a doua sansa primar limba romana cadru didactici 2

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Mihaela Bucinschi

Nivelul II

Ghidul ccadrului ddidacticVorbim, scriem româneºte

LIMBAªI LITERATURAROMÂNÃ

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentrugrupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalãa programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“Carmen Costina, autoare „Limba englezã“Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“Iudit Sera, autoare „Limba engleza“dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum

ºi materiale educaþionale“

Coordonator editorial: Mihaela MarinDesign copertã: Dinu DumbrãvicianDesign ºi dtp: Remus GhiuzeliFoto copertã: © WYG International, 2005

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuridezavantajate“, componenta „A doua ºansã“Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiData publicãrii: Martie 2006Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Ghidul ccadrului ddidactic •• LLimba ººi lliteratura rromânã III 3

CCuuvvâânntt ddee bbuunn vveenniitt .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..44

LLiimmbbaa ººii lliitteerraattuurraa rroommâânnãã -- nniivveell IIII .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..77

CCuumm pprreezzeennttaaþþii ccuurrssaannþþiilloorr pprriimmeellee ppaaggiinnii aallee GGhhiidduulluuii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..1100

SSuuggeessttiiii mmeettooddiiccee ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa uunniittããþþiilloorr ddee îînnvvããþþaarree .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..1111

CCuuvviinntteellee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..1122

AA,, BB,, CC,, DD .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..1166

LLaa tteelleevviizzoorr .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..2200

ÎÎnnþþeelleeppcciiuunnee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..2244

ÎÎnn eexxccuurrssiiee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..2288

SSãã ssttããmm ddee vvoorrbbãã .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..3322

DDeesspprree ddiiaalloogg .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..3366

CCaarrtteeaa .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..4400

SSppoorrttuurrii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..4444

BBuuccuurreeººttii,, ccaappiittaallaa þþããrriiii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..4488

OOmmuull .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..5522

AAccuumm ººttiiuu!! ÎÎnnaaiinnttee ddee eexxaammeenn .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..5566

PPrroobbee ddee vveerriiffiiccaarree .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..5577

Tema 1

Tema 2

Tema 3

Tema 4

Tema 5

Tema 6

Tema 7

Tema 8

Tema 9

Tema 10

Tema 11

Cuprins

4 Programul „„A ddoua ººansã“ •• NNivel pprimar

SSttiimmaattãã îînnvvããþþããttooaarree,, SSttiimmaattee îînnvvããþþããttoorr,,

Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A douaºansã - Învãþãmânt primar“!

Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborateîn cadrul proiectului AAcccceess llaa eedduuccaaþþiiee ppeennttrruu ggrruuppuurrii ddeeffaavvoorriizzaattee care vorfi utilizate în cadrul componentei AA ddoouuaa ººaannssãã ppeennttrruu îînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarrde cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc saucoordoneazã clase de tip "a doua ºansã". În acelaºi timp, ele pot fi folositeºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive.

Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarãa programul AA ddoouuaa ººaannssãã ppeennttrruu îînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarr, program definit prin:

• modularitate ºi flexibilitate în organizare;• caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului;• respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare.

Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate înconformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolarexperimental 2005-2006.

În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist,secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip oorriieennttaarree,, aacchhiizziiþþiiee,, aapplliiccaarree ººiittrraannssffeerr. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazãcu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintremomente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate:

• eettaappaa ddee oorriieennttaarree poate cuprinde prezentarea scopurilor,semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºivalorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia,captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul deinteres vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþiiprovocatoare de cãtre cadrul didactic º.a.;

• eettaappaa ddee aacchhiizziiþþiiee cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºireanoilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtrecursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficientemetode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, darºi specificului subiectului predat;

• eettaappaa ddee aapplliiccaarree ººii ttrraannssffeerr se concretizeazã prin integrareaconceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse aleactivitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluareaºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.

Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþaredetaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeniutilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþiiesenþializate pentru consolidarea învãþãrii.

Cuvânt dde bbun vvenit

Programul „A doua ºansãpentru învãþãmântulprimar“ în anul ºcolar2005-2006 va fi aplicat pebaza O. MM. nnr. 55160 ddin6.10.2005 în conformitatecu urmãtoarele documente:• Metodologia privind

organizarea procesului deînvãþãmânt în cadrulProgramului "A douaºansã pentru învãþã-mântul primar";

• Planul cadru pentruprogramul „A doua ºansãpentru învãþãmântulprimar“;

• Programe ºcolare integrateprin care se realizeazãeducaþia de bazã;

• Materiale educaþionalepentru elevi ºi cadredidactice.


Fiecare dintre gghhiidduurriillee ppeennttrruu ccuurrssaannþþii pentru fiecare disciplinã sau nivelde studiu se completeazã cu gghhiidduull aaddrreessaatt ccaaddrruulluuii ddiiddaaccttiicc, astfel încâttranspunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºimai transparentã.

GGhhiidduurriillee ppeennttrruu ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee reprezintã cel mai complex instrumentprin care programele ºcolare prind viaþã. Ghidurile cadrelor didactice sunt ooglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei dinperspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil deabordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cãordonarea conþinuturilor relevante sugerate, ritmul ºi metodologia abordãriilor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãudidactic, particularitãþile grupului cu care lucreazã, resursele de învãþaredisponibile, contextul local în care se defãºoarã învãþarea.

Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºiindividualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificãdisciplinei respective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, seoferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºicorespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã.

Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice,dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative,atât prin forme clasice, dar ºi alternative, cu exemple de probe de evaluareconstruite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolarepentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu.

Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentruderularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fielucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei, fie adrese utilepentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.

Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºiindividualizate în funcþie de contextul local, de resursele materiale de caredispune ºcoala, de stilul de predare al cadrului didactic ºi departicularitãþile cursanþilor. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse ladiferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cuajutorul computerului, mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã încomunitate sau în diferite instituþii º.a. Cadrul didactic împreunã cu clasapot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilorpropuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare.

Dat fiind caracterul experimental al programului „„AA ddoouuaa ººaannssãã ppeennttrruuîînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarr““ în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturormaterialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anulºcolar 2006-2007, contribuþia dumneavoastrã, a tuturor celor care lucraþicu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Aºteptãmsugestiile de revizuire, comentariile, observaþiile sau aprecierile pe [email protected].

Vã mulþumim ºi vã dorim succes!Cristiana Boca


Prezentarea pprogrameiPrograma de limba românã pentru modulul II –Vorbim, scriem româneºte urmãreºte în specialalfabetizarea cursanþilor ºi dobândirea unorachiziþii de bazã pentru o corectã exprimareoralã ºi scrisã.Obiectivele cadru sunt identice cu cele dinprograma naþionalã destinatã învãþãmântului demasã la clasa a II-a, însã obiectivele de referinþãau fost revizuite pentru a rãspunde specificuluiacestei forme de învãþãmânt: timpul redus deînvãþare, vârsta cursanþilor ºi experienþa de viaþãa acestora.Conþinuturile învãþãrii au fost reduse, în sensulcã au fost pãstrate cele care asigurã o exprimareoralã ºi scrisã corectã ºi au fost eliminateteoretizãrile excesive.Învãþãtorul trebuie sã adapteze programa particu-laritãþilor grupului þintã ºi individuale ale elevilor,în sensul cã ritmul de parcurgere a conþinuturilorºi ordinea trebuie sã asigure atingerea obiecti-velor de referinþã, chiar dacã acest lucru nu serealizeazã în acelaºi timp de cãtre toþi elevii.

Conþinuturi

Cum sse fface ppretestareaPretestarea trebuie pe de o parte sã urmãreascãîn ce mãsurã elevii ating standardele de perfor-manþã de la sfârºitul modulului anterior, iar pede altã parte sã ofere posibilitatea de a descoperidisponibilitãþile fiecãrui elev.Pretestarea se poate realiza prin aplicarea unorscurte teste scrise, concepute eventual sub formaunor formulare sau chestionare, prin care eleviisã ofere informaþii esenþiale, punctuale desprepropria persoanã. (Vezi GGhhiidduull ccuurrssaannttuulluuii– pagina 5 – OO pprriivviirree îînnaappooii. Observaþie: Pentrudictare folosiþi propoziþii enunþiative care sãconþinã substantive proprii ºi cuvinte cu grupurilede litere. Evitaþi folosirea cuvintelor cu grupurivocalice ºi aglomerãri de consoane!)Testãrile se vor face sub observaþia învãþãtorului,care, paralel cu strângerea unor date desprefiecare elev, va acorda sprijin, folosind formulãrica: „Te pot ajuta cu ceva?“, „Ar fi bine ca aicisã…“, „Apreciez felul în care…“, „Îmi placecum…“ etc.Acest lucru va conferi confort cursanþilor, care nuse vor simþi „sub lupã“ ºi în acelaºi timp îi vapermite învãþãtorului sã fie vãzut de aceºtia caun partener, o persoanã pe care se pot baza ºisã fie ulterior acceptat drept consilier.

Limba ººi lliteratura rromânã III

Cartea (paginã, filã, copertã)Alfabetul limbii române(inclusiv K, Q, W, Y)Ordinea literelor în alfabetCitirea ºi pronunþarea cuvintelorcare conþin litera xCitirea cuvintelor ºi apropoziþiilor scrise cu litere detipar (ºi de mânã, dacã eleviicunosc literele de mânã)Citirea textelor scurte (120 decuvinte)Textul nonliterar: cu caracterinformativ, reclama, anunþul etc

Literele mari ºi mici ale alfabetului.Literele K, Q, W, Y; Scriereacuvintelor ºi a propoziþiilorRespectarea spaþiului dintre cuvinte înscrierea (de tipar sau de mânã)Respectarea poziþiei datei, a titlului ºia alineatelor în spaþiul scrierii.OrtografieScrierea corectã a grupurilor mp, mbScrierea corectã a cuvintelor careconþin litera xScrierea cuvintelor care conþin â ºi î,(fãrã cuvinte derivate din cele care aulitera iniþialã î)Punctuaþia; semnele de punctuaþie:punctul, semnul întrebãrii, semnulexclamãrii, linia de dialog

CuvântulSensul cuvintelorSunetul ºi literaAlfabetul limbii române


Pentru pretestare se recomandã folosirea unorliste de verificare ºi inventariere (vezi exempluldin programã, de la capitolul „Sugestii metodo-logice“).

Cum sse ppoate aadapta mmodululcontextului ggrupei?

În elaborarea programei s-a þinut seama devarietatea contextelor în care ea va fi aplicatã,varietate datã de: vârsta ºi experienþa cursanþilor,particularitãþile individuale ale acestora, mediulsocial ºi cultural din care provin, personalitateaºi stilul didactic al învãþãtorilor. Conþinuturileînvãþãrii vizeazã formarea unor competenþe debazã prin învãþarea activã ºi personalizatã, ºi eletrebuie adaptate grupului þintã. De exemplu,ssccrriieerreeaa ccuu lliitteerree ddee mmâânnãã nnuu eessttee ccoonnþþiinnuuttoobblliiggaattoorriiuu, întrucât obiectivele de referinþãprevãzute de programã pot fi atinse chiar dacãelevii nu au aceastã deprindere, dar ºtiu sãciteascã ºi sã scrie folosind litere de tipar. Acest lucru însã, nu exclude posibilitatea folosiriide scrierii de mânã de cãtre elevii care auaceastã deprindere. Important este ca ei sã poatãcomunica prin scris, indiferent de tipul de literefolosit. În acelaºi mod, dacã textele literare nu suntamintite în conþinuturile relevante ale învãþãrii,nu înseamnã cã studiul limbii române esterestricþionat la textele cu caracter informativ.Important este ca textele suport sã fie accesibileºi sã corespundã intereselor majoritãþii elevilor.Având în vedere faptul cã predarea limbii ºi lite-raturii române se realizeazã integrat, învãþãtorulîºi va planifica activitatea pe unitãþi de învãþare.Organizarea lecþiilor trebuie realizatã în bbllooccuurriiddee oorree, care pot varia între 2-4 ore, în funcþie decaracteristicile grupului de elevi ºi de felul încare orarul a fost nneeggoocciiaatt cu elevii. Fiecareiunitãþi de învãþare i se vor aloca 1 sau 2 blocuride ore, în funcþie de complexitatea capacitãþilorvizate.Textele suport propuse în Ghidul cursantului sunt orientative, ele putând fi înlocuite saucompletate cu altele pe care cadrul didactic leconsiderã potrivite interesului grupului þintã ºicare permit realizarea obiectivelor programei.

Activitãþi sspecificeInteresul cursanþilor pentru studiul limbii românese poate cultiva numai prin dezvãluirea„secretelor“ acesteia în raport cu posibilitateaaplicãrii ºi cu utilitatea cunoºtinþelor noi în viaþacotidianã, aºa încât învãþãtorul trebuie sãgãseascã modalitãþi prin care sã-i ajute pe elevisã înþeleagã scopurile unei sarcini anume,motivele pentru care au fost alese, cum ºi cândpot folosi ceea ce au dobândit. Elevii trebuie sãutilizeze citirea, scrierea, vorbirea ºi ascultareaca instrumente care îi ajutã sã fie persoaneeficiente în interacþiunile interpersonale. Una dintre modalitãþile care pot fi folosite pentruadaptarea demersului educativ la particularitãþilegrupului este aceea de a organiza a blocurile deore dupã aceeaºi structurã:

1. DDISCUÞÞII LLIBERE

2. AACTIVIITATE DDE PPREDARE-ÎNVÃÃÞARE

3. SSINTEZA ZZILEI

1. DDISCUÞÞIILE LLIBEREeste indicat sã aibã loc la începutul zilei deºcoalã, sã dureze 15-20 de minute ºi sã poarteun titlu generic, ca de exemplu: „ªtiri“, „Lataifas“, „O nouã zi, un nou început“, care va fipãstrat pe tot parcursul modulului.Sub acest generic elevii se vor putea înscrie sãprezinte colegilor evenimente din viaþa personalã,experienþe, gânduri, ºtiri pe care ei le considerãinteresante ºi pe care doresc sã le împãrtãºeascãcelorlalþi. În timp un elev prezintã aceste „ºtiri“,ceilalþi ascultã, iar la sfârºit vor formula întrebãri,îºi vor spune pãrerea sau vor face comentariilegate de ºtirea ascultatã.DDee eexxeemmpplluu: Un elev prezintã ºtirea: „Ieri am fostla o petrecere la un prieten de-al meu. M-amdistrat ºi am stat la el pânã târziu…“Cei care au urmãrit pot formula întrebãri pentru asolicita informaþii suplimentare: Câþi invitaþi aufost la petrecere? Cu ce ocazia a dat prietenultãu petrecerea?Crearea acestor momente este deosebit deeficientã întrucât:• încurajeazã exprimarea liberã, împãrtãºirea

impresiilor ºi a sentimentelor;


• exerseazã deprinderile de a vorbi, de aasculta, de a rezolva probleme, de a-ºi însuºireguli de comunicare eficientã;

• creeazã o atmosferã pozitivã, prietenoasã;• dau ocazia participãrii individuale ºi în grup la

activitãþi;• oferã învãþãtorului posibilitatea de a corecta

greºelile de exprimare, pronunþie în contextemai puþin formale;

• învãþãtorul poate evalua formativ capacitãþilede exprimare ºi receptare a mesajului oral.

2. AACTIVIITATEA DDE PPREDARE-ÎNVÃÃÞARE-EVAALUAAREPredarea–învãþarea va fi conceputã ca interac-þiune permanentã între cadrul didactic ºi clasade elevi, între acesta ºi grupe de elevi, dar ºiîntre el ºi elev ca individualitate. Cadrul didacticva adapta conþinuturile programei, le va putearegrupa altfel decât în manual, va putea înlocui,omite, adãuga materiale suport.Experienþa de viaþã a cursantilor este o resursãimportantã de învãþare. De aceea, în prima etapãa fiecãrei unitãþi de învãþare, se vor actualizaachiziþiile pe care le deþin elevii, etapã care seregãseºte în manual cu subtitlurile: PPeennttrruuîînncceeppuutt……, CCiitteeººttee aaiiccii!!, FFoolloosseeººttee--þþii ccuunnooººttiinnþþeellee!Sarcinile propuse pot fi rezolvate individual, pegrupe sau frontal. Învãþãtorul va formula ºi altesarcini prin care sã abordeze diferenþiat elevii înfuncþie de nivelul capacitãþilor pe care le deþin.Învãþarea noilor conþinuturi se face prin descoperire,pornind de la particular la general. Astfel informaþia(rubrica RReeþþiinnee!!) va fi asimilatã conºtient ºi va fiaplicatã pe fondul înþelegerii nu al memorãriimecanice. Aceste conþinutuiri vor fi reluate în spiralãcu scopul exersãrii ºi integrãrii într-un sistem.Exerciþiile propuse în manual la rubrica EExxeerrsseeaazzãã!!urmãresc fixarea ºi consolidarea unor mecanismenecesare în exprimarea oralã ºi scrisã, iar cursan-þii trebuie sã devinã conºtienþi de faptul cãacestea reprezintã un antrenament indispensabiloricãrei învãþãri ºi în fixarea oricãrei deprinderi.EEvvaalluuaarreeaa trebuie sã fie continuã, motivantã ºitrebuie sã sprijine cursantul în înþelegereafaptului cã este responsabil de propria formare.Evaluarea urmãreºte pe de o parte mãsurarea ºiaprecierea cunoºtinþelor, dar mai ales felul în carecursantul opereazã cu acestea în situaþii concrete.

Pagina cu titlul ªªttiiii ssãã lluuccrreezzii ccoorreecctt??, oferãposibilitatea unei evaluãri formale din parteaînvãþãtorului, dar ºi posibilitatea autoevaluãrii ºiinterevaluãrii. Rubrica OObbsseerrvvaaþþiiii poate fi completatãde învãþãtor cu aspecte pozitive ºi de cãtre cursantcu cele negative, pe care le poate descoperi singurprin raportarea la o grilã, la rezultatele colegilor, laun model de rezolvare corectã sau în urma corectãriilucrãrii de cãtre învãþãtor.Activitãþile propuse la rubrica PPrraaccttiicc le oferãcursanþilor posibilitatea de aplicare ºi de transfera achiziþiilor. Pentru a realiza proiectele propuseeste necesar un timp mai lung de lucru, de aceeaînvãþãtorul trebuie sã stabileascã împreunã cuelevii care sunt etapele realizãrii acestuia, sãfixeze termene pentru parcurgerea „paºilor“ înrealizarea lui, precum ºi criteriile de evaluare aleacestora. Orice proiect realizat, individual sau îngrup, trebuie prezentat întregii clase ºi supusdiscuþiilor. Trebuie încurajat efortul cursanþilor!

3. SSINTEZA ZZILEIAcestui moment trebuie sã i se acorde 10-15minute la sfârºitul unui bloc de ore. Estemomentul în care elevii fac reflecþii asuprapropriei activitãþi, îºi exprimã pãrerea asuprafelului în care a decurs ziua de ºcoalã.Învãþãtorul poate face, de asemenea, observaþiigenerale despre felul în care au fost atinseobiectivele pe care ºi le-a propus.Tot acum se pot face însemnãri scurte într-un jurnalal clasei. Pot avea caracter umoristic, pot conþinecuvinte-cheie sau pot conþine un rezumat al zilei.

EVAALUAAREA FFINALÃ (EEXAMINAREA)Cursanþii vor fi anunþaþi de la începutulmodulului perioada în care va avea loc sesiuneade examinare. Evaluarea finalã va fi realizatã decãtre învãþãtori ºi va consta în aplicarea de testeconcepute în funcþie de standardele deperformanþã prezentate în programã (Veziexemplele de la sfârºitul Ghidului cursantului).Alãturi de aceste teste va exista ºi portofoliulelevului, care va prezenta evoluþia cursantului peparcursul modulului. În funcþie de progresul ºcolar al cursantului ºi derezultatele testelor se va stabili dacã acesta aabsolvit modulul curent.

i Cum lle pprezentaþi ccursanþilor pprimelepagini aale GGhidului


Alege o temã din cuprins. Urmãreºte cum a fost prezentatã aceasta pecele patru pagini. Discutã cu un coleg despre felul în care sunt organi-zate paginile. Observã prin ce se aseamãnã ºi prin ce se deosebesc.

Fiecare temã are un titlu ºi se desfãºoarã în douã pãrþi. Fiecare partecuprinde douã pagini ce au diferite cerinþe care îþi sunt adresate

4 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar

Cum poþi folosi manualul?Cum poþi folosi manualul?

aparat electrocasnic – aparat e-lectric folosit în gospodãrie (fierde cãlcat, aspirator, maºinã despãlat º.a.)diagonalã – distanþa de la un colþla altul al ecranului televizorului.defecþiune- stricãciune

Alegerea uunui ttelevizor

Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu!El este un mijloc de informare ºi de relaxare, atâta timp cât nupetreceþi foarte mult timp în faþa lui. Puteþi alege emisiuni ºtiinþi-fice, sport, muzicã, ºtiri, filme sau divertisment.

Dacã nu aveþi televizor poate doriþi sã cumpãraþi unul. Nu îl luaþila întâmplare! La ce trebuie sã fiþi atenþi? La dimensiunea diago-nalei, cãci trebuie sã þineþi seama de mãrimea camerei în care îl veþiinstala, la calitatea imaginii ºi numãrul de canale.

Interesaþi-vã la magazin de durata garanþie ºi de locul unde vãputeþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vãconvinã preþul.

Spor la cumpãrãturi!___________

• Identificã în text cuvintele necunoscute. Foloseºte dicþionarulpentru a afla sensul lor.• Ce emisiuni preferi sã vezi la televizor ?• Cât timp petreci ar fi bine sã petreci zilnic în faþa televizorului ?• De ce trebuie sã þii seama atunci când cumperi un televizor ?

• Citeºte enunþurile la sfârºitul cãrora s-a pus punct.• Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite în primele trei enunþuri.• Citeºte din text enunþurile care exprimã întrebãri, urãri sau sfaturi.


La televizorLa televizor 3partea 1

Pentru început…Imagineazã-þi cã doreºti sã cumperi unul dintre obiectele ilustrate mai jos. Spune câteva întrebãri pe carele-ai formula vânzãtorului înainte de a le cumpãra.

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

1. Citeºte enunþurile de mai jos folosind intonaþia potrivitã: – Vã rog sã mã ajutaþi sã gãsesc aceastã adresã!– ªtiþi cumva cum pot ajunge la aceastã adresã?– În ce oraº locuieºti?– Sunã-mã imediat ce ajungi acasã!

2. Formuleazã oral câte douã enunþuri care sã exprime : – un salut; – o poruncã;– o strigare; – un îndemn.

3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile :– Pot veni peste o jumãtatate de orã.– Da, îmi doresc sã mergem la cinematograf.– Nu-þi pot rãspunde.

4. Formuleazã în scris câte douã enunþuri la sfârºitul cãrora sã folo-seºti punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii.Dicteazã colegului/colegei folosind intonaþia potrivitã, trei dintrepropoziþiile formulate.

5. Completeazã enunþurile cu semnele de punctuaþie potrivite.• Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine• Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou• Cu cine vei veni mâine• În oraº se construieºte o ºosea nouã • Spre searã a încetat ploaia

În vorbire putem formula cu u-ºurinþã întrebãri, ne putem expri-ma mirarea, bucuria, nemulþumi-rea folosindu-ne de schimbãri alevocii, de intonaþie.

În scris intonaþia este redatã cu aju-torul semnelor de punctuaþie.• Punctul (.)

aratã în scris cã prin enunþul formulat se tramite o infor-maþie.

• Semnul întrebãrii (?)se foloseºte în scris la sfârºitulenunþurilor care exprimã în-trebãri, prin care se cer infor-maþii.

• Semnul exclamãrii (!)se foloseºte pentru a exprimaun salut, un îndemn, o mirare,o poruncã, o rugãminte, unsfat etc.

ªtiai cã…

Prima televiziune nu a avutsunet ºi imaginea era alb-negru,fãrã alte culori? Primul televizors-a vândut în Statele Unite in1938. Din 1960 s-au introdus:televiziunea color ºi a aparut tele-viziunea prin cablu care permiteaccesul pe mai multe canale tv.

Limba [i literatura român\ II 15

Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

ªtiai cã…

Cele mai multe victime ale unuitsunami s-au înregistrat la 26decembrie 2004? Seria de valuris-a datorat unui cutremur puter-nic, ce a avut loc pe fundul ocea-nului. Valul a ucis peste 150 000de oameni ºi a lãsat fãrã acoperiºalte 5 milioane.

Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã!Aceasta este faþa naturii pe care omul o cunoaºte mai puþin.

Astãzi lla oora 117:000 în cadrul emisiunii Furia nnaturii programulªtiinþã ººi MMister va prezenta un film documentar despre catastrofe naturale de pe Pãmânt. Veþi vedea ce se întâmplã atunci se dezlãnþuieinstinctul sãlbatic al planetei noastre, iar locuitorilor ei le este sortitsã simtã pe propria lor piele acþiunea distrugãtoare a naturii.

De la uragane la inundaþii, de la tornade la tsunami - vremea nupoate fi prevãzutã ºi este imposibil de þinut în frâu. Schimbãrile declimã sunt în stare sã mãture de pe suprafaþa pãmântului þãri întregiºi popoare, sã despartã familiile, sã distrugã cele mai solide clãdiri.

Ce surprize ne va mai oferi natura? Nimeni nu ºtie. Un lucru esteînsã cert: Omul nu se poate opune furiei naturii!

• Noteazã în caiet cuvintele necunoscute. Aflã sensul lor folosindu-tede dicþionar.

• Prezintã pe scurt informaþiile pe care le-ai desprins din textul careprezintã filmul.

• Citeºte, folosind intonaþia potrivitã, talonul care te invitã sã par-ticipi la un concurs pe tema serialului. Motiveazã folosirea semnelorde punctuaþie cunoscute în scrierea textului.

• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.Foloseºte informaþiile din articol.

• Completeazã formularul din talon.



Pentru început…Spune ce emisiune TV urmãreºti. Realizaþi la nivelul clasei o listã cu numele acestor emisiuni. Scrieþi îndreptul fiecãruia motivele pentru care le urmãriþi.

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!

De prin lumeadunate

Vrei s\ câ[tigi un televizor?Nimic mai simplu! Urm\re[te emisiunile canalului TV {tiin]\ [[i MMister

Completeaz\ talonul de la sfâr[itul revistei cu datele tale personale [i cu r\spunsul la întrebarea:La ce or\ se difuzeaz\ emisiunea Furia nnaturii? Succes!

Trimite talonul pe adresa noastr\: Str. Ion Ionescu, nr.7, Br\ila. Câ[tig\torul va fi desemnat în data de 25 decembrie prin tragere la sor]i.

Numele [i prenumeleAdresaR\spunsul la întrebare

1. a) Formuleazã în scris propoziþii prin care:• dai o informaþie despre starea vremii;___________________________________________________• ceri o informaþie de la farmacie;___________________________________________________• îþi exprimi bucuria pentru reuºita unui prieten;___________________________________________________• dai un sfat unui coleg.___________________________________________________

b) Citeºte propoziþiile formulate folosind intonaþia corespunzãtoare.

2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite:• Cum te-am vãzut am înþeles cã vom fi prieteni• Cum ai reuºit sã ajungi aºa devreme• Ce mare ai crescut• Ce medicament îmi recomandaþi• Ce ºtiu nu-mi poate lua nimeni

3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelorde punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor:• Cât ......................................................................................................... ?• Cât ......................................................................................................... !• Cât ......................................................................................................... .

Ce sunt semnele de punctuaþie?Când se folosesc: punctul, sem-nul întrebãrii, semnul exclamãrii?

Realizaþi la nivelul clasei o listãde întrebãri (un chestionar) pentrua afla care sunt preferinþele TV alepersoanelor din comunitatea în ca-re locuiþi. Întrebãrile se pot referi la:

• posturile TV preferate• emisiunile vizionate• cele mai urmãrite ºtiri• orele de difuzare• prezentatori vedetã etc .Formulaþi întrebãrile stabilite

unor persoane cunoscute (celpuþin trei) ºi notaþi rãspunsurile.

Cu ajutorul învãþãtorului/în-vãþãtoarei grupaþi informaþiileobþinute pentru a afla care suntpreferinþele majoritãþii persoane-lor chestionate.


ªtii sã lucrezi corect?

Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺Înþelepciune,sfaturi, curioz-itãþi adunatepentru tine

Rezolvândsarcinile veidescoperi

lucruri noi.

Exerciþii care tevor ajuta sã

înþelegi textulcitit

Text de citit ºi studiat

Activitãþi prin care îþi expri-mi pãrerea sau faci legãturaîntre ceea ce ºtii ºi ceea ce

vei învãþa

Aici se facaprecieri asuprafelului în care airezolvat sarcinile

propuse.Aprecierile potfi fãcute de tine,

colegii tãi sauînvãþãtor.

Paginã pe care ovei pãstra pen-tru portofoliu.Conþine sarcinipractice pe care

le vei rezolvaindividual sau

împreunã cu alþicolegi.

Exerciþii în carefoloseºti infor-

maþiile noi.

Informaþiile pecare trebuie sã le

reþii.

Partea II

Partea III


Dragul mmeu pprieten,Draga mmea pprietenã,

Felicitãri pentru decizia de a urma cursurilemodulului Voorbim, sscriem rromâneºte.

Ce vvei fface ººi lla cce îîþi vva ffolosi?

Vei parcurge paginã cu paginã acest materialºi vei descoperi cã scrisul ºi cititul nu sunt delocplictisitoare. Vei descoperi cã citind poþi aflalucruri interesante de care ai nevoie sau pe carele-ai putea folosi vreodatã în situaþii la care nute-ai aºteptat.

Te vei simþi mult mai bine ºtiind cã atuncicând ai nevoie de o informaþie o poþi afla sin-gur. Vei afla lucruri care te intereseazã desprecare poþi discuta cu cei din jurul tãu.

Vei învãþã cum sã te adresezi ºi cum sãasculþi, cum sã porþi o discuþie utilã ºi plãcutãcu cei din jurul tãu.

Vei ºti sã foloseºti cuvintele ºi sã-þi transmiþiideile în scris.

Cum vvei rreuºi?Ai nevoie de un caiet, un pix, dar mai ales de

RÃBDARE, VOINÞÃ, ÎNCREDERE .Dacã se va întâmpla ca orele sã þi se parã plic-tisitoare nu uita cã :

• Rãbdarea este amarã, dar dã roade dulci.• Nu te feri niciodatã sã întrebi, cãci nimeni

nu s-a nãscut învãþat. • Numai întrebând poþi afla ce-þi doreºti

În ccât ttimp?Modulul Voorbim, sscriem rromâneºte îþi propune

parcurgerea a 12 paºi pe durata a 17 sãptãmâni.

CCuumm ppooþþii ffoolloossii mmaannuuaalluull 4

SSeeccrreetteellee lliimmbbiiii rroommâânnee 5

Tema 1CCuuvviinntteellee 6

Tema 2AA,,BB,,CC,,DD...... 10

Tema 3LLaa tteelleevviizzoorr 14

Tema 4ÎÎnnþþeelleeppcciiuunnee 18

Tema 5ÎÎnn eexxccuurrssiiee 22

Tema 6SSãã ssttããmm ddee vvoorrbbãã 26

Tema 7DDeesspprree ddiiaalloogg 30

Tema 8CCaarrtteeaa 34

Tema 9SSppoorrttuurrii 38

Tema 10BBuuccuurreeººttii,, ccaappiittaallaa þþããrriiii 42

Tema 11OOmmuull 46

AAccuumm ººttiiuu 50

ÎÎnnaaiinnttee ddee eexxaammeenn 51

PPrroobbee ddee vveerriiffiiccaarree 52

Cuvânt înainte CuprinsCuvânt înainte Cuprins

PAGINA 33• Spuneþi-le cursanþilor care este numele

modulului ºi precizaþi-le durata acestuia.• Prezentaþi-le la ce le va folosi parcurgerea

modulului. • Solicitaþi-i sã citeascã rubrica CCuumm vveeii rreeuuººii??

ºi exprimaþi-vã convingerea cã toþi vor reuºi sãparcurgã modulul.

• Prezentaþi-le materialele de care vor aveanevoie în fiecare zi (caiet dictando, pix).

• Spuneþi-le cã veþi folosi ºi alte materiale,dar cã acestea vor fi alese împreunã latimpul potrivit (ziare, reviste, cãrþi,ilustraþii etc).

• Prezentaþi-le conþinuturile concomitent curãsfoirea manualului.

PAGINA 44• Cereþi-le cursanþilor sã deschidã manualul la

întâmplare. Formaþi douã grupe: una din cursanþiicare au deschis manualul la paginile corespunzã-toare primelor pãrþi ale unitãþii de învãþare ºi altaformatã din aceia care au deschis la partea adoua. Dirijaþi-i pentru a observa cã în fiecare gruppaginile au aceeaºi structurã. Spuneþi-le cãmanualul este structurat pe unitãþi de învãþare,fiecare dintre acestea având douã pãrþi.

• Prezentaþi-le pe etape felul în care învaþã, folo-sind ceea ce ºtiu, descoperã, exerseazã, pentru caapoi sã fie evaluaþi. Se va atrage atenþia cursan-þilor cã ultima paginã a fiecãrei unitãþi de învãþareeste parte din portofoliul lor (arãtaþi-le ce este unportofoliu) ºi cã acesta este important în evalua-rea rezultatelor obþinute de ei.

• Stabiliþi împreunã orarul ºi organizarea uneizile în care vor avea aceastã disciplinã:11.. DDiissccuuþþiiii lliibbeerree 22.. AAccttiivviittaattee ddee pprreeddaarree--îînnvvããþþaarree33.. SSiinntteezzaa zziilleeii

• Solicitaþi-i sã completeze în tabel ce ºtiu ºi ceaºteaptã de la acest curs.


Sugestii mmetodice ppentru rrealizareaunitãþilor dde îînvãþare*

________________________

* Puteþi personaliza acest Ghid prin adãugarea altor sugestii deactivitãþi în spaþiile libere, destinate observaþiilor dumneavoastrã.

Orice cuvânt are un în]eles, unsens.

Cuvintele se pronun]\ cu ajutorulsunetelor [i se scriu cu cel alliterelor.

Prin schimbarea unui sunet sau a unei litere din cuvânt sensul a-cestuia se poate schimba.

Sunetul sau grupul de sunete dincuvinte care se pronun]\ printr-osingur\ deschidere a gurii for-meaz\ o silab\.

Prima oorã

Este prima orã de limba românã. Am aflat cã învãþãtoarea /învãþãtorul se numeºte ............................................................. .

În clasã suntem ................. elevi. Toþi dorim ca orele sã fie amuzante, interesante ºi ................ .

___________

• Completeazã spaþiile punctate conform cu realitatea.• Câte cuvinte are primul enunþ al textului ?• Câte cuvinte din text sunt scrise cu literã mare? De ce aceste cu-

vinte sunt scrise astfel?• Scrie cuvintele din textul mesajului care conþin douã litere a.

......................................................................................................................

• Priveºte imaginile de mai jos. Incercuieºte îmaginea care nu se po-triveºte cu celelalte. Motiveazã alegerea.

• Scrie în careu cuvintele corespunzãtoare imaginilor. Descoperã pebanda coloratã ultimul cuvânt din mesaj.

3.

1.

2. 4. 5.

• Observã ce se întâmplã dacã într-un cuvânt se schimbã o literã.

gumã guºã lalea luleacarte parte caiet caierpix fix


CuvinteleCuvintele 1partea 1

Pentru început…Aºezaþi-vã în cerc. Unul dintre voi îºi spune numele. Cel din dreapta repetã numele celui care s-a prezen-tat ºi apoi îºi spune ºi el numele. Continuaþi pânã la ultimul cursant.

Re]ine!

Cite[te aici!

Descoper\!

1.2.

3.4.

5.

1partea 11 Cuvintele


Prezentarea uunitãþii

NUMMÃR DDE OORE:• partea întâi: 3 ore• partea a doua: 2–3 ore• evaluare: 1 orã• prezentarea proiectelor: 1 orã

CONÞINUTTURRI EESENÞIALE:• Cuvântul. Sensul cuvintelor• Sunet. Literã. Silabã

MATERIALE NNECESARE:• cartoane pentru cãrþi de vizitã;• markere;• litere, silabe de alfabetar (pentru activitãþi

de recuperare).

Sugestii mmetodologice

A) DDISCUÞÞII LLIBERE

B) OORIENTAREA• Desfãºuraþi activitatea de spargere a gheþii, în

care fiecare spune numele colegului dindreapta ºi pe al sãu. Cereþi-le apoi sã-ºi scrieecusoane cu numele. Amintiþi-le cã scriereanumelor se face cu literã mare.

• Solicitaþi-i sã citeascã textul lacunar, în gând,ºi sã rezolve independent prima cerinþã.Oferiþi-le sprijin celor care au nevoi. Observaþidin umbrã greºelile cursanþilor ºi corectaþi-le.

• Citiþi textul obþinut „în lanþ“.• AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:

Formaþi grupe de 3–5 cursanþi. Cereþi-le sã scrieetichete pentru diferite obiecte din clasã. Dupãaceastã activitate cursanþii se interevalueazã

C) AACHIZIÞII• Se rezolvã exerciþiile de la rubrica DDeessccooppeerrãã!!

ºi se face legãtura cu informaþia nouã: sseennssuullccuuvviinntteelloorr, ssuunneett, lliitteerrãã, ssiillaabbãã.

• Se exerseazã deprinderile de delimitare acuvintelor în enunþuri, a silabelor în cuvinte ºia silabelor în sunete. Explicaþi-le cã acesteexerciþii sunt folositoare în scrierea corectã acuvintelor ºi a enunþurilor.

• Folosiþi metode interactive!EExxeemmpplluu: în perechi unul va spune propo-ziþia,iar celãlalt o va transforma schimbând numaiordinea cuvintelor în propoziþii.

FFiiþþii aatteennþþii!!

• În ce mãsurã cursanþii cunosc literele,felul în care elevii citesc (pe litere, pesilabe, pe cuvinte), ce litere folosesc înscriere (de mânã sau de tipar)

1. Scrie în casetele alãturate cuvintelor numãrul de silabe corespunzã-tor fiecãruia.

omenie soare partener

bucuros ploi ºcoli

colaborare prietenã bibliotecã

2. Grupeazã cuvintele din ºirul urmãtor dupã literele cu care încep:carte, avion, cercel, muzeu, drum, crocodil, mireasã, arici,deget, cântã, dragoste, ajutor, dinte, minune, director, amintire.

Scrie încã trei cuvinte care sã înceapã cu aceleaºi litere specificate peprimul rând al tabelulului.

3. Din fiecare ºir de cuvinte taie-l pe acela care nu se potriveºte caînþeles cu celelalte. Motiveazã alegerea.

• cãciulã, ºapcã, batic, palton• stilou, avion, creion, pix• lingurã, arc, furculiþã, cuþit• copac, ceaþã, tunet, ploaie

4. Formeazã cât mai multe cuvinte pe care le poþi scrie numai cu aju-torul literelor: m, s, r, e, c, r, a.

5. Continuã ºirul cuvintelor de mai jos cu încã 10 cuvinte, dupã urmã-toarea regulã: urmãtorul cuvânt începe cu ultima literã din cuvân-tul scris înainte.colegi, indian, n…….........…...., …….........…...., …….........…....,…….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…....,…….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…....,

6. Delimiteazã cuvintele în scrierile de mai jos. Copiazã propoziþiile încaiet. Scrie câte cuvinte are fiecare propoziþie.

• Meseriaestebrãþarãdeaur.• Oameniisuntegali.• Omulcâttrãieºteînvaþã.

Discutaþi despre înþelesul enunþurilor obþinute.

ªtiai cã …

Cea mai lungã lecþie din lume aavut loc în Polonia, între 4 ºi 10iunie 2004? Lecþia a durat 66 deore. La aceastã lecþie au partici-pat 27 de copii.


De prin lumeadunate

Exerseazã!

a c d m


AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:• dictãri de cuvinte în perechi;• copieri/transcrieri de cuvinte cu frecvenþã mare

în exprimare;• exemple de despãrþire în silabe în vederea

scrierii corecte;• exemple de completare de silabe ºi de litere;• jocuri – Fazan, Spânzurãtoarea.


• Pronunþia articulatã a cuvintelor, auzulfonematic, acordurile gramaticale,corespondenþa sunet–literã;

• Notaþi greºelile tipice, introduceþiexerciþii pentru corectarea lor.

interogatoriu – întrebãri care sepun unei persoane vinovate saupresupuse a fi vinovate

ªtiai cã …

Primul semafor a fost inventat defrancezul Claude Chappe în anul1792? Culorile aveau aceeaºi sem-nificaþie. Primele semafoare s-aufolosit în anul 1914 în America?

La o secþie de poliþie este adusã o femeie care a trecut pe roºu.Poliþistul de serviciu începe interogatoriul : – Numele? – Camelia D. – Vârsta? – 28 de ani. – Ocupaþia? – Învãþãtoare. Poliþistul se ridicã de la masã, zâmbeºte fericit ºi îi spune : – Minunat! Am aºteptat aceastã ocazie o viaþã întreagã. Acum vãaºezaþi pe scaunul acesta ºi scrieþi de cinci mii de ori: Dacã semaforul este roºu, trecerea este interzisã!

• Care ar fi putut fi numele de familie al învãþãtoarei?• De ce se afla învãþãtoarea la poliþie ?• Ce pedeapsã i-a dat poliþistul ?• Cum pedepseºte legea pietonii care traverseazã pe culoarea roºie a

semaforului?• Spune douã reguli de traversare corectã.• Formaþi perechi. Citiþi pe roluri dialogul dintre personajele textului. • Scrie ºi tu o datã enunþul pe care trebuia sã-l scrie învãþãtoarea.

Scrie alãturi de enunþ numãrul de cuvinte al acestuia.• Calculeazã câte cuvinte avea de scris doamna învãþãtoare. (Poþi fo-

losi un calculator.)• Desparte în silabe fiecare cuvânt din al doilea enunþ al textului.• Scrie din text :

– 3 cuvinte formate din trei silabe;– 3 cuvinte care se terminã cu litera e.

• Transformã cuvintele date astfel încât sã arate mai multe obiecte:semafor masãpoliþist scaunînvãþãtoare femei


CuvinteleCuvintele 1partea 2

Pentru început…Scrieþi fiecare pe o foaie de hârtie pe care sã o daþi din mânã în mânã câte un cuvânt care sã exprime starea pe care o aveþi în acest moment.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vocabular

1partea 22 Cuvintele


D. TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃCorespunde în mare mãsurã paginii 3, stânga.Cunoºtinþele ºi deprinderile sunt exersate într-uncontext nou. Textul propus este amuzant. Oferiþi-lecursanþilor posibilitatea de a comenta pe margi-nea mesajului, lãsaþi-i sã povesteascã ºi ei lucruriamuzante. Sarcinile propuse la FFoolloosseeººttee--þþiiccuunnooººttiinnþþeellee!! presupun în mare parte activitatefrontalã, însã ele se pot particulariza, sarcinilefiind distribuite în funcþie de nivelul individual alachiziþiilor.

NNuu uuiittaaþþii!!

• trataþi individual cursanþii în funcþie de dificultãþile de recunoaºterea ºi descriere a literelor;

• oferiþi sarcini diferenþiate care sãurmãreascã recuperarea, astfel încâtpânã la încheierea unitãþii de învãþaretoþi elevii sã cunoascã literele;

• dacã formaþii grupe de nivel (cursanþiicare au mici dificultãþi la scrierea ºirecunoaºterea literelor, la scrierea ºicitirea cuvintelor, la scrierea enun-þurilor), folosiþi-le pe o dduurraattãã ssccuurrttãã alecþiei!

• creaþi situaþii în care cursanþii sã înveþeprin cooperare, în grupuri mixte ca nivelde achiziþii;

1. Scrie cuvinte corespunzãtoare a cinci dintre produsele din oferta demai jos.

2. Obþine cuvinte noi înlocuind doar una dintre literele cuvintelor:var, joc, sareExemplu: tort ºort port

var –joc –sare –

3. Completeazã enunþurile urmãtoare folosind cuvinte potrivite :

Exemplu: Cãciula este pentru cap, cum este mãnuºa pentru mânã.• Mânzul este pentru iapã, aºa cum iedul este pentru ..................... .• Ochii sunt pentru vedere, aºa cum urechile sunt pentru ............. .• Mistria este pentru zidar, aºa cum foarfeca este pentru .............. .

4. Continuã ºirurile de cuvinte cu încã trei cuvinte potrivite.• lalea, zambilã, …………...…, …………..……, …….….…… ;• vioarã, pian, ………...….….., …….…….……, …….….…… ;• România, Germania, ..….….., …….…….……, …….….…… .

Ce este cuvântul?Ce este sunetul?Ce este silaba?Cum se poate schimba sensul unuicuvânt?

Calculeazã costul obiectelorcare îþi trebuie la ºcoalã!Scrie o listã cu obiectele care îºitrebuie la ºcoalã. În dreptul fiecã-ruia scrie preþul. Folosind un cal-culator adunã preþurile pentru aafla costul total.

Nu mai pierde timpul cãu-tând!Pentru sertarele în care pãstrezilucruri diferite fã un inventar ºiscrie etichete cu numele obiecte-lor. Lipeºte etichetele pe sertare.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺


CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREACursanþii vor rezolva sarcinile de la ªªttiiii ssãã lluuccrreezziiccoorreecctt?? direct pe manual.Veþi face corecturile sau veþi discuta pe margineatestelor cu fiecare cursant în parte, astfel încâtacesta sã conºtientizeze care îi sunt greºelile. Cereþi-le sã citeascã acele cuvinte care au fostscrise greºit. Formulaþi apoi întrebãri de genul:Cum ar fi trebuit sã scrii? Care este greseala ta?Þi-o poþi corecta singur? Care a fost problema pecare ai întâmpinat-o?Cereþi-le sã facã o corespondenþã între rezultatulobþinut ºi aºteptãrile sale.

Faceþi scurte observaþii ºi recomandãri adresateelevului. În funcþie de rezultatele obþinute,stabiliþi împreunã cu elevul un program derecuperare sau de dezvoltare.Componentã a evaluãrii va fi ºi tema de larubrica PPrraaccttiicc.

Precizaþi-le cursanþilor cã pânã la urmãtoareîntâlnire trebuie sã prezinte tema.Spuneþi-le cã aþi aprecia dacã:• ar realiza tema singuri;• lista corespunde realitãþii;• lista va fi scrisã corect ºi îngrijit;• preþurile vor fi cele reale;• calculele vor fi corect rezolvate.

Expuneþi lucrãrile cursanþilor. Cereþi-le sã-ºiciteascã fiecare lista.Împreunã cu elevii aflaþi, de exemplu, care a fostcel mai cheltuitor, care a fost cel maiieftin/scump produs etc.

AAtteennþþiiee!!

• Nu puneþi cursantul în situaþii neplã-cute! Un adult nu se simte confortabilcând i se fac observaþii de faþã cu altepersoane.

☺

week-end – ultimele douã zileale sãptãmâniia rata – a pierde

• Despre ce este vorba în anunþ ?• Cum se numeºte magazinul nou deschis ?• Unde se aflã ?• Spune numele produselor cu preþ redus.• Formuleazã oral propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:

week-end ºi a rata.• Subliniazã cuvintele care conþin literele k, K, q, Q, w, W, y, Y• Spune cuvinte care folosesc în scrierea lor literele k, K, q, Q, w, W, y, Y.


A, B, C, D...A, B, C, D... 2partea 1

Pentru început…• Scrie cinci cuvinte care îþi vin în minte. Observã ce litere s-au folosi cel mai des în scrierea lor.

Comparã rezultatele obþinute cu cele ale colegilor sau colegelor.• Încercuieºte literele pe care le-ai întâlnit foarte rar în scrierea cuvintelor în limba românã.

W, o, L, y, e, q, k, s, I, u, i

Vocabular

Descoper\!

kiwi bonaqua

KinderWiesanna

Milka

2partea 11 A, BB, CC, DD…



NUMMÃR DDE OORE:• partea întâi: 3 ore• partea a doua : 3-4ore• evaluare: 1 orã• activitate proiect: 1 orã

CONÞINUTTURRI EESENÞIALE:• alfabetul limbii romãne• litere rar folosite în limba românã

MATERIALE NNECESARE:• etichete sau ambalajele unor produse ale cãror

denumiri conþin literele K, q, W, y;• markere;• dicþionare explicative ale limbii române

(3-4 bucãþi);• cãrþi de telefon.



B) OORIENTARE• Activitãþile de la rubrica PPeennttrruu îînncceeppuutt......

urmãresc sã le atragã atenþia cursanþilor cãliterele k, q, w ºi y sunt litere rar folosite înscrierea cuvintelor din limba românã.

• Solicitaþi-le cursanþilor sã citeascã textulpropus. Oferiþi-le ajutor în citirea cuvintelorscrise cu literele k, q, w ºi y. Insistaþi pepronunþarea corectã a cuvintelor care conþinaceste litere.

C) AACHIZIÞII

Folosindu-vã de textul propus discutaþi despreconþinutul ºi structura unui anunþ:• cine face anunþul;• cui se adreseazã acesta;• ce informaþii oferã.AAccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii oorrggaanniizzaa:• Solicitaþi-le cursanþilor sã dea exemple de alte

anunþuri. Cereþi-le sã specifice unde le-auîntâlnit, la ce se refereau, cui se adresau.

• Formaþi grupe de trei – cinci cursanþi. Propuneþi-le sã compunã diferite anunþuri:oferte de serviciu, cereri de serviciu, anunþuride vânzãri sau cumpãrãri etc.

Pentru însuºirea literelor k, q, w ºi y folosiþicuvinte uzuale. Faceþi conexiuni cu folosireaacestora în simbolurile mãrimilor fizice : kilogram,kilometru, chintal, watt, yard .

Pentru scrierea noile litere solicitaþi-le cursanþilorsã identifice elementele grafice componente. • Prezentaþi-le cursanþilor ordinea literelor în

alfabet. Cereþi-le sã citeascã rubrica Reþine!


Atrageþi atenþia elevilor cã aceste litere secitesc diferit în funcþie de cuvânt.

1. Scrie câte un rând cu fiecare dintre literele : k, K, q, Q, w, W, y, Y.

2. Citeºte enunþurile de mai jos :• Pânã la primãria oraºului sunt doi kilometri.• Vecinul are doi porci york de peste o sutã de kilograme. • New-York este un mare oraº al Americii.• Uniforma militarilor este kaki.• Kiwi este un fruct cu gust acriºor.• În camerã am un bec de 100 de waþi.• La Tokyio sunt multe ºcoli de karate.

Lecþie de karate

Cere învãþãtorului explicaþii despre sensul cuvintelor necunoscute.Transcrie din enunþuri numai cuvintele care conþin literele: k, K, q,Q, w, W, y, Y.

3. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:kilogram, kilometru, kiwi, spray , kaki.

4. Formaþi perechi. Dictaþi-vã unul altuia propoziþiile scrise.

5. Transcrie ºi apoi rezolvã problema . Poþi folosi calculatorul.Distanþa de la Bucureºti la Piteºti este de 110 kilometri. De la Piteºtila Râmnicu Vâlcea sunt 76 de kilometri.Câþi kilometri sunt de la Bucureºti la Râmnicu Vâlcea ?

6. Decupeazã din ziare ºi reviste cuvinte care conþin literele k, K, q,Q, w, W, y, Y. Lipeºte aceste cuvinte pe o planºã ºi expune-o în clasã.

Yacht ancorat în port

a) Toate literele care se folosescîn scrierea cuvintelor unei limbiformeazã alfabetul unei limbi.Alfabetul limbii romãne este ur-mãtorul :a, A, ã, Ã, â, Â, b, B, c, C, d, D, e,E, f, F, g, G, h, H, i, I, î, Î, j, J, k,K, l, L, m, M, n, N, o, O, p, P, q,Q, r, R, s, S, º, ª, t, T, þ, Þ, u, U, v,V, w, W, x, X, y, Y, z, Z.

b) Literele k, K, q, Q, w, W, y, Yse folosesc rar în scrierea cuvin-telor din limba românã. Acestecuvinte provin în cea mai mareparte din alte limbi. De aceealiterele k, K, q, Q, w, W, y, Y secitesc diferit de la un cuvânt laaltul.

Dintre cele mai folosite cuvintesunt: kilogram, kilometru, kiwi,spray.

ªtiai cã….

În scrierea în limba japonezã sefolosesc în jur de 2000 de semne?Pentru a citi un ziar este necesarãcunoaºterea unui numãr de minim1000 de semne. Restul pot fi „ghi-cite” din mesajul pe care îl trans-mite textul.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate


AAllttee aaccttiivviittããþþii:• Împãrþiþi elevii în 3-4 grupe. Fiecare grupã va

avea sarcina de a realiza o planºã cu un alfabetîn care fiecare literã este personalizatã. Subfiecare literã vor scrie cuvinte care o conþin,aceasta fiind marcatã deosebit de celelalte.Afiºaþi în clasã lucrãrile cursanþilor.

NNuu uuiittaaþþii!!

Desfãºuraþi activitãþi de recuperare cu aceicursanþi care au lacune în identificare literelor.

AAtteennþþiiee!!

Scrierea acestor litere de mânã se va facedoar de cãtre cursanþii care folosesc acest tipde scriere.

microscop

computer

ªtiai cã …

În limba arabã scrierea ºi citirease fac de la dreapta spre stânga?

satelit

blenderfax

Dicþionarul

În viaþa de zi cu zi se întâmplã sã întâlnim cuvinte al cãror sensnu îl cunoaºtem. Este firesc sã fie aºa, pentru cã limba românã estefoarte bogatã în cuvinte.

De aceea s-au inventat dicþionarele. Acestea cuprind cuvinte ºiexplicaþia lor.

Cuvintele sunt aºezate într-o anumitã ordine în dicþionare pentruca acestea sã se putea folosi cu uºurinþã.

ªtii care este aceasta?

• Ce cuprinde un dicþionar? • De ce avem nevoie de dicþionare?• Scrie toate literele alfabetului în ordinea corectã . Încercuieºte-le pe

acelea care nu s-au folosit în scrierea textului de mai sus.• Formaþi grupe de 3-5 cursanþi. Studiaþi un dicþionar. (Pe care îl veþi primi

de la învãþãtor/învãþãtoare.) Observaþi ordinea în care sunt aºezatecuvintele pentru a putea rãspunde la întrebarea formulatã în mesaj.

• Scrie literele vecine din alfabet._ d _ _ r _ _ h _ _ î __ u _ _ þ _ _ f _ _ v _

• Scrie literele alfabetului :• de la a la g • de la m la v• de la j la r • de la s la z


A, B, C, D...A, B, C, D... 2partea 2

Pentru început…Uneºte cuvintele cu imaginile corespunzãtoare. Discutaþi despre utilitatea obiectelor ilustrate.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

2partea 22 A, BB, CC, DD…


D) TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃFolosind pretextul de la rubrica PPeennttrruu îînncceeppuutt......,cursanþii sunt motivaþi sã utilizeze dicþionareexplicative ale limbii române. În acelaºi timpeste ancoratã informaþia ce va fi prezentatã întextul de la CCiitteeººttee aaiiccii!Întregul demers conduce cãtre conºtientizarea decãtre cursanþi a importanþei cunoaºterii ordiniiliterelor în alfabet, precum ºi a utilitãþiidicþionarului.Prin simularea unor situaþii reale, se vor identificaºi alte contexte în care este necesarã cunoaºtereaordinii literelor în alfabet. EExxeemmpplluu: Gãsirea unui numãr de telefon, com-pletarea unei agende telefonice, intrarea la unexamen, completarea cataloagelor.

1. Scrie în ordine literele alfabetului :• de la ã la d;

......................................................................................................................• de la l la r;

......................................................................................................................

2. În cartea de telefon numele persoanelor sunt scrise în ordine alfa-beticã. Scrie numele persoanelor în ordinea în care ar apãrea încartea de telefon:Barbu Ion, Profir Elena, Andreescu Mihail,Rusu Paul, Vasilescu Dana, Kovacs Ana, Ilie Dan,Dumitrache Georgeta, Grigore Alin, Lazãr Floarea.

3. Completeazã propoziþiile alegând cuvinte din parantezã, astfelîncât cuvintele din fiecare enunþ sã fie scrise ordine alfabeticã.( Andrei, dungat, Anei, porumb, ºoferul, Danielei, câmpul)

• Costumul ............................ este modern. • ........................................ conduce grijuliu.• Agricultorii cultivã ................................... .

4. Aºazã literele din fiecare ºir în ordine alfabeticã pentru a obþinecuvinte.• c, a, e • o, d, a, i • s, a, d, e• j, b, e • p, d, o • r, a, u, ,c

Care sunt literele alfabetul limbiiromâne ?Care este ordinea literelor în alfa-bet?

Noteazã pe o foaie 15 cuvinte pecare le auzi la radio sau la televizorºi al cãror înþeles nu îl cunoºti.

Împreunã cu ceilalþi colegi faceþio listã comunã de cuvinte necu-noscute.

Explicaþi cuvintele cu sprijinulînvãþãtorului / învãþãtoarei ºi aldicþionarului. Aºezaþi-le apoi înordine alfabeticã ºi realizaþi undicþionar al clasei.

Reþine explicaþiile cuvintelor depe lista ta.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺


Exemplu:

CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREA?Sarcinile propuse la testul de evaluare urmãresccunoaºterea ordinii literelor în alfabet ºi aplicareaacestora în situaþii concrete (ordonarea unornume de persoane, obþinerea unor propoziþii prinordonare alfabeticã a cuvintelor care le compunºi obþinerea de cuvinte prin ordonarea alfabeticãa literelor componente).Rezolvarea sarcinilor testului se va face indepen-dent de cãtre fiecare cursant. Vã propunem caacest test sã fie supus dupã rezolvareautocorectãrii ºi autoevaluarii dupã modelul derezolvare corectã dat de dumneavoastrã.În urma rezultatelor obþinute de elevi, organizaþiactivitãþi de recuperare ºi dezvoltare:AAccttiivviittããþþii ddee rreeccuuppeerraarree pprrooppuussee:• Pronunþarea în lanþ a sunetelor alfabetului de

cãtre cursanþii care nu au atins obiectivelepropuse;

• Ordonarea literelor în alfabet, folosindalfabetul mobil;

• Copierea din dicþionar a câte unui cuvântreprezentativ pentru fiecare literã a alfabetului.

AAccttiivviittããþþii ddee ddeezzvvoollttaarree:• Identificarea sensului unor cuvinte date

folosind dicþionare;• Compunerea pentru secþiuni din alfabet a

unor careuri care conþin cuvinte cu litereiniþiale din secvenþa datã.

Activitatea PPrraaccttiicc se va realiza în clasã. Formade organizare o veþi stabili în funcþie departicularitãþile colectivului. Alegeþi un dintrevariantele:• Fiecare cursant aflã ºi noteazã sensul

cuvintelor necunoscute folosind dicþionarul;• Faceþi o listã comunã de cuvinte necunoscute.

Formaþi grupe de elevi ºi distribuiþi cuvinteledupã literele iniþiale ale acestora;

• Realizaþi dicþionarul. Solicitaþi elevii care audeprindere de a folosi calculatorul sãtehnoredacteze acest dicþionar.

AAtteennþþiiee!!

Observaþi felul în care cursanþii folosesc dicþio-narele. Notaþi observaþii în fiºe de verificare.

EE

FF

GG

HH

II

aparat electrocasnic – aparat e-lectric folosit în gospodãrie (fierde cãlcat, aspirator, maºinã despãlat º.a.)diagonalã – distanþa de la un colþla altul al ecranului televizorului.defecþiune – stricãciune

Alegerea uunui ttelevizor

Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu!El este un mijloc de informare ºi de relaxare, atâta timp cât nupetreceþi foarte mult timp în faþa lui. Puteþi alege emisiuni ºtiinþi-fice, sport, muzicã, ºtiri, filme sau divertisment.

Dacã nu aveþi televizor poate doriþi sã cumpãraþi unul. Nu îl luaþila întâmplare! La ce trebuie sã fiþi atenþi? La dimensiunea diago-nalei, cãci trebuie sã þineþi seama de mãrimea camerei în care îl veþiinstala, la calitatea imaginii ºi numãrul de canale.

Interesaþi-vã la magazin de durata garanþie ºi de locul unde vãputeþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vãconvinã preþul.

Spor la cumpãrãturi!___________

• Identificã în text cuvintele necunoscute. Foloseºte dicþionarulpentru a afla sensul lor.• Ce emisiuni preferi sã vezi la televizor ?• Cât timp petreci ar fi bine sã petreci zilnic în faþa televizorului ?• De ce trebuie sã þii seama atunci când cumperi un televizor ?

• Citeºte enunþurile la sfârºitul cãrora s-a pus punct.• Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite în primele trei enunþuri.• Citeºte din text enunþurile care exprimã întrebãri, urãri sau sfaturi.



Pentru început…Imagineazã-þi cã doreºti sã cumperi unul dintre obiectele ilustrate mai jos. Spune câteva întrebãri pe carele-ai formula vânzãtorului înainte de a le cumpãra.

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

3partea 11 La ttelevizor



NR. OORE AALOCATE:• partea întâi: 4 ore• partea a doua: 2 ore• evaluare: 1 orã• activitate proiect: 2 ore

CONÞINUTTURRI EESENÞIALE:• desprinderea conþinuturilor esenþiale dintr-un

text citit;• folosirea cuvintelor necunoscute în contexte noi;• semnele de punctuaþie: punctul, semnul

întrebãrii, semnul exclamãrii.

MATERIALE NNECESARE:• pagini de ziare vechi;• coli albe.



B) OORIENTARE• Folosind ilustraþiile de la rubrica PPeennttrruu

îînncceeppuutt...... solicitaþi-le cursanþilor sã formulezepropoziþii enunþiative pe marginea acestora.

• Cursanþii vor formula apoi propoziþii interogativepotrivite cerinþei din ghidul elevului.

Cursanþii vor citi apoi textul propus ºi vor avea casarcinã sã identifice cuvintele al cãror sens nu îlcunosc.Propuneþi exerciþii care sã urmãreascãîmbogãþirea vocabularului (exerciþii de formularede propoziþii în care sã foloseascã cuvintele

explicate la vocabular, exerciþii de înlocuire aunor cuvinte cu altele cu înþeles asemãnãtor,determinarea sensului altor cuvinte necunoscutefolosind dicþionarul explicativ).Verificaþi apoi în ce mãsurã a fost înþelesconþinutul textului, formulând întrebãri.

C) AACHIZIÞII• Dupã citirea în gând a textului de cãtre cursanþi,

citiþi model textul, punând accent pe intona-rea corectã a acestora.

• Solicitaþi-le cursanþilor sã citeascã în gândtextul ºi sã încercuiascã semnele depunctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor.

• Explicaþi-le cã semnele de punctuaþie suntcele care înlocuiesc în scris intonaþia dinvorbire. Daþi-le un exemplu care sã ilustrezefaptul cã intonaþia diferitã a aceluiaºi enunþschimbã sensul mesajului transmis.(EExxeemmpplluu: Adrian este colegul cel nou. /Adrian este colegul cel nou! / Adrian estecolegul cel nou?)

AAtteennþþiiee!!

Cereþi-le cursanþilor sã sesizeze diferenþa deintonare a propoziþiilor enunþiative ºi a celorinterogative.

1. Citeºte enunþurile de mai jos folosind intonaþia potrivitã: – Vã rog sã mã ajutaþi sã gãsesc aceastã adresã!– ªtiþi cumva cum pot ajunge la aceastã adresã?– În ce oraº locuieºti?– Sunã-mã imediat ce ajungi acasã!

2. Formuleazã oral câte douã enunþuri care sã exprime : – un salut; – o poruncã;– o strigare; – un îndemn.

3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile :– Pot veni peste o jumãtatate de orã.– Da, îmi doresc sã mergem la cinematograf.– Nu-þi pot rãspunde.

4. Formuleazã în scris câte douã enunþuri la sfârºitul cãrora sã folo-seºti punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii.Dicteazã colegului/colegei folosind intonaþia potrivitã, trei dintrepropoziþiile formulate.

5. Completeazã enunþurile cu semnele de punctuaþie potrivite.• Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine• Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou• Cu cine vei veni mâine• În oraº se construieºte o ºosea nouã • Spre searã a încetat ploaia

În vorbire putem formula cu u-ºurinþã întrebãri, ne putem expri-ma mirarea, bucuria, nemulþumi-rea folosindu-ne de schimbãri alevocii, de intonaþie.

În scris intonaþia este redatã cu aju-torul semnelor de punctuaþie.• Punctul (.)

aratã în scris cã prin enunþul formulat se transmite o infor-maþie.

• Semnul întrebãrii (?)se foloseºte în scris la sfârºitulenunþurilor care exprimã în-trebãri, prin care se cer infor-maþii.

• Semnul exclamãrii (!)se foloseºte pentru a exprimaun salut, un îndemn, o mirare,o poruncã, o rugãminte, unsfat etc.

ªtiai cã…

Prima televiziune nu a avutsunet ºi imaginea era alb-negru,fãrã alte culori? Primul televizors-a vândut în Statele Unite in1938. Din 1960 s-au introdus:televiziunea color ºi a apãrut tele-viziunea prin cablu care permiteaccesul pe mai multe canale tv.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate


• Cursanþii vor citi apoi rubrica RReeþþiinnee!! Însoþiþicitirea cu explicaþii suplimentare ºi cuexemplificãri.

AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:• Citiþi-le propoziþii enunþiative, exclamative ºi

interogative. Cursanþii vor avea sarcina de aspecifica semnele de punctuaþie pe care le-arfolosi în scriere apelând la diferite coduri.DDee eexxeemmpplluu: Când aud o propoziþie la sfârºitulcãreia se foloseºte punctul sã batã din palmeo datã, la semnul întrebãrii sã pocneascã dindegete, la semnul exclamãrii sã batã de douãori din palme.

• Pentru consolidare, se vor rezolva exerciþiilede la EExxeerrsseeaazzãã!!

ªtiai cã…

Cele mai multe victime ale unuitsunami s-au înregistrat la 26decembrie 2004? Seria de valuris-a datorat unui cutremur puter-nic, ce a avut loc pe fundul ocea-nului. Valul a ucis peste 150 000de oameni ºi a lãsat fãrã acoperiºalte 5 milioane.

Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã!Aceasta este faþa naturii pe care omul o cunoaºte mai puþin.

Astãzi lla oora 117:000 în cadrul emisiunii Furia nnaturii programulªtiinþã ººi MMister va prezenta un film documentar despre catastrofe naturale de pe Pãmânt. Veþi vedea ce se întâmplã atunci se dezlãnþuieinstinctul sãlbatic al planetei noastre, iar locuitorilor ei le este sortitsã simtã pe propria lor piele acþiunea distrugãtoare a naturii.

De la uragane la inundaþii, de la tornade la tsunami - vremea nupoate fi prevãzutã ºi este imposibil de þinut în frâu. Schimbãrile declimã sunt în stare sã mãture de pe suprafaþa pãmântului þãri întregiºi popoare, sã despartã familiile, sã distrugã cele mai solide clãdiri.

Ce surprize ne va mai oferi natura? Nimeni nu ºtie. Un lucru esteînsã cert: Omul nu se poate opune furiei naturii!

• Noteazã în caiet cuvintele necunoscute. Aflã sensul lor folosindu-tede dicþionar.

• Prezintã pe scurt informaþiile pe care le-ai desprins din textul careprezintã filmul.

• Citeºte, folosind intonaþia potrivitã, talonul care te invitã sã par-ticipi la un concurs pe tema serialului. Motiveazã folosirea semnelorde punctuaþie cunoscute în scrierea textului.

• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.Foloseºte informaþiile din articol.

• Completeazã talonul pentru concurs.



Pentru început…Spune ce emisiune TV urmãreºti. Realizaþi la nivelul clasei o listã cu numele acestor emisiuni. Scrieþi îndreptul fiecãruia motivele pentru care le urmãriþi.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vrei s\ câ[tigi un televizor?Nimic mai simplu! Urm\re[te emisiunile canalului TV {tiin]\ [[i MMister

Completeaz\ talonul de la sfâr[itul revistei cu datele tale personale [i cu r\spunsul la întrebarea:La ce or\ se difuzeaz\ emisiunea Furia nnaturii? Succes!

Trimite talonul pe adresa noastr\: Str. Ion Ionescu, nr.7, Br\ila. Câ[tig\torul va fi desemnat în data de 25 decembrie prin tragere la sor]i.

Numele [i prenumeleAdresaR\spunsul la întrebare

3partea 22 La ttelevizor


D) TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃSolicitaþi-le cât mai multor cursanþi sã prezintecare este serialul preferat. Cereþi-le sã prezintecâteva informaþii esenþiale din serialul urmãrit.Pentru cei care întâmpinã greutãþi în rezolvareaacestei sarcini formulaþi întrebãri de sprijin.Faceþi legãtura cu conþinutul textului ceurmeazã a fi citit declanºând o discuþie desprevreme ºi felul în care aceasta influenþeazã viaþaoamenilor.Cursanþii vor citi apoi textul. Lãmuriþi cuvintelenecunoscute ºi orientaþi activitatea cãtreînþelegerea conþinutului textului citit.Cereþi-le elevilor sã formuleze în scris întrebãri pemarginea textului. Amintiþi-le cum se folosescsemnele de punctuaþie.La completarea talonului din ghidul elevuluiverificaþi dacã aceºtia folosesc corect scrierea cumajusculã ºi dacã informaþia solicitatã este AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:• Formaþi grupe de elevi. Distribuiþi-le articole

din ziare ºi reviste legate de catastrofenaturale. Cereþi fiecãrei grupe sã desprindãinformaþiile esenþiale ºi sã le prezintecelorlalþi cursanþi.

• Formaþi trei grupe de elevi. Din ziare saureviste vechi fiecare grup va avea sarcina de a identifica enunþuri la sfârºitul cãrora s-afolosit punctul, semnul exclamãrii, respectivsemnul întrebãrii. Enunþurile vor fi decupate ºi lipite pe câte o foaie albã. Grupele vorschimba între ele foile ºi vor citi pe rândenunþurile identificate de colegii lor.

1. a) Formuleazã în scris propoziþii prin care:• dai o informaþie despre starea vremii;___________________________________________________• ceri o informaþie de la farmacie;___________________________________________________• îþi exprimi bucuria pentru reuºita unui prieten;___________________________________________________• dai un sfat unui coleg.___________________________________________________

b) Citeºte propoziþiile formulate folosind intonaþia corespunzãtoare.

2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite:• Cum te-am vãzut am înþeles cã vom fi prieteni• Cum ai reuºit sã ajungi aºa devreme• Ce mare ai crescut• Ce medicament îmi recomandaþi• Ce ºtiu nu-mi poate lua nimeni

3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelorde punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor:• Cât ......................................................................................................... ?• Cât ......................................................................................................... !• Cât ......................................................................................................... .

Ce sunt semnele de punctuaþie?Când se folosesc: punctul, sem-nul întrebãrii, semnul exclamãrii?

Realizaþi la nivelul clasei o listãde întrebãri (un chestionar) pentrua afla care sunt preferinþele TV alepersoanelor din comunitatea în ca-re locuiþi. Întrebãrile se pot referi la:

• posturile TV preferate• emisiunile vizionate• cele mai urmãrite ºtiri• orele de difuzare• prezentatori etc .Formulaþi întrebãrile stabilite

unor persoane cunoscute (celpuþin trei) ºi notaþi rãspunsurile.

Cu ajutorul învãþãtorului/în-vãþãtoarei grupaþi informaþiileobþinute pentru a afla care suntpreferinþele majoritãþii persoane-lor chestionate.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺


CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREA?Sarcinile propuse în testul de evaluare urmãrescsã verifice în ce mãsurã cursanþii ºtiu sã apliceregulile de folosire a semnelor de punctuaþie. Aplicaþi textele. Când le corectaþi, organizaþi oactivitate frontalã, în care fiecare cursant va citifelul în care a rezolvat sarcinile testului. Aceºtiase vor autocorecta în funcþie de observaþiiledumneavoastrã ºi de cele ale colegilor.Activitatea propusã la rubrica PPrraaccttiicc se varezolva pe durata a douã ore din blocuri diferite,întrucât necesitã colectarea de cãtre cursanþi aunor date.În prima orã ajutaþi cursanþii sã realizeze un setde întrebãri care sã fie cuprinse în chestionarulce urmeazã a fi aplicat. Întrebãrile trebuie sã fieclare ºi punctuale.(EExxeemmpplluu:• Care sunt orele la care vã uitaþi la televizor?• Care este canalul TV la care vã uitaþi cel mai

des?• Care este prezenatorul/prezentatoarea de ºtiri

preferat/preferatã?)Rugaþi cursanþii care au disponibilitãþi înutilizarea computerului sã tehnoredactezechestioanarele. Multiplicaþi-le ºi daþi fiecãruicursant câte trei exemplare. Cereþi-le sã aplicechestionarul la trei persoane ºi sã notezerãspunsurile. Dupã ce datele au fost colectate de cãtre cursanþi,interpretaþi împreunã cu aceºtia rezulatele ºistabiliþi care sunt: cele mai urmãrite canale TV,prezenatorul/prezentatoarea preferatã etc.Verificaþi felul în care au completatchestioanarele. Discutaþi cu fiecare greºelile descriere identificate.

1. Subliniazã cuvintele din textcare conþin grupurile de litere: ce,ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.Desparte cuvintele subliniate însilabe. Observã prin câte sunetesunt redate grupurile de litereamintite.

2. Stabileºte numãrul de litere ºide sunete pentru fiecare cuvântsubliniat.

Doi ccãlãtoridupã Alexandru Mitru

Se povesteºte cã odatã mergeau pe drum doi cãlãtori. Unul bã-trân - învãþãtorul celuilalt, celãlalt un flãcãu în toatã legea. Bãtrânulse chinuia sã-l înveþe pe cel tânãr cum sã se poarte în viaþã cu cin-ste, dreptate ºi vrednicie.

Mergând ei aºa, se trezesc cã le apare în cale un urs. Flãcãul,înspãimântat, fuge ºi, folosindu-ºi sprinteneala, se caþãrã într-uncopac. Bãtrânul, ce sã facã? De fugit nu putea, iar de cãþãrat încopac, nici atât. Rãmas singur la îndemâna fiarei se aruncã lapãmânt ºi se preface mort. Ursul se apropie, îl miroase. Îl credemort. ªi cum ursul nu se atinge de mortãciuni pleacã mai departe.

Dupã ce primejdia trece, flãcãul coboarã din copac ºi-l întreabãpe bãtrân ce i-a spus ursul la ureche. Bãtrânul i-a rãspuns cã ursuli-a zis sã nu mai plece vreodatã la drum cu oameni care de fricã tepãrãsesc la cea dintâi primejdie.

1. Rãspunde la întrebãri:• Cine erau cei doi cãlãtori?• Ce a fãcut fiecare când a venit ursul?• De ce ursul nu l-a atacat pe bãtrân?

2. Explicã rãspunsul pe care bãtrânul l-a dat feciorului.

3. Marcheazã cu X proverbul care se potriveºte textului. Motiveazãalegerea.

Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine!Vorba dulce mult aduce.Prietenul la nevoie se cunoaºte.

4. Stabileºte înþelesul pe care îl are cuvântul trezeºte în fiecare dinenunþuri:• În fiecare dimineaþã se trezeºte la ora ºapte.• Când sã plece se trezeºte la uºã cu vecinul sãu.• La începutul primãverii ursul se trezeºte din amorþealã.• Cântecul acesta îmi trezeºte amintiri.


Înþelepciune...Înþelepciune... 4partea 1

Pentru început…Discutaþi despre înþelesul proverbului: Cine nu are bãtrâni, sã-ºi cumpere!

Descoper\!

Cite[te aici!

4partea 11 Înþelepciune



NUMMÃR OORE AALOCAT:• partea întâi: 3 ore• partea a doua: 3 ore• evaluare: 1 orã• activitate proiect: 1 orã

CONÞINUTTURRI EESENÞIALE:• titlul ºi autorul unui text;• formularea de rãspunsuri la întrebãri;• scrierea cuvintelor care conþin grupurile: ce, ci,

ge, gi ,che, chi, ghe, ghi.

MATERIALE NNECESARE:• PPoovveessttiirrii ccuu ttââllcc, de Alexandru Mitru;• Fabule;• Culegeri de proverbe ºi zicãtori;• cartoane cu grupurile de litere: ce, ci, ge, gi,

che, chi, ghe, ghi.



B) OORIENTAREAPentru a face legãtura cu titlul unitãþii ºi conþinutultextelor suport ce urmeazã a fi utilizate, dirijaþi odiscuþie în legãturã cu proverbul: Cine nu arebãtrâni sã-ºi cumpere!Solicitaþi-le cursanþilor sã dea exemple din viaþa lorîn care au observat veridicitatea acestui proverb.Se citeºte apoi textul suport. Discutaþi despretext, formulând întrebãri ca:• Cine este autorul acestui text?• Care este titlul?• Unde este scris titlul textului? Dar numele

autorului?• Ce alt titlu s-ar potrivi? Cursanþii vor rãspunde oral la întrebãrileformulate în ghidul cursantului. Ca sarcinãindependentã vor avea de rãspuns în scris la câteo întrebare la alegere. Verificaþi dacã rãspunsurilesunt corecte din punctul de vedere al formei ºi alconþinutului.

C) AACHIZIÞIIIntroduceþi grupurile de litere ccee, ccii, ggee, ggii, cchhee,cchhii, gghhee, gghhii, folosindu-vã de textul suport. Dupãrezolvarea exerciþiilor propuse în Ghidulcursantului, formulaþi sarcini suplimentare.EExxeemmpplluu: Distribuiþi-le cursanþilor cartoane pecare sunt scrise grupurile de litere.Dumneavoastrã veþi spune un ºir de cuvinte careconþin grupuri de litere. Cursanþii vor aveasarcina de a sesiza grupul de litere corespunzãtorfiecãrui cuvânt ºi de a arãta cartonul cu grupulde litere corespunzãtor.Se citesc apoi informaþiile de la rubrica RReeþþiinnee!!Oferiþi-le cursanþilor ºi alte exemple în care cu-vintele scriu cu mai multe litere decât sunetelepronunþate.

1. Scrie în dreptul fiecãrui cuvânt numãrul de silabe, sunete ºi litere.

concert – genunchi – ochelari – ghimpe –unchi – ginere – cizmã – îngheþ –

2. Transformã cuvintele din parantezã astfel încât sã denumeascã maimulte obiecte:

copac – regi –ghiveci – luncã –pereche – fag –

3. Identificã în careu cel puþin ºase cuvinte care sã conþinã unul dintregrupurile de litere ce, ci, che, chi. Scrie-le în caiet.

4. Scrie câte douã cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile de litere:ce, ci, ce gi, ge, chi, ghe, ghi.

5. Completeazã enunþurile folosind cuvântul potrivit: celeilalte, cele-lalte, celorlalþi, celãlalt, cealaltã, celuilalt.

• În colþul camere se afla biblioteca.• Pe drum s-a întâlnit cu ......................... rude.• Bicicletele ......................... concurenþi erau noi.• I-am cumpãrat bilet la ......................... tren.• ......................... zi a fost mai cãlduroasã.• Am împrumutat cartea ......................... coleg

Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi,che, chi, ghe, ghi se redau fie-care printr-un singur sunet.Cuvintele care conþin acestegrupuri de litere pot avea maimulte litere decât sunete.

Exemplu: ceartã - se scrie cu 6 litere,se pronunþã 5 sunete (grupul ce esteredat printr-un singur sunet).

În mod normal, urºii nu atacãoamenii, dar îºi apãrã puii ºihrana. Încercaþi sã nu luaþi nicio-datã prin surprindere un urs!Faceþi zgomot, vorbiþi tare saufolosiþi clopoþei pentru a vã sem-nala prezenþa. Dacã în timp ce vãplimbaþi vã întâlniþi cu un urs,respectaþi spaþiul animalului ºirãmâneþi la o distanþã mare de el.În nici un caz sã nu o luaþi la fugã!În mod normal, ursul se ridicã pelabele din spate dacã este surprinssau alarmat. Este un animal peri-culos, care nu se teme de om.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

C U C I C CU R E C H EC E R C E PH C U H N AI H R I A CP I I N R E


Exerciþiile 1 ºi 2 de la EExxeerrsseeaazzãã!! se vor rezolvafrontal. Solicitaþi în special elevii care întâmpinãprobleme de scriere.Celelalte exerciþii vor fi rezolvate independent decãtre fiecare cursant. Oferiþi-le sprijin celor careau nevoie.În situaþia în care observaþi cã sunt cursanþi careconfundã grupurile, propuneþi exerciþii suplimen-tare de recuperare.

EExxeemmpplluu:1) Transformaþi cuvintele dupã model:

torc - toarce - torci fug - fuge - fugitrec - culeg -aduc - merg - duc - strâng -

2) Dictãri de cuvinte cu grupurile de litere.

deºartã – nefolositoare, zadar-nicã, fãrã rost

În zicãtorile româneºti muscaeste uneori amintitã. Se întâmplãsã auzim expresii ca:

Te bagi ca musca-n lapte!Te simþi cu musca pe cãciulã!Nu toate muºtele fac miere!

Musca lla aaratde Alexandru Donici

De la arat un plug Ei musca îi rãspundeVenea încet spre casã C-un aer supãrat.ªi, la un bou pe jug Au nu pricepi ce facem?O muscã s-aºezasã. Nu vezi cã noi ne-ntoarcemIar ei, spre-ntâmpinare, Din câmp, de la arat?O altã muscã-n zbor Spre lauda deºartãÎi face o-ntrebare: Mulþi zic: noi am lucrat,– De unde, dragã, sorã ? Când ei lucreazã-n faptã– ªi mai întrebi de unde! Ca musca la arat.

1. Scrie forma corectã a cuvintelor:se aºezasã –sor –au nu pricepi –

2. Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text.• Boul se întorcea ........................... de la ........................... .• Musca stãtea pe ........................... boului.• Pe drum se întâlneºte cu ........................... .• Îi spune acesteia cu ........................... cã se întoarce de la arat.

3. Scrie în caiet ultimele patru rânduri ale textului. Discutaþi în clasãdespre înþelesul acestora.

4. Ai vãzut pe cineva purtându-se ca musca despre care se povesteºteîn text? Dacã da, prezintã colegilor aceastã întâmplare.

5. Identificã în text cuvinte care conþin grupul de litere ce. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.


Înþelepciune...Înþelepciune... 4partea 2

Pentru început…Spuneþi pe rând câte un proverb cunoscut.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vocabular

4partea 22 Înþelepciune


D) TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃLa începutul orei aºezaþi cursanþii în semicerc.Pe rând, fiecare va avea sarcina de a spune câteun proverb. Cei care nu ºtiu nici unul vor aveasarcina de a repeta ultimul proverb auzit.Pa baza textului Musca la arat, dirijaþi activitateade rezolvare a exerciþiilor propuse la FFoolloosseeººttee--þþiiccuunnooººttiinnþþeellee! Cereþi-le cât mai multor cursanþi sã citeascã textul.Insistaþi pe citirea expresivã ºi pe respectareapauzelor logice în timpul citirii textului.Puteþi formula cerinþe suplimentare, diferite cagrad de dificultate, ca ddee eexxeemmpplluu:• Citiþi/Transcrieþi enunþurile în care este redat

rãspunsul muºtei care se întorcea de la arat;• Transcrieþi enunþurile care exprimã întrebãri;• Memoraþi poezia;• Transcrieþi poezia.Dupã citirea rubricii DDee pprriinn lluummee aadduunnaattee,solicitaþi-le cursanþii sã explice sensul expresiilordate ºi apoi sã formuleze enunþuri cu acestea.

1. Citeºte cu atenþie cuvintele din fiecare ºir. Ordoneazã-le pentru aobþine proverbe:• lauda, de sine, a bine, nu, miroase;• e, prostia, bunã, sorã, cu fudulia• carte, parte are, are,cine .

2. Completeazã proverbele de mai jos folosind cuvintele potrivite dinparantezã.• Cine se scoalã de dimineaþã .......... ajunge. ( la serviciu, departe, acolo)• Cine sapã .............. altuia, cade singur în ea. (câmpul, grãdina, groapa)• Pomul se cunoaºte dupã roade, iar omul dupã ............ . (nume,

fapte, chip).

3. Completeazã spaþiile libere cu grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che,chi, ghe sau ghi.deoare___ deoa___ un___ in___ner___p ___readã un___e ___mpe

4. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: margine, genunchi, ceainic.

5. Taie cuvântul scris greºit.• Pe cer/ger au apãrut stele.• Doresc sã vã ghem/chem în vizitã.• Iarna este cel mai rece/rege anotimp.• Cina/China va fi la ora 19.• El este un unchi/unghi din partea mamei.

Cum se pronunþã grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi ?

Realizaþi la nivelul clasei o co-lecþie de proverbe.

Pe o coalã de carton scrieþi-lepe acelea pe care le-aþi citit în acest capitol.

Aflaþi din cãrþi sau de la cu-noscuþi ºi alte proverbe ºi com-pletaþi planºa. Fiecare dintre voitrebuie sã scrie cel puþin trei pro-verbe.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺


CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREA?Testele de evaluare vor fi rezolvate independentde cãtre fiecare cursant.Exerciþiile 1, 2, 3 ºi 5 vor fi autocorectate decãtre cursanþi pe baza unui model dat. Exerciþiul4 va fi corectat de dumneavoastrã. În urma constatãrilor, completaþi rubrica OObbsseerrvvaaþþiiiicu aspectele pozitive ale rezultatelor ºi faceþi oralrecomandãri pentru corectarea greºelilor fiecã-ruia.Înainte de realizarea activitãþii de proiect,recomandaþi-le cursanþilor o bibliografie, în care sã fie incluse culegeri de proverbe ºi zicãtori,fabule, povestiri cu tâlc.Pentru a le trezi curiozitatea, le puteþi citi câteun text sau un fragment din cãrþile recomandate.Realizaþi planºa cu proverbe în clasã. Insistaþiasupra aspectului estetic al acesteia. Discutaþidespre înþelesul proverbelor scrise.În timpul acestei activitãþi monitorizaþi modul încare fiecare cursant ºi-a rezolvat sarcinaindividualã, precum ºi felul în care îºi asumãresponsabilitãþi în activitãþile de grup.Propuneþi-le cursanþilor ca aceastã planºã sã fiecompletatã ºi pe parcursul orelor care vor urma.

a accepta – a fi de acord, a primiam fixat – (aici) am stabilit, amhotãrât

Veeºti bbune

Alexandru, vãrul meu, a venit la mine exact înainte de a plecala ºcoalã.

Era extraordinar de fericit. Mã invita într-o excursie la munte. Mi-a explicat cã a luat examenul pentru permisul de conducere ºicã doreºte sã fiu alãturi de el când va merge la acest drum mai lung.

Am acceptat invitaþia ºi am fixat împreunã ziua în care vom pleca.

• Observã cum a fost aºezat textul precizând :– poziþia titlului;– aºezarea rândurilor textului faþã de marginea din stânga a casetei;– ce legãturã existã între rândurile scrise mai departe de margineacasetei ºi momentele importante prezentate în text.

• Observã cum au fost aliniate la stânga rândurile textului. Ce legãturãexistã între rândurile scrise mai înspre dreapta ºi momentele impor-tante prezentate în text ?

• Subliniazã în textul mesajului cuvintele care conþin litera x.

• Pronunþã cuvintele subliniate pe silabe.

• Formuleazã oral enunþuri în care cuvântul fixat sã aibã alt înþelesdecât cel din text.


În excursieÎn excursie 5partea 1

Pentru început…Pe rând, completaþi enunþul :Aº merge în excursie .................................. .

Vocabular Descoper\!

Cite[te aici!

5partea 11 În eexcursie



NR. OORE AALOCATE:• partea întâi: 3 ore• partea a doua: 3 ore• evaluare: 1 orã• activitate proiect: 1 orã

CONÞINUTTURRI EESENÞIALE:• organizarea în paginã a textului;• scrierea ºi pronunþarea cuvintelor care conþin

litera x.

MATERIALE NNECESARE:• vederi cu imagini din Munþii Bucegi;• reclame din ziare ºi reviste.



B) OORIENTAREAºezaþi în semicerc, cursanþii vor completa oral, apoiîn scris, pe tablã enunþul: „Aº merge în excursie...“Puteþi sã le cereþi apoi cursanþilor sã grupezeenunþurile obþinute dupã ceea ce exprimãcuvintele adãugate:

Aº merge în excursie (locul)Aº merge în excursie (cu cine)Aº merge în excursie (când) etc.

Folosind imaginea alãturatã textului, cereþi-le cursan-þilor sã formuleze propoziþii potrivite acesteia.Textul suport propus este uºor, nu ridicãprobleme în ceea ce priveºte înþelegereamesajului scris, întrucât obiectivele propuse sereferã la organizarea textului scris ºi la scrierea ºipronunþarea cuvintelor cu x.Cu toate acestea exerciþiile propuse oferãposibilitatea exersãrii deprinderilor de exprimareoralã liberã ºi a celor de receptare a mesajuluiunui text scris.

C) AACHIZIÞIIRezolvând frontal exerciþiile de la DDeessccooppeerrãã!! eleviivor identifica regulile de aºezare în paginã a unuitext: aºezarea titlului, scrierea textului în raport cutitlul, folosirea alineatelor. Aceste observaþii vor fisintetizate prin citirea informaþiilor de la RReeþþiinnee!!De asemenea, concomitent cu observarea aºezãriitextului în paginã, accentul se va pune ºi peidentificarea cuvintelor care conþin litera x.

AAtteennþþiiee!!

• în timp ce cursanþii citesc cu voce tare,urmãriþi pronunþarea corectã a cuvintelorcare conþin litera x.

• exerciþiul de citire selectivã urmãreºteidentificarea momentelor prezentate în textºi reprezintã un punct de plecare pentruobservarea scrierii cu alineat.

1. Transcrie textul Veºti bune respectând aºezarea titlului ºi scriereacu alineat.

2. Formuleazã oral propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din textcare conþin litera x.

3. Citeºte cuvintele pe silabe ºi apoi în întregime. Pronunþã corect!sa-xo-fon e-xa-men ex-plo-zi-exi-lo-fon e-xer-sat ex-po-zi-þi-ema-xi-mum ta-xa-tor ex-tem-po-ral

4. Scrie în dreptul cuvintelor cs sau gz dupã sunetele ce corespundliterei x.toxic – exemplu – examen – exact – text – pix – box – fixator – box –

5. Descoperã în coloana alãturatã cuvintele care lipsesc. Scrie-le înspaþiile punctate.

• Calculatoare ........................ la cele mai mici preþuri!• Nu cumpãra produse ................................................ !• Cu ................... noastre ajungeþi mereu la ............... !• Nu ............................................................ în localitate!• ............................ zugrãveli de cea mai bunã calitate!

6. Dã exemplu de trei cuvinte care conþin x. Formuleazã în scrispropoziþii cu acestea. Dicteazã apoi propoziþiile unui coleg.Verificaþi-vã lucrãrile cu ajutorul învãþãtorului.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Titlul textului se scrie la mijloculrândului.Între titlu ºi text se lasã spaþiuliber.Enunþurile care încep o idee sauun moment nou se scriu mai spreinteriorul rândului, altfel spus,cu alineat.Litera x se citeºte cs sau gz.

ªtiai cã …

Pentru a te înscrie la examenulde obþinere a permisului de con-ducãtor auto trebuie sã ai celpuþin 18 ani, sã termini cursurileprimare ºi sã urmezi cursurileunei ºcoli de ºoferi?


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

executãmclaxonaþifixexcepþionaleexpiratetaxi


Puteþi propune ºi exerciþii de despãrþire în silabeîn scris a acestor cuvinte, cu scopul de a observacã aceastã literã redã în scris grupuri de douãsunete: ccss ºi ggzz.

Exerciþiile propuse la EExxeerrsseeaazzãã!! urmãresc fixareanoilor cunoºtinþe.AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii pprrooppuunnee:• dictãri de fragmente de text care sã presupunã

aplicarea cunoºtinþelor legate de: scrierea cualineat, folosirea semnului întrebãrii ºi asemnului exclamãrii, scrierea cuvintelor cu x;

• copierea unor cuvinte;• crearea unor careuri care sã conþinã cuvinte

scrise cu x etc.

AAtteennþþiiee!!

Le puteþi prezenta elevilor câteva excepþii descriere a grupului cs: rucsac, micsandrã,cocs etc.

peþitor – persoanã care cere încãsãtorie pe cineva

ªtiai cã…

În Egipt existã o statuie numitãSfinxul? Aceasta seamãnã foartebine cu Sfinxul din þara noastrã.

Babele ddin BBucegi

Dacã mergi în excursie în Bucegi nu uita trebuie sã vezi Sfinxul ºiBabele. Pentru aceste stânci cioplite de vânturi ºi ploi existã câte o le-gendã. Fiecare încearcã sã explice formele ciudate ale acestor pietre.

Despre Babe se povesteºte cã sunt Dochia ºi oile ei transformateîn stane de piatrã.

Dochia era o fatã de împãrat care a fugit în munþi de teama unuipeþitor, duºman de-al tatãlui sãu. Îmbrãcatã ca o babã, cu nouã co-joace, ea a urcat spre culmile Bucegilor în luna martie când vremeaera schimbãtoare. Pe drum ºi-a aruncat unul câte unul cojoacele, cãcivremea pãrea cã se încãlzeºte. Când a ajuns în vârful muntelui s-apornit deodatã o furtunã amestecatã cu ploaie ºi omãt.

Dochia ºi mioarele ei au fost transformate de frigul cel cumplit înstane de piatrã. Ele amintesc de zilele schimbãtoare ale lunii martie.

• Ce sunt Babele din Bucegi? • Cum spune legenda cã au apãrut ele?• Cum se numesc primele nouã zile ale lunii martie?• Câte alineate s-au folosit în scrierea textului?• Transcrie din text numai enunþurile care sunt scrise cu alineat.• Identificã în text cuvintele care conþin x. Formuleazã în scris pro-

poziþii cu acestea.


În excursieÎn excursie 5partea 2

Pentru început…1. Spune ce vezi în imaginea alãturatã.

Întoarce manualul cu scrisul invers ºi priveºte din nou. Ce observi?2. Cu ce poþi asemãna stâncile din imaginile de pe paginã?

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vocabular

5partea 22 În eexcursie


D) TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃCereþi-le cât mai multor cursanþi sã-ºi exprimepãrerea despre forma pe care o au Babele ºiSfinxul. Arãtaþi-le ºi alte ilustraþii din MunþiiBucegi. Dacã sunt cursanþi care au vizitat MunþiiBucegi, rugaþi-i sã le prezinte colegilor impresiilegate de locurile vizitate. Propuneþi-le sã faceþiîmpreunã o excursie.Faceþi legãturã cu conþinutul textului ce urmeazãa fi citit. Cursanþii vor citi apoi în gând textul. Pentru lãmurirea sensului cuvintelor pe care lepresupuneþi a fi necunoscute cursanþilor, puteþipropune un exerciþiu de punere în corespondenþãa acestor cuvinte cu sinonime date.EExxeemmpplluu:

culmi stâncicumplit îngrozitorstane stânci

Orientaþi activitatea cãtre înþelegerea conþinutuluitextului citit.Cereþi-le elevilor sã formuleze întrebãri care sãlãmureascã înþelesul textului. (Aceastã activitateo puteþi organiza în perechi).Se vor rezolva apoi activitãþile propuse laFFoolloosseeººttee--þþii ccuunnooººttiinnþþeellee! Faceþi recomandãri de lecturã suplimentarã.Prezentaþi-le titlurile câtorva legende (Dacã existãlegende ale locurilor din localitate sau dinapropiere pe care cursanþii le cunosc, rugaþi-i sãle povesteascã).

AAtteennþþiiee!!

Textul oferã posibilitatea exersãrii deprinde-rilor de scriere cu majusculã. Dacã printrecursanþi sunt persoane care nu au încã aceastãdeprindere organizaþi activitãþi diferenþiate,care sã permitã recuperarea.

1. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând cuvântul scris corect.• Egzerciþiul/Exerciþiul de la matematicã a fost uºor.• Am ajuns exact/egzact când a început meciul de bocs/box.• De la alimentele expirate/ecspirate ne putem intocsica/intoxica.

2. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine logicã. Copiazã pri-mul fragment. Respectã scrierea cu alineat.

A luat o turmã de mioare ºi, pentru cã era vreme rea, s-a îm-brãcat cu nouã cojoace. Astfel îmbroboditã a pornit spre munte.

Într-o zi, fiul împãratului vecin a pornit rãzboi împotriva ta-tãlui Dochiei cu gândul de a pune mâna pe ea. Biata fatã cânda aflat acestea a hotãrât sã fugã în munþi, sã se ascundã pânã vatrece pericolul.

Pe drum întâlnea ghiocei ºi toporaºi care anunþau primã-vara. În ziua dintâi a lui martie a fost aºa de cald, încât Dochiaa aruncat un cojoc din cele nouã.

3. Descoperã în careul alãturat cel puþin cinci cuvinte care conþin x.Scrie-le în caiet.

4. Scrie cinci nume de persoane în scrierea cãrora se foloseºte litera x.

Cum se aºazã un text în paginã?Prin ce literã se exprimã grupul desunete cs sau gz ?

Imagineazã-þi cã faci reclamã pro-duselor ilustrate mai jos. Scrie pe o foaie enunþuri princare sã atragi atenþia asupra aces-tor produse. Foloseºte în fiecareenunþ unul dintre cuvintele:excepþional, extraordinar, exact,maximum sau alte cuvinte careconþin litera x. Ilustreazã pagina.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

A L E X F A XL T A X A X EB O X I G E NE X I S T F OC I F E L I XM C X B O X E


CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREA?Exerciþiile propuse pot fi rezolvate independentde cãtre cursanþii care nu întâmpinã problemesau în grup – pentru cei care au ritm lent delucru sau lacune în sistemul cunoºtinþelor.Cei ce vor lucra în grup vor avea totuºi ºi sarciniindependente, ºi anume acelea care se referã lacopieri ºi transcrieri (exerciþiile 1 ºi 2).Corectaþi lucrãrile elevilor ºi faceþi observaþiipentru fiecare cursant.Activitatea de la rubrica PPrraaccttiicc, care presupunerealizarea unei reclame, va fi precedatã destudierea unor reclame din ziare sau reviste.Cursanþii trebuie sã observe cã reclamele sunt,de cele mai multe ori, însoþite de imagini ºisloganuri atractive. Înainte de a lucra independent, realizaþi împreunã,pe grupe, câte o reclamã.DDee eexxeemmpplluu:• Faceþi reclamã programului „A doua ºansã“sau• Realizaþi o reclamã prin care sã atrageþi

turiºtii sã viziteze localitatea voastrã. Expuneþi lucrãrile tuturor elevilor. Cereþi-le sã-ºiexprime pãrerea referindu-se la: • respectarea cerinþei;• corectitudinea redactãrii;• cât de convingãtoare este reclama;• aspectul lucrãrii.

Astãzi directorul ºcolii m-a anunþat cã am primit pentru clasãsuma de o mie RON. M-a întrebat cum vom folosi aceºti bani.

Nu am ºtiut ce sã-i rãspund. Am promis cã voi discuta cu voi ºivom gãsi împreunã o soluþie.

Pentru situaþia ilustratã precizeazã:• Cine este persoana care transmite informaþia?• Cui transmite ea informaþia?• Ce informaþie este transmisã?• Formuleazã un enunþ pe care l-ar putea formula o persoanã carea primit informaþia.

• Noteazã trei idei pe care le-ai avea tu pentru a cheltui banii în folo-sul clasei.

• Formaþi grupe de câte cinci cursanþi. Prezentaþi-vã fiecare ideile.Discutaþi ºi întocmiþi apoi lista ideilor comune. Numiþi un reprezen-tant al grupei care sã prezinte rezultatul discuþiilor voastre.

• Marcheazã cu X în lista de mai jos regulile pe care le-aþi respectatîn timpul discuþiilor cu ceilalþi colegi/colege.

ai ascultat cu atenþie ideile transmise de celelalte persoane;

ai formulat întrebãri atunci când nu ai înþeles ceva;

nu l-ai întrerupt pe cel care a vorbit;

nu ai vorbit în acelaºi timp cu cel care-ºi prezenta ideile;

þi-ai prezentat pãrerea vorbind clar, suficient de tare ºi de rar,pe înþelesul celorlalþi;

ai oferit rãspunsuri la întrebãrile care þi s-au adresat.

Ce alte reguli ai respectat în timpul discuþiilor?


Sã stãm de vorbãSã stãm de vorbã 6partea 1

Pentru început…Imagineazã-þi cã ai economisit o mie RON. Ce ai face cu ei? Motiveazã alegerea.

Descoper\!

Cite[te aici!

6partea 11 Sã sstãm dde vvorbã




CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• componentele comunicãrii orale;• dialogul;• reguli de comunicare oralã eficientã;• linia de dialog.

MATERIALE NNECESARE:• Codul bunelor maniere.



B) OORIENTAREActivitatea de la rubrica PPeennttrruu îînncceeppuutt......urmãreºte exersarea deprinderilor de exprimareoralã ºi crearea unor situaþii de interacþiunedintre cursanþi. Aceastã activitate poate ficompletatã de o activitate matematicã, prinformularea unor cerinþe suplimentare: DDee eexxeemmpplluu: Câþi bani þi-ar rãmâne din cei 1 000 RON dupã ce ai cheltuit din ei...? sau Câþibani þi-ar mai trebui sã...?

C) AACHIZIÞIIFolosind ilustraþia ºi textul, se introduc noþiunilede vorbitor, ascultãtor ºi informaþie transmisã,prin rezolvarea sarcinilor propuse în ghidulcursantului. Puteþi crea ºi dumneavoastrã altesituaþii în care cursanþii sã-ºi asume roluri devorbitori ºi ascultãtori. Activitatea pe grupe, prin care se solicitãgãsirea unei soluþii la situaþia simulatã(folosirea în beneficiul clasei a unei sume sebani), urmãreºte conºtientizarea necesitãþiirespectãrii unor norme în comunicarea oralã.De aceea, în timpul activitãþii urmãriþi fiecarecursant. Interveniþi în situaþia în care se ivescstãri conflictuale. Stimulaþi-i pe aceia careºtiþi cã nu au iniþiativã în comunicare.Activitatea nu trebuie sã dureze mai mult de10 minute.Câte un cursant va prezenta ideile asupra cãroraau cãzut de acord la nivelul grupului. Întocmiþi olistã a celor mai bune dintre acestea.

AAtteennþþiiee!!

În timpul activitãþii, orientaþi atenþia elevilorcãtre normele unei comunicãri orale eficiente.Rugaþi cursanþii sã asculte cu atenþie, sã leadreseze întrebãri colegilor în situaþia în carenu au înþeles mesajul etc.

1. Pentru fiecare situaþie ilustratã precizeazã cine este vorbitorul ºi as-cultãtorul sau ascultãtorii. Formuleazã câte un mesaj potrivit situ-aþiilor prezentate.

2. Transcrie în caiet numai enunþurile adevãrate:– oamenii care vorbesc aceeaºi limbã pot comunica;– dacã douã persoane nu se cunosc, nu pot vorbi;– când cineva vorbeºte nu trebuie sã-l întrerupem;– pentru a înþelege un mesaj trebuie sã fim atenþi la vorbitor; – când o persoanã vorbeºte cu tine trebuie sã o priveºti;– putem comunica numai cu persoane de vârsta noastrã.

3. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog pe o temã la alegere (un film pecare l-aþi vãzut amândoi, preferinþele culinare, cele mai reuºite pe-treceri la care aþi participat).

În comunicarea oralã (prin vorbi-re), cel care transmite informaþiase numeºte vorbitor, iar cel careo primeºte se numeºte ascultã-tor. Informaþia poartã numele demesaj.Comunicarea în care persoanelecare participã sunt pe rând ascultã-tor ºi vorbitor, se numeºte dialog.În scris, intervenþia fiecãrei per-soane în dialog se marcheazã culinie de dialog (–). Linia de dia-log se scrie întotdeauna cu alineat.

Sfaturi

În timpul comunicãrii orale tre-buie sã respecþi anumite reguli:ca vorbitor:• pronunþã mesajele vorbind

clar, suficient de tare ºi de rar,pentru a fi înþeles;

• foloseºte cuvinte pe care le în-þeleg partenerii de discuþie;

• priveºte ascultãtorul sau ascul-tãtorii;

• nu interveni înt-o discuþie dejaînceputã fãrã sã ceri permisi-unea celor care deja vorbesc;

ca ascultãtor:• nu-l întrerupe pe cel care

vorbeºte ºi nu vorbi în acelaºitimp cu el;

• priveºte vorbitorul ºi ascultã-lcu atenþie;

• formuleazã întrebãri dacã nu ai înþeles mesajul transmis devorbitor.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

vorbitor: ________________ascultãtor: _______________




Exerciþiul urmãtor reprezintã o autoapreciere afiecãrui cursant asupra propriei atitudini încadrul unei discuþii în grup. Discutaþi despre altenorme care trebuie respectate.Le puteþi cere elevilor sã citeascã sfaturile de larubrica DDee pprriinn lluummee aadduunnaattee. Faceþi o sintezã a noþiunilor folosite pe parcursulorei, formulând întrebãri ca:• Ce este comunicarea oralã?• Ce mijloace de comunicare oralã cunoaºteþi?• Ce este dialogul?• Cum se marcheazã acesta în scris?• Ce reguli trebuie respectate în comunicarea

oralã? Ce se întâmplã dacã aceste reguli suntîncãlcate?

Solicitaþi-le elevii sã citeascã rubrica RReeþþiinnee!!Dirijaþi apoi activitatea de fixare a cunoºtinþelorprin rezolvarea exerciþiilor de la EExxeerrsseeaazzãã!!Acestea se vor rezolva frontal, individual ºi înperechi.

ªtiai cã...

Existã ºi limbi artificiale, precumEsperanto care au fost create pen-tru a fi uºor de învãþat ºi utilizateca a doua limbã? Anumiþi lingviºti,precum J. R. R. Tolkien, au creatlimbi fantastice, deseori doar cuscop literar. Una din limbile luiTolkien se numeºte Quenya ºi in-clude alfabet ºi pronunþie proprie.

Societate Comercialã angajeazã vânzãtori, electricieni, zidari,croitori, menajere ºi muncitori necalificaþi, cu vârste cu vârste cu-prinse între 18 ºi 40 de ani. Salariu aatractiv!

Persoanele interesate sunt aºteptate la sediul nostru din stradaCâmpineanu numãrul 43, în fiecare joi între orele 9-13.

Programãri la telefonul 356728.

1. Rãspunde oral la întrebãri.• Cui se adreseazã anunþul?• Pentru ce meserii face angajãri?• Ce trebuie sã facã persoanele interesate?

2. Formaþi perechi. Imaginaþi-vã cã unul dintre voi este cel interesatde angajare, iar celãlalt angajatorul. Purtaþi dialoguri potrivite urmã-toarelor situaþii:– programarea pentru întâlnire– discuþia despre condiþiile angajãriiCereþi cât mai multe informaþii de la persoana cu care vã aflaþi în di-alog. Oferiþi, la rândul vostru, rãspunsuri la întrebãrile parteneruluide dialog.

3. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog care ar putea avea loc întrevânzãtor ºi cumpãrãtor.Cumpãrãtorul trebuie sã precizeze ce doreºte sã cumpere, sã cearãinformaþii despre produsul pe care doreºte sã îl cumpere, sã decidãdacã ia sau nu produsul, în funcþie de informaþiile primite.Vânzãtorul trebuie sã prezinte calitãþile produsului ales decumpãrãtor, sã-l convingã pe acesta sã-l cumpere.

– Bunã ziua! Aº dori sã-mi arãtaþi .........................................................– Bunã ziua! ..............................................................................................– ..................................................................................................................– ..................................................................................................................– ..................................................................................................................


Sã stãm de vorbãSã stãm de vorbã 6partea 2

Pentru început…Aºezaþi-vã în cerc. Discutaþi despre meseria pe care o aveþi sau doriþi sã o aveþi.Respectaþi în timpul dialogului regulile de ascultare ºi vorbire.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

6partea 22 Sã sstãm dde vvorbã


D) TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃLa rezolvarea sarcinii de la PPeennttrruu îînncceeppuutt......cursanþii vor fi aºezaþi în semicerc. Fiecare vaprezenta care este meseria pe care o are sau pecare ºi-ar dori-o. Solicitaþi-le cursanþii sã formu-leze vorbitorului întrebãri legate de subiectuldiscuþiei. Formulaþi ºi dumneavoastrã întrebãri.(EExxeemmpplluu: De ce îþi doreºti aceastã meserie? Cepregãtire trebuie sã ai? Mai are cineva din familieaceastã meserie? etc.)Cursanþii vor citi apoi textul propus. Dupã citirea anunþului de cãtre cursanþi, dirijaþiactivitatea astfel încât aceºtia sã aibã posibilita-tea de a interacþiona ºi de a comunica în situaþi-ile propuse (situaþii similare unora din viaþacotidianã). De asemenea, orientaþi-le atenþiacãtre structura anunþului, formulând întrebãrisuplimentare ca:• Unde putem citi anunþuri?• Ce cuprinde un anunþ?AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:Distribuiþi fiecãrui cursant decupaje de anunþuridin ziare referitoare la: vânzarea/cumpãrarea deautoturisme, vânzarea/cumpãrarea de locuinþe,oferte/ce-reri de serviciu. Cereþi-le sã dialoghezecu ceilalþi colegi/colege pentru a afla ce cuprindeanunþul fiecãruia. Solicitaþi-i apoi sã le grupezedupã conþinut în: cereri de serviciu, vânzãri delocuinþe etc. Simulaþi convorbiri telefonice princare sã se cearã ºi sã se ofere informaþii legatede anumite anunþuri.

EExxeemmpplluu:În conversaþie cursantul poate:• sã înceapã conversaþia;• sã aºtepte pentru a interveni în discuþie;• sã nu fie de acord fãrã a întrerupe interlocutorul;• sã cearã explicaþii când nu înþelege;• sã-ºi exprime coerent ideile;• sã rãmânã la subiect.

AAtteennþþiiee!!

În timpul activitãþii cursanþilor, observaþi felul încare interacþioneazã cu ceilalþi ºi completaþi ofiºã de verificare, folosind simboluri ca Î = întot-deauna; D = deseori, C = câteodatã, R = rareori.

1. Scrie un mesaj potrivit fiecãrei situaþii ilustrate în fotografiile urmãtoare:

2. Marcheazã cu x în casetele corespunzãtoare situaþiilor care prezin-tã un dialog:persoanã citeºte ziarul;

persoanã vorbeºte la telefon cu alta;

persoanã cere informaþii unui prieten despre programul TV;

persoanã felicitã pe alta cu ocazia unei sãrbãtori;

persoanã prezintã ºtirile la televizor.

3. Completeazã în scris dialogul cu enunþuri potrivite.– De unde vii aºa târziu? – .............................................................................................................– Te vãd cam obosit.– .............................................................................................................– Te sfãtuieºti sã te odihneºti la sfârºitul acestei sãptãmãni!– .............................................................................................................

Care sunt elementele comunicãriiorale?Ce este un dialog?Ce reguli trebuie sã respectepartenerii de dialog?Cum se marcheazã în scris dialogul?

Realizaþi la nivelul clasei un afiºcu titlul LEGI ALE CLASEI.

Introduceþi în aceastã listãreguli de comportare civilizatã ºide comunicare corectã.

Expuneþi afiºul în clasã. Res-pectaþi legile formulate!



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺


CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREA? În rezolvarea cerinþelor de la ªªttiiii ssãã lluuccrreezzii ccoo--rreecctt?? Solicitaþi-le cursanþilor sã rezolve cerinþelede la exerciþiile 1 ºi 3 întâi oral ºi apoi în scris.Amintiþi-le care sunt regulile de folosire a linieide dialog, a punctului, a semnului întrebãrii ºi asemnului exclamãrii, oferindu-le sprijin. Apreciaþirezultatele cursanþilor. Þineþi seama deobservaþiile din lista de verificare. În realizarea planºei cu LEGI ALE CLASEI solici-taþi-le cursanþii sã propunã legi. Aceste trebuiesã vizeze nu numai reguli de comunicare eficien-tã ci ºi legate de comportarea civilizatã, deþinutã. Notaþi-le întâi pe tablã. Gãsiþi împreunãcele mai potrivite formulãri. Enunþurile trebuie sãfie propoziþii afirmative. (EExxeemmpplluu: sã vorbim perând, sã privim persoana care ne vorbeºte, sã neîmbrãcãm decent etc.) Expuneþi planºa. Folosiþi-o ori de câte ori estenevoie.

confuzie – faptul de a lua pe ci-neva drept altcineva

Confuzie

– Bunã ziua!– Sãrut-mâna!– Mã bucur tare mult sã vã revãd! V-aþi schimbat de când nu ne-amvãzut.– Se poate.– Îmi pãreaþi mult mai înalt când v-am întâlnit prima datã. Parcãeraþi ºi mai blond.– Nu prea cred, doamnã. Poate am mai încãrunþit, dar în nici un caznu am fost blond.– Vã spun sigur cã aºa este! În plus acum sunteþi ºi mai slab, dom-nule Georgescu!– Dar eu nu mã numesc Georgescu, doamnã. Numele meu esteMarinescu.– Cum? Nici Georgescu nu vã mai cheamã? Imposibil!

___________

• Ce persoane participã la dialog?• Formaþi perechi ºi citiþi textul pe roluri.• Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate.• Ce este amuzant în acest text?• Formulaþi o propoziþie în care sã folosiþi cuvântul explicat la voca-bular.• Scrie cel puþin trei nume de persoane care sã se termine în „escu”.• Copiazã primele patru alineate ale textului respectând regulile deaºezare în paginã.

• De cine ºi cum a fost început dialogul?• Cum ar fi început dialogul dacã întâmplarea s-ar fi petrecut seara?• Dar dacã ambele personaje erau bãrbaþi?• Cum se putea încheia dialogul dintre cele douã persoane?• Ce ar fi putut spune domnul Marinescu încã de la început pentru a

nu da doamnei ocazia de a continua dialogul?


Despre dialogDespre dialog 7partea 1

Pentru început…Formaþi grupe de 3, 4, 5 ºi 6 cursanþi. Imaginaþi-vã cã acum vã întâlniþi pentru prima data. Prezentaþi-vãunul altuia strângându-vã mâinile.Câte strângeri de mânã au fost în grupul vostru?

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

7partea 11 Despre ddialog



NR. OORE AALOCATE:• partea întâi: 3 ore• partea a doua: 3 ore• evaluare: 1 orã• activitate proiect:1 orã

CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• formule de iniþiere, menþinere ºi încheiere a

dialogului.

MATERIALE NNECESARE:• Codul bunelor maniere.



B) OORIENTAREActivitatea de la rubrica PPeennttrruu îînncceeppuutt......urmãreºte exersarea deprinderilor de exprimareoralã, folosirea formulelor de prezentare ºicrearea unei situaþii problemã care are legãturãcu matematica. Cursanþii vor forma grupuri cunumãr diferit de persoane, pentru ca numãrulstrângerilor de mânã din grup sã fie diferit.Rezolvaþi problema propusã ºi prin calculmatematic. Puteþi formula apoi cerinþe suplimen-tare, ca de exemplu: Câte fete au fost în grupulvostru? Câte strângeri de mânã au fost în grupulfetelor? Dar al bãieþilor? Dacã prezentãrile s-ar fifãcut numai între persoanele de sex masculin/feminin din clasã? Citiþi-le din CCoodduull bbuunneelloorr mmaanniieerree cum se facprezentãrile sau solicitaþi-le cursanþilor sãîmprumute aceastã carte pentru a afla (saupentru a-ºi reaminti) reguli de prezentare îndiferite situaþii cotidiene.

Textul propus are un caracter anecdotic. De aceeasolicitaþi ca, dupã citirea în gând, citirea pe rolurisã fie însoþitã de gesturi ºi mimicã potrivitã.AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:• Pe marginea textului Confuzie puteþi propune

sarcini suplimentare, cu scop de recuperare,legate de: scrierea cu majusculã, folosireasemnelor de punctuaþie, probleme legate desensul cuvintelor (cheamã, plus, slab).

• Dictaþi-le elevilor câteva replici din textul citit.

C) AACHIZIÞIIExerciþiile de la DDeessccooppeerrãã!! vor fi rezolvate frontal ºiau scopul de a dirija atenþia cursanþilor cãtre formu-lele de iniþiere, menþinere ºi încheiere a dialogului. AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:• Cereþi-le cursanþilor sã modifice textul prin

schimbarea: • Însuºirilor persoanei confundate;• Personajelor dialogului;• Timpului în care are loc dialogul.

1. Spune în ce situaþii se pot folosi urmãtoarele formule de iniþiere aleunui dialog:a) – Bunã ziua! Puteþi sã-mi spuneþi cât e ceasul?b)– Fiþi amabilã, când pleacã urmãtorul tren cãtre Iaºi?c)– Salut! Ai auzit cã ...........?d)– Alo, bunã dimineaþa! Sunt Adrian Popescu ............

2. Gãseºte formule potrivite de încheiere a dialogului pentru urmãtoa-rele situaþii:• te desparþi de o rudã care þi-a fãcut o vizitã;• îþi iei rãmas bun de la vecinii de compartiment, dupã o lungã cãlã-torie cu trenul• pãrãseºti cabinetul doctorului dupã o consultaþie;• închei o convorbire telefonicã prin care ai cerut o informaþie.

3. Formaþi perechi ºi continuaþi dialogul început mai jos:– Spuneþi-mi, vã rog, cum aº putea sã ajung la ....................................– ..................................................................................................................– ..................................................................................................................– ..................................................................................................................– ..................................................................................................................– Mulþumesc!

4. Formaþi perechi. Imaginaþi-vã urmãtoarea situaþie: unul este docto-rul, iar celãlalt este pacientul. Doctorul, care are un program foarteîncãrcat, îi fixeazã pacientului consultaþia urmãtoare într-o zi în carepacientul are un examen.

Purtaþi un dialog pentru a rezolva situaþia într-un mod convenabilpentru amândoi. Prezentaþi colegilor soluþia gãsitã.

Un dialog cuprinde formulede iniþiere (început), de menþi-nere (pãstrare, continuare) ºi în-cheiere.

Formulele de iniþiere pot fi:Bunã ziua!, Salut!, Sãrut-mâna, Fiþi amabil, Vã rog!, Fiþi amabil! Îmi permiteþi?

Formule de menþinere pot fi:Ce crezi despre…? Pãrerea mea estecã…, Este interesant…, Dimpotrivã,eu cred cã…, Am observat cã…, Chiaraºa?

Formule de încheiere pot fi:La revedere! Vã salut!, Succes!, Pemâine!, Drum bun!, Îþi mulþumesc!

Formulele de iniþiere, men-þinere ºi încheiere ale dialoguluise folosesc diferit, în funcþie derelaþiile în care se aflã persoaneleparticipante la dialog.

– Ce iei cînd te doare capul? – O aspirinã.– ªi cînd te dor picioarele?– Maºina.

Scrie ºi tu............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate


Solicitaþi-le elevilor sã citeascã informaþiile de larubrica RReeþþiinnee!! Cereþi-le sã precizeze cãrorpersoane li se potriveºte fiecare dintre formulelede iniþiere, menþinere ºi încheiere a dialogurilor. Pentru fiecare formulã de menþinere a dialoguluisolicitaþi-le cursanþilor sã formuleze enunþuri încare sã foloseascã aceste formule.Exerciþiile de la rubrica EExxeerrssaaþþii!! urmãresc fixareanoilor cunoºtinþe. Exerciþiile 1, 2 se vor rezolvafrontal, exerciþiul 3 individual, iar exerciþiul 4 înperechi. AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:Propuneþi simulãri ale unor situaþii în care unuldintre participanþii la dialog doreºte sã schimbesubiectul sau sã încheie în mod politicos odiscuþie.

I. L. Caragiale

Pânã la introducerea timbrelorpoºtale, transportul unei scrisoriera plãtit de cel care primeascrisoarea. Taxa plãtitã era calcu-latã în funcþie de greutatea plicu-lui ºi de distanþã. Primele timbre poºtale au apãrutîn anul 1840 în Anglia ºi s-au fo-losit în locul taxelor. Costul tim-brului era suportat, ca ºi acum, decãtre cel care trimitea scrisoarea.

La ppoºtãdupã I. L. Caragiale

– Vã rog, nu a venit o scrisoare pentru mine?– Nu. Dar de unde sã vinã?– ªtiu eu? De la cineva.– Dar cum vã cheamã pe dumneavostrã?– Ion Popescu.– Îmi pare bine. Fiþi sigur cã vã vom anunþa imediat ce va sosi ceva.– Mersi!– Dar unde staþi dumneavoastrã?– La mãtuºa mea.– Mersi!– Salutare!

• Ce persoane participã la dialog? • De ce venise domnul Ion Popescu la poºtã?• Identificã formulele de iniþiere ºi de încheiere a dialogului.• Care este personajul care a menþinut dialogul?• Citiþi textul pe roluri.• Dacã Ion Popescu ar fi avut la poºtã o scrisoare, funcþionarul ar fi

ºtiut cã lui îi este adresatã? De ce?• Transcrie ultima întrebare pe care funcþionarul i-a adresat-o dom-

nului Popescu.• Ce rãspuns ar fi trebuit sã dea Ion Popescu?


Despre dialogDespre dialog 7partea 2

Pentru început…Discutaþi despre mijloacele prin care persoanele îºi pot transmite mesaje.Pentru fiecare stabiliþi dacã mesajele se transmit oral sau în scris.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

7partea 22 Despre ddialog


D) TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃPrin activitatea propusã la rubrica PPeennttrruu îînncceeppuutt......discutaþi cu elevii despre mijloacele prin care sepot transmite mesaje. Realizaþi la tablã un tabelîn care notaþi pe douã coloane mijloacele decomunicare oralã ºi pe cele de comunicarescrisã.Sprijiniþi elevii prezentându-le situaþii reale. DDee eexxeemmpplluu: Cum poþi transmite mesajepersoanele care se aflã în localitãþi diferite? Cumpot comunica persoanele care nu au telefon? etc.Dirijaþi conversaþia astfel încât sã fie amintite ºiscrisorile ca mijloc de comunicare. Adresaþi-lecursanþilor întrebãri pentru a le prezenta sauaminti condiþiile necesare ca o scrisoare sãajungã la destinatar (completarea corectã aadresei, timbrarea plicului, punerea în cutiapoºtalã), astfel încât sã faceþi legãturã cu textulce urmeazã a fi citit.Tot acum puteþi discuta ºi pe marginea textuluide la rubrica DDee pprriinn lluummee aadduunnaattee (textuloferind informaþii despre introducerea mãrcilorpoºtale).

Pe baza textului La poºtã, prin rezolvarea cerin-þelor propuse, la rubrica FFoolloosseeººttee--þþii ccuunnooººttiinnþþeellee!!AAllttee cceerriinnþþee ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ffoorrmmuullaa ppoorrnniinndd ddeellaa tteexxtt ppoott ffii:• Explicaþi folosirea semnelor de punctuaþie.• Dezvoltaþi oral dialogul introducând:

a) formule de salut;b) câte o intervenþie a fiecãrui personaj.

AAtteennþþiiee!!

Nu insistaþi pe noþiunile de expeditor ºidestinatar!

1. Completeazã dialogul cu formule de iniþiere ºi încheiere potrivite– .................................................................................................................– Nu, nu avem. Abia mâine sosesc aceste reviste.– .................................................................................................................– Încercaþi pe la ora cinci.– .................................................................................................................

2. Copiazã dialogul de mai jos punând enunþurile în ordine fireascã.– Cred cã în jurul prânzului.– Cu plãcere. La revedere!– Alo, bunã ziua! Sunt Andreea Voinea. Aº dori sã vorbesc cu Daniel.– Vã mulþumesc. Voi reveni cu un telefon.– Bunã ziua! Îmi pare rãu, Daniel nu este acasã.– Bunã ziua!– Cred cã în jurul prânzului.– Îmi puteþi spune când se întoarce?

3. Marcheazã cu câte X înaintea formulãrilor care menþin dialogul:Ce vrei sã spui? Ah, mi-am adus aminte!Hai, cã mã grãbesc! Spune mai repede!Mai explicã-mi, te rog, Este interesant, o data! mai povesteºte-mi!

4. Scrie un dialog potrivit urmãtoarei situaþii: mergi la un coleg sã-lrogi sã meargã cu tine la film. Acesta nu poate veni pentru cã arealt program. Stabiliþi împreunã sã mergeþi într-o altã zi.

Care sunt formulele folosite într-undialog?Care sunt regulile pe care trebuie sãle respectãm într-un dialog oral?

Sã dialogãm fãrã sã ne certãm!

Este neplãcut sã ni se spunã a-tunci când discutãm cu cinevacuvinte ca : nu ai dreptate, tu sã taci,ba nu e aºa, lasã-mã în pace etc.

Urmãriþi în dialogurile voastreformulãri care vã deranjeazã pevoi sau pe ceilalþi. Notaþi-le. Dis-cutaþi în clasã ºi, cu sprijinul învã-þãtorului, gãsiþi formule potriviteprin care vã puteþi spune pãrereafãrã a-i deranja pe celãlalt ºi fãrã avã certa.

De exemplu: în loc de: „Nu aidreptate” - „eu vãd altfel lucrurile saumie mi se pare cã” …



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺


CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREA?Sarcinile 1, 2 ºi 3 vor fi rezolvate independentde cãtre fiecare cursant. Înainte de rezolvareaacestora, discutaþi cerinþele exerciþiilor ºi oferiþi-lecursanþilor explicaþii suplimentare. DDee eexxeemmpplluu: Pentru exerciþiul 1 formulaþi întrebãri:• Unde ar putea avea loc dialogul?• Cine pot fi persoanele care dialogheazã?• Ce dorea persoana sã cumpere?• Ce informaþii a mai solicitat aceasta?Amintiþi-le sã fie atenþi la folosirea semnelor depunctuaþie ºi la scrierea ortograficã.Pentru exerciþiul 2 sfãtuiþi cursanþii ca înainte detranscriere sã noteze pe manual ordinea replicilordialogului ºi sã reciteascã pentru a verifica dacãacestea sunt logic numerotate.Exerciþiul 4 al testului poate fi rezolvat ºi oral, înperechi, de cãtre cei cu ritm mai lent de lucru.În aprecierea rezultatelor testelor þineþi seama ºide respectarea ortografiei. Realizaþi o listã cugreºelile tipice ale cursanþilor, pentru planificareaunor activitãþi de recuperare.Sarcina de la rubrica PPrraaccttiicc va fi rezolvatã subîndrumarea dumneavoastrã. Întrebaþi elevii caresunt formulãrile care le displac, care îi deranjeazãîntr-o discuþie. Realizaþi o listã cu acestea.(Puteþi da listei un titlu, de exemplu Cuvinteinterzise.) Explicaþi-le cã astfel de formulãri potgenera conflicte. Cereþi-le cursanþilor sãintroducã aceste formulãri în diferite contexte.Modificaþi apoi exprimãrile prin înlocuireaexpresiilor neplãcute cu altele.

ingredient – substanþã care intrãîn compoziþia unui aliment sau aunui medicament.

Clãtite

Ingrediente: 2 ouã, fãinã, lapte, sare.Mod dde ppreparare: la început se bat ouãle cu puþinã sare pânã devinspumã. Se adaugã fãinã albã puþin câte puþin, pânã se îngroaºãcompoziþia. Se toarnã laptele ºi se obþine o compoziþie subþire casmântâna. Clãtitele se prãjesc la foc potrivit într-o tigaie unsã cupuþin ulei. Întâi se rumenesc pe o parte, apoi cu vârful cuþitului, casã nu se rupã, se întorc pe partea cealaltã.Mod dde sservire: fiecare poate hotãrî, dupã preferinþã cu ce va umpleclãtitele: cu dulceaþã, cu ciocolatã, brânzã dulce sau sãratã, ciuperci.Poftã bbunã!

___________

• Care sunt ingredientele necesare preparãrii clãtitelor?• Marcaþi cu X enunþurile adevãrate:

Clãtitele se preparã cu ouã prãjite.Compoziþia trebuie sã fie subþire ca smântâna.Clãtitele se coc la cuptor.Pentru a fi bine coapte, clãtitele se rumenesc pe ambele pãrþi.Clãtitele se pot umple cu brânzã dulce.

• În textul reþetei încercuieºte cuvintele care conþin literele î sau â.Transcrie pe o coloanã pe cele care conþin â ºi pe alta pe cele careconþin î. Observã poziþia acestor litere în cuvinte.

• Dintre imaginile cãrþilor alãturate textului alege-o pe aceea în careeste scrisã reþeta de clãtite.

• Citeºte de pe copertã alte informaþii despre carte.• Despre ce crezi cã este vorba în celelalte volume?• Ce cuprinde o carte între coperþile sale?


CarteaCartea 8partea 1

Pentru început…Completeazã proverbul folosind cuvântul potrivit din parantezã.Cine are ………….. are patru ochi. (aragaz, carte, ochelari, atenþie)Discutaþi despre înþelesul proverbului.

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

8partea 11 Cartea




CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Cartea. Elementele componente ale cãrþii;• Scrierea corectã a cuvintelor care conþin literele

î ºi â.

MATERIALE NNECESARE:• cãrþi diferite (cãrþi de poveºti, de bucate, de

tehnicã, despre întreþinerea sãnãtãþii etc.)• ziare;• reviste.



B) OORIENTARESarcina propusã la rubrica PPeennttrruu îînncceeppuutt...... poatefi rezolvatã independent de cãtre fiecare cursant,completând direct pe ghid. Discutaþi despresensul proverbului obþinut. Notaþi acest proverbpe planºa cu proverbe realizatã în orele ante-rioare. Dacã pe planºa realizatã existã proverbedespre carte sau învãþãturã, discutaþi despreînþelesul acestora.Textul suport (reþeta de clãtite) le oferã cursanþilorposibilitatea exersãrii deprinderilor de citire, pre-cum ºi a celor de a desprinde informaþii dintr-untext citit, prin rezolvarea independentã a sarci-nilor propuse în ghid.AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:Formaþi grupe de 3-5 cursanþi. Solicitaþi-i sã scrieºi ei o reþetã culinarã foarte simplã (omletã, salatede legume sau fructe). Cereþi-le sã respecte struc-tura reþetei prezentate în ghidul cursantului:ingrediente, mod de preparare, mod de servire.

C) AACHIZIÞIIPe marginea aceluiaºi text, prin rezolvareafrontalã ºi individualã a sarcinilor propuse,dirijaþi atenþia cursanþilor cãtre modul în caresunt folosite literele îî ºi ââ în cadrul cuvintelor.(Scrierea cu îî la începutul ºi sfârºitul cuvintelorºi cu ââ în interiorul cuvintelor.)Cereþi-le acestora sã dea exemple de cuvinte careconþin sunetul îî. Faceþi analiza foneticã a cuvin-telor exemplificate pentru a determina poziþiasunetului în cuvinte.Prin rezolvarea sarcinilor de la rubrica DDeessccooppeerrãã!!cursanþii trebuie sã observe legãtura care existãîntre coperta unei cãrþi ºi conþinutul acesteia.Prezentaþi-le apoi ºi alte cãrþi pentru ca, prinobservare directã cursanþii sã poatã specificainformaþiile oferite de copertele unei cãrþi,precum ºi care sunt componentele cãrþii (cotor,file, pagini). Solicitaþi-i, tot prin observare directã,sã numeascã deosebiri dintre o carte ºi un ziarsau o revistã.

1. Completeaza casetele cu î sau â.

nsorit stãp n ngheþatã

c mpie v nzãtor c ntar

at t nc ntat p r

st lp nt rziere m r it

2. Taie cuvântul scris greºit în enunþurile de mai jos:• La ânceputul/începutul zilei discutãm despre ºtirile din ziar.• Cântecul/Cântecul acesta este nou.• Am înþeles/ânþeles cã nu putem întârzia/ântîrzia.• Bãtrînul/Batrânul coborî/coborâ cu greu din autobuz.• La prânz/prînz mâncãm/mîncãm împreunã/âmpreunã.

3. Transformã cuvintele dupã model:gând îngândurat drept rãu aspru vioi fum aripã soare departe sãmânþã crunt mireasmã

4. Completeazã enunþurile:• Titlul ºi ........................... unei cãrþi sunt scrise pe ............................ .• Filele cãrþii sunt prinse în ............................ .• Cãrþile se pot cumpãra de la ................................ sau împrumuta de la ............................ .• O foaie are douã ............................ .

Literele î ºi â redau acelaºi sunet. Se scrie î întotdeauna la începutul saula sfârºitul cuvântului. De cele mai multe ori, în interiorul cuvântuluise scrie â.O carte este alcãtuitã din:

filã sau foaie

coperte (coperþi)

cotorpaginã

O filã are douã pagini.Fiecare paginã este numerotatã.Pe copertã sunt scrise:titlul cãrþii, numele autorului, editura,anul apariþiei.

ªtiai cã…

Cartea de cele mai mici dimensi-uni tipãritã pânã acum are o lungi-me ºi o lãþime de 0,9 mm? Eaconþine 30 de pagini, are 3 ilustra-þii color ºi 11 rânduri de text pepaginã.Cartea a fost realizatã ºi publicatãde Anatoly Konenko din Siberia,Rusia în anul 1996. Cartea poatefi cititã numai cu ajutorul micro-scopului.


Re]ine!

Exerseazã!

De prin lumeadunate

Imagine din biblioteca unei ºcoli.Viziteazã ºi solicitã cãrþi din biblioteca

ºcolii tale!


Dupã citirea informaþiilor de la RReeþþiinnee!!, cursanþii vorrezolva sub directa dumneavoastrã îndrumareexerciþiile propuse la rubrica EExxeerrsseeaazzãã!! În situaþia încare observaþi cã sunt cursanþi care întâmpinãgreutãþi în rezolvarea sarcinilor, propuneþi exerciþii derecuperare pentru aceºtia. (DDee eexxeemmpplluu: dictarea deenunþuri, scrierea de cuvinte corespunzãtoare unorimagini, formularea de enunþuri cu cuvinte date.)Pentru exersarea cunoºtinþelor despre componen-tele cãrþii ºi pentru exersarea deprinderii de lucrucu cartea, formaþi grupuri de trei–cinci cursanþi.Distribuiþi fiecãrui grup câte o carte. Solicitaþi-isã observe ºi sã noteze: titlul cãrþii, numere auto-rului sau al autorilor, numãrul de pagini al cãrþii,locul în care sunt numerotate paginile,informaþiile scrise pe cotorul cãrþii). Un membrual grupului va prezenta cartea celorlalþi.Cereþi-le elevilor ca fiecare membru al grupurisã citeascã un paragraf dintr-o paginã indicatãde dumneavoastrã. (DDee eexxeemmpplluu: Citeºte altreilea paragraf de la textul „Babele din Bucegi“,pagina 24.)

a ului – a provoca o mare (ºineaºteptatã) mirare, admiraþie,emoþie; a uimi, a surprinde. roman – scriere de întindere ma-re, cu conþinut complex, al cãruisubiect se desfãºoarã de-a lungulunei anumite perioade ºi angajea-zã mai multe personaje.

ªtiai cã …

Cea mai mare carte tipãritã a fosttipãritã în SUA? Are o lungime de2,13 m ºi o lãþime de 1,52 m. Are112 pagini, cântãreºte peste 60 dekilograme, iar producþia unui exem-plar costã 2000 de dolari. Preþulde vânzare este 10 000 de dolari.

Cele ddintâi llecturidupã Mircea Eliade

Învãþasem deja alfabetul, dar încã nu-mi dãdeam seama la ceputea folosi. Nu mi se pãrea atât de interesant când am ajuns sã si-labisesc, nici când am izbutit sã citesc primele propoziþii.

Când am dat de cartea de citire a fratelui meu, dupã prima pagi-nã n-am mai putut sã o las din mânã. Eram fermecat, parcã aº fidescoperit un joc nou, cãci din fiecare rând citit aflam lucrurinecunoscute ºi nebãnuite, care mã uluiau.

Tata avea vreo sutã-douã de volume, frumos legate în piele, darnu puteam citi decât titlurile, dar nici pe ele nu le înþelegeam întot-deauna. Pentru mulþi ani tata mi-a interzis sã citesc romane. Mi s-aîngãduit sã citesc basme ºi povestiri.

Setea mea de lecturã o potoleam la întâmplare, citeam peascuns ce îmi cãdea în mânã, în fundul grãdinii, în pod, în pivniþã.

• Care a fost prima carte pe care a citit-o personajul care povesteºte?• Cum i s-a pãrut aceastã carte?• De crezi cã i s-a interzis bãiatului sã mai citeascã romane?• Care dintre cãrþile a cãror copertã se aflã mai jos crezi cã sunt potri-

vite vârstei tale?

• Identificã în text cuvintele care conþin literele î sau â. • Formuleazã în scris o propoziþie în care sã foloseºti cuvântul din

text care conþine î ºi â.


CarteaCartea 8partea 2

Pentru început…Mergi la biblioteca ºcolii sau a comunitãþii.Roagã persoana responsabilã de bibliotecã sã-þi recomande o carte potrivitã vârstei ºi intereselor tale.

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!De prin lumeadunate

Vocabular

8partea 22 Cartea


D) TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃFaceþi împreunã cu elevii o vizitã la bibliotecaºcolii sau a comunitãþii. Explicaþi-le cum suntaºezate cãrþile într-o bibliotecã. Împreunã cubibliotecara sau bibliotecarul discutaþi cufiecare cursant în parte pentru a afla caresunt preferinþele ºi interesele fiecãruia legatede cãrþi. Recomandaþi cãrþi pe care le potîmprumuta de la bibliotecã.Solicitaþi-le cursanþilor sã citeascã textul Celedintâi lecturi.Dupã lãmurirea problemelor legate de vocabular,formulaþi întrebãri care sã conducã la înþelegereaconþinutului textului. Împãrtãºiþi-le ºi dumneavoastrã cursanþilor experi-enþele personale despre primele dumneavoastrãlecturi, astfel încât sã stimulaþi elevii sãpovesteascã ºi ei despre experienþa lecturii.Formulaþi întrebãri ajutãtoare: Ce amintiri aveþilegate de perioada în care aþi învãþat sã citiþi? Ce vi s-a pãrut greu? Dar uºor? Ce vã place sãcitiþi? etc.Cereþi apoi fiecãrui cursant sã aleagã dintrecãrþile ale cãror coperte sunt ilustrate în ghidulcursantului pe cea care l-ar interesa. Solicitaþi-isã motiveze rãspunsul.Propuneþi apoi exerciþii care sã urmãreascãscrierea corectã a cuvintelor cu literele îî ºi ââ.Reamintiþi-le elevilor ºi alte reguli de scrierecorectã învãþate, precum ºi regulile de folosire asemnelor de punctuaþie.

1. Scrie în casete denumirile pãrþilor componente ale unei cãrþi indi-cate de sãgeþi.

2. Scrie douã informaþii pe care þi le oferã coperta alãturatã.

3. Completeazã enunþurile folosind cuvintele potrivite din parantezã. (omorî, României, românã, vânãtorul, râdã )• Când a auzit vestea a început sã ....................................................... .• Noi vorbim limba ............................................................................... .• Capitala ........................................................................ este Bucureºti.• ....................................................................................................... lupul.

4. Transformã cuvintele dupã modelul dat:vãd vãzândrâd cânt plimb zbor vând lupt cad strâng dau

5. Scrie câte cinci cuvinte care conþinã î ºi apoi â.

Care sunt componentele unei cãrþi?Ce informaþii oferã coperþile uneicãrþi?Când scriem â ºi când scriem î?

Realizaþi o carteFormaþi grupuri de 3-5 cursanþi.Realizaþi împreunã o carte cuunul dintre titlurile:

• Sfaturi pentru sãnãtate• Vedete îndrãgite• Grãdina noastrã• Protejaþi natura!

Pe fiecare paginã a cãrþii lipiþicâte un articol decupat din ziaresau reviste, care sã corespundãtitlului ales.Dacã doriþi puteþi scrie chiar voitexte potrivite temei. Numerotaþifiecare paginã. Realizaþi copertepe care sã scrieþi titlul cãrþii ºinumele autorilor.Prezentaþi apoi colegilor cãrþilerealizate.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺


CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREA?Pentru aprecierea cursanþilor aplicaþi testul propus.Testele vor fi rezolvate independent de cãtrefiecare cursant direct pe ghidul elevului.Folosiþi grile de autocorectare pentru exerciþiile1, 3. Exerciþiile 2 ºi 4 vor fi corectate dedumneavoastrã.Puteþi completa acest test cu probe orale indivi-duale, cu sarcini ca: prezintã cartea primitã. (ocarte pe care le-o daþi dumneavoastrã); citeºte dela pagina 28 cuvinte care conþin îî (sau ââ).Discutaþi individual cu fiecare cursant rezultateletestelor. Rugaþi-i sã completeze fiecare rubricaOObbsseerrvvaaþþiiii cu autoaprecieri asupra rezultatelor.Activitatea practicã, realizarea cãrþilor, necesitãperioadã de documentare. De aceea recomandaþielevilor câte o bibliografie pentru fiecare titlu ales.DDee eexxeemmpplluu: Vedete îndrãgite – revista Unica,ziarul VIP, ziarul Gazeta Sporturilor etc.Sfaturi pentru sãnãtate – ziarul As, revista Ele.Explicaþi-le cum sã identifice articolele care îiintereseazã dupã titlurile acestora. Realizarea propriu-zisã a cãrþii se va face în clasã,sub îndrumarea dumneavoastrã. Sugeraþi fiecãruigrup de lucru sã ilustreze copertele potrivitconþinutului. Dacã este posibil cereþi-le elevilorsã realizeze copertele la calculator. Numerotareapaginilor ar fi indicat sã se facã diferit de la ungrup la altul (în partea de sus a paginii – înstânga, în dreapta sau în centru; în partea de josa paginii – în centru, la stânga sau la dreapta).Dupã ce cãrþile vor fi terminate, fiecare grup îºiva prezenta lucrarea. Fiecare va avea sarcina sãprezinte pe scurt conþinutul articolului ales.Observaþi felul în care cursanþii se exprimã.Solicitaþi-le sã-ºi spunã pãrerea despre lucrãrilepersonale ºi cele ale colegilor.

festival – sãrbãtoarea evolua – a se dezvolta, a avansa

Jocurile OOlimpice

Când ne gândim la Jocurile Olimpice, ne vin în minte întrecerilesportive. Cu toate aceste la început, în Grecia, aceste jocuri erau unfestival religios .

Primele Jocuri Olimpice au avut cu 776 de ani înainte de naºterealui Hristos ºi aveau o singurã probã de alergare pe o distanþã de 200metri. Jocurile Olimpice se organizau, ca ºi acum, din patru în patru ani.

Dacã la început Jocurile Olimpice aveau se desfãºurau într-o singurãzi, în timp de aproape 300 de ani lucrurile s-au schimbat. Ele au ajunssã cuprindã zece probe, derulate în cinci zile. Printre acestea se numãrau:cursa de alergare, lupte corp la corp, box, curse de cai, aruncarea discu-lui ºi a suliþei, precum ºi un tip de sãriturã în lungime, pe muzicã.

În vara anului 2004, competiþiile sportive ale Olimpiadei au avutloc în Grecia. Evenimentele au durat ºaisprezece zile ºi au cuprinsdouãzeci ºi opt de sporturi.

___________

• Unde ºi când au avut loc primele Jocuri Olimpice?• Ce sporturi cuprindeau Jocurile Olimpice dupã 300 de ani de la

înfiinþare?• Câþi ani au trecut de la primele Jocuri Olimpice?• Când vor avea loc urmãtoarele Jocuri Olimpice? • Subliniazã în text cuvintele scrise cu literã mare în interiorul

enunþurilor Motiveazã scrierea lor.

• Scrie din text cuvintele care conþin grupurile mp ºi mb.• Desparte în silabe cuvintele copiate


SporturiSporturi 9partea 1

Pentru început…Scrieþi pe rând, pe aceeaºi foaie, numele unui sport cunoscut de fiecare dintre voi.

VocabularDescoper\!

Cite[te aici!

9partea 11 Sporturi



NR. OORE AALOCATE:• partea întâi: 3 ore• partea a doua: 2 ore• evaluare: 1 orã

CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• pronunþarea ºi scrierea cuvintelor care conþin

grupurile de litere mp ºi mb.

MATERIALE NNECESARE: • articole din ziare ºi reviste despre participarea

României la Jocurile Olimpice;• biografie a gimnastei Nadia Comãneci;• imagini cu membrii lotului olimpic al României;• articole de pe paginile web despre Olimpiadã.



B) OORIENTARESarcina PPeennttrruu îînncceeppuutt...... se poate rezolva frontal,pe grupe sau ca brainstorming. Se poate face odistincþie între sporturile pe echipe ºi celeindividuale, se pot enumera calitãþile fizice ºipsihice pe care trebuie sã le dovedeascã sportiviipentru unele dintre sporturile menþionate. Pot fievidenþiate acele sporturi la care România aobþinut rezultate deosebite în competiþiileinternaþionale. Cursanþii îºi pot manifestainteresul pentru unele sporturi ºi pot explicapreferinþele; pot fi amintite unele reguli alesporturilor comentate.Textul suport oferã posibilitatea exersãriicapacitãþii de receptare a informaþiilor esenþiale,a celei de formulare oralã de întrebãri ºirãspunsuri, de activizare a vocabularului, deutilizare a dicþionarului, de exersare a deprinderiide scriere a substantivelor proprii.

AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:• se pot forma grupe de 3-5 cursanþi care prin

activitate în cooperare vor scrie lucruricunoscute despre unul dintre sporturileilustrate în Ghidul cursantului;

• în aceeaºi formã de organizare, cursanþii,având la dispoziþie pliante, imagini, articoledin pagini web, legende despre Olimp saufolosind informaþii din experienþa personalãpot întocmi informãri, minireferate despreGrecia, acestea putând fi pagini de portofoliu.

C) AACHIZIÞII Atenþia cursanþilor va fi orientatã cãtre cuvintelecare conþin grupurile de litere mmpp ºi mmbb. Vor fisolicitaþi sã descopere cuvintele din text ce careîndeplinesc aceastã condiþie. Se poate realizaprin citirea selectivã a cuvintelor sau a enunþu-rilor ce conþin cuvintele menþionate. Se va solicita pronunþarea articulatã a acestora însituaþia despãrþirii lor în silabe. Pornind de laexemplele oferite în text, se va transmite regula

1. Completezã cuvintele de mai jos cu mp sau mb.

strâ a iþie ti ru la ã

co liment co let scu tro on

2. Desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile mp sau mb.Grupeazã cuvintele de mai jos dupã numãrul de silabe.ºtampilã, timp, limbã, campionate, comportare, câmp, porumb,timpan, trompetã, strâmb, zimbru, dumbravã............................. ............................ ........................... ......................................................... ............................ ........................... ......................................................... ............................ ........................... ......................................................... ............................ ........................... .............................

3. Transformã cuvintele dupã modelul datpat- împãturit

pãdure barcãprieten belºugblând perecheparte boalã

4. Completeazã rebusul, ºtiind cã fiecare cuvânt cuprinde grupurile delitere mp sau mb.

1. 1. A doua lunã a toamnei;2. 2. Veiozã3. 3. Rege

4. 4. Om care stinge focul5. 5. Se mãsoarã în ore, minute ºi secunde

6. 6. Nas de elefant7. 7. Þine un sfert din an.

Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti cuvântul descoperit pebanda coloratã.............................................................................................................................................................................................................................................

În limba românã întotdeauna îna-inte de b ºi p se scrie ºi se pro-nunþã m. Nu se scrie niciodatã n !

Exemplu:compot, campion, lampãbombã, umbrã, umblã

ªtiaþi cã …

Prima cursã de alergare de laJocurile Olimpice s-a numit „sta-dion”? De aici provine cuvântul„stadion” pe care îl folosim ºi as-tãzi.


Re]ine!

Exerseazã!

De prin lumeadunate


de pronunþare ºi se va aplica în exerciþii de:identificare, completare, grupare, transformare,descoperire ºi compunere de cuvinte. Se pot adãuga dictãri frontale sau pe perechi,dupã principiul gradãrii dificultãþii: cuvinte dindouã silabe, cuvinte monosilabice, cuvinte dintrei ºi mai multe silabe, propoziþii simple,propoziþii din trei ºi mai multe cuvinte, textescurte ce conþin cuvinte cu mmpp ºi mmbb.Se va solicita cursanþilor de fiecare datã sãpronunþe corect cuvinte ce conþin grupurile decuvinte mmpp ºi mmbb.Pentru conºtientizarea regulii de scriere se poatefolosi auto ºi intercorectarea prin rezolvarea înperechi a sarcinilor de la EExxeerrsseeaazzãã!!

biografie – date, informaþii despreviaþa unei persoane

Curiozitate

La primul concurs la care NadiaComãneci a obþinut nota 10,tabelele de afiºaj nu erau progra-mate sã arate aceastã notã. Aºa cã,nota gimnastei a fost scrisã 1:00.

Nadia CComãneci

Este practic imposibil sa vorbeºti de gimnastica româneascã fãrãsã o aminteºti pe Nadia. Ea este o legendã în acest sport.

La Olimpiada din 1976 simpatica fatã de 15 ani a scris adevãra-te pagini de istorie. Ea a fost prima gimnastã care a luat o nota de10 la o competiþie de acest fel. Campioana a luat atunci trei medaliide aur, una de argint ºi una de bronz.

Scurtã bbiografie:• s-a nãscut la 12 noiembrie 1961 in Oneºti;• pãrinþii ei se numesc Gheorghe ºi ªtefania;• a început gimnastica înainte de împlininirea vârstei de ºase ani;• s-a retras din competiþiile sportive în anul 1984;• locuieºte în Romania ºi SUA, în oraºul Norman, Oklahoma.

• Cine a fost Nadia Comãneci?• De ce a rãmas ea în istoria gimnasticii ?• Ce rezultate a obþinut la Jocurile Olimpice din anul 1976?• Subliniazã în text cuvintele care conþin grupurile mp sau mb.

Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.• Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele scrise cu

literã iniþialã mare.• Scrie trei întrebãri pe care le-ai adresa gimnastei dacã ai întâlni-o.• Obþine cuvinte noi dupã model:

posibil – imposibil

par politeþeperfect permeabilpas permeabil

boldCere învãþãtorului explicaþii sau cautã în dicþionar sensul cuvintelor pecare nu le cunoºti.


SporturiSporturi 9partea 2

Pentru început…Încercuieºte în lista de mai jos numele sporturilor la care juriul dã note concurenþilor.

fotbal handbal patinaj înotgimnaticã volei baschet ciclism

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vocabular

9partea 22 Sporturi


D) TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃConduceþi discuþia cursanþilor despre sporturilemenþionate cãtre gimnasticã. Elementele dinbiografia Nadiei Comãneci vor fi suportul pe carese vor exersa capacitãþile de citire selectivã, dedesprindere a informaþiilor esenþiale, de formularede rãspunsuri la întrebãri, de activizare a vocabu-larului ºi de exersare a pronunþãrii ºi scrieriicuvintelor ce conþin grupurile de litere mmpp ºi mmbb.Încurajaþi cursanþii sã organizeze joc de rol:reporter – Nadia Comãneci, situaþie în care sã-ºiexerseze capacitãþile de comunicare oralã.Individual sau pe grupuri mici, pot completabiografia gimnastei având la dispoziþie articoledespre activitatea actualã a gimnastei (implicareaacesteia în acþiuni umanitare).Interveniþi pentru recuperarea cursanþilor careîntâmpinã dificultãþi la scrierea cuvintelor ceconþin grupurile de litere mmpp ºi mmbb.Organizaþi grupe eterogene astfel încât cei care ºi-auformat deja deprinderea de a scrie corect cuvintelece conþin grupurile mmpp ºi mmbb sã-i sprijine pe cei cudificultãþi. Cereþi-le cursanþilor sã schimbe între eicaietele ºi sã se corecteze unii pe alþii.Formulaþi ca sarcinã pentru dezvoltare întocmireaunor scurte autobiografii. Faceþi conexiune cueducaþia civicã.

1. Completeazã propoziþiile folosind cuvintele corespunzãtoare scriseîn coloana alãturatã.

În luna ........................... se încheie sezonul la mare.Pe reþetã este nevoie de ......................... dispensarului.Fabrica de mobilã angajeazã .................................... .Cererea de ................... trebuie .................. cu atenþie.Este ......................... sã-þi alegi meseria care-þi place.

2. Scrie lunile anului care conþin grupurile mp sau mb.

3. Scrie dupã dictare textul:Steagul oolimpic

Cele cinci cercuri olimpice înlãnþuite reprezintã emblema JocurilorOlimpice. Ele simbolizeazã înfrãþirea celor cinci continente ale lumii.

În timpul Jocurilor Olimpice drapelul este ridicat pe stadion îm-preunã cu drapelele tuturor þãrilor participante. Acestea se coboarãla sfârºitul ceremoniei de închidere a întrecerilor.

4. Scrie un scurt dialog în care sã foloseºti cuvintele: sâmbãtã, împre-unã, important, umbrelã.

5. Transformã cuvintele dupã model:pachet – împachetat piedicã – .................. piatrã – .........................bãtrân – ................... broboadã – ..................blanã – .................... podoabã – ...................

Care sunt regulile învãþate des-pre scrierea corectã a cuvintelor?

Formaþi grupe ºi alegeþi per-sonalitãþi din lumea sportului, amuzicii, cinematografiei sau dincomunitatea localã. Realizaþi unproiect care sã cuprindã: - o scurtã biografie a acesteia;- fotografii;- articole din ziare, reviste cu pã-reri ale diverselor persoane des-pre personalitatea aleasã;- rãspunsuri ale persoanei respec-tive la întrebãrile voastre, dacãputeþi sta de vorbã cu ea.

Daþi un titlu proiectului reali-zat pe grupe ºi apoi prezentaþi-lîn faþa colegilor.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

ºtampilãimportantcompletatãseptembrieîmprumuttâmplar


CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREA?Adaptaþi testul de evaluare propus în ghid laparticularitãþile colectivului de cursanþi.Individualizaþi sarcinile. Exerciþiile 1, 2 ºi 5 potfi rezolvate de cãtre toþi elevii. Ele pot fiefectuate direct pe pagina ghidului sau pe caiete. Adaptaþi dictarea astfel: selectaþi enunþurilereprezentative pentru cursanþii capabili deachiziþii minime, dictaþi întregul text celor carenu au dificultãþi de scriere, limitaþi-vã la asolicita transcrierea în cazul celor care au încãdificultãþi în scrierea dupã dictare.Textul tipãrit din ghid poate fi: model pentruautocorectare, în cazul dictãrii sau suport pentrucopiere, în cazul celor care nu pot sã scrie încãdupã dictare.Exerciþiul 4 are grad de dificultate sporit. Poate firealizat în perechi, fiecare din cei doi având sarcinade a scrie cel puþin douã replici, sau individual.Se poate rezolva oral de cãtre cei cu dificultãþide scriere, situaþie în care se va pune accent pepronunþarea corectã a cuvintelor care conþingrupurile de litere mmpp ºi mmbb. În cazul celor dinurmã se va solicita sã formuleze propoziþiifolosind cuvintele date.Pentru cerinþa formulatã la rubrica PPrraaccttiicc,intervenþia cadrului didactic poate consta în:• sugerarea titlului proiectului;• elaborarea unui plan al proiectului;• asigurarea de materiale bibliografice;• constituirea grupelor de lucru;• stabilirea sarcinilor ºi a responsabilitãþilor

fiecãrui membru al grupului, în funcþie dedisponibilitãþile fiecãruia;

• indicarea criteriilor dupã care se va faceevaluarea proiectului.

invazie – cotropire, atac armat

Înlocuieºte cuvintele subliniatecu altele astfel încât enunþurile sãnu-ºi schimbe înþelesul.• Incendiul a cuprins clãdirea.• Aici se aflã Parlamentul României.• Cea mai mare încãpere este SalaUnirii.

Bucureºti

Deºi a avut mult de suferit de-a lungul timpului, invazii, incendii,inundaþii, cutremure, Bucureºtiul are ce sã arate vizitatorului, fie cãacesta locuieºte aici, fie cã vine din altã localitate sau din strãinãtate.Ar fi o pierdere sã treceþi prin Bucureºti fãrã sã vedeþi mãcar o parte dince vã propun în continuare.

Ateneul RRomân

Pentru a strânge banii necesari pentru construcþia clãdirii s-afolosit îndemnul: „Daþi uun lleu ppentru AAteneu”. În 1886 a începutconstrucþia dupã planurile unui arhitect francez ºi a fost dat în folo-sinþã la 14 februarie 1888. Este locul unde se dau concerte de mu-zicã simfonicã.

Muzeul SSatului

În primãvara anului 1936 se înfiinþeazã Muzeul Satului Românesc.Acum se numeºte Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, dupã numele

celui care l-a înfiinþat. Muzeul prezintã peste trei sute de case ºigospodãrii þãrãneºte din diferite zone ale þãrii.

Muzeul ocupã o suprafaþã de 15 hectare ºi este cel mai maremuzeu în aer liber din Europa.

Palatul PParlamentului (CCasa PPoporului)

Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii în anii '80. Are o înãlþime de 84 m (cuprinde 12 etaje), având o suprafaþã

de 330.000 de metri pãtraþi. Este a doua clãdire din lume dupãPentagon. Cea mai mare încãpere se numeºte Sala Unirii, cu oînãlþime de 16 m ºi o suprafaþã de 2200 metri pãtraþi, aici aflân-du-se cel mai mare candelabru din clãdire, cu o greutate de treitone ºi 7000 de becuri.

Aici se aflã acum Parlamentul României, de unde ºi cealaltãdenumire.

___________

• Ce locuri din Bucureºti sunt prezentate în text?• Spune cel puþin câte o informaþie despre fiecare dintre cele trei

locuri prezentate.


Bucureºti, capitala þãriiBucureºti, capitala þãrii 10partea 1

Pentru început…Spune câteva lucruri pe care le cunoºti despre oraºul Bucureºti.

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

10partea 11 Bucureºti, ccapitala þþãrii




CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• cuvinte cu înþeles asemãnãtor.

MATERIALE NNECESARE• albume;• vederi cu imagini din Bucureºti;• povestiri ºi legende despre oraºul Bucureºti;• dicþionare de sinonime;• aparat de fotografiat;• pagini web despre capitalã.



B) OORIENTARESe va purta o conversaþie despre Bucureºti. Sevor formula întrebãri deschise prin care sã fiesolicitate informaþiile pe care cursanþii le deþindin experienþa proprie.Sugeraþi-le ca atunci când rãspund sã îºiaminteascã de informaþiile pe care le au din ziare,reviste, emisiuni TV. Le puteþi arãta vederi dincapitalã în care sã recunoascã obiective turistice.Solicitaþi-le sã observe ºi imaginile din ghidulcursantului ºi sã citeascã denumirile clãdirilorreprezentate.Dupã citirea independentã integralã a textului,se va realiza citirea ghidatã prin care se vordiscuta urmãtoarele aspecte: scrierea cu iiii acuvintelor „incendii“, „inundaþii“, „invazii“,„clãdirii“ etc, scrierea cuvintelor ce conþingrupuri de litere, scrierea cu majusculã.Concomitent cu problemele de limbã abordatese vor desprinde elementele de conþinut

transmise de text: banii strânºi pentruconstruirea Ateneului, unicitatea MuzeuluiSatului, informaþii despre PalatulParlamentului.Ca sarcinã de dezvoltare puteþi propunecursanþilor sã afle informaþii suplimentare despreBucureºti de la adresele www.bucuresti.ro ºiwww.miculparis.ro.Cursanþii care au vizitat capitala pot prezentainformaþii despre aceasta.AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:• Scrierea unor substantive care se scriu cu iiii:

• transformaþi dupã model: invazie - invazii;armonie, vie, enciclopedie, memorie.

• scrieþi cuvintele din parantezã la formapotrivitã: foºnetul (pãdure), întinderea(grãdinã); înãlþimea (clãdire).

1. Uneºte cu sens asemãnãtor de pe cele douã coloane.

îngâmfat fiinþãfãpturã prietenmister fudulflacãrã fãclieamic secret

2. Din fiecare ºir de cuvinte, taie-l pe acela care nu are înþeles asemã-nãtor cu cele date.

• cuminte – astâmpãrat, domol, potolit, deºtept• vorbeºte – rosteºte, þipã, grãieºte, spune• ajutor – spijin, bani, protecþie, ocrotire • gãsit – aflat, dibuit, ascund, descoperit• gãtit – aranjat, dichisit, împodobit, mâncat

3. Transcrie enunþul de mai jos înlocuind cuvintele subliniate cu altelecu înþeles asemãnãtor.

Bucureºtenii au aflat cu surprindere cã spaþiul din jurul PalatuluiParlamentului se va putea utiliza pentru organizarea unor curse deautomobile.

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

4. Completeazã careul folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor date.

1. 1. grãunte2. 2. suie3. 3. ladã4. 4. þipãt5. 5. repede6. 6. ºcolar7. 7. viclean8. 8. corp9. 9. picant

În limba române sunt cuvintecare au formã diferitã, dar înþe-les asemãnãtor.Ele se folosesc pentru a nu repe-ta în mod supãrãtor un anumitcuvânt în comunicare.

Oraºul vãzut din avion

Informaþii utile

Distanþele de la Bucureºti la câte-va din celelalte oraºe ale þãrii sunt:547 km – Arad, 592 km – Baia Mare,168 km – Braºov,440 km – Cluj Napoca,226 km – Constanþa,134 km – Craiova,343 km – Drobeta Turnu Severin,244 km – Galaþi,64 km – Giurgiu,393 km – Iaºi, 592 km – Oradea,60 km – Ploieºti,175 km – Râmnicu Vâlcea,274 km – Sibiu,439 km – Suceava,337 km – Târgu Mureº,562 km – Timiºoara.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

BUCUREªTI


C) AACHIZIÞII Pornind de la exerciþiul de la rubrica DDeessccooppeerrãã!!cursanþii vor observa existenþa în limba românã acuvintelor cu sens asemãnãtor. Conºtientizarea rolului pe care le au sinonimeleîn exprimare se poate face ºi prin citirea unuitext în care un anumit cuvânt se repetã în modsupãrãtor. EExxeemmpplluu: Excursioniºtii au vizitat Muzeul Satului.Cel mai mult i-a impresionat pe excursioniºti(vizitatori) întinderea acestuia. Excursioniºtii(turiºtii) din Ardeal au cumpãrat vederi cuimaginile gospodãriilor din Oltenia ºi Moldova.Exerciþiile 1, 2 de la EExxeerrsseeaazzãã!! pot fi rezolvateindividual sau frontal. În rezolvarea exerciþiilor 3ºi 4 cursanþii pot utiliza dicþionare de sinonime.Informaþiile oferite la DDee pprriinn lluummee aadduunnaattee pot fifolosite în activitãþi matematice, prin introducerealor în probleme: Care dintre oraºele enumerateeste cel mai apropiat de Bucureºti?

metropolã – oraº mare

ªtiai cã...

Oraºul Bucureºti a fost amintitpentru prima oarã în documentela 20 septembrie 1459 pe timpuldomnitorului Vlad Þepeº care ºi-astabilit aici a doua capitalã dupãcea de la Târgoviºte?

Vlad Þepeº

Legenda llui BBucur

Orice om ºi orice loc are istoria lui. Oraºul Bucureºti are ºi el o poveste care s-a transmis din bãtrâni:

Legenda lui Bucur. Poveste spune cã demult trãia un pãdurar sãrac ce avea o fiicã pe

nume Dâmboviþa. Fata ºtia toate secretele pãdurii, toate potecile, toatecãrãrile, toate vieþuitoarele care trãiau ascunse în iarbã ºi în tufiºuri.

Într-o zi, un prinþ dintr-o împãrãþie îndepãrtatã s-a rãtãcit prinpãdure. Întâlnind-o pe Dâmboviþa, i-a cerut sã-l ajute sã-ºi regãseascãdrumul. Ea a fost bunã ºi i-a arãtat calea. Prinþul, vãzând frumuseþeaºi gingãºia ei, a cerut-o de nevastã. Fata i-a spus însã cã ea îi promi-sese mâna lui Bucur, un cioban sãrac din împrejurimi. Atunci, prinþuli-a oferit fetei un cuþitaº cu gândul cã fata îl va omorî pe Bucur.

Însã Dâmboviþa – care îl iubea pe Bucur – i-a povestit logodnicu-lui întâmplarea ºi în semn de credinþã faþã de el a înfipt cuþitul într-ostâncã. Din locul unde a lovit, a þâºnit un izvor de apã bunã, curatãºi clarã. Dâmboviþa a botezat acest izvor cu numele ei ºi, împreunãcu iubitul sãu, au format un sãtuc la marginea pãdurii pe malulizvorului.

Bucur a dat aºezãrii numele lui. ªi aºa, satucul, devenit astãzi me-tropolã, se numeºte Bucureºti, iar apa care-l strãbate, Dâmboviþa.

• Formaþi perechi. Pe rând, adresaþi-vã unul altuia întrebãri despre conþi-nutul legendei lui Bucur. Rãspundeþi la întrebãrile care vi s-au formulat.

• Identificã în text cuvintele care se scriu întotdeauna cu literã mare.• Subliniazã din text urmãtoarele cuvinte: sãrac, potecile, ascunse, calea,

nevastã, promisese, cioban, oferit. Scrie aceste cuvinte pe o coloanã.• Pentru coloana de cuvinte scrisã în caiet gãseºte cuvintele cu sens

asemãnãtor din ºirul urmãtor: oier, drumul, cãrãrile, soþie,nevoiaº, pitite, fãgãduise, dãruit.

• Reciteºte textul înlocuind cuvintele subliniate cu cele cu înþelesasemãnãtor gãsite.


Bucureºti, capitala þãriiBucureºti, capitala þãrii 10partea 2

Pentru început…Citeºte cât poþi de clar ºi de repede: • Cosaºul Saºa când coseºte cât ºase saºi sasul coseºte. ªi-n jos ºi-n sus la casa sa coseºte Saºa ºi-n ºosea.• Capra calcã piatra. Piatra crapã-n patru. Crãpar-ar capul caprei negre-n patru, cum a crãpat piatra-n patru.• Bucurã-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucur când Bucur s-a întors bucuros din Bucureºti.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vocabular

10partea 22 Bucureºti, ccapitala þþãrii


D) TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃExerciþiul propus la rubrica PPeennttrruu îînncceeppuutt......, are ca scop exersarea pronunþiei articulate acuvintelor, destinderea cursanþilor ºi totodatãintroducerea în discuþie a personajului Bucur.Pe textul suport se pot actualiza ºi dezvolta:• Scrierea cuvintelor care conþin îî ºi ââ;• Scrierea ºi pronunþarea cuvintelor care conþin

mmpp ºi mmbb;• Scrierea cu majusculã;• Formularea oral ºi în scris de întrebãri ºi

rãspunsuri pe marginea unui text citit;• Cuvinte cu sens asemãnãtor.Puteþi explica, fãrã teoretizãri, ce este o legendãºi le puteþi propune ca lecturi suplimentarelegende pe care le consideraþi potrivite vârstelorºi intereselor cursanþilor. Dacã existã legende aleunor locuri sau personalitãþi din istoria comuni-tãþii, povestiþi-le cursanþilor sau solicitaþi-i sãciteascã. Pe textul suport solicitaþi-le cursanþilor sã distingãelementele reale de cele imaginare din legendã.AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ddeessffããººuurraa:• Transcrieri selective (Transcrieþi enunþul care

explicã cine era Dâmboviþa).• Dictãri în perechi (Dicteazã colegului douã/trei

enunþuri din text care sã conþinã cuvintescrise cu îî ºi ââ).

• Povestire oralã a unui fragment (Formaþi grupede câte trei persoane. Povestiþi oral fiecarecâte o parte din legendã).

1. Transcrie propoziþiile înlocuind cuvântul care se repetã în modsupãrãtor, cu un altul cu înþeles asemãnãtor:

a) Era odatã un om care avea un bãiat. Bãiatul era tare leneº.Tatãl se tot gândea cum sã-l dezveþe pe bãiat de nãravul sãu.b) De bucurie cã am trecut examenul, am invitat la o petreceretoþi prietenii. Ei au fost bucuroºi de reuºita mea ºi au venit cubucurie la mine.

2. Dintre enunþurile date identificã-l pe acela în care:a) cuvântul „bunã” are înþeles asemãnãtor cu „gustoasã”;

• Ea este o prietenã bunã.• Am fãcut o treabã bunã.• Prãjitura este foarte bunã.

b) cuvântul „gãtit” sã însemne „împodobit”;• Am gãtit sarmale în foi de viþã.• Fata s-a gãtit pentru nuntã.• Campionul s-a gãtit de luptã.

c) cuvântul „carte” sã aibã înþeles de „manual”;• Cine are carte, are parte.• Ultima carte era un ºapte de treflã.• În carte erau multe exerciþii.

3. Scrie o listã cu cinci cuvinte pentru care cunoºti cuvinte cu înþelesasemãnãtor.Cere-i colegului sau colegei sã gãseascã pentru cuvintele scrise detine altele cu înþeles asemãnãtor.

De ce este important sã înlocuimun cuvânt cu altul cu înþeles ase-mãnãtor?

Realizaþi în grupuri de 5-7 cursan-þi un album despre localitatea încare locuiþi. Faceþi poze sau desenaþi: locuricare amintesc de trecutul aºezãrii,instituþii importante pentru viaþalocuitorilor, locuri frumoase carear putea fi vizitate de turiºti. Îndreptul fiecãrei imagini scrieþicâteva informaþii.Încercaþi sã aflaþi de la bãtrânipovestiri despre persoanele ºilocurile în care trãiþi. Scrieþi aces-te povestiri.Daþi albumului un titlu.Prezentaþi colegilor albumele.Faceþi aprecieri asupra lucrãrilor.

Exemplu:Mãnãstirea Sinaia, construitã deMihail Cantacuzino în anul 1695



Rezultatul tãu:

Observaþii

Aminteºte-þi!

☺

Practic


CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREA?Exerciþiul 1 din testul propus la rubrica ªªttiiii ssããlluuccrreezzii ccoorreecctt?? va fi rezolvat pe o fiºã ce va fianexatã în portofoliul cursantului.Exerciþiul 2 se poate rezolva direct pe ghid prinmarcarea variantei corecte de rãspuns.Exerciþiul 3 se poate lucra în perechi de cãtrecursanþii de nivel mediu. Pentru cei care au unvocabular redus, puteþi propune dumneavoastrãcuvinte pe care le consideraþi ca fãcând parte dinvocabularul activ al acestora. Puneþi la dispoziþiacursanþilor dicþionare de sinonime pe care sã lepoatã folosi în cazul în care au nevoie. Acordaþi-le sprijin.Activitatea de proiect este complexã ºi necesitãdocumentare. Anunþaþi tema acestuia ºi stabiliþietape ºi termene pentru realizarea lui. Fixaþiîmpreunã o listã cu locuri ºi persoane care vor fiprezentate în album. Distribuiþi sau mediaþidiscuþiile dintre cursanþi în vederea distribuirii desarcini în cadrul grupului:• cine ºi ce va face fotografii sau va ilustra

albumul;• cine ºi de la cine (sau de unde) va culege

informaþii;• cine ºi ce explicaþii va formula pentru

ilustraþii;• cine ºi cum va întocmi cuprinsul;• cine ºi ce va monitoriza la nivelul grupului.Termenul de finalizare a proiectului trebuie sã fiede aproximativ douã sãptãmâni. Evaluaþi fiecarecursant þinând seama de modul în care s-a impli-cat în realizarea sarcinii.

râs – (aici) animal sãlbatic asemã-nãtor cu pisica, lynx

Omul

Cu mult timp în urmã, vieþuitoarele au hotãrât sã-ºi aleagã unîmpãrat. Adunate în apele mãrii, au zis:

– Cine va ajunge primul în vârful cel mai înalt al munþilor, acelava fi stãpânul nostru!

La rãsãritul soarelui, vieþuitoarele au pornit spre muntele dindepãrtare. Multe vieþuitoare au rãmas însã în apele mãrii: scoici,meduze, cãluþi de mare, peºti mai mari sau mai mici. Altele aureuºit sã iasã pe uscat: raci, crabi, broaºte, ºerpi. Mai harnici,ºoarecii ºi ºopârlele au ajuns în câmpii. Cãprioarele, lupii, mistreþii,vulpile s-au oprit în zona dealurilor. Puternicii urºi ºi cerbii, dar ºirâºii cei iuþi au ajuns la poalele munþilor ºi acolo au rãmas.

Numai OMULL a reuºit sã ajungã în vârful munþilor, devenind stã-pânul lumii.

___________

• Formaþi grupe de câte trei cursanþi. Formulaþi în scris întrebãri princare sã vã verificaþi colegii dacã au înþeles textul citit. Faceþi apreci-eri asupra rãspunsurilor primite.

• Formaþi douã grupe. Una dintre ele sã susþinã pãrerea cã: Omul estecea mai puternicã fiinþã de pe Pãmânt, iar cealaltã cã: Omul nu este cea maiputernicã fiinþã de pe Pãmânt.Oferiþi exemple de situaþii care sã sprijine pãrerea voastrã.

• Formuleazã propoziþii în care cuvintele „râs” ºi „iuþi” sã aibã înþelesuridiferite.

• Transcrie prima propoziþie înlocuind cuvintele vieþuitoare ºi îm-pãrat cu altele cu înþeles asemãnãtor.

• Transformaþi, dupã model, cuvintele: oameni - oameniipeºti - crabi - urºi -melci - ºoareci - cerbi - raci - mistreþi - râºi -

• Formaþi perechi. Fiecare dintre voi sã citeascã urmãtoarele propo-ziþii alegând unul dintre cuvintele scrise înclinat. Ce observaþi?Omul este cel mai puternic/slab de pe Pãmânt.La rãsãritul/apusul soarelui au pornit spre munte.


OmulOmul 11partea 1

Pentru început…Spuneþi fiecare dintre voi pe rând, câte un lucru care îl deosebeºte pe om de animal.

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

11partea 11 Omul




CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• cuvinte cu înþeles opus.

MATERIALE NNECESARE• imagini legate de evoluþia omului;• dicþionare.



B) OORIENTAREÎn discuþia despre deosebirile dintre om ºi animal solicitaþi-le elevilor sã-ºi aminteascã ce au învãþatla educaþie civicã în legãturã cu noþiunea depersoanã ºi relaþiile dintre persoane. Accentuaþiideea cã omul este fiinþa care are capacitatea dea gândi ºi de a fi creativ.Acest moment are ca scop introducerea în temaabordatã de textul propus. Elevii vor citi textul de douã ori, pentru a înþelegeconþinutul acestuia. Activitatea de formulare deîntrebãri ºi rãspunsuri pe marginea textului cititpoate fi organizatã nu numai pe grupe de câtetrei (aºa cum se propune în ghidul cursantului),ci ºi în perechi sau frontal. Puteþi solicita citireatextului cu voce tare pe unitãþi logice de conþinutºi formularea cât mai multor întrebãri legate defragmentul citit. Notaþi întrebãrile care vizeazãinformaþiile esenþiale ºi solicitaþi cursanþilor sãrãspundã în scris la acestea.

Urmãtorul exerciþiu (cel în care cele douã grupuritrebuie sã susþinã pãreri diferite: Omul este cea maiputernicã fiinþã de pe Pãmânt, iar cealaltã cã: Omulnu este cea mai puternicã fiinþã de pe Pãmânt) areca scop exersarea comunicãrii orale ºi aplicarearegulilor de comunicare oralã eficientã. Monitorizaþidiscuþiile celor douã grupuri. Cereþi-le sã aducãargumente în susþinerea punctului de vedere ºinotaþi pe tablã cele mai puternice dintre acestea.Exerciþiile de determinare a omonimelor ºisinonimelor vor fi rezolvate independent, în scrisde cãtre fiecare cursant. De asemenea ºi celecare urmãresc scrierea corectã a cuvintelor cu iiii.Acest ultim exerciþiu poate fi completat cucerinþa suplimentarã de a formula propoziþii încare sã fie folosite cuvintele determinate.

C) AACHIZIÞIIExerciþiul propus la DDeessccooppeerrãã!! le permite cursan-þilor sã observe cã în limba românã existã cuvintecu sens opus, care schimbã înþelesul enunþului.

1. Folosindu-te de imaginile de mai jos formuleazã propoziþii în caresã foloseºti grupurile de cuvinte cu sens opus:

mare - micã aproape - departe bucurie - tristeþe

2. Descoperã cuvintele cu înþeles opus celor date dupã model:omenos – neomenoscinste – convingãtor –priceput – iertãtor –atent – milos –clar – liniºte –

3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte cu înþeles opus ce-lor subliniate.

• Buturuga micã rãstoarnã carul ................................ .• .......................... lunii pãtrundea în întunericul casei.• Veselia prietenilor a alungat ......................... omului.

4. Identificã în careul de mai jos perechile de cuvinte cu înþeles opus.Scrie cuvintele descoperite în tabelul de mai jos, în caiet.

Exemplu: gol

În limba românã existã cuvintecu înþeles opus. Înlocuirea unuicuvânt cu altul cu înþeles opusschimbã înþelesul enunþului.Unui cuvânt îi pot corespundemai multe cuvinte cu înþeles o-pus, în funcþie de înþelesul pe ca-re acesta îl are în enunþ.

ªtiai cã...

Prima descoperire a omului a fostfocul? Stãpânind focul oamenii auînvãþat sã se încãlzeascã, sã-ºi fa-cã luminã, sã-ºi frigã alimentele ºisã þinã fiarele la distanþã.


Re]ine!

Exerseazã!

De prin lumeadunate

G O L R U JR R A R N OA P T S U SS L A B N UC I R C E RI N G U S T


Solicitaþi fiecare cursant sã dea exemplu de câteo pereche de cuvinte cu sens opus. Pentru ceicare întâmpinã dificultãþi, spuneþi dumneavoastrãcuvântul pentru care sã gãseascã antonimul.Exerciþiile propuse pentru fixarea cunoºtinþelor larubrica EExxeerrsseeaazzãã au un grad redus de dificultate,de aceea acestea pot fi rezolvate independent(exerciþiul 1 oral sau scris, exerciþiile 2 ºi 3 înscris, chiar pe Ghidul cursantului, exerciþiul 4 încaiete).Perechile de cuvinte din careu sunt: ggooll––pplliinn,ssuuss––jjooss, ssllaabb––ggrraass, îînngguusstt––llaatt.AAllttee eexxeerrcciiþþiiii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii pprrooppuunnee:Folosind dicþionarul, aflaþi sensul cuvintelornecunoscute. Formaþi cuvinte cu înþeles opus,adãugând înaintea fiecãrui cuvânt silaba iinn. • corect; • cert;• disciplinat; • decent;• complet; • egal.

cosmonaut – persoanã care zboa-rã în Cosmos, dincolo de Terraperipeþii – întâmplãri imens – foarte mare

ªtiaþi cã...

Dupã o cãlãtorie în Univers as-tronauþii se întorc cu 3 centimetrimai înalþi ºi cu 10 kilograme maislabi?

Dincolo dde TTerra

Încã din cele mai vechi timpuri, de când s-a descoperit cã nusuntem singuri în Univers, omul a vrut sã ajungã pe alte planete.

Iuri Alekseievici Gagarin a fost primul cosmonaut rus ºi primul omcare a zburat in spaþiul din jurul Pãmântului. Atunci a vãzut pentruprima datã planeta albastrã în toatã splendoarea ei. „Cerul estefoarte întunecat, iar Pãmântul este albãstrui” au fost cuvintele luiGagarin referitoare la acel moment unic, notând ºi faptul cã toatecorpurile cereºti se vãd mult mai bine de acolo, din spaþiu. Zborul înjurul Terrei a fost lipsit de peripeþii ºi a durat o orã ºi 48 de minute.

Primii oameni care au pãºit pe Lunã au fost americanii, pe datade data de 20 iulie 1969. Evenimentul a fost filmat ºi a putut fiurmãrit de milioane de oameni din lumea întreagã. „Un pas mic pen-tru om, un salt imens pentru omenire” au fost primele cuvinte ros-tite de astronautul american.

În zilele noastre s-a nãscut un nou vis la fel de greu de atins:explorarea planetei Marte.

Sã fie oare doar un vis?

1. Formuleazã în scris propoziþii folosind cuvintele explicate la vocabular.2. Scrie trei lucruri pe care ai vrea sã le afli despre cãlãtoriile omului în

spaþiu.3. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: vechi, primul, greu.4. Transcrie fragmentul care prezintã prima cãlãtorie pe Lunã.


OmulOmul 11partea 2

Pentru început…Discutaþi în grup despre cum credeþi cã ar fi fost lumea dacã omul nu ar fi inventat obiectele ilustrate mai jos.

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!De prin lumeadunate

Vocabular

11partea 22 Omul


D) TTRANSFERULL ªªI EEVAALUAAREA FFORMATIVÃÃSarcina exerciþiului propus la rubrica PPeennttrruuîînncceeppuutt......, va fi rezolvatã pe grupe. Fiecãrui grupi se vor distribui câte douã imagini de obiectedespre a cãror utilitate vor discuta.Vã puteþi documenta pentru a le spune cursanþilormai multe lucruri despre inventarea acestorobiecte (de exemplu, le puteþi spune despreprimele ceasuri solare, ceasul cu nisip sau cuapã, clepsidra etc.)Puteþi extinde discuþia asupra altor mari invenþiiale omenirii. Dirijaþi conversaþia astfel încât sãintroduceþi ideea cuceririi spaþiului de cãtre om.Dupã citirea textului suport ºi lãmurireaproblemelor legate de vocabular formulaþiîntrebãri care sã conducã la înþelegereaconþinutului textului.DDee eexxeemmpplluu:• Cine a fost primul om care a zburat în spaþiu?• Cât a durat primul zbor?• Cum se vede Pãmântul din spaþiu?Pe textul suport, prin rezolvarea sarcinilor propusela FFoolloosseeººttee--þþii ccuunnooººttiinnþþeellee!! se vor actualiza:• Folosirea în enunþuri proprii a cuvintelor noi;• Aºezarea textului în paginã;• Cuvinte cu sens opus.Folosind informaþiile de la DDee pprriinn lluummee aadduunnaattee,puteþi prezenta cursanþilor situaþii problemã, încare aceºtia sã foloseascã ºi cunoºtinþele mate-matice. (Ce înãlþime ºi ce greutate va avea un omcu înãlþimea de 187 de centimetri ºi greutateade 78 de kilograme dupã o cãlãtorie în spaþiu?) AAllttee ssaarrcciinnii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ffoorrmmuullaa:• Motivaþi scrierea cu literã mare a cuvintelor.• Formulaþi câte o propoziþie cu: pãmânt ºi

Pãmânt.• Identificaþi în text cuvinte cu sens asemãnãtor

pentru: cosmonaut, Terra, minune.

1. Pentru fiecare cuvânt subliniat identificã în coloana alãturatã pe celcu sens opus.

• Salteaua cumpãratã este mai groasã decât cea veche.• În casã lumina era aprinsã.• Omul era acuzat pe drept.• De emoþie faþa îi era aprinsã.• Am mers spre casã pe drumul drept.• Copacul avea trunchiul drept.

2. Transcrie anunþul de mai jos înlocuind cuvintele scrise îngroºat cualtele cu înþeles opus.

La un preþ mic, ofer un câine blând,cu blanã moale ºi lungã.

Latrã prietenos la cunoscuþi.Mãnâncã puþin ºi doarme mult.

3. Pentru fiecare calitate scrie câte un defect. modestie cinste hãrnicie curaj dãrnicie sinceritate

Ce reguli de scriere corectã a cu-vintelor ai învãþat?Ce ºtii despre sensul cuvintelor?

Realizaþi la nivelul clasei pano-uri cu titlurile:• LEGAL - ILEGAL• POLITICOS - NEPOLITICOS• PERMIS - INTERZIS

Pe acest panou scrieþi infor-maþii despre tema aleasã. Vãputeþi referi la reguli de igienã, depãstrare a sãnãtãþii, legi pe care lecunoaºteþi, reguli de comportarecicilizaþã.

Puteþi completa panoul cuglume, caricaturi sau articole dinziare sau reviste care se potrivesctemei alese.

Expuneþi panourile la intrareala ºcoalã.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

strâmbocolitstinsãpalidãnedreptsubþire


CUMM SSE FFACE EEVAALUAAREA?Exerciþiile propuse în test pot fi rezolvate inde-pendent de cãtre fiecare cursant pe caiet sau peo foaie ce va fi parte a portofoliului. În aprecierearezultatelor þineþi seama ºi de aºezarea în paginã.Activitatea practicã poate fi precedatã de discuþiidespre ceea ce este legal sau ilegal, permis sauinterzis, politicos sau nepoliticos în situaþiiconcrete familiare cursanþilor (DDee eexxeemmpplluu: În autobuz: este iilleeggaall sã circulifãrã bilet, este lleeggaall sã ai abonament valabil, esteppoolliittiiccooss sã laºi o persoanã în vârstã sã urce înautobuz înaintea ta, este nneeppoolliittiiccooss sã nu cedezilocul unei persoane cu un copil în braþe etc).Cursanþii vor lucra pe grupe în funcþie de temaaleasã. Fiecare dintre ei va scrie pe planºãenunþul/enunþurile formulate, dupã ce dumnea-voastrã aþi verificat corectitudinea acestora dinpunctul de vedere al conþinutului ºi al scrierii.Faceþi aprecieri individuale asupra activitãþiifiecãrui cursant.


Acum ºtiuAcum ºtiu!partea

Pentru început…Reciteºte din primele pagini ale manualului care au fost aºteptãrile tale la începutul modulului. Care dintre acestea s-au împlinit? Care nu s-au împlinit? Care crezi cã a fost motivul?

Scrie în dreptul fiecãrui enunþ, dupã cum te apreciezi : foarte bine, bine, suficient de bine sau deloc.

1. Ce este un dialog ? Cum se marcheazã acesta în scris ?2. Ce reguli trebuie sã respecte vorbitorul ? Dar ascultãtorul ?3. Din ce este o compusã o carte ?4. Care este ordinea literelor în alfabet ?5. Ce semne de punctuaþie se pot folosi la sfârºitul enunþurilor? În ce situaþii ?6. Care sunt regulile de scriere a cuvintelor care conþin literele â ºi î ?7. Ce alte reguli de scriere aþi învãþat?

Verificã-þi cunoºtinþele!

Cite[te aici!

Desprind informaþiile importante dintr-un mesaj pe care îl ascult.Îmi dau seama dacã un mesaj ascultat este corect sau nu.Formulez de întrebãri atunci când nu înþeleg ceva.Povestesc lucrurile importante pe care le aud.Formulez propoziþii folosind cuvinte noi.ªtiu sã încep ºi sã închei dialoguri cu persoane diferite.Citesc uºor un text scurt pe care îl cunosc.Pot sã rãspund oral la întrebãri despre conþinutul unui text citit.Scriu corect cuvinte care conþin grupurile de litere (ce, ci ge, gi, che, chi ghe, ghi),grupurile mp, mb, literele î ºi â ºi litera x.

Scriu corect a enunþurilor ºi texte scurte.Folosesc semnele de punctuaþie (punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dia-log) în scrierea enunþurilor.


Înainte de examenÎnainte de examen1. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog despre orele de limba românã din acest modul. Precizaþi fiecare ce text

v-a plãcut cel mai mult ºi de ce, ce reguli de scriere aþi învãþat, ce informaþii aþi reþinut de la rubrica Stiaþi cã…Folosiþi în discuþii ce aþi învãþat în acest modul.Prezentaþi pe scurt ºi celorlalþi cursanþi informaþiile pe care le-aþi aflat de la partenerul/partenera de dialog.

„Neobositul pãrinte umbla din casã în casã, împreunã cu bãdiþa Vasile , dascãlul bisericii, ºi sfãtuia peoameni sã-ºi dea copiii la învãþãturã.

Cea dintâi ºcolãriþã a fost însãºi Smãrãndiþa popii, o zgâtie de copilã agerã la minte ºi aºa de silitoare,de întrecea mai pe toþi bãieþii ºi din carte, dar ºi din nebunii.

Însã pãrintele mai în toatã ziua da pe la ºcoalã ºi vedea ce se petrece... ªi ne pomenim într-una dinzile cã pãrintele vine la ºcoalã ºi ne aduce un scaun nou ºi lung. Dupã ce-a întrebat pe dascãl, care cumne purtãm, a stat puþin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului „Calul Bãlan” ºi l-a lãsat în ºcoalã. ...

În altã zi ne trezim cã iar vine pãrintele la ºcoalã, cu moº Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, darde ºcoalã nouã, un drãguþ de biciuºor de curele, împletit frumos, ºi pãrintele îi pune nume Sfântul Nicolai.ªi a pus pãrintele pe dascãl sã asculte pe fiecare tot ce-a învãþat peste sãptãmânã. ªi câte greºeli va facesã i le însemne cu cãrbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greºealã sã-i ardã ºcolarului câte unSfânt-Nicolai. Atunci copila pãrintelui, cum era sprinþarã a bufnit în râs. Pãcatul ei, sãrmana!

– Ia, poftim de încalecã pe Bãlan, jupâneasã! zise pãrinteleªi Smãrãndiþa a mâncat papara, ºi pe urmã ºedea cu mâinile la ochi ºi plângea ca o mireasã, de sãrea

cãmãºa de pe dânsa.”(fragment din Amintiri din copilãrie de Ion Creangã)

2. Formaþi perechi. Citiþi fiecare cu voce tare câte o parte marcatã din text.

3. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului.Smãrãndiþa era fata preotului.Bãdiþa Vasile a adus Calul Bãlan.Calul Bãlan era un scaun.Pãrintele adusese biciul ºi scaunul pentru pedepsirea copiilor care greºeau.Biciul era pentru calul dascãlului.Primul copil pedepsit a fost Smãrãndiþa.

4. Scrie din text cuvintele cu înþeles asemãnãtor pentru: pãrinte, mergea, ºcolãriþã, copilã, se petrece.

5. Rãspunde în scris la întrebare :De ce a fost pedepsitã Smãrãndiþa ?

Cite[te aici!

!Înainte dde eexamen


ACUMM ªTIU!!Pagina intitulatã AAccuumm ººttiiuu propune o autoevaluare acursanþilor în ceea ce priveºte nivelul atingerii obiec-tivelor propuse în programa de limba românã desti-natã acestui modul ºi în acelaºi timp oferã posibilita-tea recapitulãrii ºi sistematizãrii achiziþiilor acestora. Înainte de a autoaprecia nivelul atingerii competen-þelor amintite în tabelul din ghid, cursanþii vor fiîndrumaþi sã revadã rubrica Observaþii de la fiecarepaginã de portofoliu personal, pentru a-ºi acorda curealism calificativele foarte bine, bine, suficient saudeloc. Verificaþi felul în care au completat tabelul ºidiscutaþi individual despre nivelul real al atingeriiobiectivelor de cãtre fiecare.Întrebãrile formulate la Veerriiffiiccãã--þþii ccuunnooººttiinnþþeellee!!oferã posibilitatea realizãrii unei scheme derecapitulare. Activitatea pe care o veþi organizanu se va limita numai la formularea derãspunsuri la întrebãri. Creaþi sarcini de lucrupentru fiecare problemã abordatã. Aceastãrecapitulare se poate întinde pe durata a 2-3 ore,în funcþie de colectivul de cursanþi.

Pagina ÎÎnnaaiinnttee ddee eexxaammeenn este o probã de evaluaresumativã care vizeazã capacitatea de receptare amesajului oral (itemul 1), capacitatea de exprima-re oralã (itemul 1), precum ºi deprinderi integra-toare de citit-scris. Sarcinile propuse presupunactivitate în perechi, dar ºi individualã.TTiimmppuull ddee lluuccrruu ddeessttiinnaatt eessttee ddee 11--22 oorree..

PROBELE DDE VEERIFICARETestele propuse pot fi folosite nu numai ca probede evaluare, ci ºi ca suport pentru consolidarea,recapitularea ºi sistematizarea cunoºtinþelor ºideprinderilor vizate pe tot parcursul modulului.Sarcinile propuse vor fi rezolvate de cãtrecursanþi direct pe paginile ghidului.Acestea au ca scop pregãtirea cursanþilor pentruexamen. În funcþie de rezultatele obþinute defiecare cursant, organizaþi activitãþi de recuperarecu cei care au nevoie. Probele pe care le veþiconcepe pentru examen pot fi similare celorpropuse în acest ultim capitol.


Probã de verificare Probã de verificare 21. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. Dã textului un titlu potrivit.

.....................................................

Pe mãsurã ce omul a evoluat, a simþit dorinþa de a reda cât mai bine trãirile. În acest fel miºcãrile auînceput sã le imite pe acelea ale pãsãrilor, animalelor, sã fie tot mai expresive ºi sã fie însoþite desunete ºi ritmuri.

Dansul este cea mai strãveche artã a omenirii. Înainte de a comunica prin cuvinte, gestul, strigãtul,pasul, sãritura erau mijloace prin care oamenii îºi manifestau simþãmintele de bucurie, teamã, neliniºte.

Dansul l-a însoþit pe om în toate momentele importante ale vieþii: naºterea, cãsãtoria, culesul roade-lor, rãzboaie.

În zilele noastre pe întreaga suprafaþã a pãmântului se întâlnesc diferite dansuri, care sunt diferitãde la un popor la altul.

2. Transcrie al doilea fragment. Subliniazã cuvintele formate din trei silabe.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Transformã cuvintele dupã modelele date: rãzboi- rãzboaie viori - vioarã• genþi - • lãmâi -• bãieþi - • cãlcâi -• rod - • pietre -• ploi - • cozi -

4. Scrie câte un mesaj potrivit fiecãrei ilustraþii:

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Probã de verificare Probã de verificare 1partea

Amintiri ddin ccopilãriede Ion Creangã

Odatã, vara, pe la Moºi, mã furiºez la moº Vasile, fratele mai mare al tatei sã fur niºte cireºe, cãci numaila dânsul era un cireº vãratic, care se coce în Duminica Mare.

Intru mai întâi în casa omului ºi mã fac a cere pe Ion, sã ne ducem la scãldat.– Nu-i acasã, zice mãtuºa Mãrioara. S-a dus cu moºu-tãu Vasile la Codreni.– Apoi dar, mai rãmâi sãnãtoasã, mãtuºã Mãrioarã! Îmi pare rãu cã nu-i vãrul Ion acasã, cã tare-aº fi

avut plãcere sã ne scãldãm.Sãrut mâna mãtuºii, ca un bãiat de treabã ºi ies din casã cu chip cã mã duc la scãldat. Mã furiºez pe

unde pot, ºi, când acolo mã furiºez în cireºul femeii ºi încep a cãrãbãni la cireºe în sân, crude, coapte,cum se gãseau.

1. Rãspunde în scris la întrebãri:a) Când se petrece întâmplarea?_________________________________________________________________________________b) De ce s-a dus la copilul la unchiul sãu?_________________________________________________________________________________c) Ce i-a spus bãiatul mãtuºii?_________________________________________________________________________________

2. Identificã în text cuvintele care denumesc nume de persoane. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvintesã se afle în interiorul enunþurilor.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Completeazã potrivit spaþiile punctate.Titlul textului este ........................................................., iar autorul ................................................................. .Textul a fost scris cu .......... alineate. Linia de dialog s-a folosit de ........... ori, iar punctul de ........... ori.

4. Completeazã fragmentul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare.

ªi cum cãram eu la cireºe, iaca mãtuºa cu o jordie în mânãDar bine, ghiavole, aici þi-i scãldatul zise ea cu ochii holbaþi la mine Scoboarã-te jos, tâlharule,

cã te-oi învãþa euDar cum era sã cobor, cã jos era prãpãdenie

Cite[te aici!

Probe dde vverificare

PROBA DDE VEERIFICARE 11Prin sarcinile propuse în aceastã probã seurmãreºte verificarea stadiului de formare adeprinderilor de citire, de receptare ainformaþiilor esenþiale dintr-un text citit, defolosire a semnelor de punctuaþie studiate.Înainte de începerea lucrãrii, cursanþii vor aveasarcina sã citeascã textul suport cu voce tare,astfel încât dumneavoastrã sã puteþi evaluacapacitatea de citire/lecturã a fiecãrui cursant.Solicitaþi-le elevii ca dupã citirea textului sã cearãlãmuriri despre sensul cuvintelor necunoscutesau sã formuleze întrebãri suplimentare pentruînþelegerea conþinutului acestuia, astfel încât sãvã asiguraþi cã toþi cursanþii pot rãspundecerinþelor exerciþiilor ce vor urma.

TTiimmppuull ddee lluuccrruu rreeccoommaannddaatt: 4400 ddee mmiinnuuttee..

PROBA DDE VEERIFICARE 22Aceastã probã cuprinde 4 itemi ºi evalueazã compe-tenþe legate de receptarea mesajului dintr-un textcitit, respectarea ortografiei ºi punctuaþiei în scri-erea cuvintelor ºi a enunþurilor, redactarea unorenunþuri potrivite unor situaþii date. Dacã hotãrâþi ca aceastã probã sã constituie untest de evaluare, discutaþi cu elevii pe margineafiecãrui item ºi asiguraþi-vã cã toþi au înþelessarcinile de lucru. Este foarte important ca toþicursanþii sã ajungã sã rezolve aceste sarcini, cusau fãrã sprijinul dumneavoastrã. (Este posibil caîn textul suport sã existe cuvinte necunoscutecursanþilor. Dacã vi se cer explicaþii, oferiþi-le!)

TTiimmppuull eeffeeccttiivv ddee lluuccrruu rreeccoommaannddaatt: 4400 ddee mmiinnuuttee..

Verificaþi lucrãrilor în ora imediat urmãtoareaplicãrii testului. Discutaþi cu fiecare cursantdespre greºelile observate. Recomandaþi-leactivitãþi suplimentare în funcþie de acestea.

!



Horoscop

Caracterizare ggeneralãÎn acest sfârºit de sãptãmânã este recomandat ca toate persoanele sã se odihneascã. Evitaþi sã faceþi

cãlãtorii pe distanþe mari. Fiþi atenþi la sãnãtate.BerbecAveþi tendinþa de a vã apuca de mai multe treburi odatã. Evitaþi acest lucru pentru cã s-ar putea sã nu

duceþi nimic la bun sfârºit. Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie pe care o aºteptaþi de mult timp. TaurProgramul încãrcat din ultimul timp îºi va spune cuvântul. Este timpul sã vã odihniþi dacã nu doriþi sã

ajungeþi la medic. Veþi primi o veste bunã de la un vechi prieten pe care nu l-aþi vãzut de mult timp.GemeniNu vã lãsaþi tentaþi sã cheltuiþi mai mult decât vã permiteþi. Gândiþi-vã de douã ori înainte de a

cumpãra ceva. Este indicat sã rãmâneþi acasã, alãturi de familie. Le-ar face mare bucurie celor dragi.

1. Subliniazã varianta corectã de rãspuns.

a) Acest tip de text poate fi citit: b) În caracterizarea generalã a zodiilor se recomandã tuturor persoanelor:Într-o carte; sã se odihneascãÎntr-un ziar; sã cãlãtoreascãÎntr-un afiº. sã stea alãturi de familie

c) Este recomandat sã nu cheltuiascã bani persoanelor nãscute în zodia:BerbecTaurGemeni.

2. Scrie cuvinte cu sens asemãnãtor celor date.treburicãlãtorieºtirebucurie

3. Scrie denumirile zodiilor de mai jos în ordine alfabeticã: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioarã.____________________________________________________________________________________

Cite[te aici!

Probã de verificare Probã de verificare 4


Probã de verificareProbã de verificare 3partea

AstãziVremea va fi predominant frumoasã ºi se va încãlzi comparativ cu ultimele zile.Cerul va fi senin în majoritatea regiunilor þãrii. La munte se vor semnala precipi-taþii uºoare. Vântul va sufla slab, pânã la moderat. Temperaturile maxime vor ficuprinse între 9 ºi 17 grade, iar cele minime între 3 ºi 7 grade, mai coborâte îndepresiunile muntoase. În Dobrogea vor fi condiþii de brumã. Noaptea ºi dimi-neaþa, în zonele joase vor fi condiþii de ceaþã.

MâineVremea se va încãlzi. Cerul va fi senin ºi nu sunt aºteptate precipitaþii în nici oregiune a þãrii. Vântul se va intensifica. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în-tre 12 ºi 19 grade.

1. Consultã dicþionarul pentru a afla sensul cuvintelor necunoscute.

2. Completeazã spaþiile punctate cu informaþii desprinse din text.Astãzi vremea va fi ................................ ºi se va ................................ . Va ploua uºor la .................................. .Temperaturile maxime vor fi cuprinse între ................................ , iar cele minime între ................................ .Condiþii de ceaþã vor fi ................................ în zonele joase.

3. Scrie din text câte trei cuvinte formate din:• trei silabe; _________________________________________________________________________• patru silabe; _______________________________________________________________________• cinci silabe; ________________________________________________________________________

4. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: brumã, majoritatea ºi precipitaþii.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Scrie enunþuri despre vreme la sfârºitul cãrora sã foloseºti pe rând:a) punctul;__________________________________________________________________________________b) semnul întrebãrii;__________________________________________________________________________________c) semnul exclamãrii;__________________________________________________________________________________

Cite[te aici!

PROBA DDE VEERIFICARE 33Este conceputã pe baza unui text reprezentând unbuletin meteorologic. Itemii propuºi permitevaluarea competenþelor legate de receptareainformaþiilor esenþiale dintr-un text citit, sesizareacuvintelor necunoscute într-un context dat,formularea de enunþuri potrivite unor situaþii date.Prima sarcinã a probei presupune folosirea de cãtrecursanþi a dicþionarului cu scopul identificãriisensului cuvintelor necunoscute. În situaþia în care nu aveþi la dispoziþie un numãr suficient dedicþionare, puteþi întocmi o paginã de „dicþionar“în care sã cuprindeþi cuvintele care presupuneþi cãle sunt necunoscute cursanþilor ºi pe care sã lepuneþi la dispoziþia acestora. În aceastã paginãscrieþi alãturi de cuvintele necesare ºi altele, astfelîncât cursanþii sã fie puºi într-o situaþie similarãfolosirii dicþionarelor.Celelalte sarcini ale probei de verificare nu necesitãfolosirea unor materiale suplimentare.

TTiimmppuull ddee lluuccrruu rreeccoommaannddaatt: 6600 ddee mmiinnuuttee..

PROBA DDE VEERIFICARE 44Sarcinile testului au un grad scãzut de dificultate.Recomandaþi-le cursanþilor ca înainte derezolvarea sarcinilor sã citeascã cerinþele fiecãruiexerciþiu cu multã atenþie, întrucât va fi un testpe care îl vor rezolva independent, fãrã a li seacorda sprijin (creaþi o atmosferã similarã celeide examen, care însã nu trebuie sã fie stresantã).Acest test de evaluare poate fi completat de oprobã oralã în care fiecare cursant va aveasarcina de a prezenta în douã-trei minute câtevalucruri despre propria persoanã. Solicitaþi cainformaþiile pe care le oferã sã fie mai complexe(simulaþi eventual situaþia unui interviu învederea angajãrii).Când concepeþi testele pentru examenul de absol-vire a modulului, þineþi seama se standardele deperformanþã din programã.

TTiimmppuull ddee lluuccrruu ddeessttiinnaatt eexxaammiinnããrriiii nnuu ttrreebbuuiiee ssããddeeppããººeeaassccãã 9900 ddee mmiinnuuttee..

58

Probe dde vverificare!

a doua sansa primar limba romana cadru didactici 2

Documents