a doua sansa primar limba romana cadru didactic 3

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Mihaela Bucinschi

Nivelul III

Ghidul ccadrului ddidacticSecretele limbii române

LIMBAªI LITERATURAROMÂNÃ

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentrugrupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalãa programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“Carmen Costina, autoare „Limba englezã“Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“Iudit Sera, autoare „Limba engleza“dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum

ºi materiale educaþionale“

Coordonator editorial: Mihaela MarinDesign copertã: Dinu DumbrãvicianDesign ºi dtp: Remus GhiuzeliFoto copertã: © WYG International, 2005

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuridezavantajate“, componenta „A doua ºansã“Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiData publicãrii: Martie 2006Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Ghidul ccadrului ddidactic •• LLimba ººi lliteratura rromânã IIII 3

Cuvânt dde bbun vvenit .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 5

Introducere .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..7

Cum pprezentaþi ccursanþilor pprimele ppagini aale GGhidului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..10

Sugestii mmetodice ppentru rrealizarea uunitãþilor dde îînvãþare .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..11

CARTEA .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..12

1.Componentele uunei ccãrþi .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..12

2.La bbibliotecã .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..14

Lucreazã mmai mmult // PPaginã dde pportofoliu .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..17

SEMNIFICAÞIA UNNOR ZZILE .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..18

3.Ziua ppãcãlelilor .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..18

4.Ziua PPãmântului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..20


POLITEÞE .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..24

5.Creangã, ddascãlul nnostru .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..24

6.Salutul .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..26


TEXTE CCU TTÂLC .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..30

7.Vuulpea bbearcã .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..30

8.Racul, bbroasca ººi ººtiuca .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..32


OBICEIURRI .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..36

9.Anul NNou .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..36

10.Cãsãtoria .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..38


AMINTIRI .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..42

11.Copii eeram nnoi aamândoi .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..42

12.Amintiri ddin ccopilãrie .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..44


NATURRA .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..48

13.Delta DDunãrii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..48

14.Furtuna .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..50


DOMNITORI ÎÎNÞELEPÞI .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..54

15.Dreptatea llui ÞÞepeº .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..54

16.Ocaua llui CCuza .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..56


Capitolul 1

Capitolul 2

Capitolul 3

Capitolul 4

Capitolul 5

Capitolul 6

Capitolul 7

Capitolul 8

Cuprins

4 Programul „„A ddoua ººansã“ •• NNivel pprimar

SSttiimmaattãã îînnvvããþþããttooaarree,, SSttiimmaattee îînnvvããþþããttoorr,,

Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A douaºansã - Învãþãmânt primar“!

Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborateîn cadrul proiectului AAcccceess llaa eedduuccaaþþiiee ppeennttrruu ggrruuppuurrii ddeeffaavvoorriizzaattee care vorfi utilizate în cadrul componentei AA ddoouuaa ººaannssãã ppeennttrruu îînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarrde cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc saucoordoneazã clase de tip "a doua ºansã". În acelaºi timp, ele pot fi folositeºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive.

Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarãa programul AA ddoouuaa ººaannssãã ppeennttrruu îînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarr, program definit prin:

• modularitate ºi flexibilitate în organizare;• caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului;• respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare.

Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate înconformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolarexperimental 2005-2006.

În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist,secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip oorriieennttaarree,, aacchhiizziiþþiiee,, aapplliiccaarree ººiittrraannssffeerr. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazãcu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintremomente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate:

• eettaappaa ddee oorriieennttaarree poate cuprinde prezentarea scopurilor,semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºivalorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia,captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul deinteres vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþiiprovocatoare de cãtre cadrul didactic º.a.;

• eettaappaa ddee aacchhiizziiþþiiee cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºireanoilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtrecursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficientemetode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, darºi specificului subiectului predat;

• eettaappaa ddee aapplliiccaarree ººii ttrraannssffeerr se concretizeazã prin integrareaconceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse aleactivitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluareaºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.

Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþaredetaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeniutilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþiiesenþializate pentru consolidarea învãþãrii.

Cuvânt dde bbun vvenit

Programul „A doua ºansãpentru învãþãmântulprimar“ în anul ºcolar2005-2006 va fi aplicat pebaza O. MM. nnr. 55160 ddin6.10.2005 în conformitatecu urmãtoarele documente:• Metodologia privind

organizarea procesului deînvãþãmânt în cadrulProgramului "A douaºansã pentru învãþã-mântul primar";

• Planul cadru pentruprogramul „A doua ºansãpentru învãþãmântulprimar“;

• Programe ºcolare integrateprin care se realizeazãeducaþia de bazã;

• Materiale educaþionalepentru elevi ºi cadredidactice.


Fiecare dintre gghhiidduurriillee ppeennttrruu ccuurrssaannþþii pentru fiecare disciplinã sau nivelde studiu se completeazã cu gghhiidduull aaddrreessaatt ccaaddrruulluuii ddiiddaaccttiicc, astfel încâttranspunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºimai transparentã.

GGhhiidduurriillee ppeennttrruu ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee reprezintã cel mai complex instrumentprin care programele ºcolare prind viaþã. Ghidurile cadrelor didactice sunt ooglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei dinperspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil deabordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cãordonarea conþinuturilor relevante sugerate, ritmul ºi metodologia abordãriilor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãudidactic, particularitãþile grupului cu care lucreazã, resursele de învãþaredisponibile, contextul local în care se defãºoarã învãþarea.

Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºiindividualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificãdisciplinei respective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, seoferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºicorespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã.

Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice,dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative,atât prin forme clasice, dar ºi alternative, cu exemple de probe de evaluareconstruite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolarepentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu.

Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentruderularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fielucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei, fie adrese utilepentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.

Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºiindividualizate în funcþie de contextul local, de resursele materiale de caredispune ºcoala, de stilul de predare al cadrului didactic ºi departicularitãþile cursanþilor. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse ladiferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cuajutorul computerului, mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã încomunitate sau în diferite instituþii º.a. Cadrul didactic împreunã cu clasapot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilorpropuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare.

Dat fiind caracterul experimental al programului „„AA ddoouuaa ººaannssãã ppeennttrruuîînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarr““ în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturormaterialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anulºcolar 2006-2007, contribuþia dumneavoastrã, a tuturor celor care lucraþicu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Aºteptãmsugestiile de revizuire, comentariile, observaþiile sau aprecierile pe [email protected].

Vã mulþumim ºi vã dorim succes!Cristiana Boca


Prezentarea pprogrameiDacã în concepere programelor pentru modulele Iºi II obiectivul major urmãrit la disciplina Limbaºi literatura românã a fost alfabetizarea, însuºirelimbajului convenþional al citit-scrisului,începând cu modulul III, intitulat Secretelelimbii române, se urmãreºte dezvoltareaachiziþiilor lingvistice ºi folosirea acestora în modcorect ºi conºtient prin însuºirea unorfundamente teoretice.Programa propusã echilibreazã prin obiectiveleconþinuturile sale cele douã componente formaleale comunicãrii (exprimarea oralã ºi cea scrisã)din perspectiva pregãtirii cursanþilor pentrusituaþii reale de comunicare.Obiectivele cadru sunt identice cu cele aleprogramei destinate învãþãmântului de masã laciclul primar, însã obiectivele de referinþã au fostadaptate specificului grupului þintã: timpul redusde învãþare, vârsta cursanþilor ºi experienþa deviaþã a acestora.Conþinuturile învãþãrii au fost reduse, pãstrându-sedoar cele care asigurã o exprimare oralã ºi scrisãcorectã precum ºi acelea care reprezintãteoretizãri necesare atingerii obiectivelor propuseºi care oferã posibilitatea cursanþilor sã-ºicontinue studiile pe treptele superioare deînvãþãmânt. Conþinuturile esenþiale propuse sunt:• Comunicarea. Elemente de comunicare

nonverbalã;• Propoziþia - Intonarea propoziþiilor.;• Utilizarea cuvintelor noi în enunþuri proprii;• Povestirea oralã a unui fragment dintr-un text

citit sau a unui mesaj audiat;• Povestirea unor fapte, întâmplãri dupã un plan

de idei, ilustraþii sau întrebãri;• Dialogul - formule solicitare ºi permisiune.PPrroocceessuull ssccrriieerriiii• Prezentarea textului. Plasarea datei, a titlului,

a numelui autorului. Respectarea scrierii cualineat;

• Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãrireferitoare la conþinutul unui text citit;

• Scrierea funcþionalã (invitaþia, vederea);• Scrierea dupã imaginaþie. Texte pe teme

familiare (dupã plan de idei, ilustraþii sauîntrebãri).

OOrrttooggrraaffiiee• Scrierea cuvintelor care conþin îî ºi ââ (ºi în

cuvintele compuse);• Scrierea cuvintelor ce conþin grupuri vocalice

(fãrã terminologie);• Scrierea cuvintelor: îînnttrr--oo, îînnttrr--uunn, ddiinnttrr--oo,

ddiinnttrr--uunn, pprriinnttrr--oo, pprriinnttrr--uunn.PPuunnccttuuaaþþiiaa• Semnele de punctuaþie: punctul, semnul

întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dialog,douã puncte.

LLeexxiiccuull• Cuvinte cu sens asemãnãtor. Cuvinte cu sens

opus (actualizãri).NNooþþiiuunnii ddee ffoonneettiiccãã• Grupurile de sunete: eeaa, iiaa, ooaa, uuaa, iiee

(pronunþarea ºi scrierea corectã a cuvintelorcare conþin aceste grupuri de sunete);

• Despãrþirea în silabe a cuvintelor la capãt derând.

MMoorrffoollooggiiee:Cuvântul - parte de vorbire:• Substantivul - Substantivul comun ºi propriu.

Numãrul ºi genul substantivelor;• Adjectivul - Acordul adjectivului cu

substantivul;• Numeralul - recunoaºtere. Scrierea ºi

pronunþarea corectã a numeralelor.Programa trebuie adaptatã dupã particularitãþilegrupului þintã, dar ºi dupã cele individuale alecursanþilor, astfel încât sã fie asiguratã atingereastandardelor de evaluare propuse la sfârºitulmodulului.

Cum sse fface ppretestareaLa intrarea in modul cursanþii vor fi testaþi decãtre o comisie alcãtuitã din cadre didactice dela învãþãmântul primar care va stabili dacãaceºtia au un nivel de pregãtire corespunzãtorstandardelor de evaluare propuse la sfârºitulnivelului al II-lea:DDeezzvvoollttaarreeaa ccaappaacciittããþþiiii ddee rreecceeppttaarree aa mmeessaajjuulluuiioorraall:• Desprinderea informaþilor esenþiale dintr-un

mesaj audiat;• Sesizarea corectitudinii logice a unui enunþ

audiat.DDeezzvvoollttaarreeaa ccaappaacciittããþþiiii ddee eexxpprriimmaarree oorraallãã:• Respectarea intonaþiei ºi accentului în timpul

vorbirii;

Limba ººi lliteratura rromânã –– nnivelul IIII


• Formularea unor enunþuri corecte din punctde vedere lexical ºi gramatical;

• Susþinerea unui convorbiri utilizând formulelorde iniþiere, menþinere ºi încheiere a dialogului.

DDeezzvvoollttaarreeaa ccaappaacciittããþþiiii ddee rreecceeppttaarree aa mmeessaajjuulluuiissccrriiss:• Identificarea cuvintelor ºi expresiilor

necunoscute dintr-un text citit;• Citirea corectã ºi coerentã, în ritm propriu a

unor texte cunoscute de maximum 120 decuvinte;

• Formularea de rãspunsuri la întrebãri carevizeazã informaþii esenþiale dintr-un text citit.

DDeezzvvoollttaarreeaa ccaappaacciittããþþiiii ddee eexxpprriimmaarree ssccrriissãã:• Copierea unor fragmente de texte cu

respectarea regulilor de aºezare în paginã;• Scrierea dupã dictare a unor enunþuri, cu

respectarea regulilor de ortografie ºipunctuaþie studiate;

• Redactarea unor enunþuri cu respectarearegulilor de ortografie ºi punctuaþie învãþate.

Aceastã pretestare se poate realiza prin aplicareaunor probe orale (interviuri individuale de 7-10minute) în care se verificã acele competenþe carevizeazã receptarea mesajului oral ºi deprinderilede exprimare oralã. Interviurile trebuie sã sedesfãºoare într-o atmosferã destinsã ºi sã fieabordate subiecte familiare cursanþilor: oferireade date personale, detalii privind ocupaþia,preocupãri, pãreri în legãturã cu anumite fapte(ºtiri, evenimente locale cunoscute), prezentareaaºteptãrilor legate de frecventarea cursurilor.Membrii comisiei vor întocmi liste de verificare ºicontrol care vor fi pãstrate în ºcoalã. Lista poatecuprinde comportamente de tipul: coerenþa ºilogica exprimãrii, folosirea pronumelui personalde politeþe în exprimare, respectarea acorduluigramatical, pãstrarea atenþiei pe parcursuldialogului etc.Proba oralã va fi completatã de un test deevaluare scrisã conceput într-un mod asemãnãtorcelor oferite la sfârºitul ghidului cursantuluipentru nivelul al II-lea.Învãþãtorul care va prelua colectivul de cursanþinu trebuie sã renunþe la testul predictiv. Acestava completa informaþiile de ansamblu pe care leoferã pretestarea la intrarea în modul ºi va oferiînvãþãtorului posibilitatea de a descoperidisponibilitãþile fiecãrui cursant ºi abilitãþilefiecãrui cursant. Aceste teste trebuie sã conþinã,

de asemenea, probe orale ºi scrise. Cele orale potfi concepute ca o dezbatere în grup pe o temãfamiliarã, iar cele scrise asemãnãtoare celuicuprins în ghidul cursantului la pagina O privireînapoi (pagina 5).Testãrile se vor face sub observaþia cadruluididactic, care, în paralel cu colectarea unor datedespre fiecare cursant, va acorda sprijin, folosindformulãri ca: Te pot ajuta cu ceva?, Ar fi bine caaici sã…, Apreciez felul în care…, Îmi placecum…, Aº aprecia dacã… etc.Acest lucru va conferi confort cursanþilor, care nuse vor simþi „sub lupã“ ºi în acelaºi timp vapermite învãþãtorului sã fie vãzut de aceºtia caun partener, o persoana pe care se pot baza ºiacceptat, ulterior, ca ºi consilier.

Prezentarea GGhidului ccursantuluiGhidul cursantului este un material care princonþinutul oferã o selecþie permisivã aconþinuturilor ºi care oferã cadrului didacticprecum ºi cursantului, posibilitate de creaþie, deadaptare. Prin modul în care este conceput, prinactivitãþile propuse oferã un mod de învãþare carepresupune înþelegerea, explicarea ºi aplicareamecanismelor limbii române.Organizarea lecþiilor trebuie realizatã în bbllooccuurriiddee oorree, care pot varia între 2-4 ore, în funcþie decaracteristicile grupului de elevi ºi de felul încare orarul a fost nneeggoocciiaatt cu elevii. Fiecareiunitãþi de învãþare i se vor aloca 2-3 blocuri deore, în funcþie de complexitatea capacitãþilorvizate ºi de durata pe care o veþi stabili pentrufiecare bloc de ore.Ghidul cursantului este structurat pe optcapitole, care reprezintã de fapt unitãþi deînvãþare. Fiecare dintre aceste poartã un numepotrivit conþinutului tematic al textelor suport.Dacã acestea nu corespund intereselor ºi vârsteicursanþilor, cadrul didactic le poate înlocui,adapta, astfel încât acestea sã ofere posibilitateaatingerii obiectivelor de referinþã ºi parcurgereaconþinuturilor esenþiale. De asemenea, activitãþilede învãþare propuse pot fi înlocuite, omise orisuplimentate în funcþie de specificului grupuluiþintã ºi de personalitatea cadrului didactic.În cadrul fiecãrei unitãþi de învãþare, activitate depredare-învãþare este conceputã ca o permanentã


interacþiune dintre cadrul didactic ºi cursanþi,între acesta ºi grupa de cursanþi, dar ºi între el ºicursant ca individualitate.În prima etapã – de învãþare – a fiecãrei unitãþi deconþinut se urmãreºte activizarea deprinderilor dejadobândite de cursanþi ºi valorificarea experienþei deviaþã a acestora. Fiecare lecþie propusã debuteazã cusarcina citirii textului suport. Acest moment al actu-lui citirii urmãreºte, pe de o parte, exersarea acesteideprinderi, dar ºi formarea celor specifice muncii cucartea. Este indicat ca toþi cursanþii sã ºtie cã pe ba-za textului citit vor avea de rezolvat anumite sarcini.Sarcinile propuse la rubrica FFoolloosseeººttee--þþiiccuunnooººttiinnþþeellee pot fi rezolvate individual, pe grupesau frontal. Învãþãtorul va formula ºi alte sarciniprin care sã abordeze diferenþiat elevii în funcþiede nivelul capacitãþilor pe care le deþin.Învãþarea noilor conþinuturi se face prin descoperire,pornind de la particular la general, prin rezolvareaunor sarcini. Astfel informaþia (rubrica RReeþþiinnee!!) va fiasimilatã conºtient ºi va fi aplicatã pe fondulînþelegerii ºi nu al memorãrii mecanice. Acesteconþinuturi vor fi reluate în spiralã cu scopulexersãrii ºi integrãrii într-un sistem.Exerciþiile propuse în Ghid la rubrica EExxeerrsseeaazzãã!!,urmãresc fixarea ºi consolidarea unor mecanismenecesare în exprimarea oralã ºi scrisã, iarcursanþii trebuie conºtientizaþi cã acesteareprezintã un antrenament indispensabil oricãreiînvãþãri ºi în fixarea oricãrei deprinderi.Orice lecþie este urmatã de o evaluarea formativãale cãrei rezultate trebuie vã ghideze activitateaurmãtoare ºi care sã vã ofere informaþii pentrustabilirea unor trasee individualizate de învãþare.În finalul fiecãrei unitãþi de învãþare Ghidulcursantului conþine pagina cu titlul LLuuccrreeaazzãã mmaaiimmuulltt!!. Prin sarcinile propuse se urmãreºte fixareaºi aplicarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor vizate peparcursul unitãþii de învãþare parcurse, în contextenoi. Aceste sunt diferenþiate ca grad de dificultate,astfel încât oferã posibilitatea aprofundãrii,recuperãrii ºi dezvoltãrii achiziþiilor cursanþilor. PPaaggiinnaa ddee ppoorrttooffoolliiuu, este momentul uneievaluãri sumative de sfârºit de capitol din parteacadrului didactic, dar ºi posibilitateaautoevaluãrii ºi interevaluãrii (prin raportarea la ogrilã, la rezultatele colegilor, la un model derezolvare corectã sau în urma corectãrii lucrãriide cãtre cadrul didactic).

Fiecare paginã care poartã acest titlu se încheiecu o sarcinã suplimentarã, care poate fi rezolvatãindividual sau în grup. Aceasta, în cea mai mareparte, are un caracter practic ºi urmãreºteaplicarea ºi transferul achiziþiilor cursanþilor. În situaþia în care sarcinile presupun o activitatede proiect ce se va derula pe un interval maimare de timp, cadrul didactic trebuie sãstabileascã împreunã cu elevii care sunt etapelerealizãrii proiectului, sã fixeze termene pentruparcurgerea „paºilor“ în realizarea lui, precum ºicriteriile de evaluare. Orice proiect realizat,individual sau în grup, trebuie prezentat întregiiclase ºi supus discuþiilor.

Evaluarea ffinalã (EExaminarea)Cursanþii vor fi anunþaþi de la începutulmodulului perioada în care va avea loc sesiuneade examinare. Evaluarea finalã va fi realizatã decãtre învãþãtori ºi va consta în aplicarea de testeconcepute în funcþie de standardele deperformanþã prezentate în programã (vezi Testulde evaluare finalã din Ghidului cursantului).Alãturi de aceste teste va exista ºi portofoliulcare va prezenta evoluþia cursantului peparcursul modulului. În funcþie de progresul ºcolar al cursantului ºi de rezultatele testelor se va stabili dacã acesta aabsolvit modulul curent.

i Cum pprezentaþi eelevilor pprimele ppaginiale mmanualului


1. Citeºte în gând ºi apoi cu voce tare, fragmentul:

Eu, sãrmanul Robinson, în timpul unei furtuni îngrozitoare în largul mãrii, am fost adus de valuri petãrâmul acestei insule blestemate ºi pustii.

Am numit-o Insula Deznãdejdii, deoarece toþi tovarãºii mei s-au înecat, iar eu însumi nu am fostdeparte de moarte.

Am petrecut aceastã primã zi amãrându-mã din pricina tristei mele soarte. Nu aveam hranã, adã-post, îmbrãcãminte ºi arme. Mã vedeam sfâºiat de fiare, ucis de sãlbatici sau pierit de foame.

Când s-a lãsat noaptea, m-am urcat într-un copac de teama fiarelor ºi am adormit adânc, cu toate cã aplouat noaptea întreagã.

(Daniel Defoe - Robinson CCrusoe)

2. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri:

a) Cum a ajuns Robinson pe insulã?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b) Cum a numit el insula? De ce?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Uneºte din cele douã coloane, cuvintele cu înþeles asemãnãtor:

îngrozitoare sãlbãticiunehranã cumplitãcopac mâncareteamã fricãfiare arbore

4. Desparte în silabe cuvintele:adãpost _______________________________sfâºiat ________________________________înecat ________________________________

5. Formuleazã în scris, folosind cuvântul noapte, câte o propoziþie la sfârºitul cãreia sã se foloseascã pe rândpunctul, semnul întrebãrii ºi apoi semnul exclamãrii.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ III 5

O privire înapoiO privire înapoi

4 Programul „A doua ºansã” - Nivel primar

Stimate ccursant,Stimatã ccursantã,

Felicitãri pentru promovarea nivelului al II-leade studiu ºi înscrierea în cel de-al III - lea, inti-tulat Secretele llimbii rromâne.

Poþi afla deja singur, din cãrþi, ziare ºi reviste,informaþiile care te intereseazã. Ai suficiente cu-noºtinþe pentru a urmãri filmele titrate de la tele-vizor ºi pentru a rãsfoi presa. Poþi comunica înscris, prin enunþuri, propriile idei.

Pe parcursul nivelului al III-lea îþi vei îmbogãþicunoºtinþele pe care le ai deja. Exprimarea ta vadeveni mai clarã ºi mai expresivã, astfel cã ceidin jur te vor asculta povestind cu plãcere ºiinteres. Vei putea sã-þi exprimi pãrerea într-oformã clarã. Vei învãþa reguli de scriere corectãºi vei afla câteva noþiuni de gramaticã pe care levei aplica în situaþia în care vei comunica prinscris. Vei învãþa sã scrii invitaþii, felicitãri.

Cu fiecare paginã vei descoperi utilitateascrisului ºi a cititului. Sperãm cã textele propuseîþi vor trezi interesul pentru lecturã.

Cum vvei rreuºi?

FFiiii ccoonnsseeccvveenntt!! FFiiii ccoonnsseeccvveennttãã!!Strãduieºte-te ca de fiecare datã sã înþelegi

informaþiile care þi se transmit. Exerseazã celeînvãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti însituaþii diferite ceea ce ai învãþat.

CCeerree sspprriijjiinn!!Ca ºi tine, colegii vor sã înveþe. Cere-le ajutorul

când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la rândul tãuajutor. Considerã învãþãtorul un partener dispus sãte corecteze ºi sã-þi ofere lãmuririle necesare.

AApplliiccãã ccee aaii îînnvvããþþaatt!!Fiecare lucru reuºit este o dovadã cã efortul

tãu nu a fost zadarnic. Dacã nu ai reuºit însã, continuã!

În ccât ttimp?Cele opt capitole ale Ghidului vor fi parcurse

pe durata a 17 sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã,disciplinei Limba ººi lliteratura rromânã îi sunt rezervate 5 ore.

Ghidul cuprinde texte informative ºi texte lite-rare pe baza cãrora îþi vei exersa deprinderile decitire ºi scriere. Ele sunt grupate pe 8 capitole,fiecare având câte un titlu potrivit.

Pornind de la acestea, prin rezolvarea sarcini-lor propuse, cu sprijinul învãþãtorului ºi în cola-borare cu ceilalþi colegi ºi colege, îþi vei însuºireguli de scriere ºi comunicare oralã.

Pentru a ºti care este structura unui capitol,alege din cuprins titlul unuia dintre ele. Iden-tificã rubricile care apar pe parcursul celor ºasepagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul di-dactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare.

Fiecare capitol se încheie cu o Paginã deportofoliu. Aceasta va fi completatã direct peghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezul-tatele activitãþii tale.

Succes!

Cuvânt înainteCuvânt înainte

Ce cuprindeGhidul cursantului

Ce cuprindeGhidul cursantului

• Spuneþi cursanþilor care este numelemodulului ºi precizaþi-le care este durataacestuia.

• Prezentaþi-le la ce le va folosi parcurgereamodulului.

• Solicitaþi-i sã citeascã rubrica Cum vei reuºi?ºi exprimaþi-vã convingerea cã toþi vor reuºi sãparcurgã modulul.

• Prezentaþi-le materialele de care vor aveanevoie în fiecare zi ( caiet dictando, pix saustilou, ghidul elevului).

• Spuneþi-le cã veþi folosi ºi alte materiale, darcã acestea vor fi alese împreunã la timpulpotrivit. ( ziare, reviste, cãrþi, ilustraþii etc)

• Prezentaþi-le titlurile capitolelor concomitentcu rãsfoirea manualului. Le puteþi cerecursanþilor sã citeascã titlurile capitolelo

• Solicitaþi-le cursanþilor sã deschidã manualul laun anumit capitol întâmplare.

• Dirijaþi-i pentru a observa cã fiecare capitol areaceeaºi structurã.

• Prezentaþi-le pe etape în care felul învaþã folosindceea ce ºtiu, descoperã, exerseazã pentru ca apoisã fie evaluaþi (Atrageþi-le atenþia asupra rubricilorfolosite pe parcursul paginilor: CCiitteeººttee aaiiccii !!,FFoolloosseeººttee--þþii ccuunnooººttiinnþþeellee !!, AAmmiinntteeººttee--þþii etc.)

• Se va atrage atenþia cursanþilor cã ultima paginãa fiecãrei unitãþi de învãþare este parte dinportofoliul sãu (arãtaþi-le ce este un portofoliu) sicã acesta este important în evaluarea rezultatelorobþinute de ei.

• Stabiliþi împreunã orarul ºi organizarea unei zileîn care vor avea aceastã disciplinã


Sugestii mmetodice ppentru rrealizareaunitãþilor dde îînvãþare*

________________________

* Puteþi personaliza acest Ghid prin adãugarea altor sugestii deactivitãþi în spaþiile libere, destinate observaþiilor dumneavoastrã.

O carte este compusã din: - coperte pe care sunt scrise

titlul cãrþii, numele autorului,numele ºi locul editurii, anulapariþiei

- file cu texte sau ilustraþii; o filãare douã pagini;

- cotor care þine filele ºi pe carepoate fi scris titlul cãrþii ºi numele autorului.

a) Ca mãrime, planetele sunt mai mici decât Soarele. Cele patruplanete din apropierea Soarelui: Mercur, Venus, Pamânt ºi Marte senumesc planete terestriale, ele par sã conþinã fier ºi roci.

b) La circ, în târgul MoºilorPe gheaþa unui rãcitor,Un pinguin din Labrador.– Cum se numea? – Apolodor.

c) Pentru a confecþiona un acvariu aveþi nevoie de cinci geamurigroase de 6 mm: un fund, douã laterale mici, douã laterale mari.Geamurile se lipesc cu silicon cauciuc ºi se rotunjesc pe margini cupiatrã de polizor. Dupã 24-36 de ore, dupã ce s-au uscat lipiturile,se umple acvariul cu apã pentru a verifica dacã este bine încheiat.

1. Uneºte textul cu imaginea coperþii cãrþii din care ar putea face parteacesta.

2. Citeºte de pe coperþile ilustrate informaþiile pe care acestea le oferã.3. Spune ce componentã a cãrþii indicã fiecare numãr.

4. Motiveazã scrierea cu literã mare a cuvintelor din primul fragment.


CarteaCartea1Lecþia 1 – Componentele unei cãrþi

Aminteºte-þi!

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!

1

3

2

1Lecþia 11 Componentele uunei ccãrþi

CARTEA


Prezentarea uunitãþii

CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Componentele unei cãrþi (actualizare);• Semnele de punctuaþie: punctul, semnul

întrebãrii, semnul exclamãrii (actualizare);• Formule de iniþiere, menþinere ºi încheiere a

dialogului (actualizare);• Cartea. Cuprinsul unei cãrþi; • Formule de permisiune ºi solicitare.

Componentele uunei ccãrþiLecþia poate începe cu prezentarea unormateriale tipãrite: ziare, reviste, cãrþi. Cursanþiitrebuie sã le numeascã ºi sã le specificetitlurile. Le mai puteþi cereþi sã le compareprecizând asemãnãri ºi deosebiri între acestea(asemãnãri privind scrierea cu litere de tipar,numerotarea paginilor; deosebiri legate dedimensiuni, numãr de pagini, ilustraþii etc.)

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi în gând, apoi cu voce tare, cele treifragmente de texte. (Solicitaþi cât mai mulþi elevi sãciteascã.) Dirijaþi activitatea astfel încât toþicursanþii sã înþeleagã mesajul transmis de fiecarefragment de text. Se vor explica cuvintelenecunoscute, se vor formulare întrebãri ºirãspunsuri, se vor efectua exerciþii de citireselectivã. Solicitaþi-le apoi sã observe coperþileilustrate ºi sã citeascã ce scrie pe fiecare. Se vorrezolva apoi cerinþele propuse la rubrica urmãtoare.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiile propuse urmãresc actualizareacunoºtinþelor legate de componentele unei cãrþi:coperte, file, pagini, cotor. Dirijaþi o discuþie dincare sã reiasã legãtura dintre informaþiile oferite decoperta unei cãrþi ºi conþinutul acesteia, locul ºiutilitatea numerotãrii paginilor, rolul cotorului uneicãrþi ºi al informaþiile scrise pe acesta. Cursanþiivor citi informaþiile oferite de rubrica AAmmiinntteeººttee--þþii!!. Frontal se vor rezolva exerciþiile 1, 2 ºi 3.Rezolvarea exerciþiul 4 oferã posibilitateareamintirii regulilor de scriere a cuvintelor cumajusculã.

AAllttee ssaarrcciinnii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii pprrooppuunnee:• formularea în scris a unor propoziþii care sã

conþinã substantive proprii date;• completarea unor ºiruri de substantive proprii

care denumesc acelaºi fel de obiecte: titluride cãrþi, nume de strãzi, nume de þãri, deoraºe etc.

• scrierea dupã dictare a unor texte scurte (4-5enunþuri) care sã cuprindã substantive proprii,a unor enunþuri interogative sau exclamative.Evitaþi folosirea liniei de dialog.

Folosind imaginea paginii din chenarul de mai jos, precizeazã:– ce cuprinde aceastã paginã;– câte tiltluri sunt amintite;– ce crezi cã reprezintã numerele alãturate titlurilor.

1. Folosind pagina de cuprins ºi ilustraþia copertei, completeazãenunþurile: Autorul cãrþii este …………… .Carte cuprinde ………… texte.La pagina ……….. se aflã textul cu titlul Dãnilã Prepeleac.Textul ……………… care începe la pagina 17 are ……. pagini.

2. Ordoneazã titlurile textelor scrise de Ion Luca Caragiale dupã cumar apãrea în cuprinsul unei cãrþi:

Tatãl nostru.....................................22Peste 50 de ani................................37Vizitã.................................................11Domnu’ Goe...................................17Lanþul slãbiciunilor...........................5O cronicã de Crãciun.....................25Cum se naºte o revistã...................30

Ia (din biblioteca personalã sau a ºcolii) o carte care sã aibã ºi paginãde cuprins.

Prezintã în clasã aceastã carte, precizând:• titlul cãrþii;• numele autorului sau al autorilor;• numãrul de pagini;• trei titluri din cuprins ºi paginile la care se gãsesc acestea.

Într-o carte, pagina pe care suntscrise titlurile ºi numãrul pagini-lor corespunzãtoare acestora, senumeºte cuprins. Acesta ne ajutãsã aflãm ce conþine cartea ºi sãgãsim mai uºor textul sau infor-maþiile care ne intereseazã.Cuprinsul se poate afla la înce-putul sau la sfârºitul cãrþii.

Orice titlu se scrie cu literã mare.Dupã titlu nu se pune punct!


Cartea

Observã!

Exerseazã!

Verificã-þi cunoºtinþele!

Cuprins

Capra cu trei iezi………………..…......………………4Punguþa cu doi bani……..…….……………………7Dãnilã Prepeleac………….....………………………11Amintiri din copilãrie………......……………………17Poveste…………………………………………..32Poveste porcului……….......…………………………38Soacra cu trei nurori………..……………………..42Ivan Turbincã…………….......………..………………46

Re]ine!


OBSERVÃÃ!Prin rezolvarea frontalã a sarcinilor propuse,cursanþii vor descoperi ce este cuprinsul uneicãrþi ºi care este utilitatea acestuia. Prezentaþi cursanþilor mai multe cãrþi care aucuprinsul fie la începutul, fie la sfârºitul cãrþii.Atrageþi-le atenþia cursanþilor cã numerelepaginilor din cuprins sunt ordonate crescãtor ºicã în scrierea titlurilor s-a folosit majuscula. Se vor citi informaþiile de la RReeþþiinnee!!, ca sintezã ainformaþiilor desprinse de cursanþi. Pentru averifica dacã toþi cursanþii au înþeles informaþiile,adresaþi-le întrebãri de genul: Ce este cuprinsul?;Unde se poate afla acesta într-o carte?; Careeste utilitatea acestuia?

EXERSEAZÃ!La exerciþiul 1, folosindu-se de imaginilecuprinsului ºi copertei cursanþii vor completaindependent, pe Ghidul cursantului spaþiilepunctate. Elevii se vor autocorecta folosindu-sede verificarea frontalã a modului de rezolvare aexerciþiului.Exerciþiul 2 poate fi rezolvat atât individual, câtºi pe perechi. Sarcina propusã oferã posibilitateaaplicãrii cunoºtinþelor dobândite la matematicã(ordonarea numerelor naturale). CCaa cceerriinnþþee ssuupplliimmeennttaarree ppuutteeþþii ssoolliicciittaa:• sã numeascã textul de cea mai mare sau cea

mai micã întindere folosindu-se de cuprinsulcãrþii (prin calculul diferenþei numerelor depagini din cuprins);

• sã determine numãrul de pagini al unuicapitol;

• sã citeascã titlul care corespunde numãruluide paginã dat de dumneavoastrã;

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!În timpul prezentãrii informaþiilor solicitate desarcina exerciþiului urmãriþi felul în care seexprimã cursanþii. (Corectaþi greºelile deexprimare sau pronunþia incorectã). Stimulaþicursanþii prin aprecieri verbale.Dirijaþi o discuþie care sã facã introducerea întemã. Formulaþi întrebãri de tipul:• De unde se pot cumpãra cãrþi?• Dar împrumuta?• Care este cea mai apropiatã bibliotecã?• Cum este într-o bibliotecã?• Cum vã imaginaþi cã este într-o bibliotecã?Dacã existã bibliotecã în ºcoalã sau în apropiere,faceþi o vizitã. Cu aceastã ocazie îi puneþi pecursanþi sã exerseze formulele de salut ºi deprezentare, sã-ºi exerseze deprinderea de aselecta cãrþi pe baza informaþiilor de pe copertãºi din cuprins. Motivaþi cursanþii sã se înscrie la bibliotecã,antrenându-i într-o discuþie despre hobby-urile pecare le au. Consultaþi împreunã rafturilebibliotecii ºi recomandaþi-le cãrþi care arcorespunde intereselor fiecãruia. Aceastãactivitate este utilã ºi rezolvãrii sarcinii propusela PPaaggiinnaa ddee ppoorrttooffoolliiuu (pagina11).

Convorbirea dintre douã saumai multe persoane se numeºtedialog. Intervenþia fiecãrei per-soane în dialog se marcheazã înscris prin linia de dialog.

La sfârºitul enunþurilor careexprimã întrebãri se foloseºtesemnul întrebãrii.

Semnul exclamãrii se folo-seºte la sfârºitul enunþurilor careexprimã: salut, mirare, rugãminte,îndemn.

La bbibliotecã

– Bunã ziua!– Bunã ziua! Cu ce vã pot ajuta?– Aº dori sã împrumut o carte despre creºterea pãsãrilor de curte.Doresc sã-mi deschid o afacere ºi vreau sã mã informez despre creº-terea acestora.– Sunteþi înscris la biblioteca noastrã? Dacã nu, vã rog sã comple-taþi o fiºã de înscriere. Precizaþi numele dumneavoastrã, adresa ºiocupaþia. – Sigur, imediat. Îmi permiteþi sã împrumut pixul dumneavoastrã? – Poftiþi! Pânã completaþi, eu am sã vã caut cãrþile care s-ar puteasã vã fie de folos. O veþi alege pe cea mai potrivitã.– Vã mulþumesc!

1. Unde are loc dialogul? 2. Cine sunt persoanele care participã la dialog? Cum s-a marcat în

scris intervenþia fiecãreia?3. Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor.

Motiveazã folosirea acestora.4. Formaþi perechi ºi citiþi pe roluri dialogul.5. Care dintre cãrþile de mai jos crezi cã ar fi de folos persoanei care a

solicitat cartea? Motiveazã alegerea.

6. Formaþi perechi. Continuaþi dialogul în care bibliotecara sau bibli-otecarul sã precizeze titlurile cãrþilor recomandate, perioada câtpoate fi reþinutã cartea, iar cealaltã persoanã sã spunã ce carteîmprumutã ºi sã mulþumeascã pentru ajutor.

7. Completeazã formularul de mai jos cu datele tale personale.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Numele ºi prenumeleData naºterii Ziua..........luna..........................anul........

Adresa Localitatea....................strada.............nr......telefon........................

OcupaþiaTitlul cãrþii pe carevrei s-o împrumuþi

Lecþia 2 – La bibliotecã

1Lecþia 22 La bbibliotecã


La bbibliotecã

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi textul în gând, apoi cu voce tare.Pentru a verifica dacã au fost receptateinformaþiile prezentate în text, adresaþi întrebãriºi solicitaþi-le sã rãspundã. La rândul lor, cursanþiipot adresa colegilor întrebãri legate de text. Pentru exersarea actului citirii faceþi exerciþii decitire în lanþ ºi de citire selectivã.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Sarcinile propuse urmãresc:• actualizarea cunoºtinþelor din modulul anterior

legate de folosirea semnelor de punctuaþie;• exersarea deprinderilor de a purta un dialog;• fixarea cunoºtinþelor despre componentele

cãrþii.Exerciþiile1 ºi 2, 5 vor fi rezolvate frontal,exerciþiile 3 ºi 7 individual, iar 4 ºi 6 în perechi.Pentru exerciþiul 6 solicitaþi tuturor cursanþilor sãprezinte dialogul creat. Urmãriþi în ce mãsurãaceºtia folosesc formule de menþinere ºiîncheiere a dialogului. Exerciþiul 7 va fi rezolvatdirect pe Ghidul cursantului.PPeennttrruu rreeccuuppeerraarree pprrooppuunneeþþii ssaarrcciinnii ssuupplliimmeennttaarree ccaa:• Formularea de enunþuri în care sã foloseascã

semnele de punctuaþie învãþate;• Exerciþii de ordonare a replicilor unui dialog;• Exerciþii de completarea a unor dialoguri

lacunare (pentru utilizarea formulelor deîncheiere, menþinere ºi încheiere a dialogului).

CARTEA

1. Ce a solicitat persoana de la bibliotecar sau bibliotecarã?2. Citeºte din textul La bibliotecã enunþul prin care persoana cere

cartea. Prin ce alte cuvinte ar fi putut cere acest lucru?3. Imagineazã-þi cã eºti la bibliotecã ºi doreºti sã împrumuþi o carte.

Formuleazã un enunþ corespunzãtor acestei situaþii.

1. Completaþi corespunzãtor formulãrile:• Vã rog, unde aº putea sã gãsesc ................................................... ?• Fiþi amabilã, puteþi sã-mi arãtaþi ................................................... ?• Aº vrea sã ºtiu unde ....................................................................... ?• Fiþi bun, unde se poate .................................................................. ?• Vã rog, am nevoie de ..................................................................... ?• Daþi-mi voie sã vã ajut sã .............................................................. ?

2. Completeazã dialogul de mai jos cu semne de punctuaþie corespun-zãtoare.__Sãrut-mâna__ Sunt Andrei Dumitru__ Fiþi amabilã, domnulIancu este acasã____Îmi pare rãu, momentan este plecat____Îmi puteþi spune când se întoarce acasã____Desigur__ Cred cã va veni peste o orã____Doriþi sã-i transmit ceva____Vã rog sã-i spuneþi cã excursia de mâine s-a amânat din cauzatimpului nefavorabil____Îi voi spune____Mulþumesc__ Sãrut-mâna____Bunã ziua__

3. Foloseºte formulele prezentate la rubrica Reþine! Pentru urmã-toarele situaþii:• ceri vânzãtoarei / vânzãtorului sã probezi o pereche de pantofi;• soliciþi informaþii despre o excursie în care doreºti sã pleci;• ceri pemisiunea sã intervii într-o discuþie; • ceri permisiunea sã iei loc în compartimentul unui tren.

1. Formuleazã câte o solicitare folosind diferite formule, potrivite pentru:a) un prieten sau prietenã; b) o persoanã necunoscutã; c) direc-torul/ directoarea ºcolii.

2. Completeazã în scris dialogul cu încã douã intervenþii. Foloseºtesemnele de punctuaþie învãþate.– Fiþi amabil, ºtiþi cum pot ajunge la primãria localitãþii?– ..............................................................................................– ..............................................................................................

Atunci când cerem permisiuneasau solicitãm ceva unei persoanefolosim expresii ca:Vã rog... Te rog...Îmi permiteþi... Îmi permiteþi...Daþi-mi voie... Dã-mi voie...Fiþi amabil... Fii amabil...Fiþi bun... Fii bun...


Cartea

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!


OBSERVÃÃ!Prin rezolvarea frontalã a sarcinilor propuse seurmãreºte identificarea formulelor de solicitare ºipermisiune folosite în textul suport.Folosindu-se de sintagmele de la rubrica RReeþþiinnee!!cursanþii pot exersa utilizarea formulelor depermisiune ºi solicitare prin completarea acestoraconform unor situaþii similare celor din viaþacotidianã, situaþii pe care le puteþi sugeradumneavoastrã. (DDee eexxeemmpplluu: Imaginaþi-vã cã sunteþi într-unautobuz. Completaþi corespunzãtor expresiiledate: Vã rog ……., Daþi-mi voie…. etc.)

EXERSEAZÃ!Exerciþiul 1 va fi rezolvat oral. Fiecare cursant vacompleta cel puþin câte un enunþ din cele date.Ca sarcinã suplimentarã, puteþi solicita scriereaîn caiete a propriului enunþul formulat oral,pentru a exersa în acelaºi timp ºi deprinderile descriere. Întrucât majoritatea enunþurilorpresupune folosirea semnului exclamãrii,precizaþi-le cursanþilor situaþiile în care acesta sefoloseºte.Exerciþiul 2 va fi rezolvat frontal sau individual,în funcþie de particularitãþile grupului decursanþi. Aceºtia vor citi fiecare enunþ al textuluicu intonaþie potrivitã ºi apoi vor completa textulcu semnele de punctuaþie corespunzãtoare.Exerciþiul 3 va fi rezolvat oral. Pentru fiecaresituaþie datã, solicitaþi mai mulþi cursanþi sãformuleze enunþuri. Antrenaþi-i în activitãþi deauto ºi intercorectare a greºelilor de pronunþie,logicã, intonaþie, acord gramatical.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Cele douã sarcini vor fi rezolvate mai întâi oral,în activitate frontalã, ºi apoi individual, în scris.Oferiþi sprijin celor care au nevoie. Sugeraþi-le caîn alcãtuirea enunþurilor sã se raporteze lasituaþii reale, din experienþa personalã.În aprecierea rezultatelor urmãriþi felul în carecursanþii au utilizat formulele de solicitare ºipermisiune, precum ºi modul de redactare:scrierea ortograficã a cuvintelor, folosireacorespunzãtoare a semnelor de punctuaþie,aºezarea în paginã a textului.

Cele mai vechi cãrþi pot fisocotite tãbliþele din argilã arsãdin sulurile de papirus? Tãbliþeleerau în general dreptunghiulare,de dimensiuni diferite, pânã la 37cm lungime. Când a apãrut nece-sitatea scrierii ºi pe a doua tãbliþã,a apãrut ºi cartea. Cartea anti-chitãþii era scrisã pe piele uscatãde animale sau papirus ºi aveaformã de rulou sau de sul; se nu-mea „volumen”. În Evul Mediu,s-au mai folosit rulourile depergament ºi hârtie, dar mai sub-þiri ºi legate mai multe la un loc,rezultând codex-ul, strãmoºulcãrþii de azi.

Codexul era mai uºor demânuit ºi se putea scrie peambele feþe ale papirusului,pergamentului sau hârtiei. Formade codice a cãrþii a fãcut necesarãapariþia paginaþiei ºi a titlului.

1. Rezolvã careul de mai jos:

Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvântul descoperit, ast-fel încât sã foloseºti pe rând punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii.

2. Marcheazã cu X titlul scris corect. Spune de ce titlurile celelalte nusunt corecte.

Arta conversaþiei.arta conversaþieiArta conversaþiei

3. Care este coperta cãrþii cãreia îi corespunde cuprinsul alãturat?Motiveazã rãspunsul.

4. Realizeazã o paginã de cuprins a manualului de limba românã.Scrie titlurile tuturor textelor ºi paginile unde se aflã acestea în carte.

5. Folosind manualul noteazã paginile la care întâlneºti titlul Paginãde portofoliu.


ªtiaþi cã…Lucreazã mai mult!

1. Înveliºul unei cãrþi.2. Persoanã care scrie

cãrþi.3. Paginã cu titluri ºi

numãrul paginilor lacare se gãsesc acestea.

4. Numele unei cãrþi.5. Foi.

1.2.

3.4.

5.

1Lucreazã mmai mmult!


Exerciþiile urmãresc aplicarea în contexte noi ainformaþiilor despre componentele unei cãrþi,despre scrierea corectã a titlurilor, despreutilizarea semnelor de punctuaþie studiate. La exerciþiul 1, careul va fi completat individualde cãtre cursanþi. Cuvântul descoperit peverticalã trebuie sã fie CORECT. Cu acest cuvântfiecare cursant va alcãtui în scris propoziþiienunþiative, exclamative ºi interogative. Verificaþilucrãrile tuturor, pentru a vã asigura cã toþifolosesc corect semnele de punctuaþie.Exerciþiul 2 oferã posibilitatea actualizãriicunoºtinþelor legate de scrierea corectã atitlurilor. Discutaþi ºi despre aºezarea în paginã atitlului în raport cu textul.Exerciþiile 4 ºi 5 pot fi rezolvate individual sau înperechi ºi urmãresc exersarea deprinderii lucruluicu cartea.Puteþi propune ºi alte activitãþi care sã vizezeexersarea deprinderii de exprimare oralã, cum ar fi:• Jocuri de rol, în care cursanþii sã exerseze

folosirea formulelor de salut, prezentare,permisiune, solicitare, a celor de iniþiere,menþinere ºi încheiere a dialogului (La maga-zin, La restaurant, La doctor, La angajare). Camateriale suport sunt recomandate: oferte deproduse comerciale, meniuri, programe delucru, oferte de serviciu etc.

• Dezbaterea unor fragmente din Codul bunelormaniere.

Rubrica ªªttiiaaþþii ccãã…… oferã informaþii despre istoriaapariþiei cãrþii. Pe acest text cursanþii vor exersadeprinderea de citire la prima vedere. Întrucâtvocabularul folosit ar putea fi mai puþin accesibilcursanþilor, ar fi indicat sã le prezentaþi acestoraimagini reprezentând papirusuri, tãbliþe,codexuri.

CARTEA

1. Rãspunde la întrebãri:• La ce foloseºte cuprinsul unei cãrþi?• Unde se poate afla acesta într-o carte?

2. Dintre titlurile de mai jos marcheazã-le numai pe acelea care ar putea face parte din cartea care are copertaalãturatã.• Cum sã-þi construieºti un stup................... 6• Pãsãri.............................................................. 28• Peºtii............................................................... 45• Povestea vorbii.............................................. 19• Lumea animalelor......................................... 8• Mamifere........................................................ 16• Cozonac cu nuci............................................ 84• Reptile............................................................. 36

3. Marcheazã numai enunþurile care conþin formule de permisiune ºi prezentare:

– Fii bun ºi spune-mi când se întoarce sora ta!– Mã numesc Ioana Dincã.– Vã rog sã-mi arãtaþi geamantanul negru de pe al doilea raft.– Mã bucur foarte mult sã te revãd!– Eºti drãguþ sã mã serveºti cu un pahar cu apã?– Fiþi amabil, locul acesta este liber?– Îmi pare bine de cunoºtinþã!

4. Formuleazã în scris câte un enunþ prin care:• Oferi o informaþie despre o carte cumpãratã;• Ceri o informaþie despre un produs pe care vrei sã-l cumperi;• Soliciþi un bilet de tren;• Ceri permisiunea de a rãsfoi ziarul unui vecin de compartiment într-o cãlãtorie cu trenul.


Cartea

Paginã de portofoliu

Mergi la biblioteca ºcolii sau a localitãþii. Cere permisiunea de a studia trei cãrþi care au cuprins.Noteazã pe o fiºã:• Titlul cãrþii;• Editura ºi anul apariþiei;• Numãrul de pagini;• Cinci titluri din cuprins ºi paginile la care se aflã acestea.Împrumutã apoi o carte care te intereseazã.

Pagina dde pportofoliu


PPaaggiinnaa ddee ppoorrttooffoolliiuu conþine sarcini care vor firezolvate individual, în scris de fiecare cursant.Aceastã paginã cuprinde un test de evaluare ºi oprobã practicã.

OBIECTIVEELE URRMÃRITE:• Sã specifice utilitatea ºi locul în care se aflã

cuprinsul într-o carte;• Sã recunoascã textele care fac parte dintr-o

carte, folosindu-se de imaginea copertei;• Sã identifice formulele de solicitare ºi

permisiune în enunþuri date;• Sã formuleze enunþuri corespunzãtoare unor

situaþii date.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE• Itemul I - Un rãspuns corect la una din cele

douã întrebãri;• Itemul II - Recunoaºterea a trei din cele cinci

titluri amintite.

• Itemul III - Identificarea a douã din patrusituaþii corecte;

• Itemul IV - Formularea a douã din patruenunþuri corecte corespunzãtoare situaþiilordate.

În funcþie de rezultatele obþinute de cursanþi,formaþi grupe dupã tipul greºelilor tipice ºiorganizaþi ore de consultaþii pentru recuperarea ºiameliorarea.

Proba practicã (în caseta gri) propusã urmãreºtetransferul informa- þiilor dobândite de cursanþi,exersarea deprinderilor de comunicare oralã însituaþii reale ºi formarea unei atitudini pozitive faþãde studiul individual.Ea poate fi realizatã în timpul vizitei pe care aþiorganizat-o la bibliotecã cu întregul colectiv decursanþi. Observaþi ºi notaþi felul în care fiecareîºi îndeplineºte sarcina.În cazul în care vizita la bibliotecã s-a realizat caactivitate extraºcolarã independentã, cereþi-lecursanþilor sã vã ofere pe lângã fiºa completatã ºialte informaþii cum ar fi: felul în care erauilustrate coperþile cãrþilor studiate, ce cãrþi le-aufost recomandate, felul în care au completat fiºade înscriere, termenul în care trebuie sãreturneze cartea împrumutatã etc. Faceþi aprecieri pozitive la adresa cursanþilor careºi-au îndeplinit sarcina de lucru, în special acelor care pot reda informaþii dintr-o carte cititãîn particular. Cei care motive diferite nu ºi-auîndeplinit sarcina vor fi studia în clasã cãrþi pecare le puneþi la dispoziþie dumneavoastrã sauceilalþi colegi.

Textul este alcãtuit din enun-þuri care se leagã prin înþeles.

Orice text are un titlu potrivitconþinutului. Dupã titlu nu se punepunct.

Un rând scris mai retras faþãde celelalte se numeºte alineat.

Alineatele marcheazã în scrisînceperea unei noi idei.

Ziua ppãcãlelilor

Ziua de 1 aprilie este prilej de bucurie pentru oamenii tineri lasuflet. Numitã si Ziua Pãcãlelilor, este ziua în care poþi face glumeºi îþi poþi pãcãli cunoscuþii fãrã ca cineva sã se supere.

Prima zi a sãptãmânii se zice cã este stãpânitã de Lunã. Ziua deluni poartã noroc pentru începerea unor activitãþi care nu se potîncheia într-o singurã zi: ridicarea unei case, þesutul, brodatul. Lunease interzice negoþul, datul pe datorie, împrumutul ºi mersul la peþit.

Despre omul nãscut lunea se credea cã deºi nu este prea frumos,este sãnãtos ºi norocos.

Demult, Anul Nou se sãrbãtoarea în acelaºi mod ca în zilelenoastre, dar pe data de 1 aprilie. În 1562 papa Gregorian a intro-dus un nou calendar bisericesc, ºi Anul Nou a devenit 1 ianuarie.

Deºi se luase aceasta hotãrâre, o parte din populaþie nu aflaseîncã sau pur ºi simplu o ignora ºi sãrbãtorea în continuare trecereaîn anul nou pe data de 1 aprilie. Aceºti oameni erau numiþi "Nebuniidin Aprilie" ºi erau þinta glumelor ºi a pãcãlelilor.

Pânã în ziua de azi, 1 aprilie a rãmas o sãrbãtoare a bunei dis-poziþii ºi a umorului. Glumele trebuie fãcute cu umor ºi nu vor fiprimejdioase în nici un fel.

1. Subliniazã enunþurile care nu au legãturã cu titlul textului.2. Reciteºte textul Ziua pãcãlelilor eliminând enunþurile subliniate.3. Transcrie enunþurile subliniate în ordinea în care au apãrut în text.4. Dintre titlurile de mai jos, alege-l pe cel potrivit textului obþinut.

Pe Lunã;Lunea, ziua Lunii;Luna aprilie.

5. Rãspunde la întrebãri:a) Ce reprezintã astãzi ziua de 1 aprilie?b) Ce a însemnat ea înainte de anul 1562?c) Cum a devenit ziua de 1 aprilie Ziua pãcãlelilor?d) Ce fel de glume se fac în aceastã zi?

6. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din textul despre ziua deluni.


Semnificaþia unor zileSemnificaþia unor zile2Lecþia 3 – Ziua pãcãlelilor

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

2Lecþia 33 Ziua ppãcãlelilor

SEMNIFICAÞIA UNNOR ZZILE



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Textul. Organizarea textului în paginã;• Silaba (actualizare);• Scrierea cuvintelor care conþin grupurile ooaa,

uuaa, uuãã, iiaa, iiee, eeaa în aceeaºi silabã;• Despãrþirea cuvintelor în silabe la capãtul

rândului.

Ziua ppãcãlelilorLa începutul lecþiei propuneþi urmãtoareaactivitate: dumneavoastrã veþi spune un enunþ.Pe rând, fiecare cursant va alcãtui un altul caresã aibã legãtura cu cel sau cele spuse anterior,astfel încât sã se obþinã un text. Interveniþi însituaþia în care observaþi cã enunþurile formulatese îndepãrteazã de la subiectul abordat.Pentru a face legãtura cu textul suport puteþiaborda ca temã o sãrbãtoare importantã din an(Crãciunul, Paºtele etc.).

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi textul suport „Ziua pãcãlelilor“ ºivor identifica cuvintele necunoscute. Explicaþi acestecuvinte. Solicitaþi cursanþii sã formuleze propoziþii.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Primele sarcini urmãresc eliminarea din textulcitit a enunþurilor care nu au legãturã cu titlultextului ºi în acelaºi timp obþinerea unui nou text(paragrafele 2, 4 ºi 6-parþial). Solicitaþi apoicursanþii sã citeascã rubrica AAmmiinntteeººttee--þþii!!.Discutaþi despre aºezarea textului în paginã:poziþia titlului, scrierea cu alineat. Cursanþii vor transcrie apoi textul care se obþinedin enunþurile eliminate din cel cu titlul Ziuapãcãlelilor. Acest nou text se referã la semnifica-þia zilei de luni. Elevii vor avea sarcina de a alegetitlul potrivit. Solicitaþi-i sã motiveze alegereatitlului.Rezolvarea exerciþiului 5, formularea derãspunsuri la întrebãri se poate rezolva atât oral,cât ºi scris. Este recomandat ca pentru exersareadeprinderilor de scriere, la întrebãrile de lapunctele a) ºi b) rãspunsurile sã fie date în scris.

AAllttee ssaarrcciinnii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii ffoorrmmuullaa: • Formaþi perechi. Formulaþi-vã unul altuia

întrebãri pe marginea textului Lunea, ziuaLunii.

• Formulaþi propoziþii în care sã folosiþicuvintele: luna ºi Luna.

• Citiþi enunþurile din care aflãm ce se spunedespre oamenii nãscuþi lunea.

1. Desparte în silabe cuvintele: ziua, luase, oamenii, poartã, sãrbã-toare, nouã, rouã. Subliniazã grupurile de sunete oa, ua ºi uã.

2. Formuleazã în scris enunþuri în care sã folosiþi aceste cuvinte.

1. Desparte în silabe cuvintele din ºirul: coloanã, canapeaua, soare,nouã, plouã, poartã, podeaua. Încercuieºte silabele care conþingrupurile de litere amintite.

2. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând varianta corectã.• Grâul se macinã la moarã/muarã.• Steaua/Steaoa cea mai mare este Soarele.• Cureaoa/Cureaua este din piele.• Toamna/Tuamna se numãrã bobocii.

3. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã.• El (îndoi) braþele.• Prietena mea este (ambiþios).• Mã (dor) urechea.

4. Completeazã cu oa sau ua:• ascunzãt__re • l__serã• sud__rea • __lã• lalea__ • viorea__

1. Transcrie din fragmentul de mai jos numai enunþurile care pot faceparte dintr-un text cu titlul: Ziua de miercuri

Miercuri, ziua a treia a sãptãmânii, a fost dedicatã planeteiMercur. Aceasta era consideratã o zi mai puþin importantã decâtduminica ºi vinerea, dar mai însemnatã decât lunea, marþea, joia ºisâmbãta. Zilele Babelor încep cu prima zi din martie.

Ziua de miercuri apare în credinþele poporului român ca o sfântãcare are grijã de animale ºi de oameni. Dacã ninge în aceste zile, sezice ca Baba îºi scuturã cojoacele.

În ziua Sfintei Miercuri nu se fãceau nunþi, nu se mergea înpeþit, erau interzise petrecerile ºi distracþiile. Personajul Dochia acãpãtat în popor variate semnificaþii.

2. Transformã cuvintele, dupã model: dorm- doarmeport, rod, scot, coc .

Formuleazã în scris propoziþii cu douã dintre cuvintele obþinute.

În limba existã cuvinte careconþin în aceeaºi silabã grupurilede sunete oa, ua ºi uã. Grupurilede sunete pot fi confundate învorbire ºi scriere, de aceea fiþi atenþi la pronunþarea ºi scrierea lor.


Semnificaþia unor zile

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!


OBSERVÃÃ!Cele douã exerciþii propuse vor fi rezolvateindividual de cãtre cursanþi. Verificaþi dacã toþiau deprinderea de a despãrþi corect în silabecuvintele. Insistaþi pe pronunþia corectã acuvintelor date. Cursanþii vor citi informaþiile dela rubrica RReeþþiinnee!! Pentru exemplificare le puteþioferi liste de cuvinte care sã conþinã grupurilevocalice menþionate. Cursanþilor le va revenisarcina de a stabili locul acestor grupuri desunete în structura cuvintelor.Ca activitate suplimentarã puteþi propunecursanþilor ca, împãrþiþi fiind pe trei grupe, timpde cinci minute sã scrie cât mai multe cuvintecare sã conþinã grupurile ooaa, uuaa, respectiv uuãã.

EXERSEAZÃ!Sarcinile propuse urmãresc exersarea pronunþãriiºi scrierii corecte a cuvintelor care conþingrupurile vocalice: ooaa, uuaa, uuãã. Acestea pot firezolvate independent de cãtre cursanþi, întrucâtau un grad scãzut de dificultate. În situaþia încare unii cursanþi greºesc la scrierea cuvintelorce conþin diftongii ooaa, uuaa, uuãã, propuneþi-leexerciþii corective: copierea formei corecte acuvintelor, despãrþirea lor în silabe, schimbareatopicii unor propoziþii care conþin aceste cuvinteetc. Pentru dezvoltare pueþi propune cursanþilorsarcini suplimentare.DDee eexxeemmpplluu:• în perechi (sau grupuri mici), sã creeze careuri

în care fiecare cuvânt sã conþinã grupurilevocalice studiate;

• independent, sã identifice pe fragmente detexte din ziare sau reviste cuvinte cu grupurivocalice învãþate;

• sã scrie dupã dictare texte scurte 5-7enunþuri. (Textele dictate pot conþine ºisemnele de punctuaþie studiate.)

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Cele douã exerciþii pot fi date ca temã pentruacasã. Temele vor fi corectate frontal. Verificaþiîn ce mãsurã cursanþii au deprinderi deorganizarea corectã a textului în paginã ºi deexprimare scrisã corectã.

protest – manifestare energicã împotriva unei acþiuni considerate nedreaptã, incorectã.

Sunetul sau grupul de sunete carese pronunþã printr-o singurã des-chidere a gurii se numeºte silabã.

Ziua PPãmântului

În anul 1970 a avut loc un eveniment numit „Ziua Pãmântului”.Cel care l-a înfiinþat a fost un senator american care a propus

organizarea unui protest împotriva poluãrii mediului înconjurãtor.Pe 22 aprilie în acel an 20 de milioane de americani au ieºit pestrãzi, în parcuri pentru a cere un mediu înconjurator mai curat ºimai sãnãtos.

Ziua Pamântului este acum sãrbãtoritã pe plan internaþional.Aceasta exprimã dorinþa comunã a oamenilor de a trãi într-o lumesãnãtoasã, curatã ºi primitoare pentru generaþiile urmãtoare.

Suntem invitaþi, sã facem si sa fim o parte din istoria ZileiPãmântului. Exista o multime de lucruri pe care le putem realizaexact acolo unde locuim pentru a face schimbãri care sã contezepentru mediul înconjurãtor. ªi multe dintre acestea, veþi vedea, voraduce schimbãri ºi în portofelele noastre.

1. Rãspunde la întrebãri.• Ce se sãrbãtoreºte pe data de 22 aprilie?• Ce exprimã aceastã zi?• De ce este nevoie sã protejãm mediul înconjurãtor?

2. Marcheazã cu X activitãþile care protejeazã mediul, dar ºi economiilefiecãruia.

Oprim radioul ºi televizorul atunci când nu le folosim;Când mergem la cumpãrãturi luãm de acasã pungi;Bem numai apã îmbuteliatã, chiar dacã acasã avem apã potabilã;Strângem separat deºeurile de plastic ºi de hârtie;Folosim îngrãºãminte chimice pentru ca legumele sã fie mai mari;Mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu, la piaþã sau în altelocuri apropiate de casã.

3. Formaþi grupe de 3-5 elevi. Discutaþi despre urmãrile pe care le auurmãtoarele fapte ale oamenilor:– tãierea pãdurilor;– vânatul ºi pescuitul în perioade în care animalele se înmulþesc;– aruncarea gunoaielor în locuri nepermise;Scrieþi apoi pe o coalã sfaturi pentru protejarea mediului înconjurãtor.Realizaþi un afiº cu sfaturi pentru protejarea mediului.

4. Subliniazã în text cinci cuvinte formate din patru silabe. Desparteîn scris cuvintele identificate.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 4 – Ziua pãmântului

2Lecþia 44 Ziua PPãmântului


Ziua PPãmântuluiPornind de la experienþele personale ºi de lacunoºtinþele pe care cursanþii le au de ladisciplina Cunoaºterea mediului, dirijaþi o discuþiepe baza enunþului: Pãmântul este casa noastrã!.Discutaþi despre factorii care fac posibilã viaþa pePãmânt ºi despre influenþele factorilor de mediuasupra vieþii oamenilor. Recomandãm utilizareaunor materiale auxiliare: planºe cu sistemul solar,imagini cu Pãmântul vãzut din Cosmos, fotografiiale unor activitãþi ecologice etc. Realizaþi înacest mod legãtura cu conþinutul textului suport.

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi în gând textul, apoi cu vocetare. Realizaþi exerciþii de vocabular care sãpresupunã înlocuirea unor cuvinte ºi expresii cualtele cu înþeles asemãnãtor sau formularea depropoziþii cu expresii ºi cuvinte date (a luatnaºtere, a înfiinþat, sã conteze). Propuneþiexerciþii de citire selectivã care sã ajute cursanþiila formularea rãspunsurilor la întrebãrile pemarginea textului.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Este indicat ca formularea rãspunsurilor laîntrebãri sã se realizeze în scris, independent decãtre fiecare cursant. Verificaþi corectitudinearãspunsurilor atât din punct de vedere alconþinutului, cât ºi al formulãrilor.Exerciþiul 2 poate fi completat de o cerinþãsuplimentarã care sã solicite motivarea alegeriivariantelor de rãspuns. Puteþi propune caactivitate practicã colectarea deºeurilor de plastic ºi de hârtie pe o perioadã determinatã.Activitatea de realizarea a afiºului cu sfaturipentru protejarea mediului (exerciþiul 3) poate firealizatã ºi la o orã de cunoaºtere a mediului.Adaptaþi tematica afiºelor în funcþie deproblemele de mediu specifice comunitãþii.


1. Transcrie al doilea alineat al textului. Subliniazã cuvintele careconþin grupul de litere oa în aceeaºi silabã.

2. Desparte în silabe cuvintele date. Observã ce au în comun cuvin-tele din fiecare ºir:a) caiet, ied, ieºire, piedicã, pierdere;b) podea, teamã, teatru, searã, streaºinã;c) iarbã, soia, toiag, faianþã, bãiat.

3. Cum au fost scrise ultimele cuvinte de pe fiecare rând?

Ziua Pãmântului este sãrbã-toritã pe plan internaþional.

1. Tranformã dupã model: iarnã – ierni iapã – piatrã – piaþã –amiazã – nuia – poianã –

2. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã:• Cine (alerg) dupã doi iepuri nu prinde nici unul.• Fiecare (visez) la o viaþã liniºtitã.• Oamenii (adresez) urãri de bine celor cunoscuþi.

3. Marcheazã despãrþirea corectã în silabe a cuvintelor: sãrbãtoare,generaþiile, eveniment.Sã-rbã-toa-re Ge-ne-ra-þii-le Ev-e-ni-mentSãr-bã-toa-re Ge-ne-ra-þi-i-le e- ven-i-mentSãr-bãt-oa-re Gene-ra-þi-i-le e-ve-ni-ment

4. Formaþi perechi. Scrieþi toate variantele în care se pot despãrþi în si-labe la capãt de rând cuvintele: înconjurãtor, schimbare, înfiinþat.

1. Formaþi perechi. Scrieþi cel puþin trei enunþuri despre sãrbãtoareasugeratã de imagine. Referiþi-vã la data sau anotimpul în care areloc, semnificaþia sãrbãtorii, obiceiuri ºi tradiþii specifice comunitãþiidin care faceþi parte.

2. Identificã în textul de mai jos cuvintele care conþin grupurile de litere oa,ua, uã, ia, ie, ea. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din text.

Ouãle roºii de Paºti sunt simbolul patimilor lui Iisus Hristos.În tradiþia popularã româneascã ouãle de Paºti sunt purtãtoare

de puteri miraculoase: vindecã boli, protejeazã oamenii ºi animaleledin gospodãrie.

Un alt simbol al Paºtelui este mielul. El aminteºte de sacrificarealui Iisus pentru iertarea pãcatelor oamenilor.

Motiveazã scrierea cu alineat.

În limba românã existã cuvintecare conþin, în aceeaºi silabã,grupurile de sunete ie, ia ºi ea.Grupurile de sunete pot fi con-fundate în vorbire ºi scriere, deaceea fiþi atenþi la pronunþarea ºiscrierea lor.

Când un cuvânt nu încape înîntregime pe un rând el sedesparte în silabe. Pe rândulurmãtor se scriu doar silabeîntregi.



Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!


OBSERVÃÃ!Sarcinile propuse permit descoperirea regulii dedespãrþire în silabe a cuvintelor la capãtulrândului ºi de scriere corectã a cuvintelor cugrupurile vocalice iiee, iiaa ºi eeaa.Cursanþii trebuie sã observe la exerciþiul 2 cã în fie-care dintre ºiruri existã cuvinte care au în comunprezenþa unui grup vocalic în aceeaºi silabã. Pentruînþelegerea utilitãþii aplicãrii regulii de despãrþire însilabe a cuvintelor la capãtul rândului solicitaþi-lecursanþilor sã observe fragmente din articole dinziare ºi reviste, unde aceastã regulã este aplicatã.Explicaþi-le cã despãrþirea în silabe la capãtulrândului permite alinierea la dreapta ºi la stânga atextului ºi în ace-laºi timp respectarea aceluiaºispaþiu între cuvinte.

EXERSEAZÃ!La acesta rubricã se propun exerciþii de despãrþirea cuvintelor în silabe ºi scriere corectã a cuvintelorcare conþin grupurile vocalice iiee, iiaa ºi eeaa. Exerciþiile 1, 2 , 3 ºi 4 pot fi rezolvate independent. Înaceastã situaþie oferiþi cursanþilor un model de rezolvarecorectã pentru autocorectare. Dacã optaþi pentrurezolvarea frontalã a acestor exerciþii adãugaþi pentrufiecare ºi alte situaþii similare celor date, astfel încât sãactivizaþi întreg colectivul de cursanþi.DDee eexxeemmpplluu: La exerciþiul 2 puteþi formulaenunþuri în care sã se realizeze acordulgramatical ºi scrierea la persoana a III-a singularsau plural a verbelor: a colora, a calcula, aplanta, a ateriza, a decola etc. AAllttee ttiippuurrii ddee eexxeerrcciiþþiiii:• dictãri selective;• despãrþirea în silabe a fiecãrui cuvânt din

propoziþii date;• completarea unor cuvinte cu silabe;• completarea unor cuvinte cu grupuri vocalice

potrivite.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Sarcinile de rezolvat au ca pretext sãrbãtorile dePaºti ºi se încadreazã în tematica unitãþii deînvãþare. Exerciþiul 1 urmãreºte exersareadeprinderii de formulare a unor enunþuri logicepe baza unui suport. Fiind o sarcinã pe perechicomunicaþi-le cursanþilor care vor fi criteriiledupã care enunþurile formulate vor fi apreciateca fiind corecte: • concordanþa enunþurilor cu simbolul ilustrat;• veridicitatea informaþiilor cuprinse în enunþuri;• respectarea acordurilor gramaticale;• respectarea regulilor ortografice ºi de

punctuaþie în redactare.O sarcinã cu grad sporit de dificultate ar putea fiîmbinarea enunþurilor într-un text. La exerciþiul 2 se urmãreºte identificarea întextul dat a cuvintelor cu grupurile vocalicestudiate ºi desprinderea de informaþii dintr-untext citit.Puteþi folosi acest text ºi pentru copiere saudictare, astfel încât sã se exerseze regula dedespãrþire în silabe a cuvintelor la capãt de rând.

Numele zilelor sãptãmânii în maimulte limbi sunt date dupã numele a ºapte dintre corpurileSistemului nostru solar: Soarele,Luna, Marte, Mercur, Jupiter,Venus, Saturn.

1. Marcheazã cu X numai grupurile de enunþuri care fac parte dinacelaºi text.

La Alba-Iulia s-a hotãrât Unirea Transilvaniei cu România. Îndimineaþa zilei de 1 Decembrie 1918 toþi românii au plecat spre Alba.

De atunci a rãmas rostul vremii aºa schimbãtor în cele nouã zilede la începutul primãverii. ªi când zici cã a venit primãvara tepomeneºti cu câte un pui de ger de nu ºti cu ce sã te îmbraci.

La 18 martie 1906 Traian Vuia testa automobilul zburãtor. Pe ae-roport veneau turiºti din toatã lumea, pentru a participa la festiva-lul Cerbul de Aur.

2. Citeºte textul. Subliniazã cuvintele care conþin grupurile de litere iasau ea în aceeaºi silabã. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.

Bradul, copacul mereu verde, este întâlnit în diferite tradiþiiromâneºti. El simbolizeazã viaþa, prospeþimea, tinereþea ºi trãinicia.

Demult se obiºnuia ca la naºterea fiecãrui copil sã i se dãruiascãun brad. Acesta devenea fratele lui ºi trebuia îngrijit.

La nuntã, încã existã obiceiul împodobirii unui brad în curþilecaselor de la þarã. În jurul bradului se organizeazã petrecerea careare menirea de a ura tinerilor o cãsãtorie liniºtitã ºi de lungã duratã.

3. Formaþi perechi. Compuneþi cât mai multe cuvinte care sã conþinãsilabele: iar, tea, moa, ier.

4. Care dintre variantele de mai jos reprezintã o despãrþire corectã însilabe a cuvintelor la capãt de rând?

silu-etã cam-pion tun-soaresi-luetã camp-ion tuns-oaresil-uetã campi-on tunsoa-re

5. Dã exemplu de câte trei cuvinte care sã conþinã pe rând grupurileoa, ua, uã, ea, ia sau ie în aceeaºi silabã.


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult!



Sarcinile propuse urmãresc integrarea noilorcunoºtinþe în sistemul celor deja existente ºiexersarea deprinderilor de receptare a mesajuluiscris ºi de exprimare scrisã corectã.Exerciþiul 1 solicitã cursanþii sã desprindãinformaþiile de detaliu din fragmente, pentru cape baza lor sã constate concordanþa sauneconcordanþa din punct de vedere logic dintreenunþurilor care le compun.Sarcina exerciþiului 2 poate fi modificatã, astfelîncât citirea textului sã fie înlocuitã cu copiereaacestuia sau scrierea lui dupã dictare. Dacã veþiopta pentru cea din urmã variantã textul din ghidpoate fi suport de autocorectare.Acest scurt text poate fi utilizat ºi pentru :• Formularea de rãspunsuri la întrebãri care

vizeazã informaþii esenþiale ºi de detaliu;• Esenþializarea conþinutului unui text prin

oferirea unui titlu acestuia;• Consolidarea regulii de scriere corectã a

cuvintelor înainte de b sau p;• Consolidarea deprinderilor de aºezare corectã

în paginã;Exerciþiul 3 poate fi completat de o sarcinãindividualã, concretizatã în formularea, oralã sauîn scris a unor propoziþii care sã cuprindãcuvintele obþinute. Aceastã cerinþã poate fifolositã ºi la exerciþiul 5.


1. Transcrie textul în spaþiul alãturat. Foloseºte de cel puþin trei ori regula de despãrþire în silabe a cuvintelorla capãt de rând.

Românul care voia sã construiascã primulautomobil zburãtor era Traian Vuia. Se nãs-cuse în anul 1872, într-un sat în apropiere deLugoj.

Încã de pe bãncile ºcolii în mintea lui senãscuse visul de a zbura de-adevãratelea.

2. Completeazã cuvintele de mai jos cu grupurile :oa sau ua ea sau ia

• ºosea__ • p__tra• p__rtã • t__mã• scris__re • greº__lã• cafea__ • nu__

3. Completeazã enunþurile folosind cuvinte care conþin grupurile de litere oa, ua, uã, ea, ia sau ie.• În ................................................. aceea era vreme cãlduroasã.• Haina colegului meu este ........................................................ .• Prin faþa casei ................................................. multe persoane.




Realizaþi la nivelul clasei un calendar în care fiecare sã vã notaþi ziua de naºtere. În dreptul zilei noastrede naºtere scrieþi un scurt text (4-6 enunþuri) în care sã specificaþi câteva lucruri despre voi. (dacã ziua denaºtere are ºi o altã semnificaþie, zodia în care sunteþi nãscut, ce admiraþi la o persoanã, ce nu vã place,preferinþe muzicale etc.)

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



Aceasta conþine sarcini care vor fi rezolvateindividual, independent, direct pe paginaGhidului. Sarcina practicã va fi realizatã la nivelul clasei,prin cooperare, dar va fi evaluatã individual.

OBIECTIVEELE URRMÃRITE:• Sã copieze corect un fragment de text,

respectând ortografierea cuvintelor, aºezareaîn paginã, regula de despãrþire a cuvintelor lacapãt de rând;

• Sã ortografieze cuvinte care conþin grupurivocalice;

• Sã formuleze în scris enunþuri prin care sãofere informaþii despre propria persoanã;

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• Itemul I - Copierea textului cu despãrþirea

corectã a trei cuvinte la capãt de rând ºi celmult trei erori de ortografie ;

• Itemul II - Completarea corectã a câte unuicuvânt cu fiecare dintre grupurile specificate;

• Itemul III - Completarea corectã a uneipropoziþii lacunare.

Obiectivul privind scrierea corectã a unorenunþuri prin care sã se ofere informaþii desprepropria per-soanã va fi evaluat în timpulactivitãþii de realizare a calendarului, cãruia îiputeþi atribui un nume. DDee eexxeemmpplluu: La mulþi ani! sau Cine suntem noi.

La proba practicã, fiecare cursant va avea sarcinaca în clasã sau acasã sã redacteze un scurt textdespre propria persoanã. Dumneavoastrã le puteþisugera ca textul sã cuprindã informaþii despre:• Data ºi locul naºterii;• Zodia în care sunt nãscuþi;• Calitãþi pe care alþii le apreciazã la ei;• Defecte pe care considerã cã le au;• Aspiraþii etc.În evaluare apreciaþi în ce mãsurã suntrespectate logica exprimãrii ºi scriereaortograficã.

dascãl – (aici) învãþãtorcomunicativ – vorbãreþ, deschis,sociabila dojeni – a certa, a mustra

• Când ne adresãm unei per-soane sau vorbim despre o persoanã þinem seama de vâr-sta acesteia ºi de relaþiile în ca-re ne aflãm cu ea.

• Î ºi â redau acelaºi sunet. Sescrie întotdeuna î la începutulºi la sfârºitul cuvintelor.De cele mai multe ori, în inte-riorul cuvintelor se scrie â.

Creangã, ddascãlul nnostrudupã Jean Bart

Când l-am cunoscut, eram în vârstã de opt ani, iar Creangã eraîn pragul bãtrâneþii. Îmi aduc bine aminte de el. Era un dascãlblând, comunicativ ºi glumeþ.

Vara privea la jocurile noastre ºi ne învãþa cum sã batem mingea.Iarna se urca în sanie cu noi ºi ne arãta cum sã o cârmuim cu piciorul.

Înainte de a începe lecþia ne întreba ce am mai fãcut pe acasã,dacã mai avem fraþi ºi surori, ce mai fac ai noºtri. Aceste întrebãrierau puse cu blândeþe, aºa încât lecþia ni se pãrea o continuare aconvorbirii prietenoase dintre noi, copiii, ºi bunul nostru învãþãtor.

Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. Mi-am scospãlãria înainte lui. Creangã s-a oprit.– Bunã ziua, domnule Creangã!– Bunã ziua! Ce mai faci? m-a întrebat fostul meu profesor, zicân-du-mi pe nume. Unde înveþi?– La Rapalã, domnule!– La domnul Rapalã se spune când vorbeºti de un om mai mare! m-a dojenit Creangã.

N-am spus nimic, dar mi-am aplecat privirea.Era cea din urmã învãþãturã pãrinteascã primitã de la dascãlul meu.Domnul Creangã a plecat, iar eu am rãmas un timp în loc, uitându-mãdupã el, cum mergea greoi, cu straiele largi, cu pãlãria mare ºi bas-tonul lui gros în mânã.

1. Explicã sensul cuvântului pragul în enunþul: Creangã era în pragulbãtrâneþii. Formuleazã propoziþii în care acest cuvât sã aibã alt înþe-les decât cel din text.

2. Formuleazã propoziþii cu cuvintele explicate la vocabular.3. Rãspunde la întrebãri:

• Ce îi învãþa Creangã pe elevii sãi în timpul liber?• Cum îºi începea învãþãtorul lecþiile?• De ce l-a dojenit Creangã pe fostul sãu elev?• Care a fost ultima învãþãturã datã de dascãl elevului?

4. Formaþi perechi. Citiþi pe roluri dialogul dintre Creangã ºi fostul sãu elev.5. Transcrie fragmentul care prezintã despãrþirea dintre dascãl ºi elev.

Înlocuieºte cuvintele: greoi, mare ºi gros cu altele cu înþeles opus.6. Identificã în text câte trei cuvinte care sã conþinã î ºi alte trei cuvintecare conþin â.


PoliteþePoliteþe3Lecþia 5 – Creangã, dascãlul nostru

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

Vocabular

3Lecþia 55 Creangã, ddascãlul nnostru

POLITEÞE



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Formule de prezentare ºi de salut (actualizare);• Elemente de comunicare nonverbalã;• Scrierea cuvintelor care conþin îî ºi ââ;• Scrierea cuvintelor: îînnttrr--oo, îînnttrr--uunn. ddiinnttrr--oo,

ddiinnttrr--uunn, pprriinnttrr--oo, pprriinnttrr--uunn.

Creangã, ddascãlul nnostruPuteþi realiza introducerea în temã printr-unbrainstorming în care cuvântul cheie sã fie„politeþe“. Solicitaþi cursanþii sã gãseascã odefiniþie proprie a acestei noþiuni.Întocmiþi o listã care sã cuprindã enunþurile celemai potrivite pentru a defini acest concept.Dintre acestea cursanþii vor nota în caiete enunþu-rile cele mai apropiate de explicaþia care se oferãacestui cuvânt în dicþionar. Aceastã explicaþiepoate fi oferitã de dumneavoastrã sau identificatãde cursanþi prin consultarea dicþionarelor.

CITEªTE AAICI!Puteþi propune ca citirea textului sã se realizezeîn lanþ, la prima vedere. Fiecare cursant va citi 1-2 enunþuri. În paralel cu citirea, vor avea sarcinade a identifica ºi semnala cuvintele necunoscute.Notaþi pe tablã aceste cuvinte ºi explicaþi-le dupãprima lecturã a textului. Este indicat sã antrenaþicursanþii în oferirea explicaþiilor. Pentru fixarea cuvintelor noi ºi activizareavocabularului puteþi propune urmãtoarele tipuride exerciþii:• citirea unor enunþuri din text în care cuvintele

mai puþin cunoscute sã fie înlocuite cu sinonime;• formularea de propoziþii folosind cuvintele

explicate;• identificare antonimelor pentru cuvinte date

(EExxeemmpplluu: comunicativ, glumeþ, prietenos,blând etc.);

• identificarea unor cuvinte polisemantice(EExxeemmpplluu: pragul, blând, a bate etc.).

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Sarcinile propuse permit exersarea într-uncontext nou a urmãtoarelor deprinderi:• desprinderea informaþiilor dintr-un text; • formularea de rãspunsuri la întrebãri pe

marginea unui text citit,; • formularea oralã ºi în scris de enunþuri; • scrierea ortograficã a cuvintelor.Prin formularea de sarcini suplimentare celor dinGhidul cursantului puteþi consolida deprinderile dedespãrþire a cuvintelor în silabe ºi de citire expresivã.

1. Reciteºte textul ºi rãspunde la întrebãri:• Cine a salutat primul? De ce?• Care a fost gestul care a însoþit salutul?• Cum ar mai fi putut învãþãtorul sã rãspundã?• Ce gest a fãcut bãiatul dupã ce a fost dojenit de fostul sãu învãþãtor?

2. Subliniazã literele î ºi â în cuvinte din enunþurile:Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. Mi-am scos pãlãriaînainte lui.Ce observi în scrierea cuvântului reîntâlnit?

1. Cui te poþi adresa cu urmãtoarele formule de politeþe:a) Sãrut-mâna! b) Bunã ziua! c) Salut!

Îþi mulþumesc! Vã mulþumesc! Mulþumesc!Te rog mult! Fiþi amabil! Te rog!

Formaþi perechi. Alegeþi una dintre coloanele de mai sus ºi purtaþi unscurt dialog în care sã folosiþi toate formulele de politeþe.

2. Observã gesturile ºi mimica personajelor din imaginile de mai jos.Ce mesaje pot transmite?

3. Scrie cuvintele din care provin urmãtoarele:neînþelegãtor – neîntrecut –reînnodat – neîndemânatic –neîntors – neîntrecut –

1. Transmite colegilor urmãtoarele mesaje, însoþind cuvintele de ges-turi ºi mimicã:

Vã rog, faceþi puþinã liniºte!Îmi pare rãu cã nu te pot aºtepta, dar mã grãbesc.

2. Obþine cuvinte noi dupã modelele date:început – neînceput întâlnit – reîntâlnitîntrerupt – împãrþit – încetat – întors – îmblânzit – încãrcat –

Comunicarea oralã, verbalãpoate fi însoþitã de gesturi (miºcãriale corpului) ºi mimicã (schim-bãri ale expresiei feþei).

Acestea sunt elemente de comunicare nonverbalã.

Se scrie î în interiorul cuvin-telor care provin din altele careau prima literã î. Exemplu: ( întâlnit – reîntâlnit)


Politeþe

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!


OBSERVÃÃ!Rãspunzând la întrebãrile formulate, cursanþiitrebuie sã observe cã în comunicarea oralãmesajul poate fi însoþit de elemente nonverbale.Explicaþi-le cã aceste elemente oferã expresi-vitate, unele dintre ele fiind universale, indiferentde limba folositã în comunicare.Prin rezolvarea exerciþiului 2 cursanþii vor observa cãîn limba românã existã cuvinte care conþin îî în inte-riorul lor. Explicaþia poate oferitã de dumneavoastrãsau descoperitã de cursanþi în urma despãrþirii însilabe a cuvântului reîntâlnit. Ei trebuie sã observecã întâlnit este cuvântul de la care s-a format celcompus (de bazã). Pentru a observa cã acest cuvântnu este o excepþie supuneþi analizei fonetice ºi altecuvinte: reîntors, neînceput, neîntrebuinþat etc.Observaþiile vor fi sintetizate prin citirea rubriciiRReeþþiinnee!!. Solicitaþi cursanþilor sã transmitã mesaje folosin-du-se de mimicã.

EXERSEAZÃ!Primul exerciþiu propus urmãreºte utilizarea unorformule de dialog în situaþii simulate. Cursanþiitrebuie sã observe ºi sã numeascã persoanecãrora se pot adresa cu formulele date. În cazulîn care formulele de adresare presupun folosireapronumelui personal de politeþe urmãriþi dacã peparcursul întregului dialog cursanþii menþin formade plural, persoana a II-a a verbului.Pentru decodificare unor mesaje transmise princomunicarea nonverbalã, cursanþii vor observaimaginile de la exerciþiul 2. Cereþi-le sã ofere ointerpretare proprie mimicii ºi gesturilorpersonajelor din imagini. În funcþie de aceasta,ei vor formula oral posibile mesaje verbaletransmise de personaje. Insistaþi ca replicilecompuse de cursanþi sã fie spuse cu intonaþiecorespunzãtoare. SSaarrcciinnii ssuupplliimmeennttaarree aallee aacceessttuuii eexxeerrcciiþþiiuu ppoott ffii:• scrierea enunþurilor proprii formulate; • scrierea celor formulate de colegul sau colega

cu care lucreazã fiecare în pereche;• scrierea selectivã a celor mai interesante, mai

amuzante enunþuri.Ultimul exerciþiu propus urmãreºte identificareacuvintelor din care sunt derivate cele date. Cereþi-le cursanþilor sã observe diferenþele dintresensurile cuvintelor date ºi cele obþinute. Casarcinã suplimentarã pot formula în scris propoziþiiîn care sã utilizeze cuvintele compuse cu scopulde a fixa regula de scriere a acestor cuvinte.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Propune exerciþii concentrate pe utilizareaelementelor nonverbale în comunicare ºi scriereacuvintelor compuse care conþin „î“.Pentru a antrena în activitate cât mai mulþicursanþi propuneþi ºi alte mesaje verbale care potfi însoþite de gesturi ºi mimicã.Exerciþiul 2, de transformarea a cuvintelor dupãmodelele date, va fi rezolvat în mod individual decãtre cursanþi.

Când te prezinþi unei per-soane într-un cadru oficial îþi spuiîntâi prenumele ºi apoi numele.

Când telefonezi cuiva înaintede a începe conversaþia te prezinþi.

Salutul

Salutul este primul gest cu care întâmpini pe cineva. Un simplu salut poate arãta cuiva, cât de mult îl stimezi, dacã

mai adaugi încã un mic gest. Orice salut este o forma de politeþe.Nici un om nu este atât de neînsemnat încât sã nu merite un salutdin partea noastrã. Iatã câteva din regulile de bazã ale salutului:

Când se întâlnesc, bãrbatul salutã mai întâi femeia, chiar dacãaceasta este mai tânãrã. Tinerii îi salutã pe cei mai în vârstã. Noulvenit pe cei care sunt deja adunaþi. Cel care intrã într-un localsalutã, cel care se aflã acolo rãspunde la salut. Aceastã regulã estevalabilã în restaurante, compartimante de tren, salã de aºteptaresau lift.

Strângerea mâinii se practicã mai ales când cele douã persoanecare se întâlnesc urmeazã sã stea puþin de vorbã.

Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut deoarece a refuza sãrãspunzi înseamnã sã-l jigneºti grav pe cel care þi s-a adresat.

1. Noteazã cu A enunþurile adevãrate ºi cu F pe cele false.Bãrbatul salutã întâi femeia.Noul venit aºteaptã sã fie salutat de cei deja aflaþi la o petrecere.Cei tineri îi salutã pe cei mai în vârstã.La intrarea în compartimentul unui tren salutã cel care vine.Douã persoane îºi strâng mâna întotdeauna când se salutã.Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut.

2. Identificã în text cuvintele care conþin literele î ºi â. Explicã folosi-rea acestor litere în cuvinte.

3. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text careconþin grupurile de litere mp ºi mb.

4. Cine salutã primul în urmãtoarele situaþii:• Întâlneºti sora mai micã a unui coleg de clasã.• Învãþãtoarea sau învãþãtorul intrã în clasã.• Directorul instituþiei la care lucrezi vine la tine în vizitã.• Intâlneºti un coleg de clasã.• Întâlneºti o colegã de clasã.• Intri în sala de aºteptare de la dispensar.

5. Ce gesturi pot însoþi un salut?

6. Discutaþi în grup ºi stabiliþi câteva reguli de prezentare.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Lecþia 6 – Salutul

3Lecþia 66 Salutul


SalutulIntroducerea în activitate se poate realiza pornindde la intuirea imaginii care însoþeºte textul suport.Dirijaþi atenþia cursanþilor cãtre gesturile ºi mimicapersonajelor din ilustraþie. Solicitaþi-le sã formulezeºi replici pe care le-ar putea spune personajele.

CITEªTE AAICI!Textul suport are un caracter informativ. Acestaprezintã câteva norme din codul bunelor manierereferitoare la salut.Informaþiile sunt prezentate într-un mod accesibildin punct de vedere semantic. Citirea textului sepoate realiza cu voce tare, în lanþ, pe fragmentelogice.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiile propuse urmãresc:• înþelegerea de cãtre cursanþi a conþinutului

textului;• reþinerea de cãtre aceºtia a unor norme de

comportare civilizatã ºi aplicarea lor în situaþiisimulate, care corespund realitãþii;

• exersarea deprinderii de scriere ortograficã acuvintelor care conþin grupurile mmpp ºi mmbb ºiliterele îî ºi ââ.

Puteþi alege sã începeþi fie cu exerciþiile deactualizare a regulilor de scriere, fie cu cele careurmãresc exersarea exprimãrii orale pe bazainformaþiilor receptate din mesajul scris.Pentru desprinderea informaþiilor din text, înaintede rezolvarea exerciþiului 1, puteþi formula întrebãriajutãtoare sau propune exerciþii de citire selectivã.Afirmaþiile adevãrate marcate pe Ghid pot fi copiatede cãtre cursanþi în caiete. Pornind de la reguliletranscrise solicitaþi-le sã rezolve exerciþiul 5.Ca sarcinã suplimentarã cereþi-le cursanþilor sã simu-leze situaþiile prezentate ºi sã improvizeze dialoguri.Exerciþiul 6 apeleazã la experienþa de viaþã acursanþilor. Pentru stabilirea unor reguli deprezentare puteþi propune cursanþilor sã consultefragmente selectate de dumneavoastrã din„Codul bunelor maniere“. Recomandaþi-le sã-ºiprocure aceastã carte, întrucât ea va fi necesarãrezolvãrii unei sarcini din Pagina de portofoliu ºi,în plus, informaþiile desprinse le vor folosi înviaþa de zi cu zi.

Exerciþiile 3 ºi 4 sunt aplicaþii pentru exersareascrierii ortografice a cuvintelor care conþin mmpp ºimmbb precum ºi a cuvintelor compuse care se scriucu îî ºi ââ. Sarcinile date pot fi suplimentate decerinþe precum: despãrþirea în silabe a cuvinteloridentificate, scrierea familiilor de cuvinte aleacestora (DDee eexxeemmpplluu, pentru întâlnire: aa îînnttââllnnii,,îînnttââllnniitt,, nneeîînnttââllnniitt,, aa rreeîînnttââllnnii,, rreeîînnttââllnniirree,, rreeîînnttââllnniitt),pronunþarea ºi scrierea câtorva forme flexionare (DDeeeexxeemmpplluu, pentru întâmpini forme flexionare dupãtimpul verbului: aassttããzzii întâmpini, iieerrii ai întâmpinat,mmââiinnee o sã întâmpini, dupã persoanã: întâmpin,întâmpini, întâmpinã, întâmpinãm etc).

POLITEÞE

Prin ce se deosebesc enunþurile din fiecare pereche.a) Salutã primul cel care intrã în casã.

într-o casã.b) Ne luãm rãmas bun la ieºirea din cabinetul medical.

dintr-un cabinet medical.

1. Completeazã enunþurile cu într-o, într-un, dintr-o, dintr-un,printr-o, printr-un......................... tren au coborât zece cãlãtori.Cei doi s-au întâlnit .................... întâmplare.Vulpea a intrat ................. spãrturã din gard......................... clipã a dispãrut prin mulþime.A venit ....................... suflet sã aducã vestea.

2. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-osearã, într-un târziu, printr-o pãdure, printr-un tunel, dintr-osuflare, printr-o minune.

3. Formaþi grupe de 3-5 persoane ºi imaginaþi-vã cã una este gazda, iarcelelalte sunt musafirii. Unul dintre musafiri este o persoanã necunos-cutã gazdei. Purtaþi un dialog în care sã folosiþi formule potrivite desalut ºi de prezentare. Însoþiþi mesajele de gesturi ºi mimicã.

1. Dintre comunicãrile date alege-o pe cea mai potrivitã situaþiei ilustrate.

2. Scrie douã mesaje potivite gesturilor redate de imaginea alãturatã.

3. Formaþi perechi. Dictaþi-vã unul altuia câte trei enunþuri din textulSalutul.

4. Scrie trei cuvinte care se pot alãtura celor date:• într-o ................................., ................................, ................................ ;• într-un ..............................., ................................, ................................ ;• dintr-o .............................., ................................, ................................ ;• dintr-un ............................, ................................, ................................ ;• printr-o ............................., ................................, ................................ ;• printr-un ..........................., ................................, ................................ .

Întotdeauna se scrie într-o,într-un, dintr-o, dintr-un,printr-o, printr-un.


Politeþe

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

– M-am ars la deget!– Mi-a venit o idee!– Ce este acolo sus?

– Ce mã doare capul!– Cum am putut sã uitaºa ceva!– Mã deranja musca asta!


OBSERVÃÃ!Citind ºi comparând fiecare pereche de enunþuri,cursanþii trebuie sã observe scrierea cuvintelor„într-o“ ºi „dintr-un“. Prin enunþuri asemãnãtoareformulate de dumneavoastrã puteþi introduceregula de scriere a cuvintelor: îînnttrr--oo,, îînnttrr--uunn,,ddiinnttrr--oo,, ddiinnttrr--uunn,, pprriinnttrr--oo pprriinnttrr--uunn. Nu oferiþiexplicaþii ºtiinþifice.

EXERSEAZÃ!Exerciþiile 1 ºi 2 urmãresc exersarea scrierii corectea cuvintelor: îînnttrr--oo,, îînnttrr--uunn,, ddiinnttrr--oo,, ddiinnttrr--uunn,, pprriinnttrr--oo,,pprriinnttrr--uunn. Acestea au grad scãzut de dificultate ºipot fi rezolvate individual de cãtre cursanþi.Este recomandat sã propuneþi scrierea dupãdictare a unui text care sã vizeze aplicarearegulilor de ortografie ºi punctuaþie studiate pânãacum. Gradul de dificultate al dictãrii trebuie sãfie adaptat la nivelul mediu al clasei. În funcþiede greºelile tipice, propuneþi exerciþii de recupe-rare ºi ameliorare.

În organizarea jocului de rol de la exerciþiul 3interveniþi pentru a distribui câte un rol fiecãruimembru al grupului ºi pentru a da detalii despreidentitatea personajului interpretat. Esteimportant sã le explicaþi cursanþilor cã dialogulnu trebuie sã se rezume doar la salut ºiprezentare, ci trebuie sã fie abordatã ºi o temãde discuþie. Puteþi sugera dumneavoastrãsubiectul. Încercaþi ca situaþiile create sã fie câtmai diverse. Dialogurile vor fi prezentate defiecare grup întregului colectiv. Permiteþicursanþilor sã se intercorecteze.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul 1 urmãreºte punerea în corespondenþãa mesajului verbal cu cel nonverbal. Ca sarcinãsuplimentarã puteþi cere cursanþilor sã explicefolosirea semnelor de punctuaþie de la sfârºitulenunþurilor alese. În rezolvarea exerciþiului 2, mesajul formulat þinede imaginaþia ºi experienþa fiecãrui cursant. Deaceea, cereþi acestora sã motiveze ce anume i-adeterminat sã asocieze acea replicã mesajului.Verificaþi corectitudinea redactãrii enunþului.Înainte de exerciþiul 3, exerciþiul de dictare înperechi, oferiþi indicaþii despre modul în care serealizeazã acest lucru: citirea integralã aenunþului ºi pronunþarea articulatã a cuvintelorde cãtre cel are dicteazã, repetarea corectã ºiarticulatã a enunþului de cãtre cel care scrie.Dictarea se face pe unitãþi logice. Dupãîncheierea fiecãrui enunþ, cel care dicteazã îlreia, iar cel care scrie îl corecteazã. În finaluldictãrii se citeºte întregul fragment de cãtre celcare a dictat. Fiecare cursant se va autocorecta,folosind textul din ghid.Exerciþiul 4 va fi rezolvat individual, pe Ghid.Verificaþi în ce mãsurã cuvintele au fost scrisecorect ºi dacã s-au respectat acordurilegramaticale.

Anticii puneau un accent deosebit pe miºcãrile corpului,deoarece ei considerau ca prinacestea individul îºi exprimanobleþea ºi perfecþiunea sufletu-lui. Gesturile trebuiau sã nu fienici domoale, nici foarte iuþi.

Mai târziu, în Evul Mediu secredea cã gesturile erau expresiaslãbiciunilor ºi viciilor ascunse aleunei persoane. De aceea oameniitrebuiau sã-ºi stãpâneascã ges-turile ºi mimica, acesta fiind considerat un mijloc prin care eiar putea deveni mai buni.

1. Imagineazã-þi cã intri într-o încãpere în care sunt mai multepersoane, cunoscute ºi necunoscute. Marcheazã formulele de salutpe care le-ai putea folosi:

Bine v-am gãsit! Bunã dimineaþa!Bunã searã! Sãrut-mâna!Salut tuturor! Bunã ziua!Bunã! Bine aþi venit!

2. Unde ai întâlnit semnele urmãtoare? Ce mesaj transmite fiecare din-tre ele?

3. Completeazã careul, ºtiind cã fiecare cuvânt conþine litera î sau â.

4. Transformã scrierea cuvintelor subliniate dupã model:Ne-am adãpostit de ploaie îînn ccaassãã.. – Ne-am adãpostit de ploaie îînnttrr--oo ccaassãã..• Soarele intra prin crãpãtura geamului.• Omul a virat în direcþia greºitã.• Am aflat aceste informaþii din cartea de la bibliotecã.

5. Formuleazã câte o propoziþie în care sã foloseºti grupurile decuvinte: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o ºi printr-un.Dicteazã colegului/colegei enunþurile formulate. Faceþi apoischimb de caiete ºi verificaþi-vã reciproc dictãrile.


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult!

1.2.

4.5.6.

3.

1. ªes.2. A ucide.3. Întors din nou.4. Fãrã încetare.5. Melodie.6. Nu este bãtrân.



Cuprinde exerciþii în care, în care în contexte noi,sunt consolidate cunoºtinþele însuºite de cursanþi înaceastã unitate de învãþare ºi sunt exersate deprinde-rile de comunicare ºi scriere.Exerciþiul 2 oferã cursanþilor simbolurile grafice caexemple ale comunicãrii nonverbale. Discutaþi pemarginea importanþei utilizãrii acestei forme decomunicare. Conduceþi discuþia cãtre identificareade cãtre cursanþi ºi a altor forme de comunicarenonverbalã cum ar fi: culorile, sunetele, lumina ºisituaþiile în care se folosesc. De exemplu,comunicarea prin sunet este folositã în alfabetulmorse, avertizarea ºoferilor (claxonatul), al pietonilor(la unele semafoare), telefonie, radio, muzicã. Caaplicaþie pentru receptarea mesajelor transmise prinsimboluri grafice puteþi cere cursanþilor sãcompleteze chestionare ce solicitã recunoaºtereaindicatoarelor de circulaþie frecvent folosite.Exerciþiul 3 propune identificare ºi scrierea unorcuvinte care conþin î ºi â în situaþia completãriiunui rebus. Se va rezolva direct pe Ghid. Urmãriþica toþi cursanþii sã fi identificat cuvintele solici-tate ºi sã le fi scris corect. Reluaþi explicaþiileregulilor de scriere a acestor cuvinte în cazul încare constataþi greºeli persistente.Exerciþiile 4 ºi 5 urmãresc exersarea ortografieriicuvintelor îînnttrr--oo, îînnttrr--uunn, ddiinnttrr--oo, ddiinnttrr--uunn, pprriinnttrr--ooºi pprriinnttrr--uunn. Sarcinile presupun: transformareadupã model a unor enunþuri, compunerea deenunþuri folosind cuvintele date ºi scrierea dupãdictare. Pot fi rezolvate ca activitate independentã,individualã ºi apoi corectate frontal sau rezolvatecu întreaga clasã. Pentru ultima situaþie,suplimentaþi numãrul de enunþuri de transformat,astfel încât sã antrenaþi cât mai mulþi cursanþi.Pentru a vã asigura cã toþi cursanþii scriu corectdupã dictare cuvintele cu cratimã propuse,verificaþi ºi dumneavoastrã, dupã intercorectare,enunþurile scrise de ei. Urmãriþi ca enunþurile pecare le-au compus sã fie formulate corect dinpunct de vedere logic ºi gramatical ºi ortografiate.Pornind de la informaþiile oferite în caseta ªªttiiaaþþiiccãã…… acordaþi cursanþilor sfaturi privind modulechilibrat în care trebuie sã se foloseascã degesturi în comunicare.

POLITEÞE

1. Formuleazã câte o propoziþie pe marginea fiecãrei ilustraþii. Tine seama de gesturile ºi mimica personajelor.

2. Completeazã propoziþiile folosind cuvinte potrivite.• Prietenii au plecat într-o ................................................................... .• La petrecere s-a îmbrãcat într-un ....................................... elegant.• Intrarea în clãdire se face printr-o .................................... de lemn.

3. Completeazã cuvintele cu literele î sau â.

Pr__nz h__rtie hotãr____nnorat re__nnodat hotãr__tãrom__n bine__nþeles t__rziu

4. Citeºte!

Este nepoliticos sã telefonezi cuiva înainte de ora 10 dimineaþa, între orele 13-17 ºi dupã ora 21,cu excepþia celor apropiaþi, cãrora le cunoºti programul.

Când dai un telefon, trebuie neapãrat sã-þi spui numele, dupã ce te-ai convins cã ai format numãrulcorect de telefon. Când vorbeºti, treci direct la subiect, fii precis ºi nu te întinde la vorbã.

O convorbire cu o persoanã mai puþin apropiatã nu trebuie sã depãºeascã 5 minute.

Scrie trei informaþii pe care le-ai desprins din text.


Politeþe


Discutaþi în clasã despre reguli de comportare civilizatã. Formaþi grupe. Fiecare grupã va scrie câteva regulilegate de:

• þinutã;• cum ne prezentãm;• cum ne purtãm la masã;• cum ne purtãm la spectacol.

Prezentaþi în clasã lucrãrile realizate.Folosiþi-vã de Codul bunelor maniere.



Conþine sarcini prin care sunt verificate achiziþiileindividuale. Exerciþiile 1-4 vor fi rezolvateindependent, iar cel din casetã, prin cooperare.

OBIECTIVEE URRMÃRITE:• sã scrie enunþuri pe baza unui suport vizual,

identificând mesajele transmise nonverbal depersonaje;

• sã completeze corect în enunþuri datecuvintele: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un,printr-o printr-un;

• sã ortografieze cuvinte care conþin î ºi â;• sã desprindã informaþii dintr-un text citit;• sã comunice în scris reguli de comportare.

NIVEEL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• Itemul I - toate enunþurile redau starea

personajului ales.• Itemul II - completarea corectã a trei enunþuri.• Itemul III - completarea corectã a cinci

cuvinte.• Itemul IV - identificarea a trei informaþii

transmise de text.• Itemul V - scrierea ortograficã a unui enunþ

care constituie regulã de comportare(activitate practicã).

Organizaþi activitãþi diferenþiate pentru cursanþiicare nu au atins nivelul minim.

bearcã – (aici) fãrã coadãstânjen – unitate de mãsurat lun-gimea de aproape doi metricot – distanþã de la vârful degetuluiarãtãtor pânã la cotul mâinii.

Pentru a înþelege conþinutul unuitext trebuie sã citim cu atenþie enunþurile, sã înþelegem sensulcuvintelor.Într-un text sunt informaþiiesenþiale, importante, de caredepinde înþelegerea textului.

Vuulpea bbearcãdupã Al. Odobescu

A fost odatã un vânãtor care, de câte ori mergea la vânãtoare, luacu el ºi pe slujitorul sãu. Când se întorcea de la vânãtoare povesteatuturor întâmplãri care, de când lumea, nu trecuserã prin minteacuiva. De fiecare datã lua ca martor mincinos pe o biatã slugã, unom foarte drept.

Într-o zi, sãtul de minciuni, omul ceru stãpânului sã-l lase sã plece.ªtiind cât de preþios este un om credincios ºi drept, vânãtorul zise:– Ia ascultã, bãiete, rãmâi la mine ºi ajutã-mã sã scap de nãrav.

Când mã voi afla într-o adunare ºi vei vedea cã mint, tu sã mã tragide mâneca hainei, iar eu îndatã mã voi îndrepta.

Aºa spuserã ºi aºa a rãmas.Peste un timp, la masã cu alþi vânãtori, omul începu sã spunã cã

vãzut o vulpe cu o coadã lungã de cinci stânjeni. Îndatã, dupã înþelegere, sluga îl trase de mânecã. Vânãtorul îºi

aminti promisiunea ºi îndatã reduse coada vulpii pe la vreo doi stân-jeni. O nouã smucealã de hainã îl fãcu sã o mai scurteze cu un stân-jen. La o a treia, o mai ciunti pânã la doi coþi.

Sluga, care acum se bucura vãzând cã stãpânul sãu se leapã deobiceiul ruºinos, îl mai trase încã o datã de mânecã.

Atunci vânãtorul izbucni:– Bine, miºelule, nu þi-e destul cu atâta? Vrei sã las vulpea bearcã?

Mai bine mã lipsesc de tine decât sã rãmâie vulpea mea fãrã coadã.

1. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textuluiVulpea bearcã.a) Vânãtorul avea obiceiul:

Sã spunã mereu adevãrul.Sã spunã minciuni vânãtoreºti.Sã-ºi mintã slujitorul.

b) Sluga a hotãrât sã plece pentru cã:Era prost plãtit.Îºi gãsise altã slujbã.Se sãturase sã fie martor mincinos.

c) Cei doi s-au înþeles ca atunci când stãpânul minte acesta sã fie:Pãrãsit de slugã.Tras de mânecã la fiecare minciunã.Contrazis de slugã.


Texte cu tâlcTexte cu tâlc4Lecþia 7 – Vulpea bearcã

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!Aminteºte-þi!

Vocabular

4Lecþia 77 Vuulpea bbearcã

TEXTE CCU TTÂLC



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Desprinderea conþinuturilor esenþiale dintr-un

text (actualizare);• Textul narativ; • Personajele textului narativ; • Delimitarea pe fragmente a unui text narativ;• Textul în versuri (strofa, versul).

Vuulpea bbearcãEste necesarã lãmurirea sensului cuvântului „tâlc“.Explicaþia poate fi oferitã de cursanþi, se poatedetermina prin consultarea dicþionarului saupoate fi oferitã de dumneavoastrã (tâlc = înþeles,înþelepciune, învãþãturã, pildã).Le puteþi da cursanþilor exemple de întâmplãri cutâlc ºi apoi le puteþi solicita ca la rândul lor sãpovesteascã astfel de întâmplãri, auzite sau trãite.O întâmplare cu tâlc, pe care o veþi povesti pescurt încã de la începutul orei, poate fi o formãprin care le puteþi capta atenþia. Discutând pemarginea mesajului pe care aceasta o transmitele puteþi cere cursanþilor sã deducã sensulcuvântului „tâlc“.

CITEªTE AAICI!Citirea independentã de cãtre cursanþi a textul va fiprecedatã de precizãrile pe care le veþi face cu pri-vire la felul în care se realizeazã citirea conºtientã.Explicaþia este sintetizatã la rubrica AAmmiinntteeººttee--þþii!!.Pentru a conferi citirii independente un caracteractiv, le puteþi solicita cursanþilor ca în timpullecturii sã rezolve una dintre sarcini: subliniereacuvintelor al cãror înþeles le este mai puþincunoscut, sublinierea enunþurilor care exprimãîntrebãri sau a cuvintelor care conþin „î“ sau „â“ Adresându-le întrebãri despre conþinutulacestuia, cerându-le sã citeascã selectivenunþuri, veþi verifica dacã informaþia esenþialã afost înþeleasã de toþi cursanþi. Le puteþi cere cala rândul lor, pe perechi, sã-ºi adreseze unulceluilalt întrebãri ºi rãspunsuri.Nu uitaþi sã vã asiguraþi cã toþi cursanþii cunoscsensul cuvintelor folosite în text. Îndrumaþi-i sãconsulte vocabularul ºi eventual dicþionarul ºiapoi sã formuleze enunþuri cu acestea.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Elevii vor rezolva direct pe manual exerciþiul 1.Acesta urmãreºte exersarea deprinderii de citireconºtientã a unui text ºi anume, identificareainformaþiilor esenþiale ºi de detaliu ale acestuia.El face de asemenea posibilã trecerea cãtretransmiterea conþinuturilor noi: textul narativ ºipersonajele textului narativ.

1. Alege varianta corectã:a) Textul prezintã:

• un dialog;• imaginea unui colþ din naturã;• un ºir de întâmplãri.

b) La întâmplãrile prezentate în text participã:• vulpea ºi vânãtorul;• vânãtorul ºi slujitorul;• vulpea, slujitorul ºi vânãtorul.

2. Citeºte din text grupul de enunþuri corespunzãtor fiecãrui momentimportant precizat:a) Vânãtorul avea obiceiul sã mintã.b) Stãpânul cere ajutorul slugii pentru a se dezvãþa de obiceiul sãu.c) Sluga îl atenþioneazã pe vânãtor atunci când acesta minte.d) Stãpânul preferã sã renunþe la slugã decât sã spunã adevãrul.

1. Delimiteazã textul Vulpea bearcã pe fragmente, dupã momenteleimportante ale acestuia. Marcheazã cu * începutul fiecãrui fragment.

2. Copiazã primul fragment al textului.3. Care din personajele din textul Vulpea bearcã:

• era credincios ºi cinstit;• mergea des la vânãtoare;• avea obiceiul sã mintã;• era luat de martor mincinos;• nu a putut renunþa la nãravul de a minþi?

1. Ordoneazã fragmentele pentru a obþine un text narativ:Când a venit rândul Soarelui, acesta a trimis din ce în ce mai multãcãldurã. Încet, încet oamenii au început sã-ºi lepede una câte unahainele cele groase.Vântul s-a pornit sã sufle puternic cu gândul sã smulgã oamenilorstraiele. Aceºtia însã îºi stângeau ºi mai bine hainele pe lângã ei.Într-o zi de toamnã, în înaltul cerului, Vântul ºi Soarele au fãcutprinsoare care dintre ei îi va face pe oameni sã-ºi lepede veºmintele.Astfel, Vântul a fost înfrânt .

2. Copiazã al doilea fragment din textul de mai sus: • Identificã perechea de cuvinte cu sens asemãnãtor• Desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile oa, ie, ia ºi ea.

3. Care sunt personajele textului narativ?4. Dã textului un titlu potrivit.

Textul care povesteºte un ºirde întâmplãri, adevãrate sauimaginate, în ordinea în care s-aupetrecut se numeºte text narativ.

Cei care participã la întâmplã-rile prezentate (oameni, animale,lucruri) sunt personaje.

Grupul de enunþuri care prezintã o idee sau un moment alîntâmplãrilor povestite într-untext se numeºte fragment. Oricefragment începe cu alineat.


Texte cu tâlc

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!


OBSERVÃÃ!De la aceastã rubricã se va rezolva independent,direct pe Ghidul cursantului, exerciþiul 1. Se va concluziona observaþia cursanþilor prinprezentarea conþinutului rubricii RReeþþiinnee!! Pentrulãmurirea conceptului de personaj al textuluinarativ se pot face analogii cu cel de personajdin filme, personaj din lumea sportului, amuzicii, a artei. Se vor da exemple.Exerciþiul 2 se poate rezolva frontal sau peperechi. Pornind de la ideile principale, cursanþiivor delimita textul pe fragmente. Atrageþi-leatenþia asupra organizãrii în paginã a textuluiscris. Cocluzionaþi prin prezentarea explicaþiei dela rubrica RReeþþiinnee!!.

EXERSEAZÃ!Sarcinile de la aceastã rubricã se vor rezolvaindependent. Cereþi-le cursanþilor sã seautocorecteze pe mãsurã ce se discutã felul încare s-au rezolvat cerinþele.Pentru aplicarea informaþiilor privind textulnarativ, este utilã prezentarea unor texte saufragmente de texte (descriere, dialog, naraþiuni)din care cursanþii sã le selecteze pe celenarative. Vor justifica alegerea.PPeennttrruu eexxeerrssaarree ssee mmaaii ppoott uuttiilliizzaa:• scurte texte narative, delimitate pe fragmente,

scrise în altã ordine decât cea logicã,cursanþilor revenindu-le sarcina de a lenumerota, citi sau transcrie în succesiunelogicã;

• texte narative care conþin ºi fragmentedistonante, sarcina fiind de a elimina acestefragmente;

• fragmente de texte amestecate pe carecursanþii trebuie sã le asocieze ºi sã leordoneze pentru a obþine texte distincte.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiile propuse urmãresc transferarea ºiutilizarea noþiunilor privind textul narativ,exersarea deprinderii de citire conºtientã, a celeide scriere ortograficã a cuvintelor care conþindiftongi ºi a deprinderii de organizare a textuluiîn paginã.Sarcina primului exerciþiu poate fi rezolvatãindependent de cãtre fiecare cursant ºi verificatãfrontal prin citirea textului obþinut. Exerciþiilecare urmeazã conþin sarcini ce trebuie rezolvateavând ca text suport cel obþinut la exerciþiul 1,de aceea este necesar sã vã asiguraþi cã toþicursanþii au obþinut corect textul. Puteþirecomanda copierea în caiete a acestuia, pentrua rezolva cu mai multã uºurinþã sarcinileurmãtoare.

obºtii – comunitãþi de oameni,popoareizbândã – reuºitã

Un text poate fi scris pe unasau mai multe coloane.

Când un text este scris pe maimulte coloane, citirea se face începând cu cele din parteastângã ºi se continuã cu cele dindreaptã.

Titlul unui text se scrie la mijlocul rândului cu literã iniþialãmare. El este potrivit conþinutuluitextului.

Racul, bbroasca ººi ººtiucade Alexandru Donici

Racul, broasca ºi o ºtiucã Racul înapoi se da,Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sãlta,De pe mal în iaz s-aducã ªtiuca foarte se izbeaUn sac cu grâu încãrcat. ªi nimic nu isprãvea.

ªi la el toþi se înhamã Nu ºtiu cine-i vinovat;Trag, întind, dar iau cu seamã Însã pe cât am aflatCã sacul stã neclintit, Sacul în iaz nu s-a trasCãci se trãgea neunit. Ci tot pe loc a rãmas.

Aºa-i ºi la omenireCând în obºtii nu-i unire.Nici o treabã nu se faceCu izbândã ºi cu pace.

1. Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor cu: încãrcat, neclintit, isprã-vea, izbândã, pace.

2. Foloseºte propoziþii în care sã foloseºti expresiile:a se da înapoi, a se da într-o parte, a se da jos.

3. Observã ºi spune cum a fost aºezat textul Racul, broasca ºi ºtiuca.

4. Rãspunde la întrebãri:• Care sunt personajele textului?• Ce voiau cele trei personaje sã facã?• De ce nu au reuºit?• Ce învãþãturã transmite textul?

5. Formaþi grupe de câte trei. Imaginaþi-va cã un obiect este sacul.Executaþi fiecare în acelaºi timp miºcãrile celor trei personaje.

6. Dintre proverbele de mai jos alege-l pe cel potrivit textului:• Buturuga micã rãstoarnã carul mare.• În unire stã puterea.• Cine n-are cap, vai de picioare!

7. Formaþi grupe de câte trei, memoraþi fiecare câte o strofã la alegere.Recitaþi apoi poezia în faþa colegilor.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 8 – Racul, broasca ºi ºtiuca

4Lecþia 88 Racul, bbroasca ººi ººtiuca


Racul, bbroasca ººi ººtiucaCaptarea atenþiei se poate realiza prin prezen-tarea unei scurte fabule, alta decât cea dinGhidul cursantului, din care sã se desprindãtâlcul. O altã modalitate ar putea fi alegereadintr-un ºir de proverbe date al celui potrivittextului studiat anterior (Vulpea bearcã).

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi individual, vor identificaexpresiile ºi cuvintele mai puþin cunoscute, astfelîncât sã se realizeze familiarizarea cu textul.Pentru exersarea deprinderii de citire puteþipropune exerciþii de citire în lanþ sau citireºtafetã. Insistaþi pe pronunþarea corectã acuvintelor ºi pe respectarea pauzelor logice.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE! Asiguraþi-vã cã au fost înþelese cuvintele ºiexpresiile folosite în text solicitându-le cursanþilorsã rezolve exerciþiile 1 ºi 2. Introduceþi ºi altecuvinte ºi expresii despre care aþi constatat cã aufost necunoscute cursanþilor. Exersarea cunoºtinþelor privind direcþiile deorientare în paginã ºi organizarea textului scris serealizeazã prin exerciþiul 3. Poate fi precedatãsau urmatã de citirea informaþiilor prezentate larubrica AAmmiinntteeººttee--þþii!!.Fixarea cunoºtinþelor privind personajele unui textnarativ ºi exersarea deprinderii de a desprindeinformaþii esenþiale ºi de detaliu se realizeazã prinformularea de rãspunsuri la întrebãri (oral sauscris), citire selectivã. În funcþie de capacitãþilecolectivului puteþi propune o activitate prin caresã se stabileascã asemãnãri si deosebiri întreacest text ºi textul Vulpea bearcã. (Forma în caresunt scrise textele, morala, personajele etc.)Exerciþiul 7, de memorizare, este recomandat sã fieprecedat de o citire expresivã a fabulei, realizatãde dumneavoastrã sau de un cursant. Oferiþi-lecursanþilor indicaþii privind tehnica de memorizare:citirea repetatã, memorarea pe unitãþi logiceconstituite din unul sau mai multe versuri, redareacu voce tare a versurilor memorate. Fiecare grupva prezenta colegilor în întregime textul memorat.Cursanþilor interesaþi le puteþi sugera memorareamai multor strofe sau chiar a întregii fabule.

TEXTE CCU TTÂLC

1. Completeazã din poezia Racul, broasca ºi ºtiuca de AlexandruDonici versurile care lipsesc:Racul înapoi se da, .................................................................................. Însã pe cât am aflatªtiuca foarte se izbea .................................................................................. Ci tot pe loc a rãmas.

2. Ordoneazã versurile de mai jos pentru a obþine o strofã din poeziaLuceafãrul de Mihai Eminescu.A fost odatã ca-n poveºti, Din rude mari, împãrãteºti,

O preafrumoasã fatã. A fost ca niciodatã

3. Citeºte strofa urmãtoare. Numeroteazã versurile. Încercuieºte ulti-ma silabã a ultimului cuvânt din fiecare vers. Ce observi?

Peste fagi cu vârfuri sure A cãzut amurgul receÎnserarea mutã treceFuriºatã prin pãdure.(George Topîrceanu - Rapsodii de toamnã)

4. Completezã versurile folosind cuvintele potrivite din parantezã:Pe lângã plopii fãrã soþ La geamul tãu ce ................Adesea am ................... Priveam atât de desMã cunoºteau vecinii .............., O lume-ntreagã-nþelegeTu nu m-ai cunoscut. Tu nu m-ai .........................(toþi, strãlucea, înþeles, trecut)

Mihai Eminescu - Pe lângã plopii fãrã soþ)

5. Scrie cinci versuri dintr-o poezie sau un cântec cunoscut.

1. Citeºte cu intonaþie urmãtoarele stofe din poezia Nunta în codrude George Coºbuc:

– Ce-i tu, soro? – Ce sã fie? – Dar pe mire cum îl cheamã,Nuntã mare-n crâng! Cine-i el, ºi-al cui?N-ai vãzut tu veselie – N-auziºi de sturz, bag seamã!De când eºti ºi porþi un nume. Pânã ºi-mpãratu-l ºtie.ªi-am plecat, trimeasã-n lume, – ªi-i bogat?- Ce-i pe câmpie,Oaspeþii sã-i strâng. Tot ce vezi, i-al lui!

2. Transcrie o stofã la alegere. Respectã aºezarea în paginã a versurilor.

3. Desparte în silabe cuvintele din al patrulea vers al primei strofe .

• Pe câte rânduri este scrisãpoezia?

• De câte ori s-a folosit alineatul?• Cum s-au grupat rândurile

poeziei?

Un rând al unei poezii se numeºte vers.

Fiecare vers se scrie cu alineat.Versurile sunt grupate în strofe.Între strofele unei poezii se lasãspaþiu liber.


Texte cu tâlc

Observã!Exerseazã!


Re]ine!


OBSERVÃÃ!Rãspunzând la întrebãrile formulate la aceastãrubricã, precum ºi pe baza cunoºtinþelor legatede organizarea textul în paginã, cursanþii vordesprinde informaþiile privind structura textuluiîn versuri. Cereþi-le sã ofere exemple de versurisau strofe cunoscute (poezii, cântece, ghicitori,strigãturi, colinde etc.)

EXERSEAZÃ!Completarea de cãtre cursanþi a versurilor dinRacul, broasca ºi ºtiuca se poate realizaindividual, independent, în caiete, fie pe bazamemorizãrii, fie cu sprijinul scrierii model oferitede dumneavoastrã. Insistaþi asupra respectãriiaºezãrii în paginã a textului ºi asupra ortografieiºi punctuaþiei.Ordonarea versurilor din Luceafãrul (exerciþiul 2)poate fi precedatã de audierea integralã apoeziei. Pentru reconstituirea strofei, cursanþiivor apela fie la ceea ce au reþinut din audiþie, fiela ordonarea pe baza rimei. Puteþi propune ºi alteversuri sau puteþi solicita cursanþii sã dea eiînºiºi exemple de versuri încurcate.Exerciþiile 3 ºi 4 urmãresc conºtientizarea decãtre cursanþi a motivului pentru care versurile se„potrivesc“ (rima).

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Rezolvarea exerciþiilor permite cursanþilor sãasocieze cunoºtinþele despre structura poeziei cucele despre intonarea enunþurilor astfel încât sã-ºiformeze deprinderi de citire expresivã, de recitare.Transcrierea versurilor va asigura fixareadeprinderilor de aºezare corectã în paginã atextului în versuri, de scriere ortograficã ºi dedespãrþire a cuvintelor la capãt de rând.

Cuvântul tâlc provine dinlimba slovacã ºi are înþeles de:sens, rost, semnificaþie. Tâlc în-seamnã cu subînþeles, cu rost, cusocotealã.

1. Formaþi perechi. Uniþi fiecare fragment cu enunþul care prezintãinformaþia esenþialã.

2. Taie versurile care nu fac parte din poezie.

De la arat un plug Iar ei, spre întâmpinareVenea încet spre casã O altã muscã-n zborCu balcon ºi cu terasã Zbura pe cer ca un cocorªi, la un bou pe jug Îi pune o-ntrebare:O muscã s-aºãzasã. Cu coada pe spinareªi dorul nu mã lasã. – De unde, dragã sor’?

Transcrie cele douã strofe, respectând regulile de aºezare în paginã atextului în versuri.

3. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã.


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult!

Într-o searã târzie, aflându-se încabinetul sãu de lucru, Cuza Vodãsunã clopoþelul ca sã vinã ofiþerul deserviciu din camera de alãturi.

Ofiþerul nu veni. Cuza deschise uºaºi vãzu pe acesta dormind într-un jilþ.

Pe genunchi avea o scrisoare. Cuzao luã ºi o citi.

Cuza lucra în cabinetul sãu.

Ofiþerul de serviciu dor-mea.

Cuza gãseºte o scrisoare pegenunchii ofiþerului.

Un tatã avea zece feciori. ªi s-a apucat el sã-ºi lase toatã averea copiilor.

– Mã vor îngriji ei, cã doar suntcopiii mei, gândea bãtrânul.

Dar n-a fost sã fie aºa. Nici unul numai venea sã-l vadã, toþi se bucuraudoar de averea primitã.

Un tatã avea zece feciori.

Bãtrânul a fost pãrãsit defii dupã ce le-a dat averea.

Tatãl credea cã va fi îngri-jit de fiii lui.

Tatãl le-a mai spus:- Dacã veþi trãi uniþi, nimeni nuva putea sã vã învingã. Dacãînsã, vã veþi certa, oricine vaputea sã vã ducã la pierzanie.

Într-o zi el ºi-a chemat feciorii ºile-a cerut sã îi aducã un mãnunchide nuiele:– Rupeþi-l!Se tot strãduirã feciorii, dar nu l-au putut rupe.

Un tatã îºi sfãtuia adeseafeciorii sã trãiascã în bunãînþelegere. Aceºtia nu-i dãdeauascultare ºi se certau adesea.

Tatãl a desfãcut atunci mãnun-chiul ºi le-a cerut feciorilor sãrupã nuielele una câte una. Aºafeciorii le- au frânt cu uºurinþã.



În exerciþiile propuse se pune accentul pe:• discriminarea informaþiilor esenþiale de cele

de detaliu dintr-un fragment de text narativ;• desprinderea informaþiilor esenþiale;• ordonarea fragmentelor unui text în

succesiune logicã;• identificarea caracterului logic al unui mesaj

scris.Sarcinile pot fi rezolvate direct pe ghidulelevului, integral sau selectiv, independent saufrontal.Alte activitãþi pe care le puteþi propune:• Transformarea unui enunþ sau fragmente prin

eliminarea informaþiilor de detaliu;• Dezvoltarea unui enunþ sau fragment de text

prin introducerea unor informaþii le detaliu;• Exerciþii de povestire oralã (cu sprijin) a unui

fragment dintr-un text narativ.

TEXTE CCU TTÂLC

1. Citeºte.Ionicã mmincinosul

dupã Alexandru Mitru

Era odatã un om care avea un fecior tare leneº ºi mincinos, pe nume Ionicã. Vãzând tatãl cã fiul sãunu se îndreaptã îºi pune în gând sã-l dezveþe de nãrav.

Odatã vine feciorul înaintea tatãlui ºi zice cu glas mieros:– Tãtucã, mi-ai fãgãduit cã-mi vei lua ºi mie niºte opinci noi dacã voi fi vrednic.– Eu îmi voi þine fãgãduiala, dar mai întâi urcã-te chiar acum în pod ºi vânturã grâul.Se urcã bãiatul în pod, se pituleazã sub scarã vreun ceas ºi se întoarce înaintea tatãlui:– Am vânturat grâul. Acum dã-mi opincile!– Bãiete, þi-am spus sã vânturi grâul. Mergi degrabã ºi terminã treaba.

Ionicã se duse iar în pod, se joacã cu mâþele ºi se întoarce.– Ai vânturat grâul, ori ba?– Desigur, tãtucã!– Nu e adevãrat! Se amãrãºte tatãl. Hai cu mine în pod ºi-am sã-þi arãt.Se urcã amândoi în pod. Vânturã omul grâul. ªi, ce credeþi? Sub grâu ascunsese o pereche de opinci.

S-a aplecat bãiatul sã le ia, dar tatãl nu l-a lãsat. I le-a pus în cui deasupra capului, sã vadã ºi sã-nþeleagãcã minciuna are picioare scurte, iar adevãrul o ajunge întotdeauna din urmã.

2. Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text:Personajele textului sunt ................................................................. . Bãiatul era .......................................................................................... .El i-a cerut tatãlui ............................................................................. .Acesta l-a rugat în schimb sã .......................................................... .Ionicã nu a gãsit opincile pentru cã………………………….. .

3. Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan:• Omul hotãrãºte sã-þi dezveþe fiul de nãravul minciunii.• Tatãl îi cere fiului sã vânture grâul.• Bãiatul se preface cã vânturã grâul.• Minciuna este descoperitã.

4. Scrie dupã autodictare o strofa pe care ai memorat-o din poezia Racul, broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Texte cu tâlc


Formaþi douã grupe. Alegeþi unul dintre proverbele:

Ulciorul nu merge de multe ori la apã.Când doi se ceartã, al treilea câºtigã.Buturuga micã rãstoarnã carul mare.

Compuneþi împreunã un text scurt care sã aibã ca titlu proverbul ales. Alegeþi ca personaje vieþuitoarecare sã se comporte ca ºi oamenii.

Citiþi lucrãrile ºi faceþi aprecieri asupra povestirilor create de colegi.



Cuprinde un test de evaluare sumativã, care va firezolvat individual pe pagina ghidului ºi o sarcinãde grup.

OBIECTIVEE URRMÃRITE:• Identificarea personajelor dintr-un text narativ;• Desprinderea informaþiilor esenþiale ºi de

detaliu dintr-un text citit;• Delimitarea în fragmente logice pe baza

planului de idei;• Scrierea corectã a textului în versuri.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE• Itemul I - Completarea corectã a trei enunþuri

lacunare;• Itemul II - Delimitarea corectã a cel puþin

douã fragmente din text;• Itemul III - Respectarea scrierii cu alineat ºi

majusculã a fiecãrui vers.Pentru sarcina de grup (în caseta gri), carepresupune redactarea unui scurt text, estenecesar sã acordaþi sprijin cursanþilor înelaborarea unui plan de idei, pe care ulterioraceºtia sã-l dezvolte. Oferiþi explicaþiisuplimentare care sã se refere la:• legãtura enunþurilor formulate cu titlul

textului;• logica ºi coerenþa în exprimare;• corectitudinea redactãrii (ortografie,

punctuaþie, aºezare în paginã);În redactarea textului fiecare cursant va trebui sãscrie cel puþin un enunþ.Observaþi contribuþia fiecãrui cursant la rezolvareasarcinii dupã o grilã de verificare ce poatecuprinde urmãtoarele comportamente ºi atitudini:• Participã la elaborarea planului textului prin

propunerea unui fir narativ;• Ideile formulate se referã la personajele alese

de grup;• Formuleazã enunþuri potrivite din punct de

vedere al conþinutului cu titlul textului ºiplanul de idei;

• Menþine prin enunþurile formulate caracterullogic al naraþiunii;

• Introduce în enunþurile proprii sau alepartenerilor informaþii de detaliu;

• Respectã în scriere regulile ortografice ºi depunctuaþie studiate;

• Manifestã preocupare pentru exprimareacorectã ºi expresivã.

Pentru motivarea cursanþilor puteþi propunetehnoredactarea textelor create ºi confecþionareaunei cãrþi pe care aceºtia sã o ilustreze.

Ordinea literelor în alfabetul limbii române este urmãtoarea:

aA, ãÃ, âÂ, bB, cC, dD, eE, fF, gG, hH, iI, îÎ, jJ, kK, lL, mM, nN, oO, pP, qQ, rR, sS, ºª, tT, þÞ, uU, vV, wW, xX, yY, zZ

În dicþionare cuvintele suntscrise în ordine alfabeticã.

Anul NNou

În noaptea de 31 decembrie, la ore diferite, din aproape toate zonelePãmântului se poate vedea o stea numitã Sirius, steaua Anului Nou.

Popoarele de pe glob au obiceiuri diferite prin care întâmpinãacest eveniment.

Veechiturile ppe ffereastrã! În noaptea de 31 decembrie, italieniiobiºnuiesc sã arunce în stradã de pe balcoane ºi ferestre tot felulde vechituri ºi aprind foarte multe petarde.

La Budapesta s-a pãstrat un obicei numit Rãmas bbun dde llacartofi. Locuitorii consumã cartofi copþi ºi aleg regina ºi regelecartofilor. Aceasta în amintirea anului 1863 când Dunãrea a inun-dat acele locuri, iar oamenii s-au refugiat în casele þãranilor de pedealuri. Aceºtia au fost ospitalieri ºi i-au hrãnit cu cartofi copþi.

În Polonia sub faþa de masã a mesei în noaptea dintre ani seaºterne un strat dde ffân care are menirea sã aducã noroc. Fiecarefamilie þine la aceastã masã un loc neocupat, pentru oaspetelenecunoscut care ar putea veni.

Prognozã mmeteorologicã! Germanii aleg douãsprezece cepe, simbolizând lunile anului. Le taie cozile, le cresteazã, le scobesc puþinºi toarnã sare în fiecare scobiturã. Când bate ora douãsprezece, eiaflã cum va fi vremea: cepele care au înghiþit toatã sarea semnificãluni ploioase, iar cele în care a mai rãmas sare, luni secetoase.

La români sfârºitul anului este marcat de o serie de obiceiuri:Plugul, PPluguºorul, CColinda, CCapra, Urrsul, SSorcova. Colindãtorii ureazã gazdelor un an bun, sãnãtate ºi belºug. Pentru urãrile loraceºtia sunt rãsplãtiþi cu bucate ºi vin.

Anul Nou, indiferent de felul în care este sãrbãtorit, este un prilejpentru a fi alãturi de cei dragi ºi de a transmite felicitãri prietenilor.

1. Scrie în ordine alfabeticã urmãtoarele cuvinte: eveniment,petarde, ospitalieri, refugiat, oaspete, belºug, prilej. Cautã îndicþionar cuvinte cu acelaºi înþeles celor date.

2. Transcrie fragmentul în care este prezentat un obicei de Anul Noual germanilor. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul acestuia.

4. Formaþi perechi. Alegeþi un colind de Anul Nou specific zonei încare locuiþi. Scrieþi-l!

5. Transformã cuvintele dupã model:(niºte) italieni- (toþi) italienii• polonezi • români • spanioli • germani • cartofi • locuitori


ObiceiuriObiceiuri5Lecþia 9 – Anul Nou

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

5Lecþia 99 Anul NNou

OBICEIURRI



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Alfabetul limbii române. Ordinea literelor în

alfabet (actualizare);• Cuvântul - forma ºi sensul (actualizare);• Tipuri de litere de tipar; • Scrierea funcþionalã - invitaþia ºi felicitarea;• Cuvântul, parte de vorbire.

Anul NNouLecþia poate începe cu identificare pe harta Europeia poziþiei României, Italiei, Poloniei, Ungariei, þãridespre obiceiurile cãrora sunt prezentate informaþiiîn textul suport. Folosind cunoºtinþele însuºite decursanþi la Cunoaºterea mediului ºi pe cele dinexperienþa proprie, discutaþi despre diferenþele defus orar ºi despre aspecte specifice fiecãrei þãri.Puteþi folosi, auxiliar, imagini din þãrile menþionate.

CITEªTE AAICI!Textul are caracter informativ ºi surprindeobiceiuri de Anul Nou din diferite þãri. Propuneþicitirea ghidatã pe fragmente ºi lãmuriþi aspectelegate de forma ºi conþinutul fiecãruia. Paralel,formulaþi întrebãri prin care sã asiguraþireceptarea informaþiilor esenþiale ºi de detaliu.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul 1 urmãreºte actualizare cunoºtinþelorprivind ordinea literelor în alfabetul limbiiromâne. Se repetã ordinea literelor în alfabet prin citirea rubricii AAmmiinntteeººttee--þþii!!În situaþia în care observaþi cã majoritatea cursanþilorîntâmpinã dificultãþi în ordonarea alfabeticã a cuvin-telor efectuaþi exerciþii de recuperare, ddee eexxeemmpplluu:enumerarea în lanþ a sunetelor în ordinea din alfa-bet, scrierea literelor „vecine“ unor litere date,enumerarea sunetelor din alfabet cuprinse într-uninterval dat, identificare unor litere intenþionat omisedintr-un ºir sau plasate greºit etc.Exersaþi deprinderea de lucru cu dicþionarul cu acei cursanþi care ºi-au format aceastãdeprindere. Atrageþi atenþia cã în dicþionar,pentru acelaºi cuvânt, sunt date mai multesensuri.

Exerciþiile urmãtoare asigurã verificare felului încare cursanþii au receptat conþinutul textului.Pentru 3, puteþi propune o activitate practicã pegrupe, în care cursanþii sã urmeze instrucþiunileoferite de fragmentul transcris. Dacã în clasãexistã cursanþi de etnii diferite solicitaþi-le sãprezinte obiceiuri specifice de Anul Nou. Acesttip de exerciþiu permite consolidarea deprinderiide exprimare oralã.Ultimul exerciþiu urmãreºte ca, pe cale intuitivã,sã-i familiarizeze pe cursanþi cu scriereacuvintelor cu iiii. Propuneþi despãrþirea în silabe acuvintelor date, pentru sesizarea creºteriinumãrului de silabe în situaþia adãugãrii unui i lasfârºitul cuvântului. Cereþi-le cursanþilor sã deaexemplu de astfel de cuvinte.AAllttee ccoonnþþiinnuuttuurrii ccaarree ppoott ffii aaccttuuaalliizzaattee ffoolloossiinnddtteexxttuull ssuuppoorrtt ssuunntt:• scrierea substantivelor proprii (nume de þãri,

nume de sãrbãtori);• împãrþirea pe fragmente a unui text; • aºezarea în paginã a textului tipãrit;

1. Copiazã din text denumirile obiceiurilor de Anul Nou prezentate întext. Precizeazã prin ce se deosebeºte scrierea lor în text faþã demajoritatea cuvintelor. De ce crezi cã s-a folosit aceastã scriere?

2. Ce alte tipuri de litere s-au folosit în scrierea textului?3. Citeºte din text ultimul enunþ. Povesteºte cum þi-ai petrecut Reveli-

onul trecut.4. Ce urãri ai adresat celor apropiaþi de Anul Nou? Cum poþi adresa

urãri celor care se aflã în alte localitãþi?5. Citeºte felicitarea ºi observã ce cuprinde.

1. Identificã în textele studiate diferite tipuri de litere de tipar.Motiveazã folosirea lor.

2. Scrie în tabel formula de încheiere ºi felul în care te semnezi în situaþia în care ai trimite o felicitare persoanelor specificate.

1. Scrie o felicitare unui prieten sau prietenã, al cãrei conþinut sã fiepotrivit ilustraþiei.Transformã conþinutul felicitãrii astfel încât aceasta sã fie adresatãunei persoane mai puþin apropiatã.

În scrierea de tipar se folosesc:• litere de rând, obiºnuite,

folosite în scrierea majoritãþiicuvintelor din text;

• litere înclinate, pentru a redatitlurile unor texte sau cãrþi,gândurile sau cuvintele unuipersonaj, denumirile unor sãr-bãtori, instituþii etc.

• litere îngroºate, folosite înscrierea informaþiilor impor-tante care trebuie gãsite cuuºurinþã în text.

O felicitare se trimite cuocazia sãrbãtorilor, onomasticiloraniversãrilor. Acestea adreseazãurãri de bine, felicitãri. Ea cu-prinde: mesaj scurt, formulã deîncheiere ºi semnãtura persoa-nei care o trimite. Când se scrie ofelicitare se þine seama de per-soana cãreia se trimite.

Felicitarea poate fi înmânatãpersonal sau trimisã prin poºtã,într-un plic.

Pe plic se scriu adresele expe-ditorului (cel care trimite) ºi des-tinatarului (cel care primeºte).

Imaginea unei felicitãri trebuiesã fie potrivitã conþinutului.


Obiceiuri

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!

Persoana cãreia îi scrii Formula de încheiere SemnãturaUnei rudeMedicului de familieUnui prieten sau unei prietene


• semnificaþia titlului pentru fiecare dintrefragmentele marcate;

• scrierea cuvintelor cu î ºi â;• scrierea ºi pronunþarea cuvintelor care conþin

mp ºi mb;• desprinderea informaþiilor esenþiale ºi a celor

de detaliu dintr-un text citit.Pentru exersare deprinderilor de scriererealizaþi copierea sau dictarea selectivã a unorfragmente, formularea în scris a unor propoziþiifolosind cuvinte date, scrierea unor enunþuridespre obiceiurile cunoscute ale comunitãþii,scrierea de rãspunsuri la întrebãri formulate dedumneavoastrã sau de cursanþi. Lãmuriþi cursanþii despre pronunþarea ºiortografierea cuvintelor care denumesclocuitorii unor þãri. De exemplu: România -român/români - româncã/românce; Polonia -polonez/polonezi - polonezã/poloneze.

OBSERVÃÃ!Urmând primele douã cerinþe formulate, cursanþiivor observa tipurile de litere de tipar folosite înscrierea textului ºi scopul cu care acestea au fostfolosite. Rubrica RReeþþiinnee!! oferã explicaþii suplimentare carepot fi susþinute cu exemple oferite de dumnea-voastrã din alte ghiduri ale cursanþilor, afiºe,reclame, ziare, reviste, cãrþi etc.Folosiþi textul suport pentru aplicarea informaþii-lor pe care cursanþii le-au dobândit despre felulliterelor de tipar ºi rolul lor. Cereþi-le sã citeascãselectiv cuvintele scrise înclinat ºi sã motivezefolosirea acestei scrieri. Procedaþi la fel pentrucele scrise îngroºat.Exerciþiile 3, 4 ºi 5 urmãresc introducereainformaþiilor despre redactare unei felicitãri. Leputeþi prezenta felicitãri completate astfel încâtcursanþii sã poatã observa care este structuraacesteia. Cereþi-le sã deducã, dupã formaexprimãrii, care ar putea fi relaþiile dintreexpeditor ºi destinatar, iar dupã conþinutulurãrilor care este ocazia cu care a fost trimisã.

EXERSEAZÃ!Exerciþiul 1 poate fi rezolvat ºi pe grupe. Leputeþi cere sã decupeze din ziare cuvinte sauenunþuri scrise cu un anumit tip de litere. Deexemplu, o grupã va identifica enunþuri saucuvinte scrise cu litere înclinate, alta, pe aceleacu litere îngroºate. Ca sarcinã suplimentarã leputeþi cere sã asambleze în enunþuri cuvintedecupate scrise cu diferite tipuri de litere.Urmãtorul exerciþiu urmãreºte însuºirea ºiscrierea de cãtre cursanþi a unor formule deîncheiere potrivite felicitãrilor. Propuneþicursanþilor sã integreze aceste formule în mesajede felicitare.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Cerinþa va fi realizatã individual. Urmãriþi dacãtextul felicitãrii este potrivit ilustraþiei date ºidacã sunt respectate regulile de aºezare atextului în spaþiul scrierii.

Orice cuvânt are o formã ºiun înþeles.

În limba românã existã cuvintecu înþeles asemãnãtor ºi cuvintecu înþeles opus.

Cãsãtoria

Un eveniment important în viaþa oamenilor este cãsãtoria. La noiexistã obiceiuri foarte frumoase care diferã de la o regiune la alta ºicare sunt pãstrate mai ales la sate.

Bradul În dimineaþa nunþii, ginerele, împreunã cu prietenii împodobesc

doi brazi. Aceºtia sunt purtaþi de tineri pânã la casa naºului, unde,unul este legat în faþa porþii. Al doilea brad este dus la casa miresei.

Bãrbieritul mmireluiUn prieten apropiat al mirelui îl bãrbiereºte, în mod simbolic pe

ginere. Aºezat pe un scaun, cu bani sub picior, mirele nu trebuie sã-llase pe lãutar sã-i ia banii.

Îmbrãcatul mmireseiNaºa, împreunã cu mama miresei ºi prietene apropiate ajutã mireasa

sã se îmbrace. La sfârºit, naºa îi pune acesteia voalul si coroniþa. Înacest timp lãutarul cânta o melodie numitã Ia-þi, mireasã, ziua bunã.

Ruperea tturteiNaºa ia o turtã împodobitã cu diverse împletituri ºi ornamente. În

mod simbolic, aceasta este ruptã deasupra capului miresei ºi o serveºteinvitaþilor. Se spune ca aduce noroc celor care mãnâncã din ea.

Hora mmireseiHora miresei, Nuneasca, se danseazã acasã la mireasa. În timpul

jocului, mama fetei împarte diferite cadouri naºilor, socrilor ºi, uneori,rudelor apropiate.

Dansul ggãiniiO gãinã gãtitã, împodobitã cu flori, o bancnotã ºi diferite

ornamente în funcþie de regiune este oferitã naºului în schimbul uneisume de bani. Dupã dansul gãinii invitaþii pregãtesc darul pentru miri.

Legatul mmireseiAproape de sfârºitul nunþii, naºa scoate voalul de pe capul miresei

ºi îi pune un batic. Voalul se pune apoi pe capul unei fete necãsãtorite,despre care se spune ca va fi urmãtoarea care se va cãsãtori.

1. Scrie obiceiurile de nuntã în ordinea în care apar în text: Dansulgãinii, Îmbrãcatul miresei, Bradul, Legatul miresei, Bãrbieritul mirelui,Ruperea turtei, Hora miresei.

2. Ai participat la vreo nuntã în comunitatea ta? Care dintre obiceiuriîþi place cel mai mult? De ce?

3. Formaþi grupuri. Ce obiceiuri legate de acest eveniment sunt înzona în care locuiþi? Povestiþi despre ele.

4. Ce tipuri de litere de tipar s-au folosit în scrierea textului? Motivea-zã folosirea lor.

5. Formeazã perechi de cuvinte cu înþeles asemãnãtor: sfârºit, prieteni, rude, belºug, amici, final, neamuri, bogãþie.

6. Identificã în text cuvinte care conþin grupurile mp ºi mb. Desparteîn silabe aceste cuvinte.

7. Scrie o felicitare pe care ai adresa-o unor de tineri cãsãtoriþi.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Lecþia 10 – Cãsãtoria

5Lecþia 110 Cãsãtoria


CãsãtoriaLecþia poate începe cu o discuþie legatã deevenimentele importante din viaþa omului:naºterea, botezul, cãsãtoria. Solicitaþi cursanþiisã prezinte obiceiuri specifice comunitãþii legatede naºtere ºi botez. Despre momentul cãsãtorieidiscutaþi dupã lecturarea textului.

CITEªTE AAICI!Textul are un caracter informativ. Cursanþii vorciti individual textul. Verificaþi în ce mãsurãconþinutul acestuia a fost înþeles de fiecare înurma acestei citiri, solicitându-le sã rãspundã laîntrebãri. DDee eexxeemmpplluu: Ce obiceiuri suntprezentate în text?, Unde sunt purtaþi cei doibrazi împodobiþi?, Cine rupe turta miresei? etc.Propuneþi citirea explicativã a textului în situaþiaîn care observaþi cã majoritatea cursanþilor auîntâmpinat dificultãþi în receptarea informaþiiloresenþiale ºi de detaliu din textul citit.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Primul exerciþiu le solicitã cursanþilor atenþia ºipermite exersarea deprinderii de scriere atitlurilor cu literã iniþialã mare.În urmãtoarele douã exerciþii, folosindu-se depropria experienþã, cursanþii îºi vor exersacapacitatea de exprimare oralã. Corectaþi exprimareaacestora, urmãriþi ca enunþurile sã fie prezentate însuccesiune logicã. Interveniþi cu întrebãri pentru capovestirile sã conþinã ºi informaþii de detaliu.Exerciþiul 4 asigurã transferul informaþiilor privind fo-losirea tipurilor de litere de tipar într-un context nou.Se actualizeazã cunoºtinþele despre sensul ºiforma cuvintelor prin rezolvarea exerciþiului 5 ºicitirea rubricii AAmmiinntteeººttee--þþii!!Pornind de la pretextul oferit de text, cursanþiivor avea sarcinã individualã scrierea uneifelicitãri. Amintiþi-le structura textului uneifelicitãri ºi care sunt condiþiile pe care trebuie sãle îndeplineascã stilul de formulare a urãrilor.Alte exerciþii pe care, în funcþie de particularitãþilegrupului de cursanþi, le puteþi efectua folosindtextul suport:• scrierea cuvintelor cu iiii (pornind de la cuvintele

naº, fin, mire, prieten, invitat, tânãr, socru);

• activizarea vocabularului prin: discutareasensurilor cuvântului „gãtitã“, identificareaunor sinonime pentru cuvintele: invitaþi,lãutar, rude º.a.;

• scrierea unor enunþuri care sã redea informaþiidesprinse din text.

OBICEIURRI

1. Citeºte ºi spune ce reprezintã textul alãturat.2. Rãspunde la întrebãri:

• Cui îi este adresatã invitaþia?• Cu ce ocazie?• Cine face invitaþia?• Ce informaþii oferã aceasta?

3. Aºazã lângã cuvintele date altele care :a) sã denumeascã obiecte................ împodobiþi, ................ fericitã, ................ noi.b) sã arate însuºiribrazi ................, sãrbãtori................, prieteni ..................c) sã indice acþiuniinvitaþii ................, ziua ................, petrecerea ................a) sã exprime numere................ fraþi, ................ numere, ........................ strãzi

1. Formaþi perechi. Scrieþi-vã unul altuia câte o invitaþie potrivitãurmãtoarelor evenimente:• serbarea zilei tale de naºtere;• petrecerea de Anul Nou.Folosiþi în cuprinsul invitaþiei formulãri ca: „am plãcerea de a teinvita”, „te invit cu bucurie”.

2. Grupeazã în tabel cuvintele dupã ceea ce exprimã:danseazã, coroniþã, minunatã, ºapte, vine, vorbeºte, vesel, bu-curie, patru, mamã, noroc, împodobit, douã, strigãm

1. Scrie o invitaþie adresatã unei rude cu ocazia unui eveniment important din viaþa ta.

2. Din ºirul de cuvinte subliniazã numai pãrþile de vorbire careexprimã acþiuni: ploi, zece, fug, îngust, colindau, cântã, aldoilea, culegem, albastrã, opt, veselie.

3. Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ceeste specificat în paranteze.• Hainele (însuºire) ............................................... îi veneau foarte bine.• (Numãr) ................................................ persoane aºteptau la intrare.• Toþi prietenii ...................................................... (acþiune) la petrecere.

O invitaþie trebuie sã cuprindã:• numele persoanei sau fami-liei cãreia îi este adresatã;• evenimentul care este sãrbã-torit;• data ºi locul unde are loc evenimentul;• numele persoanei care adre-seazã invitaþia. Invitaþia poate fi datã perso-

nal sau trimisã în plic prin poºtã.

În exprimare ne folosim decuvinte. Acestea se pot grupa înpãrþi de vorbire, dupã ceea ceexprimã:

• nume de fiinþe, lucruri, feno-mene ale naturii (obiecte)• însuºiri;• acþiuni;• numere etc.


Obiceiuri

Observã!

Exerseazã!

Verificã-þi cunoºtinþele! Re]ine!

Re]ine!

Obiecte Însuºiri Acþiuni Numere


OBSERVÃÃ!Pornind de la intuirea textului invitaþiei model ºirãspunzând la întrebãrile ajutãtoare, cursanþii voridentifica structura unei invitaþii. Pentru asublinia importanþa fiecãrei informaþii oferite înacest tip de text, propuneþi citirea lui omiþând perând: numele evenimentului sãrbãtorit, data saulocul de desfãºurare etc. Le puteþi prezenta maimulte tipuri de invitaþii pentru a observaelementele comune ale acestora.Exerciþiul 3 urmãreºte introducerea noþiunii departe de vorbire. Se urmãreºte înþelegerea decãtre cursanþi a ideii cã fiecare cuvânt are unsens în funcþie de care se integreazã într-oanumitã categorie: a numelor de obiecte, a celorcare exprimã însuºiri, aratã acþiuni sau exprimãnumãrul sau ordinea.Informaþiile sunt esenþializate în rubrica RReeþþiinnee!!. Le puteþi cere cursanþilor sã dea exemple decuvinte din fiecare categorie.

EXERSEAZÃ!La primul exerciþiu este indicat sã daþi activitãþii uncaracter real solicitând cursanþilor sã-ºi redactezeinvitaþiile pe coli veline. Dacã existã posibilitateautilizãrii computerelor, solicitaþi-le cursanþilor sãtehnoredacteze ºi sã ilustreze invitaþiile concepute.Sugeraþi-le sã utilizeze diferite tipuri de litere detipar pentru marcarea informaþiilor esenþiale. Afiºaþicele mai reuºite lucrãri.Exerciþiul 2 urmãreºte fixarea cunoºtinþelordespre pãrþile de vorbire. Este necesar sãpropuneþi ºi exerciþii: de completare a unor ºiruricu pãrþi de vorbire de acelaºi fel, de grupare acuvintelor dupã ceea ce exprimã, deexemplificare etc.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Se vor rezolva individual cerinþele. Pentru exerciþiul1 oferiþi explicaþii suplimentare sugerându-leevenimente cu ocazia cãrora pot trimite invitaþii.Verificaþi lucrãrile cursanþilor, de preferat înprezenþa lor, pentru a le oferi posibilitateaautocorectãrii ºi pentru a interveni cu explicaþiiindividualizate.

Obiceiul trimiterii felicitãrilorcãtre cei dragi a fost iniþiat decãtre Sir Henry Cole din Anglia, cuocazia sãrbãtorilor de Crãciun?Acesta s-a întâmplat în anul 1843.Prima felicitare a fost conceputãde cãtre J. C. Horsley. Atunci s-auvândut 1000 de exemplare înLondra. Un artist englez, WilliamEgley, a produs prima felicitarepopularã în 1849. De la începuttemele ºi imaginile felicitãrilorerau variate la fel ca ºi obiceiurilede Crãciun din lumea întreagã.

1. Spune folosindu-te de textul invitaþiei ºi de informaþiile de pe plic:• cine face invitaþie;• denumirea evenimentului;• data ºi ora la care are loc acesta;• locul unde desfãºoarã;• cui îi este adresatã.

2. Scrie pãrþile de vorbire din parantezã la forma potrivitã.• Colegii (Andreea) ___________________ s-au dus la spectacol.• Invitaþii (cânt) __________________ La mulþi ani! sãrbãtoriþilor.• Prietenul (Daniel) _________ merg sã-l vadã la meciul de fotbal.• Trandafirii (roºu) ________________ sunt florile mele preferate.• La ora (doisprezece) ______________________ începe serialul.

3. Dintre cuvintele scrise cu litere îngroºate foloseºte patru dintre eleîn ordine alfabeticã pentru a obþine o propoziþie: la, carnaval, ziariºtii, bal, începe, vin, invitaþi, premierã, curând,teatru, spectacolul, azi

4. Transformã pãrþile de vorbire dupã modelele date.


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult!

Destinatar: Familia DanielescuStr. Florilor, nr. 23, bl. 12, ap.6Localitatea: Braºov, cod 05729

acþiune numeleacþiunii

a merge mersula alergaa invitaa vorbia dormi

însuºire acþiune

frumos a înfrumuseþagânditoareascultãtortineriVesele



Exerciþiul 1 urmãreºte consolidarea capacitãþiide receptare a mesajului scris, în situaþiaparticularã a unei invitaþii ºi fixarea cunoºtinþelordespre structura unei invitaþii. Ca activitatepracticã se pot completa plicuri cu dateleexpeditorului ºi ale destinatarului.Exerciþiul 2 va fi rezolvat independent,individual. Verificaþi dacã este corectã formaflexionarã a cuvintelor folosite de cursanþi.Urmãtoarele douã exerciþii au un grad sporit dedificultate, de aceea recomandãm ca ele sã fieefectuate facultativ. Ele pot fi înlocuite de altelecare sã vizeze consolidarea cunoºtinþelor despreordinea literelor în alfabet ºi a celor desprepãrþile de vorbire.Exerciþiu 3 solicitã ordonarea alfabeticã acuvintelor pentru obþinerea unor enunþuri ºirecunoaºterea tipurilor de litere de tipar.Asiguraþi-vã cã cerinþa exerciþiului a fostînþeleasã de cãtre toþi cursanþii. Rezolvarea luieste consideratã corectã, dacã enunþurilerespectã ambele condiþii. Enunþurile posibilesunt: Azi la premierã vin. La premierã vinziariºtii.Exerciþiul 4 urmãreºte ca pe cale intuitivã, dupãmodel, cursanþii sã schimbe schimbareavaloarea gramaticalã a unor cuvinte.

OBICEIURRI

1. Completeazã invitaþia cu elementele care au fost omise în mod intenþionat.

...............................................................,Stimatã doamnã/Stimate domn,

În urma selecþiei sunteþi invitat/invitatã sã participaþi la concursul de culturã generalã 100 de Întrebãri ºi Rãspunsuri,care va avea loc la ...............................................................,pe data de .............................................. la ora .................. .Vã rugãm sã confirmaþi participarea la telefonul .................................... .

Organizatorul concursului,................................................

2. Scrie o felicitare potrivitã ilustraþiei. Completeazã apoi pe plic adresa ta.

Expeditor:

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Spune ce aratã pãrþile de vorbire date. Continuã ºirurile pãrþilor de vorbire cu încã trei de acelaºi fel.• cãlãtoresc, privim, ........................................., ........................................., ......................................... .• minunatã, albaºtri, ........................................., ........................................., ......................................... .• douã sute, treizeci, ........................................, ........................................., ......................................... .• case, persoane, ..............................................., ........................................., ......................................... .


Obiceiuri


Scrie în ordine alfabeticã numele prietenilor ºi prietenelor tale. Completeazã în dreptul fiecãrui numezilele lor de naºtere, pentru a nu uita sã le trimiþi felicitãri.Poþi include în listã ºi numele personalitãþilor din comunitate.



Este un test de evaluare. Toate sarcinile vor firezolvate individual. Sarcina din chenar poate firezolvatã ca temã pentru acasã ºi evaluatã la finalulunitãþii de învãþare. Fiecare cursant va trebui sãcompleteze datele a cel puþin cinci persoaneapropiate. Sugeraþi-le sã includã în listã ºi colegii declasã, folosind informaþiile de la lecþiile anterioare.

OBIECTIVEE URRMÃRITE:• sã completeze o invitaþie cu informaþiile

esenþiale;• sã redacteze o felicitare;• sã dea exemple de pãrþi de vorbire de acelaºi

fel cu unele date;• sã ordoneze alfabetic nume de persoane.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• Itemul I - completarea invitaþiei cu 3 dintre

informaþiile solicitate;• Itemul II - respectarea elementelor de

structurã a felicitãrii;• Itemul III- completarea cu pãrþi de vorbire de

acelaºi fel a douã dintre ºirurile date;• Itemul IV - scrierea în ordine alfabeticã a 5

nume de persoane (activitatea practicã dincaseta gri).

culbeci – melciRobinson – (aici) romanulRobinson Crusoe de Daniel DefoeTurnul Vavilon – Turnul Babilonîmpresurat – înconjurat

Fiecare dintre grupurile de literece, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi seredau printr-un singur sunet.

Cuvintele care conþin acestegrupuri au mai puþine sunete decât litere.

Copii eeram nnoi aamândoiMihai Eminescu

Copii eram noi amândoi, Adesea la scãldat mergeamFrate-meu ºi cu mine. În ochiul de pãdure,Din coji de nucã car cu boi La balta mare ajungeamFãceam ºi înhãmam la el ªi l-al ei mijloc înotamCulbeci bãtrâni cu coarne. La insula cea verde.

ªi el citea pe Robinson, Din lut acolo am zidit,Mi-l poveste ºi mie; Din stuful des ºi mare,Ei zideam Turnul Vavilon Cetate mândrã la privit,Din cãrþi de joc ºi mai spuneam Cu turnuri mari de tinicheaªi eu câte-o prostie. Cu zid împresurat.

1. Rãspunde la întrebãri:• Despre ce îºi aminteºte autorul în poezie?• Care dintre cei doi fraþi crezi cã era mai mare? De ce?• Cum îºi petreceau timpul cei doi fraþi?• Ai fraþi sau surori? Dacã da, cum vã petreceþi timpul împreunã?

2. Subliniazã în textul poeziei cuvintele: car, mie, ochiul, mare. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþelesdecât cel din text.

3. Completeazã corespunzãtor:Fragmentul face parte din poezia .......................................... scrisã de..................................... . Textul cuprinde ........... strofe. Fiecare strofãare cinci ......................... .

4. Identificã în text cuvintele care conþin grupurile de litere ce, ci, cheºi chi. Pentru fiecare cuvânt precizeazã numãrul de sunete ºi pe celde litere.Specificã ce denumeºte fiecare parte de vorbire identificatã.


AmintiriAmintiri6Lecþia 11 – Copii eram noi amândoi

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

Vocabular

6Lecþia 111 Copii eeram nnoi aamândoi

AMINTIRI



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,

ghi (actualizare);• Substantivul. Felul substantivului. Numãrul

substantivului. Genul substantivului;• Formularea oralã ºi în scris a rãspunsurilor la

întrebãri desprinse din conþinutul textului citit(actualizare).

Copii eeram nnoi aamândoiIntroducerea în lecþie se poate realiza printr-o con-versaþie despre scriitorii ºi poeþii români cunoscuþi decursanþi. Se pot aminti titlurile operelor în care aceº-tia au evocat anii copilãrie. Cel mai cunoscut cursan-þilor este cel mai probabil Ion Creangã, autorul Amin-tirilor din copilãrie. Precizaþi-le cã ºi Mihai Eminescua compus poezii în care aminteºte de copilãria sa.O altã alternativã ar fi sã le solicitaþi cursanþilorsã povesteascã momente semnificative dinpropria copilãrie.

CITEªTE AAICI!Solicitaþi cursanþilor sã citeascã versurile îngând. Realizaþi citirea model a fragmentului saua întregii poezii. Precizaþi-le cã unele cuvinte alepoeziei nu sunt folosite în forma lor literarã.Discutaþi despre forma corectã a acestora.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Cereþi-le cursanþilor sã recunoascã portretulpoetului din mai multe date. Amintiþi-le titluridin creaþia eminescianã ºi recomandaþi-le sãciteascã ºi alte poezii ale poetului.Pe baza textului suport pot fi exersateurmãtoarele capacitãþi:• desprinderea informaþiilor dintr-un text citit,

exerciþiul 1;• formularea oralã ºi în scris a rãspunsurilor la

întrebãri, exerciþiul 1;• identificare sensului cuvintelor prin raportarea

la context, exerciþiul 2;• formularea de enunþuri folosind cuvinte date,

exerciþiul 2;• organizarea textului scris: a titlului, versurilor

ºi strofelor poeziei, exerciþiul 3

• scrierea cuvintelor care conþin grupurile delitere ccee, ccii, ggee, ggii, cchhee, cchhii, gghhee, gghhii,exerciþiul 4.

PPoorrnniinndd ddee llaa tteexxttuull ssuuppoorrtt mmaaii ppuutteeþþii ssoolliicciittaaccuurrssaannþþiilloorr:• integrarea în enunþuri proprii a cuvintelor

explicate la rubrica Vooccaabbuullaarr;• citirea selectivã a unor versuri;• copierea selectivã a unor versuri sau strofe din

poezie;• despãrþirea în silabe a unor cuvinte;• formularea de enunþuri în care unele cuvinte

(ochi, car, joc) sã aibã sensuri diferite;• memorizarea selectivã a unor versuri, a unei

strofe sau a întregii poezii.

1. Transcrie prima strofã a poeziei.Subliniazã pãrþile de vorbire care denumesc fiinþe sau lucruri.

2. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc fenomeneale naturii: ceaþã, soare, tristeþe, insulã, ploaie, privire, colþ, râu.

3. Scrie câte trei nume de :oameni – râuri –ape – þãri –

1. Formaþi perechi. Scrieþi fiecare câte douã substantive caredenumesc:• legume • arbori• fructe • unelte• anotimpuri • meserii• pãrþi ale corpului • obiecte de îmbrãcãminte

2. Identificã substantivele din a treia strofã a poeziei. Spune cedenumeºte fiecare.

3. Folosind cuvintele date, formeazã perechi de substantive care denu-mesc acelaºi fel de obiecte. Exemplu: oraº – Bucureºtipoet, Joiana, localitate, Mihai Eminescu, câine, Azor, vacã, Braºov.

4. Scrie pe caiet câte cinci substantive proprii care sã denumeascã:• numele unor ziare • nume de sãrbãtori• nume de persoane • nume de strãzi• nume de oraºe

1. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele propriidin textul de mai jos:

Am plecat cu bunicul spre Pipirig. Era un ger în dimineaþa aceea decrãpau lemnele! Mai sus de Vânãtori, cum treceam puntea peste apaNeamþului, bunicul în urmã, cu caii de cãpãstru ºi eu înainte, mi-aualunecat ciubotele ºi am cãzut în Ozana.

2. Pentru fiecare dintre imagini scrie câte un substantiv comun ºi unulpropriu.

Partea de vorbire care denu-meºte fiinþe, lucruri, fenomene alenaturii (obiecte) se numeºte substantiv. Cele mai multe sub-stantive se pot numãra.

Substantivele care denumescobiecte de acelaºi fel se numescsubstantive comune. (Exemplu:copii, frate, coji, car, soare, ceaþã).

Substantivul care aratã numeleunui obiect se numeºte substantivpropriu. (Terra, Iaºi, Paºti).

Substantivele proprii se scriuîntotdeauna cu literã iniþialã mare.


Amintiri

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!


OBSERVÃÃ!Îndrumând cursanþii sã rãspundã corect le întrebãrilerubricii, le veþi dirija atenþia cãtre identificareasubstantivelor din prima strofã a poeziei.Încã din aceastã etapã, menþionaþi-le modurileprin care pot verifica dacã un cuvânt estesubstantiv: se poate „numãra“, i se poatealãtura o însuºire sau unul dintre cuvintele„acel“, „acei“, „acea“, „acele“. Cereþi-le apoisã dea ºi ei exemple de cuvinte care denumesclucruri, fiinþe, fenomene ale naturii.Recomandaþi citirea informaþiilor de la rubricaRReeþþiinnee!!Asiguraþi-vã cã toþi cursanþii au înþeles explicaþiileoferite în ghid.Oferiþi explicaþii necesare pentru deosebirea substan-tivelor comune de cele proprii: ce se înþelege prinobiecte de acelaºi fel ºi obiecte care se diferenþiazãunele de altele. Oferiþi exemple ºi solicitaþi-lecursanþilor sã dea la rândul lor exemple de sub-stantiv proprii ºi substantive comune. Insistaþi peregula de ortografiere a substantivelor proprii.

EXERSEAZÃ!Exerciþiul 1 se poate efectua pe perechi, dar ºifrontal sau independent. În cazul în care serezolvã frontal, solicitaþi cât mai mulþi cursanþi.Rezolvarea exerciþiului 2 se poate realiza oral sau în scris. Substantivele pot fi grupate într-untabel, ordonate dupã ceea ce denumesc.Prin exerciþiul 3 se urmãreºte consolidareanoþiunilor de substantiv comun ºi substantivpropriu. Prin rezolvarea lui, cursanþi vor înþelegecã deosebirile dintre obiectele de acelaºi felpresupune denumirea lor prin substantive proprii. Exerciþiul 4 se poate rezolva independent , pegrupe sau frontal, oral sau în scris. Dacã optaþipentru forma scrisã, verificaþi felul în carecursanþii au scris substantivele. CCaa ssaarrcciinnii ssuupplliimmeennttaarree llee ppuutteeþþii cceerree ccuurrssaannþþiilloorr: • sã dea exemple de substantive

corespunzãtoare unor obiecte legate de oanumitã temã (meserii, animale, obiecte de uzcasnic etc.);

• sã formuleze propoziþii care sã conþinã unanumit substantiv ºi sã schimbe topicaacesteia astfel încât ºi forma substantivului sãse schimbe.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Este recomandat ca cele douã exerciþii propusesã fie rezolvate individual. În timpul rezolvãriisarcinilor elevii vor permanent monitorizaþi dedumneavoastrã, astfel încât sã puteþi interveni cuexplicaþii suplimentare ºi sã corectaþi pe locgreºelile. Reamintiþi-le modurile prin care potverifica dacã o parte de vorbire este substantiv(prin numãrare ºi prin alãturarea unui adjectiv).Cursanþilor care au un ritm mai rapid de lucru leputeþi da ca sarcinã suplimentarã recunoaºtereasubstantivelor dintr-o strofã a poeziei Copii eramnoi amândoi sau din alte texte sau enunþurioferite de dumneavoastrã.

buhai – instrument muzical po-pular care produce un zgomotasemãnãtor mugetului unui taurharapnic – bici împletit din firede cânepã sau din curele de piele

Pentru a rãspunde la întrebã-rile formulate pe marginea unuitext, trebuie sã înþelegem întâi conþinutul acestuia.

Rãspunsul la întrebãri se formuleazã întâi în gând ºi apoiîn scris.

Când scriem rãspunsul res-pectãm regulile de ortografie ºide punctuaþie.

Amintiri ddin ccopilãriede Ion Creangã

La Crãciun, când tãia tata porcul, eu încãlecam pe porc deasuprapaielor ºi fãceam un chef de mii de lei. ªtiam cã mie o sã-mi deatata beºica s-o umplu cu grãunþe ºi s-o zornãiesc dupã ce se usca.

Odatã, la un Sfântu Vasile plãnuim câþiva bãieþi din sat sã neducem cu plugul. ªi în ajun am stat pe capul tatei sã-mi facã ºi mieun buhai sau mãcar un harapnic.

– Doamne, ce harapnic þi-oi da eu, zise tata de la o vreme. N-aice mânca la casa mea? Acuº te descalþ!

Vâzând eu cã mi-am aprins paie în cap cu asta, am ºterpelit-ode-acasã numai cu beºica de porc, nu cumva sã-mi ia tata ciuboteleºi sã rãmân de ruºine înaintea tovarãºilor mei. ªi nu ºtiu cum s-aîntâmplat cã nici unul dintre tovarãºi nu avea clopot. Talanga meaera acasã, dar nu mã puteam duce s-o iau.

În sfârºit, facem noi ce facem ºi pornim pe la case. ªi o luãm noide la popa Oºlobanu, tocmai din capul satului. Când acolo, popatãia lemne afarã ºi cum a vãzut cã ne aºezãm la fereastrã ºi nepregãtim de urat a început a zice:

– De-abia s-au culcat gãinile ºi voi aþi ºi început? Ia staþi oleacã,blestemaþilor, sã vã dau eu!

Noi am ºparlit-o la fugã, iar el zvârr… cu o scurtãturã în urmanoastrã, cãci era om ursuz popa Oºlobanu. ªi din spaima aceea amfugit jumãtate de sat înapoi.

1. Discutaþi în grup despre înþelesul pe care îl au expresiile:• Fãceam un chef de mii de lei;• Am ºparlit-o de-acasã;• Am ºterpelit-o la fugã.

2. Rãspunde în scris la întrebãri:• Despre ce obicei se povesteºte în text?• Ce obiecte luau copiii la urat?• De unde au început cu uratul?• Ce au pãþit acolo?

3. Formaþi perechi. Delimitaþi textul pe fragmente.

4. Aminteºte-þi o întâmplare deosebitã trãitã de tine în preajma sãrbãtorilor de iarnã. Povesteºte-o colegilor.

5. Identificaþi în text substantivele proprii.

6. Transcrie primul alineat al textului. Subliniazã substantivele comune.


Aminteºte-þi! Foloseºte-þi cunoºtinþele!

Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 12 – Amintiri din copilãrie

6Lecþia 112 Amintiri ddin ccopilãrie


Amintiri ddin ccopilãrieLecþia poate începe cu o discuþie desprecopilãrie sau despre obiceiurile de Crãciunspecifice comunitãþii din care fac partecursanþii. Solicitaþi-le sã-ºi aminteascã oîntâmplare deosebitã legatã de acesteveniment. (Aceastã sarcinã este cuprinsã ºila rubrica Veerriiffiiccãã--þþii ccuunnooººttiinnþþeellee!!)Cereþi-le cursanþilor sã identifice titlul ºi autorultextului suport ºi sã facã referiri la aºezareatextului în paginã.

CITEªTE AAICI!Textul suport va fi citit în gând, integral, întrucâtse presupune cã toþi cursanþii cunosc tehnicacititului. Este indicat ca aceastã primã citire sãse facã dupã ce veþi formula cerinþe care sãurmãreascã înþelegerea limbajului folosit în text:citirea explicaþiilor oferite la Vooccaabbuullaarr, rezol-varea exerciþiului 1 de la rubrica urmãtoare.Spuneþi-le cursanþilor ca în timpul citirii textuluisã identifice ºi alte cuvinte necunoscute, dacãacestea existã.Exerciþiile de citire în gând vor fi urmate de citirecu voce tare a textului. Pentru a pãstra notaumoristicã a textului le puteþi citi model unfragment din varianta originalã a acestuia. Dacãaveþi posibilitatea organizaþi audiþia de pe casetesau CD-uri a acestui fragment.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Dupã ce cursanþii au fost familiarizaþi cu textul,propuneþi exerciþii de citire selectivã, care sãfaciliteze formularea de rãspunsuri la întrebãrilegate de conþinutul textului. (Exerciþiul 2).Rãspunsurile vor fi formulate întâi oral ºi apoi înscris. Cursanþii vor citi informaþiile de rubricaAAmmiinntteeººttee--þþii, cu scopul formulãrii corecte ºicomplete a rãspunsurilor. Specificaþi-le cã înredactarea rãspunsurilor, de multe ori estenecesarã reluarea unei pãrþi din întrebare.Pentru delimitarea textului pe fragmente(activitate în perechi) este indicat sã le oferiþidumneavoastrã planul ideilor principale pentruîntregul text sau numai pentru primele douãfragmente. Verificaþi frontal felul în care a fostdelimitat textul pe fragmente.

Ca sarcinã suplimentarã, pe grupe, puteþi propuneactivitatea de povestire oralã a textului. Fiecaremembru al grupului va povesti 1-2 fragmente,oferind informaþii esenþiale ºi de detaliu.Precizaþi-le cã în povestirea se face la persoana aIII-a (fãrã sã folosiþi teoretizãri).Exerciþiile 5 ºi 6 se concentreazã pe consolidareacunoºtinþelor despre substantiv. Puteþi pregãtiintroducerea rubricii urmãtoare adãugând cacerinþã sã transforme forma substantiveloridentificate astfel încât acestea sã denumeascãmai multe/un singur obiecte/obiect de acelaºi fel.

OBSERVÃÃ!Prin rezolvarea exerciþiilor propuse se urmãreºtetransmiterea cunoºtinþelor despre numãrul ºigenul substantivelor.Exerciþiul 2 le solicitã cursanþilor sã schimbeforma substantivelor de la singular la plural. Elurmãreºte sã le atragã cursanþilor atenþia asupraschimbãrii formei unui substantiv prin schimba-

AMINTIRI

1. Din ºirul substantivelor de mai jos subliniazã-le pe acelea caredenumesc mai multe obiecte:zãpadã, sãnii, brazi, colindãtor, sãrbãtoare, iarnã, bucurii.

2. Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte. Completeazã dupã exemplul dat:

(un) colindãtor – (doi) ................. (un) pai – (douã) .......................(un) tovarãº – (doi) ...................... (o) scurtãturã – (douã) ..............(un) sat – (douã) ........................... (o) spaimã – (douã) ...................

1. Formeazã pluralul substantivelor: pãmânt, ochi, zãpadã, colind, hainã.2. Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos. Pentru fiecare

specificã felul, genul ºi numãrul.Nu ºtiu alþii cum sunt, dar eu, când mã gândesc la locul naºterii

mele, la casa pãrinteascã din Humuleºti, la stâlpul hornului undelega mama o sfoarã cu motocei la capãt, de crãpau mâþele jucân-du-se cu ei, la cuptorul pe care mã ascundeam, când ne jucamnoi, bãieþii, de-a mijoarca, ºi la alte jocuri ºi jucãrii pline de hazulºi farmecul copilãresc, parcã-mi saltã ºi acum inima de bucurie!

(Ion Creangã – Amintiri ddin ccopilãrie)

3. Specificã genul substantivelor: poartã, obicei, brad, nori, jocuri,copilãrii.

4. Scrie câte trei substantive la genul masculin, feminin ºi apoi neutru.

1. Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazãtabelul.

ªi, Doamne, frumos era pe atunci, cãci ºi pãrinþii, ºi fraþii ºisurorile îmi erau sãnãtoºi, ºi casa ne era îndestulatã, ºi copiii ºicopilele megieºilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, ºi toateîmi mergeau dupã plac, fãrã leac de supãrare, de parcã era toatãlumea a mea!

(Ion Creangã – Amintiri ddin ccopilãrie)

2. Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile:• substantiv comun, gen feminin, numãr plural;• substantiv propriu, gen masculin;• substantiv comun, genul neutru, numãr singular;• substantiv propriu, genul feminin.

Substantivele care denumescun singur obiect sunt la numãrulsingular.

Cele care denumesc mai multeobiecte sunt la numãrul plural.

Substantivele sunt la genul:– masculin, dacã se numãrãcu ajutorul cuvintelor un–doi;Exemplu: un pom, doi pomi– feminin, dacã se numãrã cuajutorul cuvintelor o–douã;Exemplu: o carte, douã cãrþi– neutru, dacã se numãrã cuajutorul cuvintelor un–douã.Exemplu: un mãr, douã mere


Amintiri

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!

Substantivul Felul Genul Numãrul


rea numãrului obiectelor denumite. Se mai potda ºi exemple de substantive care au aceeaºiformã pentru ambele numere: ochi, aur, aramã,soare etc.Sinteza informaþiilor se va realiza prin citirearubricilor RReeþþiinnee!! Puteþi însoþi aceastã activitatede completare a unei scheme.

EXERSEAZÃ!Recunoaºterea substantivelor ºi precizareanumãrului ºi a genului se face în situaþiarezolvãrii celor patru exerciþii propuse. Activitateapoate fi realizatã individual sau frontal. Dacãoptaþi pentru rezolvarea individualã este indicatsã rezolvaþi întâi frontal, la tablã exerciþii deacelaºi tip.

Recunoaºterea substantivelor în fragmentul detext ºi stabilirea numãrului ºi genului acestora,este un exerciþiu (2) cu un grad de dificultatemai ridicat , de aceea este recomandat sã fierezolvat sub îndrumarea dumneavoastrã. Alte exerciþii pe care le puteþi propune pot fi:• Stabilirea valorii de adevãr a unor afirmaþii ;

EExxeemmpplluu: Marcheazã cu x afirmaþiile adevãrate:Substantivul ccooppiillããrriiee este la genul feminin;Substantivul ccããrrþþiiii este la numãrul plural etc.

• Transformã substantivele: cântãreþul, dansatoarea,învãþãtoarea…dupã modelul dat. Pentru fiecaresubstantiv scris precizeazã genul ºi numãrul.MMooddeell: Directorul - director, directorului,directoarea, directoare, directoarei, directori,directorii, directorilor, directoarele, directoarelor.

• Exerciþii de scriere a unor substantive cuvocale duble.

Prin rezolvarea acestui tip de exerciþii seurmãreºte observarea faptului cã substantivul îºimodificã forma. Propuneþi acest exerciþiu numaicursanþilor de nivel peste mediu. Le puteþi solicitaformularea de enunþuri cu formele de dativ aleunui substantiv. (fãrã folosirea terminologiei, cidoar cu scopul folosirii corecte în comunicare).

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Înainte de rezolvarea exerciþiului 1 este recomandatsã se discute pe marginea fragmentului de text încare urmeazã a fi identificate substantivele, pentrustabilirea sensului cuvintelor folosite. Aceastã acti-vitate este indicatã deoarece îi va ajuta pe cursanþisã identifice substantivele dupã ceea ce denumesc. Puteþi opta pentru rezolvarea frontalã a acestuiexerciþiu. În situaþia în care propuneþi rezolvareaindividualã, oferiþi cursanþilor posibilitatea deautocorectare, oferind un model de rezolvarecorectã. Recunoaºterea substantivelor: plac, leac,supãrare este mai dificilã, prin urmare omiterealor de cãtre cursanþi nu va fi influenþa negativinterpretarea rezultatelor elevilor. În privinþa exerciþiului 2, este puþin probabil sãexiste dificultãþi de rezolvare. Este indicat sã leatrageþi cursanþilor atenþia cã pentru fiecarepunct al exerciþiului trebuie sã fie îndeplinitesimultan toate condiþiile.

Un… - doi… O … - douã … Un … - douã …

În anul 1875 Mihai Eminescul-a cunoscut pe Ion Creangã? Întimp, între cei doi s-a legat o pri-etenie foarte frumoasã.

Eminescu a fost cel care l-aîndemnat pe Ion Creangã sã-ºipublice amintirile, care au devenitminunatele Amintiri din copilãrie.

1. Transcrie textul urmãtor, înlocuind substantivele subliniate cu altelecu înþeles asemãnãtor.

Isprãvise liceul. Demult nu mai ºedea pe uliþã. Era mare, iaracum era doar drumeþ pe uliþã. Urma sã plece în þarã strãinã. Dorulde pribegie i se împlinea. Lãsase pe mama sã-i rânduiascã lucrurile.

2. Dintre cuvintele de mai jos subliniazã numai substantivele:felinar, Ionel, patru, frunza, mare, Oceanul Pacific, cãlãtoreau, zburdalnic, privirea.

3. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele pro-prii în textul urmãtor.

Din sus de Humuleºti, vin Vânãtorii Neamþului, o sãmânþãde oameni din aceia care s-au bãtut odatã cu Sobieþchi, craiulpolonilor. ªi mai sus, mãnãstirile Secu ºi Neamþul, altãdatã falabisericii române.

(Amintiri ddin ccopilãrie, Ion Creangã)

4. Grupeazã substantivele date într-un tabel, dupã gen:moºneag, cer, pas, drum, inimã, braþe, paginã, suflete, margine,ploaie, lãstar.

5. Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii din stânga. Formuleazã apoi propoziþii cu acestea.

6. Alcãtuieºte câte o propoziþie în care sã foloseºti substantivele:creangã, Creangã, soare, Soare, floarea, Floarea.

7. Formaþi perechi. Fiecare spuneþi pe rând câte un substantiv. Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit dela singular la plural sau invers.

8. Scrie substantivele din parantezã la forma potrivitã.• Vorbele ................................. erau înþelepte.

(moºneag)• Roadele ...................... au fost îmbelºugate.

(vii)• ........................ sunt cele mai creative fiinþe.

(Omul)


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult!

Genul feminin Genul masculin Genul neutru



Toate exerciþiile urmãresc introducerea cunoºtinþelordespre substantiv în sistemul celor deja existente. Primul exerciþiu solicitã înlocuirea unor substantivecu sinonime. Puteþi solicita cursanþilor sãrecunoascã ºi celelalte substantive existente întextul propus, sã precizeze numãrul ºi genulfiecãruia, sã le transforme trecându-le de lasingular la plural ºi invers, sã formuleze propoziþiicu forme flexionare ale acestora. Exerciþiul 2 poate fi suplimentat de cerinþa de agrupa substantivele date dupã felul lor.La exerciþiul 3 solicitaþi-le cursanþilor sã alcãtuiascãpropoziþii în care sã foloseascã fiecare din sub-stantivele: Vânãtori–vânãtori, Neamþ –neamþ ºi sã dea exemple de alte perechi de astfel de sub-stantive. Întrucât exerciþiul 6 este asemãnãtorputeþi propune ºi rezolvarea individualã a acestuia.Pentru exerciþiul 4 reamintiþi-le cursanþilor criteriulde recunoaºterea a genului substantivelor prinnumãrare. Recomandaþi-le sã studieze schemarecapitulativã în situaþia în care aþi realizat-o într-oorã anterioarã.Pe baza ilustraþiei, la exerciþiul 5 cursanþii vorpropune pentru formularea enunþurilor atâtsubstantive comune cât ºi proprii. Este o sarcinãindividualã. Gradul de dificultate poate fi sporitprin formularea cerinþei ca enunþurile sã fielegate prin înþeles, cãruia eventual sã-i dea untitlu.

AMINTIRI

1. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor.chemare amabilitatecasã drumeþbunãvoinþã cadoucãlãtori locuinþãdar strigare

2. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti substantivele: copilãria, copilãriei, copilãrie.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Recunoaºte substantivele din textul urmãtor ºi completeazã tabelul.Mama frãmânta aluatul ºi în casã mirosea a cozonaci. Bãnicã privea jocul fulgilor, care se roteau ºi

cãdeau pe sania rezematã pe un salcâm gros.

4. Alcãtuieºte un scurt text pe marginea ilustraþiei de mai jos în care sã foloseºti trei substantive proprii.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Amintiri


Realizaþi o listã cu numele strãzilor din apropierea locuinþei voastre ºi a ºcolii. Fiþi atenþi la scrierea substantivelor proprii!

Substantivul Felul Genul Numãrul



OBIECTIVEE URRMÃRITE:• sã identifice perechi de substantive cu acelaºi

înþeles;• sã formuleze enunþuri cu substantive forme

flexionare date;• sã identifice substantive ºi sã precizeze

numãrul ºi genul substantivelor;• sã redacteze un scurt text propriu pe baza

unui suport vizual, în care sã utilizezesubstantive proprii.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• Itemul I - recunoaºterea a trei perechi de

sinonime;• Itemul II - utilizarea în enunþuri logice, corecte

din punct de vedere gramatical a douã dintresubstantivele date;

• Itemul III - recunoaºterea a cinci substantiveºi precizarea corecta a numãrului ºi genuluipentru trei dintre ele;

• Itemul IV - redactarea corectã a trei enunþuricare sã conþinã douã substantive proprii.

Cerinþa din chenar va fi temã pentru acasã.

ostroave – insule în mijlocul unui râu sau al unui lacbiosferã – vieþuitoarele de pe Pãmânt

Delta DDunãrii

Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmulromânesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii, seaºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii.

Un paradis natural se întinde la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã,acolo unde fluviul îºi încheie lunga cãlãtorie de 2 860 km de la izvoruldin Munþii Pãdurea Neagrã din Germania. ªi astãzi Delta creºte ºiînainteazã în mare odatã cu mâlul pe care îl adunã în lungul sãu drum.

Delta Dunãrii este o înºiruire de pãmânturi plutitoare ºi ostroave,întinderi mari de stuf ºi pãduri. La rãsãritul soarelui ea este un adevãratparadis. Bãrcile pescarilor alunecã lin prin canalurile Deltei, printrenuferii albi. Din când în când pescarul trebuie sã se aplece pentru atrece pe sub crengile sãlciilor, care se înclinã formând bolþi de verdeaþã.

În acest peisaj minunat trãiesc nenumãrate vieþuitoare. DeltaDunãrii hrãneºte peste optzeci de specii de peºti ºi peste trei sutede specii de pãsãri. Cocostârcii, lopãtarii, gâsca ºi raþa sãlbaticã,lebãda, pelicanii, vulturii ºi ºoimii sunt doar câteva din mulþimeapãsãrilor de aici.

Datoritã frumuseþii sale, Delta Dunãrii este unica deltã din lumedeclaratã în întregime rezervaþie a biosferei. Acest þinut sãlbatic alapelor va face sã descoperiþi multe lucruri uimitoare. O excursie înDelta va rãmâne o amintire de neuitat.

1. Citeºte fragmentul din text care explicã ce este Delta Dunãrii.2. Explicã folosind informaþiile din text de ce Delta Dunãrii este cel

mai tânãr pãmânt românesc.3. Rãspunde la întrebãri:

• De unde izvorãºte Dunãrea?• Unde se varsã ea?• Ce pãsãri trãiesc în Delta Dunãrii?

4. Formaþi perechi. Delimitaþi textul pe fragmente dupã urmãtorul plan:• Delta Dunãrii, cel mai nou pãmânt românesc;• Vegetaþia Deltei;• Vieþuitoarele Deltei;• Delta Dunãrii, rezervaþie unicã în lume.

5. Identificã în primul fragment al textului substantivele proprii.Formuleazã în scris propoziþii folosind douã dintre substantiveleidentificate.


NaturaNatura7Lecþia 13 – Delta Dunãrii

Cite[te aici!


Vocabular

7Lecþia 113 Delta DDunãrii

NATURRA



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Adjectivul. Acordul adjectivului cu

substantivul;• Desprinderea unor informaþii de detaliu dintr-un

text.

Delta DDunãriiActivitatea poate debuta cu dezlegarea unuicareu din care sã reiasã cuvântul „cheie“ -Dunãrea. Pentru completarea careului puteþiformula cerinþe prin care solicitaþi cursanþilor sãfoloseascã ºi achiziþiile de la celelalte disciplinede studiu precum, ºi propria experienþã.Solicitaþi-le pe cursanþilor sã spunã ce lucruriºtiu despre acest fluviu.Puteþi localiza pe harta Europei locul de undeizvorãºte Dunãrea ºi drumul pe care îl strãbateaceasta pânã la vãrsare. Arãtaþi-le unde se aflãDelta Dunãrii. Aceste activitãþi vor asiguraintroducerea în tema lecþiei. Dacã existãposibilitatea, prezentaþi-le imagini cu peisaje dinDelta Dunãrii.

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi individual textul suport ºi voridentifica cuvintele necunoscute. Notaþi toateaceste cuvinte pe tablã. Sugeraþi-le cursanþilor sãcaute explicaþia cuvintelor identificate îndicþionarul de la sfârºitul ghidului. În situaþia încare cuvintele necunoscute nu sunt cuprinse înacest dicþionar oferiþi-le posibilitatea de a folosiDEX-ul. Odatã stabilit sensul cuvintelornecunoscute solicitaþi-le cursanþilor sã leintroducã în contexte noi prin formularea deenunþuri care sã le conþinã. Verificaþicorectitudinea din punct de vedere logic ºigramatical a acestora. Realizaþi apoi exerciþii decitire cu voce tare a textului suport („în lanþ“ sau„ºtafetã“)

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Pentru înþelegerea textului, se propun exerciþii decitire selectivã, de formulare de rãspunsuri laîntrebãri ºi de desprindere a unor informaþii dedetaliu din text.

Întrebãrile formulate în Ghid solicitã rãspunsuriconcise, de aceea este recomandat ca sã fierealizate în scris de cãtre cursanþi. Aceastãactivitate poate fi precedatã de citirea selectivã aenunþurilor care prezintã informaþiile solicitate deîntrebãri.Odatã lãmurit înþelesul textului, accentul trebuiemutat pe abordarea problemelor legate deelementele de construcþie a comunicãrii.Exerciþiul 5 propune identificare în text asubstantivelor proprii ºi utilizarea acestora încontexte noi.Folosind textul suport puteþi propune exerciþii derecunoaºtere ºi analizã a substantivelor, de scrierecorectã a substantivelor cu iiii, exerciþii de sinonimie,antonimie. Pentru cã acestui text nu-i corespundenici o rubricã AAmmiinntteeººttee--þþii, aceasta poate fi realizatãchiar de cursanþi prin sintetizarea tuturor regulilor,informaþiilor care le-au asimilat pe parcursul întregiiactivitãþi.

1. Subliniazã substantivele comune. Pentru fiecare substantiv preci-zeazã genul ºi numãrul.

Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmulromânesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii, seaºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii.

2. Pentru fiecare obiect denumit de substantive scrie încã douã însuºiri.înspumate dulci tânãr

valuri ................... ape ........... ............... pãmânt................... ........... ...............

Observã poziþia faþã de substantiv a cuvintelor care aratã însuºiri.3. Formaþi perechi. Subliniaþi în enunþuri însuºirile substantivelor

scrise cu litere îngroºate.Venise iarna uscatã, îngrozitoare ºi întunecoasã, cum se

întâmplã în locurile acelea pustii.Copacii mari ºi goi, pãmântul îngheþat dãdeau micului sat o

înfãþiºare tristã. Recitiþi enunþurile fãrã cuvintele subliniate. Ce observaþi?

1. Scrie câte trei adjective corespunzãtoare urmãtoarelor substantive:............... ............... ...............

zile ............... cerul ............... ............... cerul............... ............... ...............

2. Recunoaºte adjectivele în fragmentul de mai jos.Pe muºchiul gros, cald ca o blanã a pãmântului, cãprioara stã

jos lângã iedul ei. Acesta ºi-a întins capul cu botul mic, catifelatºi umed, pe spatele mamei ºi, cu ochii închiºi, se lasã dezmierdat.

(Emil Gârleanu – Cãprioara)

1. Scrie câte trei adjective care sã arate: forma, culoarea, gustul, mãrimea.2. Transcrie propoziþiile urmãtoare. Subliniazã substantivele.

Dezvoltã propoziþiile adãugând câte un adjectiv alãturi de fiecaresubstantiv subliniat.• Omul intrã în casã.• În ape înoatã peºti.• Vântul suflã.

3. Subliniazã adjectivele. Transcrie enunþurile înlocuind adjectivele cualtele cu înþeles opus.

Omul avea ochii mari, privirea blândã ºi vocea caldã.4. Formeazã adjective, pornind de la substantivele date

(Exemplu: culoare – colorat, coloratã, coloraþi, colorate )gheaþã, pãdure, frunzã, veselie, piatrã.

Partea de vorbire care expri-mã însuºirile unor obiecte (fiinþe,lucruri, fenomene ale naturii etc.)denumite de substantiv se numeºteadjectiv.

Adjectivul se poate afla înainteasau dupã substantivul ale cãruiînsuºiri le aratã.

Rolul adjectivului este acela de a înfrumuseþa ºi îmbogãþi exprimarea.


Natura

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!


OBSERVÃÃ!Pornind de la cunoºtinþele despre substantiv ºidespre pãrþile de vorbire care denumesc însuºiri,prin rezolvarea exerciþiilor propuse, cursanþii vorfi familiarizaþi cu noþiunea de adjectiv. Înainte derezolvarea exerciþiului 2 este indicat sã propuneþiun exerciþiu oral de exemplificare de pãrþi devorbire care exprimã însuºiri. Oferiþi repere pre-cizând la ce anume sã se refere aceste însuºiri:formã, mãrime, culoare, miros, gust, însuºirifizice ale persoanelor, însuºiri sufleteºti.Definiþia adjectivului ºi poziþia pe care o poateavea acesta în raport cu substantivul determinatpot fi uºor deduse de cãtre cursanþi dupãrezolvarea primelor douã exerciþii.Rolul adjectivului în comunicare poate fi uºorintui de cursanþi prin rezolvarea exerciþiului 3.Noile informaþii sunt sintetizate la rubricaRReeþþiinnee!!.

EXERSEAZÃ!Pentru fixarea cunoºtinþelor puteþi propunepentru început urmãtoarea activitate: distribuiþifiecãrui cursant obiecte diferite cu însuºiri uºorobservabile (un fruct, un creion, o carte etc).Solicitaþi-le sã numeascã cel puþin trei însuºiriale obiectului primit. Sugeraþi-le sã noteze încaiete grupurile substantiv - adjectiv.Exerciþiul 1 poate fi rezolvat individual. Verificaþirezultatele tuturor cursanþilor ºi pentru fiecaresubstantiv dat scrieþi la tablã toate adjectiveleamintite de aceºtia. Le puteþi solicita sã introducãgrupurile substantiv - adjectiv în enunþuri.Exerciþiul 2 presupune recunoaºterea adjectivelordintr-un text, de aceea are un grad mai mare dedificultate ºi este indicat sã fie rezolvat frontal, subîndrumarea dumneavoastrã. Pentru fiecare adjectivrecunoscut solicitaþi-le cursanþilor sã numeascãsubstantivul determinat, pentru a fi accentuatãideea legãturii dintre substantiv ºi adjectiv.În situaþia în care observaþi cã noþiunile nouînsuºite nu au fost înþelese de toþi cursanþii,propuneþi exerciþii pentru recuperare ºi ameliorare.Mai puteþi introduce exerciþii de:• identificarea adjectivelor dintr-un ºir de pãrþi

de vorbire date;• formarea de perechi de adjective antonime;• identificarea unor substantive potrivite unui ºir

de adjective date;• completare a unor enunþuri lacunare cu

adjective potrivite.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Cerinþele vor fi rezolvate individual. Pentrufiecare exerciþiu propus oferiþi un timp de lucruîn care consideraþi cã sarcinile pot fi rezolvateintegral de majoritatea cursanþilor. Dupã fiecareexerciþiu verificaþi frontal modul în care au lucratcursanþii. Celor care au avut greºeli frecvente saunu au reuºit sã rezolve sarcina propusã oferiþiexplicaþii suplimentare ºi solicitaþi-i sã rezolveexerciþii asemãnãtoare celor rezolvate anterior. Exerciþiul 4 are un grad sporit de dificultate deaceea este indicat sã fie rezolvat frontal.

nedesluºit – lipsit de claritate,greu de înþeles; nelãmuritrãzleþ – izolat, pribeag, rãtãcit,singur, singuraticºuvoi – curent de apã care sescurge cu repeziciune

În limba românã existã cuvintecu înþeles opus. Înlocuirea într-unenunþ a unui cuvânt cu opusulsãu schimbã înþelesul enunþului.

Furtunadupã Calistrat Hogaº

Dimineaþa cãlduroasã trecuse ºi a sosit amiaza arzãtoare.Pãmântul pãrea cufundat într-o tãcere adâncã. Greierele, cântãreþneobosit al zilelor de varã, amuþise la umbra unui fir de iarbã, iarveveriþa sta pititã sub o creangã stufoasã. Vântul nu mai sufla, nicio pasãre nu mai brãzda vãzduhul.

Pe sub marginile depãrtate ale cerului, nenumãrate grãmezi denori posomorâþi se ivirã fãrã veste. Un ropot nedesluºit vesteaapropierea prãpãstioasã a furtunii. O puternicã suflare de vânt trecuîn grabã.

Deodatã, se dezlãnþui furtuna. Ploaia turna cu gãleata. Vântulgemea ºi urla. Fulgere puternice spintecau vãzduhul. Sub ropotulploii ºuvoaiele de apã urlau. Pãdurea gemea. Era un zgomot de nute puteai auzi om cu om.

Dupã o vreme, urletele vijeliei începurã a-ºi coborî glasul.Zbuciumul codrului se mai domoli. Un tunet rãzleþ abia se maiauzea. Numai ºuvoaiele apelor nepotolite îºi mai trimiteau prin vãivuietul. Natura întreagã se înveseli ºi râdea soarelui gata sã apunã.

1. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele explicate lavocabular.

2. Formaþi perechi. Delimitaþi textul în fragmente dupã urmãtoarelemomente:• Liniºtea dinaintea furtunii;• Primele semne ale furtunii;• Dezlãnþuirea furtunii;• Liniºtea de dupã furtunã.

3. În ce anotimp are loc furtuna descrisã în text? De unde þi-ai dat seama?4. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul furtuna sã fie la

începutul, la mijlocul ºi apoi la sfârºitul propoziþiei.5. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: tãcere, apropierea, grabã,

zgomot, înveselit.6. Desparte în silabe cuvintele: cãlduroasã, greierele, creangã,

ºuvoaiele.7. Identificã în text:

• trei substantive la numãrul singular;• trei substantive la numãrul plural;• trei substantive la genul feminin;• trei substantive la genul neutru;• trei adjective.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 14 – Furtuna

7Lecþia 114 Furtuna


FurtunaPregãtirea pentru abordarea textului suport, careeste un text descriptiv, se poate realiza prinprezentarea de cãtre dumneavoastrã a unorenunþuri care, deºi transmit aceeaºi informaþie,se deosebesc prin expresivitatea limbajuluifolosit. DDee eexxeemmpplluu: A început ninsoarea. - Dinvãzduh, cumplita iarnã / Cerne norii de zãpadã.Evidenþiaþi ideea cã în scrierea textelor literareautorii folosesc îmbinãri de cuvinte care dauexpresivitate ºi înfrumuseþeazã exprimarea. Pentru exersarea expresivitãþii limbajului cursan-þilor puteþi solicita înlocuirea în enunþuri a unorcuvinte date cu construcþii similare ca sens, dardiferite ca expresivitate (prin introducerea unorepitete, comparaþii, personificãri - fãrã teoretizare).

CITEªTE AAICI!Precizaþi-le cursanþilor cã textul pe care urmeazãsã-l citeascã este un exemplu de folosire expresivãa limbajului. Cu scopul de a le transmite ideea deexpresivitate este indicat sã recitiþi fragmente dintext excluzând figurile de stil existente. Puteþifolosi ca materiale auxiliare planºe reprezentândimagini ale momentelor unei furtuni.Deoarece textul este descriptiv, mai puþinfamiliar ca stil, cursanþilor, este recomandabilãrealizarea citirii explicative. Textul va fi supusanalizei din punctul de vedere al fondului,precum ºi al formei. Lãmuriþi împreunã înþelesulimaginilor artistice, propunând eventual unexerciþiu de punere în corespondeþã a expresiilorliterare din text cu sensul acestora. DDee eexxeemmpplluu: Pãmântul pãrea cufundat într-otãcere adâncã - era liniºte...Este important ca în urma lecturii, cursanþii sãînþeleagã cã textul prezintã momentele desfãºu-rãrii unei furtuni de varã. În timpul lecturii explicative, solicitaþi-lecursanþilor sã identifice cuvintele necunoscute,sã caute explicaþia lor în dicþionarul Ghiduluipentru cursanþi ºi sã le introducã în enunþuriproprii (eventual ºi cu un alt sens decât cel dintextul suport).Nu uitaþi ca dupã citirea explicativã sã realizaþicitirea integralã a textului!

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Primele trei exerciþii propuse sunt legate deconþinutul textului suport. O parte dintre ele se pot realiza în etapa de familiarizare cu textul.Dacã nu aþi realizat acest lucru, propuneþirezolvarea acestora prin activitate individualã sauîn perechi. Pentru delimitarea textului pe tablouri - momentelefurtunii - amintiþi-le cursanþilor de semnificaþiaorganizãrii pe fragmente, cu alineate, a textuluiscris.În vederea activizãrii vocabularului ºi, respectiv,a lãmuririi aspectelor de formã, cursanþii vorrezolva exerciþiile 3-5. Pentru îndeplinireascopului menþionat anterior, mai puteþi propuneexerciþii de :• recunoaºtere în construcþii a sensurilor

figurate sau proprii ale unor cuvinte, ddeeeexxeemmpplluu: Soarele râdea - copilul râdea,strãlucea - era vesel;

• formularea de enunþuri cu acele cuvinte identi-ficate de cãtre cursanþi ca fiind necunoscute;

NATURRA

1. Formaþi grupe. Transcrieþi din primul fragment al textului numaiadjectivele, împreunã cu substantivele ale cãror însuºiri le aratã.Pentru fiecare substantiv însoþit de adjectiv scrie numãrul ºi genul.

2. Transcrie perechile de propoziþii:

Bate vânt cãlduþ. A trecut ziua caldã.Bat vânturi cãlduþe. Au trecut zilele calde.

a) Subliniazã substantivele. Specificã la ce gen ºi numãr este fiecare.b) Încercuieºte adjectivele. Observã ce s-a întâmplat cu forma lor.

1. Transformã grupurile de cuvinte, schimbând numãrul substantive-lor de la singular la plural sau invers.• Nor alb • Pâini proaspete • Viscol puternic • Cântece vesele • Cãldurã toropitoare • Mese rotunde • Prieten devotat • Flori parfumate

2. Scrie adjectivele din paranteze la formele potrivite.• Valurile (înspumatã) ..................................... lovesc þãrmul.• În nopþile (rece) ................... de toamnã pãdurea fumegã.• Salcia (bãtrâni) ................................... îºi coboarã crengile.• Un fulger (puternicã) .............................. brãzda vãzduhul.

3. Recunoaºte adjectiveledin enunþurile urmãtoare. Precizeazã-le genulºi numãrul.

Siluetele dansatorilor se zãreau prin geamurile fumurii.Stropii reci de ploaie au pãtruns prin hainele subþiri.

1. Scrie în tabel substantivele date, dupã cum indicã tabelul.chipuri, bucurie, nopþile, colegul, pantofii, zâmbete

2. Subliniazã adjectivele. Pentru fiecare precizeazã genul ºi numãrul.Iarba fragedã strãbate prin frunzele uscate. Albinele ºi-au început

dulcele zumzet în copacii înfloriþi.

Adjectivul se acordã (se po-triveºte) cu substantivul ale cãrui însuºiri le aratã.

El are acelaºi gen ºi numãr cusubstantivul determinat.

3. Transcrie grupurile substan-tiv-adjectiv, schimbând loculacestora.

Exemplu: oameni veseli - veselii oamenihainele noi apã îngheþatã ochi albaºtri soarele strãlucitor


Natura

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Substantivul Genul Numãrul Un adjectiv potrivitchipuri neutru plural tinere


• formare a familiilor lexicale a unor cuvinte careconþin diftongi (prin transformarea acestoradupã modele date ploaie - ploiasã - ploioase);

• scriere corectã a cuvinteor care conþin îî ºi ââ;• de dictare pe perechi, focalizate pe greºelile

tipice constatate la nivelul grupei;• formularea de propoziþii utilizând îînnttrr--oo, îînnttrr--uunn,

pprriinnttrr--oo, pprriinnttrr--uunn, ddiinnttrr--oo, ddiinnttrr--uunn.Exerciþiile 4 ºi 5 vizeazã exersarea capacitãþilordin domeniul structurii comunicãrii. Pentruexerciþiul 4 puteþi adãuga ºi alte cuvinte spre a fidespãrþite în silabe în situaþia în care acestexerciþiu este rezolvat frontal.La rubrica AAmmiinntteeººttee--þþii!! cursanþii pot completaacele reguli privind noþiunile actualizate,solicitate de rezolvarea exerciþiior.

OBSERVÃÃ!Textul suport a fost ales întrucât oferãposibilitatea consolidãrii achiziþiilor despreadjectiv ºi a conºtientizãrii rolului pe careaceastã parte de vorbire îl are în comunicare.Prin rezolvarea dirijatã a exerciþiilor propuse,cursanþii vor descoperi cã adjectivul îºi schimbãforma dupã genul ºi substantivului pe care îldeterminã. Puteþi propune ca exerciþiusuplimentar celor din Ghidul cursantului exerciþiide scriere a unor substantive potrivite unoradjective date: …alb, …albã, …albi, …albe.De asemenea, le puteþi solicita cursanþilor sãsesizeze în enunþuri formulate oral de cãtredumneavoastrã corectitudinea acordului grama-tical dintre adjectiv ºi substantiv.Rubrica RReeþþiinnee!! poate fi completatã cu informaþia:adjectivul se poate afla înaintea sau dupã sub-stantivul determinat.

EXERSEAZÃ!Este indicat ca exerciþiile propuse sã fie rezolvateîn clasã deºi, din punct de vederea la gradului dedificultate, ele nu ar trebui sã ridice problemecursanþilor. Puteþi însã opta ca o parte dintreacestea sã fie rezolvate ca temã pentru acasã. Puteþi adãuga exerciþii care sã solicite gãsireaunor adjective cu sens opus unor adjective date,exerciþii de dezvoltare a unor propoziþii date prinadãugarea unor adjective potrivite substantivelordin propoziþii, de introducere în enunþuri propriia unor perechi substantiv - adjectiv.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE !!Ar fi bine ca sarcinile exerciþiilor sã fie rezolvateindividual. Pentru ortografierea adjectivelor scrisecu iiii puteþi solicita cursanþilor sã compunãpropoziþii în care sã foloseascã grupurile sub-stantiv - adjectiv obþinute la rezolvarea exerci-þiului 3. Mai puteþi solicita scrierea dupã dictarede propoziþii care conþin adjective scrise cu iiii.

Dunãrea este al doilea fluviual Europei (dupã Volga)? Eaizvorãºte din Munþii PãdureaNeagrã (Germania) ºi se varsã înMarea Neagrã în apropiereapãdurii Caraorman, care înlimba turcã înseamnã tot PãdureaNeagrã.

Dunãrea strãbate zece þãri ºipatru capitale ale Europei.

1. Uneºte printr-o linie adjectivele din coloane cu felul însuºirii precizate.

lunguiaþã mãrime parfumataromat formã pãtrateverzui culoare arãmiuamãrui gust enormesãrate miros minusculepiperate

2. Specificã genul ºi numãrul substantivelor date. Scrie câte douãadjective potrivite pentru fiecare.

drum – ......................... palton – ....................... cuvânt – ...............încãpere – .................... dimineþi – .................... fiinþe – ..................

3. Uneºte fiecare expresie cu adjectivul corespunzãtor:

oameni cu dare de mânã învãþaþiomeni de nimic darnicioameni pe sprânceanã netrebnicioameni cu scaun la cap aleºioameni cu stare bogaþi

4. Formuleazã un enunþ în care sã foloseºti douã adjective, folosindu-tede ilustraþia din stânga. Subliniazã-le.

5. Scrie câte un substantiv cãruia sã i se potriveascã toate adjectivele date.• cãlduroasã, ploioasã, secetoasã • vesel, îngândurat, înþelept • roºie, parfumatã, ofilitã

6. Recunoaºte adjectivele în textul urmãtor. Pentru fiecare specificãgenul ºi numãrul.

La cotitura strãzii înguste, rãsãri ca din pãmânt o bãtrânãmãrunþicã ºi hotãrâtã, cu ochii mititei ºi nasul coroiat. Veneaîncet înspre noi, sprijinindu-se într-un toiag subþire.

7. Transformã propoziþiile schimbând numãrul substantivelor scriseîngroºat.Astãzi am auzit o ºtire importantã.În apa limpede se reflectã soarele.Din fundul pãdurii se auzea urletul lung ºi înfricoºãtor.


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult!



Exerciþiile se pot rezolva individual, în clasã sauacasã ºi se pot intrecorecta sau autocorecta dupãmodele oferite de dumneavoastrã. Ele vizeazãconsolidarea cunoºtinþelor dobândite de cãtrecursanþi despre adjectiv ºi dezvoltarea capacitãþiide exprimare în scris. Sunt gradate ca grad dedificultate. Puteþi adãuga ºi exerciþii deortografiere a adjectivelor prin formularea unorenunþuri pe care cursanþii sã le scrie dupãdictare ºi exerciþii de formulare de enunþuriproprii sau scurte texte prin care sã descrie, cadupã modelul textului suport, fenomene alenaturii, fiinþe, lucruri etc. Ca alternativã la ultimul exerciþiu propus, învederea dezvoltãrii capacitãþilor de exprimareoralã, existã ca variantã sã cereþi cursanþilor sãdescrie un anumit obiect, timp în care ceilalþi sãnoteze pe caiete adjectivele identificate în textulformulat de coleg sau colegã.Pentru dezvoltarea vocabularului cursanþilor maiputeþi introduce ºi exerciþii care sã soliciteobþinerea de adjective pornind de la substantivedate, ddee eexxeemmpplluu: ceaþã - ceþoasã, ceþoase,ceþos, ceþoºi, înceþoºat, înceþoºate. Interveniþi cuexerciþii corective pentru acei cursanþi care audificultãþi în recunoaºterea adjectivelor, înrealizarea acordului sau care au o exprimaresãrãcãcioase.

NATURRA

1. Marcheazã cu X numai afirmaþiile adevãrate.Adjectivul:__ este partea de vorbire care se aflã lângã un substantiv;__ este partea de vorbire care aratã însuºirile obiectelor denumite de substantiv;__ se poate afla numai dupã substantivul pe care îl determinã;__ nu are acelaºi numãr cu substantivul pe care îl determinã;__ se acordã în gen ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã.

2. Completeazã proverbele cu adjectivele potrivite scrise în parantezã.

Mâþa ........................................................ zgârie rãu.Vorba .................................................... mult aduce.Omul ..................... îºi face iarna car ºi vara sanie.Buturuga ............... rãstoarnã carul ...................... .(micã, rãu, gospodar, mare, dulce)

3. Recunoaºte ºi subliniazã adjectivele. Completeazã apoi tabelul.Râul umflat curgea repede, cu un vâjâit mânios. Frigul nemilos stãpânea pãmântul. Bucãþi mari de

gheaþã ºi butuci groºi se loveau de picioarele podului.

4. Scrie adjectivele din parantezã la forma potrivitã• În nopþile ............................................... ne plimbãm în parc.

(înstelatã)• Bruma ................. cãzuse pe crizantemele ........................... .

(argintiu) (ruginiu)• ........................... dealuri se zãresc prin ceaþa ....................... .(Împãdurit) (des)


Natura


În 5-6 enunþuri prezintã o fotografie, un desen sau o imagine din localitatea ta.Foloseºte în enunþurile formulate cel puþin patru adjective care sã înfrumuseþeze exprimare.

Adjectivul Substantivul pe care îl determinã Numãrul adjectivului Genul adjectivului



Sarcinile vor fi rezolvate individual. Sarcina dinchenar poate fi rezolvatã ca temã pentru acasã ºievaluatã la finalul unitãþii de învãþare.

OBIECTIVEE URRMÃRITE:• sã recunoascã elemente esenþiale din definiþia

adjectivului;• sã completeze enunþuri cu adjective potrivite;• sã identifice adjective în enunþuri date;• sã facã o sumarã analizã gramaticalã a

adjectivelor identificate;• sã realizeze în enunþuri date acordul dintre

adjectiv ºi substantivul determinat;• sã utilizeze adjective în comunicarea scrisã.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• Itemul I - recunoaºterea, fãrã confuzie, a

uneia dintre afirmaþiile adevãrate;• Itemul II - completarea a douã enunþuri cu

adjective potrivite;• Itemul III- recunoaºterea a trei adjective din

enunþurile date;• Itemul IV - analizarea sumarã a trei adjective

identificate;• Itemul V - completarea a douã enunþuri în

care sã fie respectat acordul gramatical;• Itemul VI - utilizarea a trei adjective potrivite,

la forma corectã din punct de vederegramatical, în enunþurile proprii.

Pentru a povesti un fragmentdintr-un text citit sau ascultat,trebuie sã :

• citeºti fragmentul ca sãînþelegi despre ce se povesteºte;• reþii informaþia esenþialã (importantã)• spui ce ai înþeles în enunþuriclare, legate prin înþeles.

Dreptatea llui ÞÞepeºlegendã popularã

Pe timpul domniei lui Vlad Þepeº, un negustor care se afla pe lanoi, a început sã strige pe la rãspântii cã a pierdut o pungã cu o miede galbeni. El a fãgãduit cã va da o sutã de monede celui care o vagãsi ºi i-o va da.

Nu trecu mult ºi, în faþa pãgubaºului, se înfãþiºã un om cu fricalui Dumnezeu spunându-i:

– Jupâne negustor, am gãsit punga aceasta. Eu cred cã este adumneavoastrã.

– Într-adevãr, a mea este ºi-þi mulþumesc cã ai adus-o. Negustorul începu sã numere banii ºi se gândea cum sã facã sã nudea suta fãgãduitã. Aºa cã zise omului:

– Am numãrat, dragul meu, ºi am vãzut cã þi-ai oprit o sutã degalbeni. În loc de o mie am gãsit nouã sute.

– Jupâne negustor, eu nici n-am dezlegat punga. Cum am gãsit-oaºa þi-am adus-o.

– Þi-am spus cã am pierdut o mie de galbeni ºi tu mi-ai adusnouã sute. Asta e, zise negustorul.

Omul nu mai spuse nimic ºi se duse drept la Vodã spre a se plânge:- Mãria ta, zise el, nu mi-a dat banii fãgãduiþi ºi nu mi-e ciudã

pentru asta, ci pentru cã mã bãnuieºte nu fi om de omenie. Niciprin cap nu mi-a trecut sã mã ating de lucrul altuia.

Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul:– Dacã tu, jupâne negustor, ai pierdut o mie de galbeni, iar aceasta

are numai nouã sute, este dovedit cã aceasta nu e punga ta. Tu, creºtine,ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. Dumneata, jupâne negustor, aºteaptã pânã þi se va gãsi punga!

1. Rãspunde oral la întrebãri:• În vremea cãrui domnitor se petrece întâmplarea povestitã în text?• Câþi galbeni pierduse negustorul?• Ce fãgãduise acesta celui care va gãsi punga?• Câþi bani erau în punga adusã de omul cinstit?• De ce s-a dus þãranul la vodã?• Cum a fãcut Þepeº dreptate?

2. Formuleazã în scris rãspunsurile la primele trei întrebãri, astfel încâtsã obþii povestirea primului fragment al textului.


Domnitori înþelepþiDomnitori înþelepþi8Lecþia 15 – Dreptatea lui Þepeº

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

8Lecþia 115 Dreptatea llui ÞÞepeº

DOMNITORI ÎÎNÞELEPÞI



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Povestirea unui fragment de text citit sau

audiat (actualizare);• Scrierea ortograficã: scrierea lui mm înainte de

pp ºi bb (actualizare);• Numeralul. Ortografierea numeralelor;• Semnele de punctuaþie - douã puncte (:).

Dreptatea llui ÞÞepeºOrientarea în temã ºi captarea atenþiei asupratextului suport se poate realiza pornind de laprezentarea portretului lui Vlad Þepeº. Cursanþiivor prezenta informaþii despre acesta, vor povestifragmente de filme vizionate, astfel încât îºi vorexersa deprinderile de exprimare oralã.

CITEªTE AAICI!Pentru a verifica în ce mãsurã cursanþii potanticipa conþinutul unui text narativ, solicitaþi-lecursanþilor sã citeascã textul suport, fãrã ultimulfragment (pânã la Înþeleptul Vodã înþelese lãcomianegustorului ºi-l chemã la dânsul). Pe fragmentelecitite realizaþi exerciþii care sã urmãreascã familia-rizarea cu conþinutul textului: identificarea cuvin-telor necunoscute (exerciþiul 1 de la FFoolloosseeººttee--þþiiccuunnooººttiinnþþeellee!), citire cu voce tare, citire selectivã.Solicitaþi-le apoi cursanþilor sã-ºi imagineze unfinal al textului ºi sã-l prezinte oral.Reveniþi apoi la citirea integralã a textului.Cereþi-le cursanþilor sã facã o comparaþie întrefinalul legendei ºi cel imaginat de ei.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Întrebãrile formulate la exerciþiul 2 urmãrescdesprinderea informaþiilor esenþiale din textulnarativ. Alãturi de acestea puteþi formula ºiîntrebãri prin care sã verificaþi capacitateacursanþilor de a desprinde ºi informaþiile dedetaliu. (Unde pierduse negustorul banii?, De cel-a chemat Þepeº pe negustor? etc.)Prin urmãtorul exerciþiu propus se urmãreºteexersarea deprinderii de povestire oralã ºi scrisã aunui fragment dintr-un text narativ. Deºi înGhidul cursantului se propune ca aceastã

activitate sã fie realizatã în perechi, puteþi optapentru rezolvarea individualã a acesteia. Solicitaþicât mai mulþi cursanþi sã povesteascã oral.Pentru delimitarea textului pe fragmente puteþi oferica spijin planul simplu de idei al textului. Puteþi pro-pune apoi o povestire oralã a textului integral, formândgrupe de patru cursanþi. Fiecare cursant va aveasarcina de a povesti oral câte un fragment din text.Exerciþiul 6 urmãreºte exersarea exprimãrii orale,prin exprimarea propriei pãreri în legãturã cufaptele personajelor textului. Solicitaþi-lecursanþilor sã-ºi argumenteze pãrerile.Exerciþii suplimentare pe care le puteþi propune:• citirea pe roluri a textului;• explicarea folosirii în scrierea textului a

semnelor de punctuaþie studiate;• formularea de enunþuri în care anumite cuvinte sã

aibã alt înþeles decât cel din text (noi, nouã, drept);• identificarea cuvintelor care conþin grupurile

mmpp ºi mmbb;• scurta analizã gramaticalã a unor substantive

ºi adjective din textul suport.

1. Identificã în fragmentul de mai jos pãrþile de vorbire care aratã numere.Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul:– Dacã tu, jupâne negustor, ai pierdut o mie de galbeni, iar

aceasta are numai nouã sute, este dovedit cã aceasta nu e pungata. Tu, creºtine, ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celuicare va arãta cã a pierdut-o. Dumneata, jupâne negustor, aºteap-tã pânã þi se va gãsi punga!

2. Recunoaºte personajul cãruia îi aparþin cuvintele marcate cu linie dedialog.

3. Citeºte din fragmentul dat numai cuvintele povestitorului.Ce semn de punctuaþie s-a folosit înainte de cuvinte personajului?

1. Recunoaºte numeralele din ºirul cuvintelor: îngândurat, opt,doisprezece, judecãtor, al ºaptelea, interesant, cântãm, cincizeci, trei mii, o sutã patruzeci.

2. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele identificate.3. Adaugã lângã fiecare substantiv câte un numeral ºi câte un adjectiv:

........ pâini .............; ...... ouã .............; ....... pantofi .............;

..... feciori .............; ....... om .............; ....... costume ............;4. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite:

a)……………spuse:– Am cãlãtorit împreunã cu: ............................., ..............................,............................. ºi ............................. .

b) Cumpãrãtorul ceru vânzãtoarei:- Vã rog sã-mi daþi: ........................................., ..................................,............................. ºi ............................. .

1. a) Subliniazã numeralele din textul:Judecãtorul întrebã:– Ai avut dumneata douã pâini?– Da, douã am avut.– ªi eu am avut trei, spuse tovarãºul sãu.– Deci, aþi avut cinci pâini.

b) Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate.2. Completeazã spaþiile cu semnele de punctuaþie potrivite.

Pe vremea lui Þepeº necinstea ºi hoþia au dispãrut__Domnitorula pus la o fântânã cu apã bunã, la o rãscruce de drumuri o cupãmare de aur ºi a zis__

__Sã bea drumeþii cu ea apã rece, dulce ºi bunã ºi sã o aºeze laloc__Singura strajã sã fie cinstea fiecãruia__

Toþi cei care treceau pe acolo__târgoveþi, þãrani, boieri nu în-drãzneau sã ia cupa de aur__

3. Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti douã numerale.

Partea de vorbire care aratã numãrul sau ordinea obiectelor senumeºte numeral.

Semnul douã puncte (:) anunþãîn scris cã urmeazã cuvintele uneipersoane. Acest semn se foloseºteºi înaintea unei înºiruiri (enume-rãri) de pãrþi de vorbire de acelaºifel.


Domnitori înþelepþi

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!


OBSERVÃÃ!Înainte de rezolvarea sarcinilor cereþi-le cursanþilorsã-ºi aminteascã ce pot exprima pãrþile de vorbire.Le puteþi solicita sã reciteascã rubrica RReeþþiinnee!! de lapagina 3, care cuprinde informaþii despre cuvânt, caparte de vorbire). Solicitaþi-le sã dea exemple depãrþi de vorbire care denumesc numãrul sau ordineaobiectelor. Astfel, rezolvarea primului exerciþiupropus la aceastã rubricã ºi introducerea noþiunii denumeral se va face conºtient, prin învãþare activã.Urmãtoarele douã exerciþii urmãresc intuirearegulii de folosire a semnului de punctuaþie douãpuncte înaintea vorbirii directe. Pentru situaþiafolosirii acestui semn de punctuaþie înaintea uneienumerãri este indicat sã le oferiþi dumneavoastrãun exemplu. Informaþiile desprinse de cursanþi vorfi sintetizate prin citirea rubricii RReeþþiinnee!!.

EXERSEAZÃ!Primele trei exerciþii urmãresc fixarea noilorcunoºtinþe legate de numeral. Acestea pot firezolvate individual de cãtre cursanþi ºi verificatefrontal de dumneavoastrã. Ca sarcinãsuplimentarã pentru primul exerciþiu le puteþicere cursanþilor sã recunoascã în ºirul pãrþilor devorbire ºi substantivele ºi adjectivele.Exerciþiul 4, deºi solicitã completarea enunþurilorcu cuvinte potrivite, urmãreºte identificareasituaþiilor în care se foloseºte semnul depunctuaþie douã puncte (:). Puteþi propune ºiexplicarea folosirii liniei de dialog, a punctului ºia semnului întrebãrii. Este recomandat sã propuneþi ºi un exerciþiu dedictare a unui scurt text care sã conþinã semnelede punctuaþie învãþate. Cursanþii îºi vorautocorecta lucrãrile dupã un model oferit dedumneavoastrã. În situaþia în care observaþi cãmulþi dintre cursanþi nu utilizeazã corect semnelede punctuaþie, realizaþi împreunã o schemãrecapitulativã.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul 1, punctul a) poate fi rezolvatindividual direct pe Ghidul cursantului. Punctulb) va fi rezolvat oral. Solicitaþi pentru explicareafolosirii semnelor de punctuaþie acei cursanþicare au dificultãþi de folosire a acestora în scriereDeºi la exerciþiul 2 completarea semnelor depunctuaþie se poate face direct pe Ghid, esterecomandat, ca în cazul în care dispuneþi detimp, sã le cereþi cursanþilor sã-l copieze, pentrua exersa ºi scrierea ortograficã. În etapa în careveþi corecta felul în care s-a realizat completareasolicitaþi-le cursanþilor sã justifice alegereafãcutã. Pe cale intuitivã le puteþi face precizãriprivind folosirea virgulei în enumerare.Exerciþiul 3 va fi rezolvat individual, la tablã sauîn caiet.

Cuza Vodã - portret

oca – unitate de mãsurã folositãîn trecut egalã cu 1,791 litria se învoi – a se înþelege

În limba românã înainte de p ºib se scrie întotdeauna m ºi nu n.

Ocaua llui CCuzalegendã popularã

Cuza Vodã obiºnuia sã se îmbrace ca un om de rând ºi sã umbleprin þarã sã afle el însuºi cum trãiesc cei mulþi. Aºa cã într-o zi, s-a îmbrãcat þãrãneºte, a luat douã putini cu lapte acru ºi s-a dus întârg la Galaþi. Aflase cã unii negustori nu foloseau ocaua cea mare,aºa cum hotãrâse legea, ºi cãreia i se spunea ocaua lui Cuza.

A cãutat deci sã vândã laptele unui bãcan despre care sespunea cã n-ar fi tocmai cinstit ºi cã vinde cu ocaua micã.Ajuns la bãcan, Cuza zise:

– Jupâne negustor, nu vreau bani, ci ne învoim ca la ºase ocalede lapte sã-mi dai o oca de untdelemn.

Negustorul a primit. A mãsurat cu ocaua lui Cuza douãzeci ºipatru de ocale de lapte. A socotit cã trebuie sã plãteascã în schimbpatru ocale de untdelemn.

Negustorul scoase de sub tejghea ocaua micã ºi începu a oumple cu ulei. Atunci Cuza zise:

– Pãi ocaua asta-i mai micã!– Ce te pricepi tu, nepricopsitule! Ocaua-i oca ºi gata!Atunci, Cuza ºi-a lepãdat hainele þãrãneºti ºi s-a arãtat ca un

domnitor. Neguþãtorul a împietrit ºi a început a se ruga:– Iertare! Milã!Cuza Vodã însã a poruncit sã i se lege de gât cele douã ocale ºi

sã fie purtat prin tot târgul ºi sã strige:– Cu asta nu, cu asta da!

1. Formaþi perechi. Rãspundeþi pe rând la câte o întrebare.• Când se petrece întâmplarea?• Care sunt personajele textului?• De s-a îmbrãcat Cuza þãrãneºte?• Cum s-a înþeles domnitorul cu negustorul?• Cum a încercat acesta sã-l pãcãleascã?• Ce pedeapsã a primit negustorul cel necinstit?

2. Formaþi grupe de câte patru. Delimitaþi textul pe fragmente.Povestiþi fiecare câte un fragment diferit. Prezentaþi apoi colegilorpovestirea întregului text.

3. Explicaþi pe rând folosirea în text a semnelor de punctuaþie învãþate.4. Identificã în text cuvinte care conþin mp sau mb. Formuleazã în

scris propoziþii cu acestea.5. Scrie din text câte douã substantive:

• proprii;• comune la numãrul plural;• comune la genul feminin, numãrul singular.



Cite[te aici!

Aminteºte-þi!

Vocabular

Lecþia 16 – Ocaua lui Cuza

8Lecþia 116 Ocaua llui CCuza


Ocaua llui CCuzaLa începutul lecþiei le puteþi spune cursanþilorcine a fost Alexandru Ioan Cuza. Enumeraþicâteva aspecte despre importanþa domnieiacestuia (Unirea Principatelor, Constituþia, legeaînvãþãmântului, împroprietãrirea þãranilor).

CITEªTE AAICI!Citirea textului se poate realiza cu voce tare, laprima vedere, întrucât limbajul folosit este accesibil.În timpul citirii vor fi identificate cuvintele maipuþin cunoscute. Cereþi-le sã consulte dicþionarul dela sfârºitul Ghidului cursantului pentru identificareaexplicaþiilor. Se vor lãmuri sensurile acestora ºi,acolo unde este posibil, se va solicita cursanþilor sãreciteascã enunþurile care conþin aceste cuvinteînlocuindu-le cu sinonime.Dupã familiarizarea cu textul ºi stabilireapersonajului acestuia puteþi propune citirea peroluri. Atenþionaþi-i asupra intonaþiei sugeratã desemnele de punctuaþie folosite.Recomandaþi-le lecturi suplimentare: Moº IonRoatã ºi Unirea, Moº Ion Roatã ºi Cuza Vodã etc.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Pentru desprinderea informaþiilor esenþiale ºi dedetaliu din textul propus, se va rezolva în perechiexerciþiul de formulare a rãspunsurilor laîntrebãri. Reluaþi primul exerciþiu rezolvându-lfrontal. Pentru aceeaºi întrebare solicitaþicursanþii sã redea rãspunsurile prin formulãridiferite. Cursanþii pot rãspunde în scris la o partedin întrebãri.Exerciþiul 2 pune accentul pe consolidareadeprinderii de povestire oralã a unui fragmentdintr-un text narativ. În funcþie de nivelul mediual colectivului delimitarea textului pe fragmentese poate face cu sprijin, pornind de la planulideilor principale (oferit de dumneavoastrã), fãrãsprijin în activitate pe grupe sau individualã.Verificaþi dacã fragmentele au fost delimitatedupã momentele principale ale întâmplãrii.În activitatea de povestire oralã, pe grupe,interveniþi cu întrebãri ajutãtoare ºi corectaþigreºelile de exprimare ale cursanþilor. Propuneþi apoi povestirea oralã, individualã atextului integral. Încercaþi sã faceþi o distincþie

dintre o povestire amplã, cu detalii ºi altasuccintã în care sã fie prezentate doarinformaþiile esenþiale.Exerciþiile de la 3 la 5 urmãresc exersareacapacitãþii de scriere ortograficã ºi consolidareacunoºtinþelor despre substantiv.


1. Selectezã din text numeralele. Scrie-le în cuvinte ºi apoi în numere.Spune cu ajutorul câtor cuvinte au fost scrise acestea.

1. Transcrie textul scriind cuvinte în locul numerelor.

– Sub câþi domnitori aþi slujit voi?– Sub 7, Mãria-Ta! a rãspuns cel mai tânãr.– Eu, a spus altul, am trecut prin 10.– Dar dumneata?– Prin toate de la bunicul încoace, stãpâne. De atunci s-au schimbat18 voievozi.

2. Taie numeralul care nu este scris corect.• Bãtrânul avea optzeci/opt zeci de ani.• Astãzi este cinºpe/cincisprezece aprilie.• Al opãlea/optulea concurent a câºtigat cursa.• La ora doisprezece/douãsprezece au început cursurile.

4. Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate:În Þara Româneascã urmaºii lui Mircea cel Bãtrân se certau pen-

tru domnie. Boierii lacomi jefuiau þãrãnimea. Otomanii cereau în fie-care an câte cinci sute de copii pe care îi fãceau soldaþi în armata lor.

În anul 1456, Vlad Vodã a luat tronul Tãrii Româneºti. El aavut trei perioade de domnie, timp în care a fost un cârmuitorviteaz ºi drept.

1. Scrie cu litere urmãtoarele numere: 6, 31, 240.2. Subliniazã numeralele. Transcrie-le ºi scrie apoi alãturi folosind

cifre numerele corespunzãtoare.Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova la cinci

ianuarie o mie opt sute cincizeci ºi nouã, iar la douãzeci ºi patruianuarie în acelaºi an, a fost ales domn ºi în Muntenia.

În timpul domniei lui de ºapte ani a dat multe legi în folosuloamenilor simpli.

3. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele: nouãzeci ºinouã, trei mii, treisprezece.

4. Completeazã enunþurile cu numerale potrivite.• Acum ......................................... sãptãmâni am cãlãtorit cu avionul.• În clasã am ............................... colegi ºi ................................ colege.• ........................... plus ................................... fac ................................. .• Dacã din .................. scad ............................. obþin .......................... .

Se scriu într-un cuvânt nume-ralele de la unu la nouãsprezece ºicele formate numai din zeci în-tregi.

Rostim ºi scriem: unsprezece,paisprezece, ºaizeci.

Restul numerelor se scriufolosind cuvinte separate:

23 – douãzeci ºi trei231 – douã sute treizeci ºi unu.


Domnitori înþelepþi

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Substantive Adjective Numerale


OBSERVÃÃ!Exerciþiul propus urmãreºte intuirea regulilor descriere ºi pronunþare corectã a numeralelor. Dupãcitirea informaþiilor de la rubrica RReeþþiinnee!! propuneþiexerciþii în care cursanþii vor folosi cunoºtinþele dela matematicã. Astfel, pentru scrierea ºipronunþarea corectã a unui numãr, cursanþii vortrebui sã stabileascã dacã este mai mic sau maimare decât 20, dacã este format din zeci ºiunitãþi, din mii, sute, zeci ºi unitãþi, ºi, în funcþiede cele observate, sã aplice regula de scriere.Propuneþi apoi exerciþii orale de numãrare în caresã insistaþi pe pronunþarea corectã a acestora,exerciþii de scriere literalã a numerelor cuprinseîntre anumite valori, scrierea unor calcule în carecifrele sã fie înlocuite de numerale, scriereaanilor de domnie ale unor domnitori români sau aanilor de viaþã ale scriitorilor români.

EXERSEAZÃ!Exerciþiile 1 ºi 2 urmãresc exersarea deprinderiide pronunþare ºi scriere corectã a numeralelor.Pentru îndeplinirea acestui obiectiv puteþi dictacursanþilor enunþuri sau texte scurte care conþinnumerale.Vã recomandãm sã folosiþi textul exerciþiului 1 ºipentru exersarea citirii pe roluri ºi pentruexersarea deprinderii de folosire a semnelor depunctuaþie. Exerciþiul 2 se poate rezolva direct pe paginaGhidului sau se poate realiza copierea enunþurilorîn care s-a folosit forma corectã de pronunþare ºiscriere a numeralelor.Exerciþiul 3 solicitã cursanþilor sã recunoascãpãrþile de vorbire studiate: substantivul,adjectivul ºi numeralul. Este indicat sã interveniþicu explicaþii ºi exerciþii de recuperare în cazul încare existã cursanþi care nu le recunosc.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE! Exerciþiile se axeazã pe verificarea cunoºtinþelorpe care cursanþii le-au dobândit despre numeral:recunoaºterea, pronunþarea ºi scrierea lui.Se recomandã ca ele sã fie rezolvate individual ºiapoi corectate frontal. Discutaþi propoziþiile pecare cursanþii le-au formulat la exerciþiul 3 ºienunþurile obþinute prin completarea cunumerale la exerciþiul 4. Pentru acestea aveþi învedere ca ºi exprimarea în scris a cursanþilor sãfie corectã din punct de vedere logic ºigramatical, corectaþi eventualele greºeli descriere. Solicitaþi cursanþii sã se intercorecteze.

Vlad Vodã s-a nãscut la Sighi-ºoara? El a fost nepotul lui Mirceacel Bãtrân.

În anul 1456 el a urcat la tro-nul Þãrii Româneºti. Mai întâi, cadomnitor, a curãþat þara de hoþi,leneºi ºi netrebnici, pedepsindu-icu tragerea în þeapã. Aceeaºi soar-tã au avut-o ºi tradãtorii. De aiciºi numele Þepeº.

1. Marcheazã cu X enunþurile în care cuvântul nouã este numeral.Nouã ne-a promis cã ne va duce la muzeu.La ora nouã ne vom întâlni în staþie.Colega nouã se numeºte Rodica.Timp de nouã ani nu mi-am vãzut prietenul.Haina cea nouã îi venea foarte bine.

2. Scrie cu litere numerele cuprinse între 45 ºi 51.

3. Completeazã fragmentul cu semnele de punctuaþie care lipsesc.Vãzând cã nu o scoate la capãt cu ameninþãrile, sultanul zise cu

glas mieros____Ascutã, ghiaure, îþi dãruiesc tot ce vrei, numai spune-mi unde

se ascunde domnul vostru____Nimic nu mã va face sã-mi vând þara__nici spânzurãtoarea,

nici comorile ºi nici chiar tronul____Toþi soldaþii lui Þepeº sunt isteþi ca tine__ __Dintre toþi eu sunt cel mai prost, cãci altfel eram liber__

4. Formaþi perechi. Alcãtuiþi un scurt text cu titlul La cumpãrãturi.Folosiþi numerale care sã exprime numere, cât ºi numerale care sãexprime ordinea obiectelor.Citiþi celorlalþi colegi ºi colege textul scris. Cereþi-le ca atunci cândaud un numeral sã batã o datã din palme.

5. Citeºte cu atenþie fragmentul de mai jos.

Cât a domnit Vlad-Vodã mii de drumeþi au admirat ºi au bãutapã din cupa de aur, fãrã ca vreunul sã îndrãzneascã sã o ia.

Într-o dimineþã însã o femeie a descoperit cã preþioasa cupãnu se mai afla la fântânã: o furase un rãufãcãtor. Cu durerefemeia a spus celorlalþi sãteni:

– Sã ºtiþi cã nu mai este domn Vlad Vodã, necruþãtor duºmanal tâlharilor ºi al asupritorilor.

a) Scrie un enunþ prin care sã redai informaþia esenþialã.b) Povesteºte fragmentul dezvoltând informaþia esenþialã.c) Specificã ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvintele subliniate.


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult!



Exerciþiile de la aceastã rubricã solicitã folosirea încontexte noi a cunoºtinþelor pe care cursanþii le-auasimilat despre pãrþile de vorbire ºi punctuaþie,precum ºi exersarea capacitãþii de exprimare în scris.Exerciþiul 1, de recunoaºtere a numeralului nouãdin enunþuri care conþin omofone poate ficompletat de cerinþa de a preciza în cazulfiecãrui enunþ ce este cuvântul nouã ca parte devorbire. De asemenea le puteþi cere cursanþilor sãformuleze la rândul lor enunþuri în care acestcuvânt sã fie pe rând adjectiv ºi numeral.Exerciþiul 2 se va rezolva dupã ce cursanþii ºi-aureamintit regulile de scriere a numeralelor.Exerciþiul 3, de completare a semnelor depunctuaþie omise dintr-un fragment, se poaterezolva direct pe manual sau se poate copiatextul cu semnele de punctuaþie adãugate.Cursanþii vor explica folosirea semnelor depunctuaþie completate. Puteþi utiliza fragmentulde text pentru a realiza citirea pe roluri. Urmãriþica intonaþia cursanþilor sã respecte semnele depunctuaþie, iar conþinutul textului sã fi fostînþeles. Recomandaþi utilizarea dicþionaruluipentru identificare sensului cuvintelor mai puþincunoscute. Textul se poate folosi ºi pentrudictarea frontalã sau pe perechi. Exerciþiul 4 solicitã cursanþilor sã redacteze ocompunere gramaticalã în care sã utilizezenumerale. În discutarea ºi corectareacompunerilor urmãriþi sã fi fost îndeplinitecondiþiile urmãtoare:• existenþa numeralelor ºi ortografierea acestora;• concordanþa dintre titlul dat ºi conþinutul

textului compus;• caracterul logic al enunþurilor formulate ºi

corectitudinea gramaticalã a lor;• scrierea corectã a cuvintelor ºi utilizarea

corespunzãtoare a semnelor de punctuaþie.

Exerciþiul 5 se poate rezolva individual, oral sauscris sau, succesiv, oral ºi scris. În prima variantãcursanþii îºi vor exersa capacitãþile de receptare amesajului scris ºi pe cele de comunicare oralã. Se poate solicita povestirea în scris a textuluidupã ce au fost corectate câteva din povestirileorale ºi s-au stabilit câteva repere pentrurealizarea în scris a povestirii, sau, dacã nivelulclasei o permite, se poate realiza directpovestirea scrisã. Este o formã complexã deexersare a capacitãþii de exprimare în scris.Punctul c) al exerciþiului este destinat activitãþiiindependente. Mai puteþi solicita o scurtã analizãgramaticalã a cuvintelor subliniat puteþi propunepentru a fi recunoscute ºi analizate ºi alte pãrþide vorbire din text.


1. Marcheazã titlurile care conþin numerale.

Cinci sãptãmâni în balon Ocolul Pãmântului în optzeci de zileSoacra cu trei nurori Moº Ion Roatã ºi UnireaLuna nouã Trei, Doamne ºi toþi trei

2. Încercuieºte numeralul scris corect.• În a unsprezecea/unu spre zecea/unsprãzecea zi vremea s-a îndreptat.• Optusprezece/opsprezece/optsprezece dintre pasageri erau din oraºul meu.• Cel mai bãtrân locuitor al satului avea nouãjnouã/nouãzeci ºi nouã/noãzeciºi nouã de ani.

3. Scrie câte trei numerale formate:• Dintr-un singur cuvânt:............................................................., ............................................................., .............................................................,• Din mai multe cuvinte scrise separat:............................................................., ............................................................., ......................................................

4. Completeazã enunþurile de mai jos cu numerale potrivite.• Anul are ................................................... luni.• O zi are ................................................ de ore.• Ziua mea de naºtere este în (a câta) ...................................... lunã a anului.

5. Subliniazã în textul urmãtor cu o linie substantinele cu douã linii adjectivele ºi cu o linie întreruptã numeralele.

Românii aºteptau de ºapte zile sã zãreascã de pe piscurile înalte ale celor patru munþi oastea numeroasãa lui Mahomed.

Dupã douã ceasuri, departe, în vãile înguste zãrirã duºmanii. Era douãsprezece noaptea, când cele cincisprezece cãpetenii ordonarã începerea luptei.


Domnitori înþelepþt


Citeºte o legendã istoricã. Povesteºte-o colegilor!



Obiective urmãrite:• sã recunoascã numerale din titluri date;• sã recunoascã forma corectã de pronunþare ºi

scriere a unor numerale;• sã ortografieze numerale simple ºi compuse;• sã utilizeze numerale în exprimarea scrisã;• sã recunoascã pãrþile de vorbire studiate.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• Itemul I - recunoaºterea a trei numerale;• Itemul II - recunoaºterea a trei forme corecte;• Itemul III - ortografierea unui numeral de

fiecare fel;• Itemul IV - completare corectã a unui enunþ;• Itemul V - recunoaºterea a trei pãrþi de vorbire

de fiecare fel.

a doua sansa primar limba romana cadru didactic 3

Documents