezintă o mai bună folosire a timpului de funcționare a utilajelor, organizarea efectivă a reparării utilajelor, reducerea întreruperilor din cauza lipsei materiei prime, lipsa muncitorilor sau a comenzilor, marirea numărului de schimburi, prelungirea duratei de lucru zilnice sau săptamînale etc.. Dintre acestea fac parte:

Upload: jopacika

Post on 18-Nov-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

a

TRANSCRIPT

A efectuat: Marciuc Diana , gr.BA, anul IVA verificat : G. Melnic, conf.,univ.

Sisteme de planificare n afaceri

Test:

1. n raport cu coninutul activitaii de planificare, planificarea poate fi: Planificare strategic Planificare tactic

2. Capacitatea de producie medie anual se calculeaz dupa formula:

undeCpma capacitatea de producie medie anual;Cpc capacitatea de producie existent n funciune la nceputul anului;Cps capacitatea de producie scoas din funciune;Cpi capacitatea de producie intrat n funciune;Tnt timpul de nefuncionare a capacitii scoase din funciune, n luni;Tf timpul de funcionare a capacitii intrate n funciune, n luni.

3. Dup orizontul de timp la care se refer, planificarea poate fi: Planificarea de perspectiva Planificarea curent Planificarea operativ

4. mbuntirea folosirii capacitaii de producie sub raport extensiv reprezint o mai bun folosire a timpului de funcionare a utilajelor, organizarea efectiv a reparrii utilajelor, reducerea ntreruperilor din cauza lipsei materiei prime, lipsa muncitorilor sau a comenzilor, marirea numrului de schimburi, prelungirea duratei de lucru zilnice sau sptamnale etc..Dintre acestea fac parte: aplicarea proceselor i procedeelor perfecionate, de mare precizie i cu un nivel mai nalt al eficienei economice; modernizarea mainilor n funciune; ridicarea cunotinelor profesionale ale muncitorilor de baza; respectarea tehnologiilor stabilite i lichidarea rebuturilor, .a.

5. Etapele elaborrii programului de producie: Se precizeaz nomenclatura produciei ce urmeaz sa fie fabricat, se determin calitatea, cantitatea, reeind din contractele existente, cererea de pe pia, resursele disponibile. Elaborarea planului de producie n uniti fizice pe an defalcarea lor calendaristic. Se determin stocurile de producie neterminat. Se determin capacitatea de producie, se compar producia prevzut cu capacitatea disponibil. Elaborarea msurilor tehnico-organizatorice care ar permite ndeplinirea planului de producie. Determinarea msurilor organizatorice i precizarea modului de efectuare a controlului asupra ndeplinirii planului.

6. Producia- marf caracterizeaz volumul producie industriale care va fi finalizat ntr-o anumit perioad. n el sunt incluse:

Pf valoarea produselor finite destinate livrrii;Pc valoarea prelucrrii materiei prime i a materialelor primite de la clieni;Sev valoarea semifabricatelor din producia proprie destinate livrrii;Li valoarea lucrrilor cu caracter industrial;R valoarea reparaiilor capitale terminate, executate pentru utilajele i mijloacele proprii;Ps valoarea pieselor de schimb, executate de ntreprinderea industrial, destinate a fi consumate pentru reparaii capitale.

7. Unitile de msur folosite pentru dimensionarea produciei ntreprinderii sunt: Naturale (fizice) Conventional-naturale Valorice De timp de munca

Unit. naturale acelea unitati de masura ce corespund destinatiei i nsuirilor naturale ale produselor. Aceste uniti de msur servesc la elaborarea planului aprovizionare tehnico-materiale, la ntocmirea balanelor materiale, la determinarea gradului de utilizare a resurselor. Ex: m, m2, m3, kg, tone, buct, etc. Unit. conventional-naturale care se folosesc pentru exprimarea volumului total al unei producii considerate omogene din punct de vedere al materiei prime, al procesului tehnic, sau al destinaiei produselor. O unitate conv.-naturala este o unitate de msur fizica al unui produs considerat etalon. Transformarea produciei n unit. conv.-naturale = produsul cantitii de produse exprimate n cantiti fizice cu coeficientul de transformare. Avantaj: el prezint o sfera mai larga de aplicare pentru determinarea volumului de producie. Unit. valorice care sunt folosite obligatoriu pentru dimensionarea produciei. Cu ajutorul lor se poate determina volumul unei producii neomogene, nivelul productivitii muncii, volumul produciei realizate, rentabilitatea .a. Exprimarea produciei n uniti valorice se face cu ajutorul preturilor de livrare. In activitatea de planificare se folosesc de regula preturile curente care caracterizeaz preturile existente in perioada de planificare. Preturile date folosesc la determinarea costului produciei fabricate, volumului ei, rentabilitii. Pentru a putea compara date din diferite perioade preturile curente se corecteaz cu anumii indicatori de transformare obinndu-se preturile comparabile. Ex: lei, mii lei, mln. lei, mii USD, mii Euro, etc. Unit. de timp de munc care exprima volumul produciei prin cantitatea de munca necesara executrii ei. Om /ore, om-zile-normate. Pentru obinerea volumului de munca necesar pentru realizarea produciei se nmulete cantitatea produciei pentru fiecare fel de produs n uniti naturale cu norma de timp pe unitate de produs.

8.Producia realizat se calculeaz dupa formula:

undeNepf, Nepi producia finit livrat beneficiarului, nepltit (adic nu s-a ncheiat procesul de decontare ntre beneficiar i furnizor), respectiv la finele i nceputul anului;Sdf, Sdi producia finit ce nu a fost livrat i se afl la depozitul ntreprinderii, respectiv la finele i nceputul anului.PM-producia-marf.

9. Planificarea curent precizeaz pentru perioade de un an indicatorii care rezult din planificarea de perspectiv a unitaii industriale.

10. Planul dezvoltrii economico-sociale cuprinde indicatorii de baz cantitativi i calitativi, ce urmeaz s fie realizai, termenii de realizare , resursele ce vor fi utilizate , nivelul prevzut al costurilor ct i al profiturilor.